joi, iulie 29, 2021

De la gargara cu hidrogen la hidrogenul sulfurat

Sunt entuziasmat că hidrogenul este prezent pe agenda decidenților și agenda publică. Nu putem să avem pretenția ca publicul să se priceapă la tehnică și tehnologie, dar este obligatoriu ca decidenții să priceapă măcar.

Guvernanții “lucrează” la mult și de mult promisa Strategie romanească a hidrogenului. (De ce înainte de Strategia Energetică?) Dar în afară de “Halânga și hidrogen în conducte nu am auzit altceva” zice un cunoscut. … Și se mai trezeste careva de la Ministerul Transporturilor să viseze la trenurile cu motoare pe hidrogen, de parcă ar avea un puț din care l-ar scoate mâine.

Pe un site de socializare apar din ce în ce mai mult mesaje provenite de la acelasi cunoscut care promoveaza proiecția unui partid a viitorului mix energetic prin “cei patru piloni”: nuclear, hidrogen, hidro și regenerabile. (întrebat care mix, nu a știut să precizeze dacă este electric sau primar)  

Să le luam pe rând: Hidrogenul se produce prin electroliză și gazeificare. Hidrogenul provenit din electroliza apei folosește numai energie electrică din regenerabile. (Mai nou se vorbește și de energia din nuclear, ceea ce ar puta fi o fantasmă,) 

Știm că România nu are condiții tocmai propice obținerii de energie electrică din regenerabile. Soarele nu strălucește prea mult și prea puternic pe paralela 45 iar vântul bate ceva mai mult doar în Dobrogea și în județele riverane: Călărași, Ialomița și Brăila. Pentru a demonstra că așa este, reiau datele calculate acum câteva săptămâni ale factorului de capacitate pentru toată producția de energie din România:

Factorul de capacitate este un fel de randament, care arată în ce procent a fost produsă energia (în cazul nostru în anul 2020) și energia care ar fi putut fi produsa.

Factorul de capacitate al eolianului românesc este 27% iar cel unanim acceptat în industrie este de 35%. Solarul românesc are 11% și cel acceptat de industrie e aproape dublu, 20%,

Pentru a produce hidrogen, energia electrică intră într-un electrolizor care la rândul său are un randament. Acceptăm că un randament bun este de 90%. Trebuie să adăugăm investițiile și cheltuielile de transport și de depozitare ale hidrogenului și acestea sunt în functie de capacitatea dorită. Rezulta ca hidrogenul verde din regenerabile este scump!

Nu am cunoștință de finalizarea vreunui studiu de fezabilitate pentru o instalație de obținere a hidrogenului verde și de prețul unui kilogram de hidrogen verde dar pot spune că la un mare producător (din gaz) prețul de producție este de sub 2 euro iar pretul / kg de hidrogen obținut prin gazeificare în instalații mici este de aproximativ 3,5 euro / kg.

Dacă la începutul articolului îmi afirmam entuziasmul, acum, amintindu-mi de faptul că investiția în energie regenerabilă nu este altceva decât susținerea economiei chineze, mă apucă nervii.

Acum câteva săptămâni încheiam un articol:  “De ce cetățenii Uniunii Europene trebuie să contribuie (direct sau indirect prin taxe, impozite și subvenții) la dezvoltarea economiei chineze prin adoptarea generării de energie electrică din solar și eolian?  “ Cu alte cuvinte, orice kilogram de hidrogen verde obținut din regenerabile contribuie la bunăstarea Chinei.

Disperarea este că decidenții nu știu că hidrogenul se poate obține și din gazeificarea gunoiului municipal  (numai Bucureștiul produce peste 1.000.000 tone / an) sau din agrobiomasă. România cultivă 10 milioane de hectare din 14,8 suprafață agricolă. De pe fiecare se pot obține minim 4 tone de agrobiomasă. Sa facem câteva înmulțiri:

10 milioane ha X 4 t /ha = 40 milioane tone agrobiomasă

Puterea calorifică a agrobiomasei este de 4,75 MWh /tona. Rezultă că anual aruncăm 190 TWh/an. Pentru comparație, Nuclearelectrica produce aproximativ 12 TWh/an, adică de 16 ori mai puțin.

Din agrobiomasă se pot obține și alte produse energetice: motorină (syndiesel), kerosen, combustibili C5 și parafină. Acestea sunt verzi, deoarece carbonul provenit din arderea lor este luat din natură și redat ecositemului (sau înmagazinat), neprovenind din hidrocarburi.

Acest subiect trebuie tratat într-un articol separat. Mai specificăm că tehnologia gazeificarii este matură și este folosită curent, că există câteva sute de astfel de centrale pe gazeificare în lume, că există multe rafinării pe tehnologia Fischer – Tropsch (se obține motorină din deseuri de agrobiomasă), ca Franța a investit în ultimii ani în acest tip de combustibil cu utilizare directă în agricultură și că Africa de Sud are cele mai mari rafinării de acest gen.

Dar adevărata problemă este ce investiție este necesară pentru o producție de 10 tone / zi de hidrogen verde,  având în vedere că avem factor de capacitate mic, un randament (bunicel) de 90% a electrolizorului și o cheltuială enormă pentru transport și depozitare.

La ce folosim hidrogenul? Până acum s-a demonstrat fezabilitatea acestuia în transportul greu: locomotive, tractoare, autobuze, camioane, vapoare. Aici avem mult mai multe avantaje majore, reducerea la zero a emisiilor de CO2 și a microparticulelor (MP 1, MP 2,5, MP 10) ceea ce ne face să ne asumăm gazeificarea deșeurilor municipale și agrobiomasei. Mai adăugăm ca România se afla sub infringementul Comisiei Europene pe tema depozitării gunoiului, deci am scăpa și de această problemă spinoasă.

Astăzi, cel mai mare consumator de hidrogen este industria chimică, urmand petrochimia (care a mai rămas), industria metalurgică și siderurgică.

Trebuie sa reamintesc faptul că încă nu există tehnologia de obținerea a energiei electrice din hidrogen, care să alimenteze SEN.

Hidrogenul însă poate fi amestecat cu gazul natural și folosit în cazanele sau turbinele care produc energie electrică. Procentul este mic. Tehnologia care folosește un procent de 30% hidrogen în amestec cu gazul natural este încă la stadiu experimental.

Concluzii

Hidrogenul verde va fi îngrozitor de scump, transporturile fiind singurul domeniu unde merită utilizat. Existând posibilitatea de export în Germania și Austria, numai piata va asigura un preț care ar putea face rentabilă producția.

Hidrogenul verde, folosind tehnologie și echipamente produse în China, va face ca banii europeni să părăsească continentul, inclusiv România.

Lipsa de informație a decidenților face ca una din marile resurse energetice a României (agrobiomasa și gunoiul solid menajer) să fie neglijate. Aici mă refer la gazeificare, care nu necesită importuri, instalațiile realizându-se deja la Huși, urmând ca una să fie pusă în funcțiune la Urziceni și una la București.

România nu are o infrastructură de producție, transport și depozitare a hidrogenului, acesta putând fi folosit doar într-un timp foarte scurt după ce a fost produs, în transport.

Distribuie acest articol

66 COMENTARII

  1. Sunt curios daca strategii hidrogenului au lucrat vreodata cu el. Sau daca si-au pus intrebarea de ce noile sisteme de lansatoare spatiale ocolesc hidrogenul cat pot de mult desi amestecul LOX+LH2 are cel mai bun impuls specific. Astfel incat lansatoarele de noua generatie (Starship, New Glenn, lansatorul greu al viitorului rusesc) a ales combinatia LOX+CH4 chiar daca asta a insemnat proiectarea costisitoare a unei noi generatii de motoare. Vorbim de tehnologia spatiala acolo unde conceptele de „bani” sau „economie” sunt foarte relative:). Raspuns: pt. ca utilizarea hidrogenului este costisitoare si periculoasa, in principal din trei motive: etansare foarte dificila a sistemelor care folosesc H2, ecart de amestec exploziv foarte larg, temperatura de lichefiere f. joasa.
    Din pct. meu de vedere vbim oarecum de o fundatura tehnologica, o tehnologie care era la moda in anii ’90 cand nu erau atat de bine pusi la punct acumulatorii Li-Ion (si ce va mai urma dupa), panourile solare de mare randament, samd.
    Chiar si pt. trenuri mi s-ar parea mai utila folosirea de combustibili de buna calitate si filtre de particule cat mai performante. Folosirea comuna a hidrogenului e o himera cata vreme nu gasim o cale de-al stabiliza chimic. Deocamdata cea mai buna stabilizare cunoscuta e cea comuna a metanului, cu 4 atomi de H la unul de C.

    • Tot ce are legatura cu , carbonul nu mai este „politic corect” si nu mai poate fi luat in seama, nu vedeti care este directia in care bate Europa ? ecosocialism.
      La urma urmei piata si competitia libera ar trebui sa decida asupra celei mai bune solutii, solutii care exista, adevarat la scara mica, in momentul in care se intervine politic precum in fortarea electrificarii fara a spune clar si raspicat de unde atata curent, treburile se complica si mai imult.
      Tocmai astazi am citit ca cei de la VW impreuna cu o firma americana au reusit sa construiasca o baterie solida care ar rezolva toate problemele atat incarcarea cat si distanta care ar putea fi parcursa, iarna ceva mai dificil, daca pornim caldura in masina, distanta se reduce, ne echipam si sal si bocanci pt a putea parcurge distante mai lungi fara a alimenta.

      • Nu pot sa nu remarc, in ton cu dvs, ‘ironia progresului’ – quote „iarna ceva mai dificil, daca pornim caldura in masina, distanta se reduce, ne echipam si sal si bocanci pt a putea parcurge distante mai lungi fara a alimenta.”
        Vorba aia, da ce nevoie avem de atâta miscare si confort, nenicule!

          • Stiam asta. Nu uit primul drum la un aeroport cu un I3 acum ceva ani, iarna. Ca sa nu avem surpize, ne-am incotosmanit si eu si șoferul, incalzindu-ne din vorbe😁

        • Știu eu pe unu’ care a fost împușcat în ’89 care recomanda o haină în plus, tu acum ne spui și de șal și bocanci?

    • „Deocamdata cea mai buna stabilizare cunoscuta e cea comuna a metanului, cu 4 atomi de H la unul de C.”
      Niet – este H2O
      „utilizarea hidrogenului este costisitoare si periculoasa, in principal din trei motive: etansare foarte dificila a sistemelor care folosesc H2, ecart de amestec exploziv foarte larg, temperatura de lichefiere f. joasa.”
      hidrogen lichid era propus de BMW in anii 90, insa acum se folosesc rezervoare la 700 bari; la rachete CH4 evident e un avantaj fata de H2
      ecart amestec exploziv larg conteaza daca folosesti aprindere/scanteie, insa la fuel cells principiul e altul
      pentru 1000 km autonomie auto sunt necesari cam 50 kg motorina (60 euro) sau 6 kg hidrogen (18 euro)

      • Sunt extrem de curios cum ardeți dumneavoastră apa. Metanul se poate arde, dar apa? Stabilizarea se referea la un combustibil, nu la rezultatul arderii.
        Doriți să aveți un rezervor de hidrogen la 700 de bari? La o ciocnire, dacă integritatea rezervorului este compromisă, aveți o bombă în doi pași: 1. explodează gazul comprimat; 2. explodează amestecul H2-O2 din aer, rezultând substanța stabilizată H20/apă.
        Nu știu cum ați calculat dvs. prețul hidrogenului la 3 E/kg. Producerea, transportul pe conducte și distribuirea unui gaz atât de volatil sunt foarte scumpe. Un recipient care să reziste la 700 bari nu poate fi ieftin. Momentan soluția este de amestecare a hidrogenului în procent de 30% cu metan și transportul amestecului prin rețeaua actuală.

        • Cei care doresc sa „stabilizeze” hidrogenul in CH4 au deja mari stocuri de metan de vandut. Dpdv politic e mult mai bine sa vinzi „din depozitul central” cui, cat, si cand vrei tu, decat sa lasi oamenii sa aleaga altceva.
          Honda si Hyundai au introdus pe piata din SUA autoturisme cu astfel de „bombe” de mai bine de 5 ani. Intre timp au fost semnalate vreo 2 cazuri cu incendii la bateriile masinilor Tesla, sunt nenumarate cazuri de incendii datorate rezervoarelor de benzina, insa pro-fosilistii (scuze, n-am gasit alt termen mai concis) inca asteapta primul „mini-Hindenburg”
          Hidrogenul era si este vandut in SUA din anii 70 pentru diverse industrii (inclusiv productia de margarina), in cantitati de cateva zeci de mii de tone anual, la pret sub 3 USD/kg. Asta cand industria combustibililor fosili detinea 99,9% din piata transporturilor si 90% din cea energetica, insa acum cand este pe la 80% cu perspectiva de 70% la inceputul lui 2030, propaganda anti-regenerabile devine mai agresiva si pretul hidrogenului din metan e…la paritate cu benzina, 15 USD/kg. Deja insa avem o parte buna: nu vor mai fi razboaie (cu crimele aferente) cu miza petrol.

          • Minunat! Abia aștept primul automobil pe margarină! Ați uitat să menționați RAJA ca prim distribuitor de hidrogen, prin intermediul apei de ploaie!

            • 1. incepeti cu asta, aici hidrogenu se face direct din fosile si e f ieftin (sub 1 USD/kg), place sigur
              https://proton.energy/proton-process/
              2. puteti sa mergeti sa colonizati Marte pe baza de LOX+CH4, va incurajez din toata inima
              2″. mergeti mai intai la scoala de vara pentru comedianti amatori

            • Ați uitat de producția de unt obținut prin baterea apei în piuă.
              Hidrogenul ieftin fosil are ca produs secundar bioxidul de carbon – cât despre invitația dvs. către mine de a coloniza Marte, este o invitație nulă și neavenită, întrucât am vaga bănuială că nu sunteți Elonie Muscă, faimosul melieardar moldovan care dorește să întemeieze colonii pe planeta roșie….

  2. BUNA ZIUA
    DAR mai avem inca ceva fizicieni si ingineri ..ICEMENRG .ECPET ETC..facultati..
    studii si proiecte..ministere.. judete..
    Putina incordare in munca asta!nemaispunand ca avem si un fizician..sus…care ne vegheaza!
    se poate oare ceva bun si pentru oamenii acestei tari..si nu numai…se pot face asocierii cu vecinii …Bulgaria..Moldova, Ungaria.
    Multumesc.

  3. Stimate domn, nu sunteți bine informat. Reactoarele nucleare de generația a IV-a pot produce datorită parametrilor ridicați de temperatură hidrogen prin metode de separație la prețurile cele mai competitive.
    Problema cea mai delicată însă nu este producerea hidrogenului, ci stocarea lui în condiții de siguranță. Aceasta este problema de mare importanță și provocarea pentru cercetarea aplicată.

  4. Bate Vintu si-n Vas lui sa stiti!
    Hai, cuvintu poate am mai scoate-o la capat daca ne unim cu Moldova;
    … insa din biomaza ies gaze cu efect de sera iar din hidrogenulsulfurat doar sulf!
    (nubate doar prin vagauni si fundaturile ALL teniei, balcanilor, pishentru ieuropi…
    ca prin Hotel Transylvania te trage doar curentu!

  5. Excelent articol.
    Tot avantul cu „verde”, ascutirea luptei anticarbon, etc imi aduc aminte de heirupismele cincinale, fapt pentru care ma voi opune prin modestele mele mijloace (vot) acestor dementi neomarxisti iresponsabili. Imi aduc aminte de Romania anilor ’80, era chiar foarte verde, o saptamana circulai cu masina, una nu. Faceam economii la curent, la incalzire (erau 10 grade in casa, dar salvam planeta).

    • „Noua directivă europeană revizuită pentru energia regenerabilă, care ar urma să fie adoptată la jumătatea acestei veri descurajează puternic folosirea gazelor pentru încălzire, pe viitor, cel puţin potrivit unor propuneri care se află pe masa Comisiei, consultate de noi.
      La jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană ar urma să aprobe directiva revizuită pentru energie regenerabilă. În condiţiile în care noile ambiţii ale Bruxelles-ului vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, vor creşte şi ţintele de utilizare a energiei din surse regenerabile, la 38-40% din consumul total de energie, la nivelul anului 2030, faţă de ţinta de 32%, în vigoare acum.”
      Din presa locala romaneasca

  6. 1. Cei 10 MW instalati in Romania din carbune pot fi si trebuie inlocuiti din PNRR, care pun la dispozitie pentru asta 10 miliarde in 5 ani. Prin programe structurale mai pot fi adaugati cel putin 5 MW instalati 2021-2027
    2. Un mix productie gaz+biomasa+eoliene+fotovoltaice + stocare ar acoperi integral cei 10 MW din 10 miliarde, iar termenul de 5 ani e foarte rezonabil
    3. Eolienele instalate de-a lungul Carpatilor au „densitate vant” si deci factor de capacitate mult mai bun decat Dobrogea sau offshore, plus ca sunt mai aproape de consumator si deci transportul e mai avantajos
    4. Calculul „CAPEX/MWh” este de fapt CAPEX/MWh/an, insa pentru „REAL CAPEX/MWh” trebuie incluse urmatoarele cifre: A. inmulteste cu numarul de ani in care se produce energia din puterea instalata (ex 30 ani nuclear, 20 gaz, eoliene, fotovoltaice, biomasa, 75 hidro); B. aduna cheltuielile cu producerea, utilizarea si reziduurile combustibilului pe perioada respectiva; C. inmulteste cu un factor de distributie si transport (este mai bun la instalatii mai mici care pot fi amplasate langa consumator) si D. include certificatele de emisii CO2
    …altfel ajungem intr-adevar la hidrogen sulfurat

  7. greseala: in loc de „10 MW instalati in Romania din carbune” trebuie „5GW instalati pe carbune” (sau 9-10 TWh productie)…la fel in loc de ..”5 MW instalati 2021-2027″ trebuie „5 GW instalati”, iar in loc de „10 MW din 10 miliarde” trebuie „10 GW din 10 miliarde”
    este din vina inspectorului Clouseau

  8. Exista producatori de turbine cu gaze care declara ca pot folosi 100% hidrogen.
    Cat despre agrobiomasa si hidrogen din gunoi municipal e SF pt Romania atata vreme cat nu putem nici macar incinera gunoiul si sa producem energie in turbine cu abur. In ’95-96 faceam studii despre utilizarea biomasei in vederea producerii energiei electrice si viitorul era roz, dar hartia suporta orice ca si azi. Solutia ramane nefezabila datorita volumului mare de depozitare necesar pentru producerea energiei utile (ardere sau gazeificare) si a costului transportului din camp la instalatie. E mai simplu sa o dai animalelor din ferme.
    De acord cu transferul bunastarii in RPC, insa scheme de stimuare a incinerarii gunoiului ar face ca acesta sa inceteze.

    • Incinerarea nu este acceptabilă in conditiile in care obiectivul este reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Iar aspectul cu biomasa ca hrana ptr animale, ati facut o confuzie. Nu tot ce este inclus in biomasa, poate fi hrana ptr animale, in biomasa fiind incluse numeroase categorii de deseuri improprii zootehniei.
      Instalațiile de gazificare pot produce energie electrică și termică, motorina, hidrogen, amoniac, gaz metan sau metanol. Dacă instalațiile care vor produce energie electrică și termică își asigură necesarul functionarii din productia proprie, ptr celelalte produse finite este necesara asigurarea consumului aferent de energie electrică. Energia electrica necesara poate fi obtinuta si din sistemele fotovoltaice si/sau eoliene.

      • Corect, ma refeream la agrobiomasa de care vorbea articolul.
        Problema cea mai mare este pentru toata biomasa este costul transportului din cauza densitatii mici si a puterii calorifice mici pt kg de deseu. Se poate rezolva prin taxarea producatorul care va fi interesat sa o valorifice asumandu-si transportul.

  9. Vointa politica poate misca proiecte energetice mari, pentru ca pot mobiliza mai multi bani decat vor companiile private sa riste. In teorie doctrina lui „Yes we can” chiar functioneaza. Implemetarile practice sunt departe de orice concept de eficienta si conduc direct spre „but you may not” .
    Cand la nivelul puterii politice se constata ca lucrurile vor merge greu sau deloc, se va recurge la taxare suplimentara si implicit la scumpirea artificiala a energiei pentru atingerea tintelor si obiectivelor himerice impuse.
    Aveti masina? Schimbati-o cu un cal.

    • EXACT asta a facut si ceausescu. Responsabililor de cooperative de consum li se sugera sa care marfa pe bicicleta in loc de mijloace mecanizate. Prieteniile se inchegau functie de numerele masinii (cu sot/fara sot). Deja au incheput cu impozitele. Pe socialisti nu ii satura nimeni si nimic, sunt absolut incorigibili. Dar desigur pentru ei e profitabil, trebuie doar sa promita redistribuiri. Luam de la cei harnici si dam la pierde vara (cu mici exceptii, cei care au ajuns saraci fara sa fie vina lor). E o poveste clasica, doar spectatorii sunt noi…

      • Svejk,
        1) Unu la mana: in zadar incerci sa creezi confuzii, Ceasca nu a stimulat atragerea investitiilor private (asa cum fac membrii UE, UK, SUA, etc). Apropo, companiile „de stat” faurite de PCR tin si astazi monopolul sistemului energetic romanesc, Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, complexele energetice oltenesti, etc… si tocmai administratorii acestor intreprinderi, politologii si baietii destepti din jurul lor sunt cei care critica tranzitia energetica promovata in SUA si in Vestul Europei (culmea ironiei, invocand acuze de neomarxism, lubenite, etc). Evident, atitudinea lor este foarte tardiva, dar na… de unde nu este, nu putem pretinde prea multe.

        2) Doi la mana: Asa cum a evidentiat si Marea Depresie din 1932, economia libera de piata ala carte (scrisa de Adam Smith, laissez-fairee, adeptii scolii de la Chicago, etc) nu prea functioneaza in practica. Fara interventiile statului (cu ajutorul parghiilor legislative, fiscale, monetare) si fara sustinerea anumitor ramuri ale sectorului privat, astazi, ne bucuram de mult mai putina prosperitate si stabilitate. Chiar si pe timpul lui Ronald Reagen, SUA era cel mai mare exportator de bumbac, carne de porc, etc. Un exemplu demn de mentionat din zilele noastre este importul de carne si alte produse agroalimentare care alimenteaza deficitul contului curent. In sectorul zootehnic, marja ROI este relativ mica (intre 7% si 10% p.a.) fermierii romani insa, platesc dobanzi in jur de 5-6%, in timp ce fermierii din Zona Euro platesc dobanzi in jur de 1% (sau chiar sub 1%). Nu in mod intamplator, Romania este un importator net de carne si de alte produse agroalimentare. Fermierii romani beneficiaza si ei de sustinerea fondurilor europene, au insa un dezavantaj (nu se pot bucura de beneficiile politicii monetare a BCE).

        3) Trei la mana: In contextul evolutiilor tehnologice din ultimile doua decenii, internet, accesul la informatii, globalizare, transfer tehnologic, reducerea decalajelor, etc, schimbarea paradigmei, (i.e. tranzitia energetica si economia circulara) este iminenta. Altfel, ne vom scufunda in poluare si in conflicte perpetuale pentru accesul la resurse (respectiv pentru consumul lor;)
        https://www.mckinsey.com/Videos/video?vid=4221039965001&plyrid=HkOJqCPWdb

  10. Brescia Italia.
    Unu din cele mai mari inceneritore de gunoi din peninsula e in funcțiune din 1986. !!!!!!!!!!!
    – funcționează pe baza de gunoi menajer și deșeuri speciale nepericuloase.
    – produce:
    1- apa caldă și încălzire centralizată la un preț extrem de scăzut. ( așa au dispărut ” privații” din zona cu un birou și fara angajati care cumpărau gaz metan și îl revindeau cu adaos ). 670 km. de varie conducte pina la utilizatorul final . Care e cetățeanul din bloc si casa.
    – suplimentar produce și energie electrică.

    Cum deșeul menajer produs de orașul Brescia ( 200.000 locuitori) e insuficient , inceneritorul primește alte 200.000 tone anual de gunoaie din alte zone italiene.
    E considerat unul din cele mai moderne inceneritore din UE.
    Culmea , face și profit.

    Deci pina la hidrogen, energie galactica ecologica 😀, să copiem ce au alții deja și funcțional.
    Așa scăpăm de problema gunoaielor, infracțiunile UE.
    Dar tot are un cost. Câți rămân fără fotoliu, pâinea cea de toate zilele și fără să facă nimic ?
    Oricum, avem o clasa politică exceptionala. Rupta complect de realitate. In oricare domeniu și la oricare nivel.
    Boc vrea metrou dar e incapabil sa rezolve problema cu groapa de gunoi a orașului.
    Miniștri trombonesc cu hidrogenul in conducte cînd ciugulesc 100% din profitul Hidrotehnica lăsând firma fara bani pentru investitii.
    Epopeea gazului în Marea Neagra , poveste de adormit fraierii. Pina Putin zice niet, nu se extrage nimic.

    Viitorul va fi pe măsură.

  11. In viitorul apropiat hidrogenul va fi doar o schmekerie de nisa… pt fitze.

    Nici biomasa nu e ceea ce se crede a fi.
    Gunoiul municipal ar putea fi folosit, cit de cit rentabil, numai daca s-ar sorta consecvent. In Ge se sorteaza tot ce e vegetal, atit resturi de bucatarie, coji cartofi, cit si resturile din gradina si totusi nu se ajunge decit la ca. 8% din energia electrica. Efortul e enorm, adunat, sortat, transport, depozitat, etc. In Bucuresti ar trebui ridicat zilnic, la caldura incepe imediat sa intre in putrefactie si pute de te trazneste.

  12. Exista in romania un proiect ce tine de productia – transportul si vinzarea prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde (eoliană off grid şi hidro on-grid), iar ulterior hidrogenul rezultat să fie înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări din programul Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ulterior acestui pas, Hidroelectrica vrea să reconvertească uleiul în hidrogen gazos şi să îl vândă către consumatori. de hidrogen verde .El se numeste „Green Hydrogen @ Blue Danube“.si este facut in asociere cu parteneri Austrieci .Text aparut in ziarul financiar .

  13. Puteti sa explicati mai in detaliu cifrele din tabelul din articol, va rog?
    Ar ajuta mult pentru intelegerea concluziilor.
    Multumesc

  14. Hidrogen obținut prin electroliza apei era o practică destul de răspândită în perioada premergătoare lui -89.Conform practicii industriale ,pentru a obție 1m cub de hidrogen și 0,5 metri cubi de oxigen se foloseau 4,3 Kwh.Stie cineva,din date experimentale,dacă din 1 m cub de hidrogen se pot obține 4,3 Kwh? În altă ordine de idei în Brașovul anilor 2000 s-a experimentat o tehnologie de gazeificare a deșeurilor cu obținere de hidrogen și oxigen,iar procedeele Fischer-Trops și Bergius au fost demult aplicate în practică,fiind intens folosite de naziști pentru obținere de combustibil,mai ales după 1944 când au pierdul resursele de petrol ale României.Întrebarea este când ne apucăm concret de treabă lăsând propaganda și valorificându-ne cunoștiințele tehnice,mai vechi sau mai noi?

    • Comentariul pertinent si cu date corecte. Pot sa precizez ca 1 mc de hidrogen gazos, nu produce 4,5 kwh electrici+ termici. Procedeele Fischer-Trops si Bergius sunt mari generatoare de CO2 deci nu vor fi sustinute de politicile Comisiei Europene. O varianata ar fi instalarea sistemelor fotovoltaice pe toate casele din Romania, dar fara restrictii de urbanism si alte restrictii birocratice. Din pacate, in toate functiile de conducere din institutiile statului sunt numai habarnisti. Habarnisti care visează sa trăiască bine (bani multi, excursii cat mai multe, case cât mai multe, amante de asemenea) fără sa facă nimic.

  15. Nu e chiar asa , Germania „a luat” in mana parca 1 milard de euro sa impinga dezvoltarea technologiilor si a transportului bazat pe pe hidrogen, Japonia fiind intre timp mult mai departe.
    Transportul bazat pe combustie cu hidrogen are mai multe sanse sa devina o varianta fezabila decat proclamata electrificare pe baza de baterii cu tot pretul, este o infundatura insa s-au bagat prea multi bani si nimeni nu mai este dispus sa faca un pas inapoi.
    Intradevar este nevoie de un mix energetic in care sa fie luate in calcul toate posibilitatile producerii de energie insa pe baze concurentiale si nu ideologice.
    Exista solutii foarte pt. masini mici pe baza de celule de combustibil pe baza de etanol verde si ceva curent, nu este luat in seama de politic, de industrie si mai putin, cel putin la nivel european.
    Ce sa va intampla daca peste 10 ani vor fi intezise masini cu ardere interna, termocentrale pe baza de gaz si carbuni, acel moment va veni mai repede decat ni-l dorim.
    Revenind la hidrogen , va deveni ieftin daca capacitatile de productie vor fi extinse iar productia acestuia va avea loc cu energie in parte cu verde cat si conventionala pana sa va putea trece complet la energia verde si cine ne opreste sa-l producem acolo unde avem destule resuserse verzi, energie solara.
    Problema sunt relocarile globale de productie energetica, deocamdata fiecare gandeste in termeni nationali, in acest context nu vom putea opri nici o data asa spusa incalzire globala, dispunem de o sursa de energie „infinita” in termeni umani, soarele, daca reusim sa captam acesta sursa de energie nu vom mai avea probleme energetice si nici pretul nu va mai conta , totul depinde de bani care suntem dispusi sa investim acum ca in viitor energia sa devina intrat de ieftina incat sa nu mai conteze pretul ei.

  16. Stimabile, pila de combustie pe hidrogen este viitorul transporturilor, Germanii de la DB trecand deja la inlocuirea parcului lor Diesel cu propulsia bazata pe pile de combustie pe hidrogen. Si poti sa-i acuzi de ce vrei dumneata, dar nu poti sa-i acuzi ca sunt necunoscatori sau ca ar fi lipsiti de pragmatism. Un cititor neavizat, poate lua de bun articolul, dar el ramane un articol bun prin prisma stilului gazetaresc, nu prin adevarul rostit. Apoi… de ce musai sa sustinem industria din PRC ? Chiar ne-au plecat toti inginerii la cules de capsuni? Gazeificarea este o realitate dovedita, din pacate la noi insa , avem cea mai teribila frana : tandemul format din politicienii de meserie si habarnismul. Sa fiti iubiti.

    • Si poti sa-i acuzi de ce vrei dumneata, dar nu poti sa-i acuzi ca sunt necunoscatori sau ca ar fi lipsiti de pragmatism.

      Daca stii germana Neben der weiteren Elektrifizierung des Streckennetzes ist der Einsatz von Wasserstoffzügen für die DB eine weitere Möglichkeit, klimaneutral zu werden.

      In Elvetia toate caile ferate sunt electrificate, in Ge doar 61%. Asta ca sa intelegem ce e aia pragmatism, a la Ge verde. Electrificarea se justifica numai pt cai ferate care au circulatie cit de cit intensa, acolo unde trece un tren pe zi nu merita. Comparind transportul cu hidrogen si cel electric se poate face o mica socoteala, care da cu virgula, si anume hidrogenul ar putea fi folosit doar in zone cu un tren la doua zile.

      Cu alte cuvinte hidrogenul la DB ar fi o solutie de nisa, solutie care e prezentata de anumiti aiuriti drept rezolvarea tuturor problemelor.

    • Ca sa fim mai precisi : https://www.railway-technology.com/news/deutsche-bahn-siemens-hydrogen-powered-trains/
      Inca n-au trecut la nicio înlocuire, urmează dupa rezultatele testelor care încep in 2024.
      Apoi, un automotor DMU costa cam 3 mil euro. Unul pe hidrogen vreo 18-20, la Siemens (singurii care se arunca momentan).
      Corborat cu : „Stimulus funds green hydrogen development
      As part of Germany’s coronavirus stimulus package, earlier this year Berlin announced a €9 billion ($11 billion) fund to develop the role of „green” hydrogen produced from renewable energy systems.

      Though most hydrogen used today is derived from fossil gas and coal, over the next decade, green hydrogen is expected to become cost competitive with fossil fuels and play a key role in decarbonizing industry, heating, and transport. (https://www.dw.com/en/deutsche-bahn-siemens-launch-hydrogen-trains-trial/a-55716107)”

      Intelegem cam cine vor fi castigatorii programului de crestere a rezilientei (covidul o fi apărut de la energia fosila? Ca altfel nu vad legatura intre sponsorizarea fara rusine a convertirii cu forta la verde vs falimentul atator afaceri mici si mijlocii clasice. Cel putin eu unul nu vad!

      • vorbim despre Siemens-Alstom, fuzionati de ceva vreme. Correct, mi-a scapat primul si l-am omis pe al doilea, dar subiectul este unul si acelasi – automotor (train set) pe H2 – Coradia (la alstom), vom vedea cum la Siemens (probabil Mireo, cel putin din poza asa reiese).

        • Am lucrat la Mireo, inainte de fuzionarea cu Alstom. Siemens nu mai construia de mult automotoare diesel. Avusesem o echipa grozava, dar s-au imprastiat.
          Siemens-alstom fabrica ce cere piata, nu prea exista finantare interna pt cercetare, stau cu mina-n tinsa la diferiti politruci. Nici DB nu sta prea bine, are pierderi uriase in ciuda diferitelor inlesniri printre care si un pret scazut al electricitatii

        • Pai ce nu e bine acum? Parca erați încântat. Un tren de marfă duce si 4000 tone (in europa, în alte părți si mai mult). Ia citiți un pic despre shift2rail. Pe românește – un tren= până la 100 de camioane.
          Tema e alta, rentabilitatea achiziției unor vehicule mai scumpe, mai periculoase si pt. Care combustibilul e scump de obținut și transportat. Nu zică că nu se va ajunge la o varianta eficienta economic dar as prefera ca ea să se impună de la sine si nu prin condiționări politice. Mai vedem.

          • „Nu zică că nu se va ajunge la o varianta eficienta economic dar as prefera ca ea să se impună de la sine si nu prin condiționări politice. Mai vedem.”
            ____
            Haideti sa nu fim chiar asa de demagogi! Dezvoltarea celor doua noi reactoare nucleare de la Cernavoda (promovat de Guvern /Nuclearelectrica ) nu s-a impus prin regulile economiei libere de piata, proiectul nu a reusit sa atraga nici macar un cent capital privat (in schimb reuseste sa atraga un imprumut de 8 miliarde dolari plus dobanda). Guvernul Dragnea a umblat la legea exploatarii gazelor offshore in detrimentul investitorilor privati (care investisera deja miliarde in prospectiuni, etc) guvernul Ludovig Orban a semnat memorandumul de 8 mlrd cu SUA (la presiunea „baietilor destepti”?) si acum se discuta rascumpararea participatiunilor de la companiile care au investit in prpspectiunea zacamantului de gaz din Marea Neagra. Recomandarile UE, recomandarile Bancii Mondiale sunt pur si simplu ignorate (la pachet;) despre legea exploatarii potentialului eolian offshore de la Marea Neagra si atragerea investitiilor private in domeniu nu pomeneste nimeni, nimic, samd.

            In Romania, trenurile de marfa au cea mai scazuta viteza medie din Europa (conform managerilor de la Ford pot fi intrecute cu bicicleta), autostrazi se construiesc in jud de 70 km /an (si alea din bucati;), sistemul energetic este vechi, depasit si deficitar, in cativa ani apare productia vehiculelor electrice in masa, iar orasele Romaniei nu sunt pregatite – se topesc retelele si cablaraia de pe timpul iepocii de aur, legata cu sarma in exterior.

            P.S. in ultimul exercitiu multianual (in perioada 2014-2020)
            „PO Infrastructura Mare”, gestionat de AMPOIM, de la Ministerul Fondurilor Europene (MFE) – Romania a reusit sa absoarba doar 2,52 miliarde euro, respectiv o rata de absorbtie de 27.5% cu tot cu prefinantarile primite din oficiu de la CE. Trebuie mentionat ca o buna parte din aceste fonduri au fost utilizate pentru finalizarea unor proiecte vechi (din perioada anterioara 2007-2013) care nu au putut fi terminate pana la data limită de 31 decembrie 2015. Ramane de vazut cate fonduri europene va reusi Romania sa absoarba in „Infrastructura Mare” si cat capital /investii private va reusi sa atraga in sistemul energetic (retele de transport, parcuri eoliene, hidrocentrale, sisteme fotovoltaice, centrale moderne pe gaz, statii de incarcare VE, etc). Cat despre scuze de genul ca „nu avem oameni” pentru planificare, dezvoltare, etc – exista destule companii specializate in domeniu (a se vedea ce easy s-au gasit dezvoltatori pentru constructia celor doua noi reactoare nucleare la Cernavoda;).

            In opinea mea, Romania trebuie sa atraga capital masiv in dezvoltarea infrastructurii de transport si in modernizarea sistemului energetic, incepand cu autostrazi si infrastructura moderna pentru alimentarea VE, inlocuirea si extinderea vechilor retele electrice, infrastructura in port pentru facilitarea dezvoltarii parcurilor eoliene offshore, conectarea oraselor mari prin autostrazi si infrastructura feroviara pentru trenuri de mare viteza, samd. Infrastructura Romaniei este depasita, ramasa in urma cu multe decenii si, probabil ar trebui inceput cu reforme in scopul majorarii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, dar si reforme de genul privatizarii pachetelor majoritare din sectorul energetic (prin listarea companiilor „de stat” la bursa) si evident pregatirea unui pachet legislativ in scopul atragerii investitiilor in domeniu, beneficii fiscale, introducerea unor garantii /strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung, instrumentele legislative de rigoare, samd.

            • Nu mai tot amestecati lucrurile! Una e sa faci o investitie de stat intr-un activ verificat pe piata, eficient si furnizor de energie securitara si alta sa dai de 6 X mai mult pe acelasi vehicul ca sa schimbi absolut nimic dpdv al serviciului pe care-l face.
              Aratati-mi un stat care se joaca lăsând energia nucleara in maini private fara un minim control guvernamental, sub orice forma. Asta e treaba serioasa, nu vorbim de moristi.
              Iar daca nici pana acum nu pricepeti cat de daunator este sa fortezi politic oamenii spre solutii care vor greva veniturile lor de X ori mai mult decât acum , înseamnă ca mai averi de studiat un pic istoria umanitatii. Cat credeti ca va tine ecobonusul? Si cat credeti ca vor fi dispusi producătorii sa scada pretul? Nada!
              Luati ca exemplu orice device sau electrocasnic, verificati daca pretul mediu a scăzut in ultimii 10 ani, cum ar fi fost normal dataorita cresterii volumului, eficientei etc! E cumva asa? Nu! De ce? Pt. Ca asa este economia reala, in care poti creste rapid dar locul castigat se mentine greu (mai stiti vreo companie europeana in topul producătorilor mondiali de mobile?)! Banii castigati datorita cresterii volumelor si eficientizarii productiei merg in ziua de azi pe marketing, new features, promovare si R&D, pt. Ca dupa fiecare colt te pandeste noul xiaomi, oppo etc, care iti sufla afacerea.
              Din acest motiv nu vor scadea nici masinile electrice.
              Si tot despre bani – haideti sa vedem o sursa actuala, importanta de finantare a infrastructurii pe seama parcului auto clasic si sa calculam cu ce o înlocuim in viitor:
              Atat combustibilii fosili cat si energia electrica sunt accizate. Doar ca diferenta dintre accizarea combustibilor si cea a energiei electrice are un ordin de marime de SUTE, aproape MII de ori.
              sursa pt. 2021 : https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/tabel1_regimaccize2021.pdf
              acciza benzina fpb – 2.372,91 RON/tona sau 1.827,13 RON/ 1000 litri
              acciza motorina – 1.981,75 RON/tona sau 1.674,55 RON / 1000 litri
              acciza energie electrica utilizata in scop comercial – 2,61 RON/ Mwh
              acciza energie electrica utilizata in scop comercial – 5,23 RON/ Mwh
              Cat castiga statul dintr-un drum cu masina, comparativ clasic vs electric ( pt. H2 nu am acum date):
              100 km cu benzina (sa luam un sandero motor 3 cilindrii, benzina, vreo 85CP parca, consum test real mixt) = 6,7 l x 1,82713 = 12,24 RON baga statul in buzunar doar prin acciza
              100 km cu dacia spring (desi nu e echivalenta Sandero) = 17 kw x 0.00523 = 0.088 RON = 8.8 bani baga statul in buzunar
              Statul baga de 140 de ori mai putini bani in buzunar = buget = infrastructura etc. pe aceeasi deplasare.
              Intrebare – cu cat va trebui sa creasca impozitul? Care impozit? Si cine vor fi cei impozitati?

              Pare ca In final te alegi cu o rata mai mare la masina si aceeasi cheltuiala de deplasare la un confort si utilitate mai reduse.

              Eu cred ca soliditatea fundamentelor economice ale unor astfel de aventuri H2 -electrice – hiper eco este o tema serioasa pt. ca ne-ar fi tuturor util sa intuim ce ne poate astepta dpdv economic in viitor!
              Numai ca in afara de demonizarea CO2, nimeni nu pune accentul pe aceste aspecte, de parca am trai doar cu aer, nu si cu hrana, bani etc.
              Asa ca scutiti-ma dvs de demagogie!

          • In concluzie, ramane asa cum spuneti „mai vedem”. Romania are doua optiuni pe masa:
            1) Dezvoltarea unui sistem energetic din secolul trecut finantat cu 8 miliarde datorie plus dobanda (pentru dezvoltarea noilor reactoare la Nuclearelectrica „de stat”) plus rascumpararea participatiunilor in zacamantul de gaze naturale de la Marea Neagra; sau
            2) Dezvoltarea unui sistem energetic de ultima generatie, descentralizat, flexibil, curat, finantat prin absorbtia celor 10 miliarde fonduri europene nerambursabile (alocate pentru modernizarea sistemului energetic romanesc) plus atragerea altor zeci de miliarde din partea sectorului privat.

            P.S. Iata ca polonezii au optat pentru absoarbtia fondurilor europene in scopul atragerii investitiilor private in domeniu. https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=65fe31b8-15d2-405a-aa16-bceaf6d84e13

  17. Mai e o chestie, legata de biomasa si biogazele ei, in caz de putrefactie – caldura si amoniacul rezultat!
    Dupa cum am învățat la ecologie, caldura ALL teniei accelerează procesele de putrefacție, din care rezulta și amoniacul – cel care impiedica aparitia ploilor acide, atat de frecvente la latitudini mai mari.
    Adica, putrefacția rapida, pe baza de caldura, ca la Napoli, este foarte importanta!
    (iata și unul dintre motivele pentru care tarile nordice pastreaza o stricta curatenie – hoiturile, si toate cele, putrezesc cu mult mai greu!

  18. Oare numai pe mine ma zgarie pe creier acel „%” in tabel la „factor de capacitate”? Un factor (chiar si de capacitate) este un coeficient – nu un procent. Pot exprima amandoua un randament, dar un factor nu se exprima in procente.
    In text, „Factorul de capacitate este un fel de randament” este o exprimare inadecvata care i-a scapat autorului – eu as fi spus mai degraba ca factorul de capacitate exprima randamentul (de utilizare al capacitatilor de productie).
    In rest, articolul este convingator – dar se pare ca suntem in plin conflict de idei si doar nepotii sau chiar stra~ vor apuca sa afle cine are dreptate cu adevarat…

  19. Foarte curios, nimeni nu vorbeste despre absorbtia CO2 din atmosfera prin reimpaduriri, plantare pe toate suprafetele disponibile. Stim ca materia organica a plantelor se construieste prin absorbtia CO2 din aer. In schimb ne straduim sa inventam tot felul de nazdravanii. Imi aduc aminte de nebunia cu biodieselul. Pana s-a calculat ca CO2 emis la producerea lui este mai mult decat ce se recupereaza prin cultivarea plantelor din care se poate obtine acesta.

  20. Exista o varianta de transformare a H2 in energie electrica, pila de combustie si a fost aplicata pe Toyota Mirai. Problema acestor masini a fost lipsa statiilor de H2 si pretul inca mare, la 15 eur/kg. Nu stiu de unde ati scos pretul de 3eur, dar in ce am citit spuneau ca se asteapta in citiva ani sa ajunga la un pret bun de 3eur/kg. In rest celelalte probleme ramin, adica transport, depozitare, etc…

  21. S-au entuziasmat multi cu hidrogenul, inca de acu` o juma` de veac, cand a aparut prima criza a petrolului.
    La ICEMENERG, de ex., prin anii `70 a fost demarata o cercetare experimentala avand ca obiect stocarea in hidruri metalice.
    Problemele ridicate de stocare, siguranta, infrastructura nu sunt, nici acum, la nivelul care ar putea asigura inlocuirea productiei conventionale de energie electrica la nivel industrial.
    Mai bagam niste certificate verzi in carca consumatorului final?

  22. O greseală evidentă: „Trebuie sa reamintesc faptul că încă nu există tehnologia de obținerea a energiei electrice din hidrogen, care să alimenteze SEN. „Evident că hidrogenul poate elibera energia atat prin combustie (cu ajutorul unui generator cu turbină) (randament mic) cat si prin celulă de combustibil (randament dublu).

  23. Mare parte a discutiilor despre hidrogen arata neluarea in serios a principiului conservarii energiei.

    Hidrogenul nu e o sursa de energie. Nu exista ca atare pe Pamant (in cantitati utile). Daca il scoti din apa (prin electroliza sau prin orice alt procedeu) trebuie sa injectezi cel putin la fel de multa energie cat obtii cand il oxidezi inapoi (din nou, indiferent ca faci pila de combustie, il arzi intr-un motor termic, sau aplici un procedeu inca necunoscut). Iar daca il scoti dintr-un combustibil (hidrocarbura, carbohidrat, grasime, etc), inseamna ca preiei doar o parte din energia combustibilului, restul ramanand „pe partea cu carbonul” din combustibil.

    Folosirea energiei din biomasa sau din gunoiul menajer poate fi fezabila. Dar nu e legat neaparat de hidrogen, asa ca e alta poveste. Si, apropo, are si dificultati (ce faci/cum eviti dioxine si alte substante toxice).

    Hidrogenul este deci strict un intermediar pentru a inmagazina si transporta energie (produsa in alt proces). Si aici apar problemele ridicate de multi mai sus: are densitate foarte mica, etansarea e dificila, explodeaza usor daca se amesteca cu aerul. Apoi, obtinerea prin electroliza e cam ineficienta (vreo 80%, din cate am gasit) iar obtinerea inapoi a curentului e si mai ineficienta (60% cu cele mai bune fuel cells). Concureaza cu acumulatoarele litiu-ion? Concureaza, in cazul unui tren, cu alimentarea electrica directa a trenului prin fir catenar? Concureaza, pentru stocarea energiei intr-o instalatie fixa, cu o hidrocentrala cu statie de pompare (apropo, se mai aude ceva de Tarnita-Lapustesti?) ? Evident, intrebarea e daca concureaza „natural”, nu in conditiile de subventii la greu.

    • la baterii pretul e undeva pe la 180 euro/KWh, cu eficienta incarcare-descarcare de 90% pentru circa 1000 cicluri, apoi capacitatea scade rapid sub 80% si nu mai este economic – se recicleaza – , deci un cost de circa 0,2 euro/Kwh stocat si folosit
      la fuel cells+electroliza, pretul e pe la 100 euro/KW pentru echipament, eficienta incarcare-descarcare 50% (electroliza 80%, fuel cells 60%), la peste 10.000 ore (cicluri), deci un cost de circa 0,01 euro/KWh stocat si folosit, plus jumatate din pretul energiei utilizate (5-10 eurocenti/KWh), adica 0.02 euro/KWh
      la statii de pompare calculul e mai complicat, dar folosind hidrocentralele ca reper de cost sigur e mai ne-economic

    • Păi și petrolul, gazele sau carbunele sunt intermediari. Au înmagazinat energia solară și au format catene de carbon cât timp erau viață, iar apoi au concentrat energia respectivă în scoarța terestră timp de sute de milioane de ani. Deci, dacă hidrogenul nu este „decât” un intermediar, atunci nu se deosebește cu nimic din acest punct de vedere de combustibilii fosili. Și aceștia sunt tot un fel de baterie.
      Diferența constă tocmai în acele catene de atomi de carbon, pe care hidrogenul nu le are. Prin ardere carbonul ajunge în atmosferă sub formă de codoi. Ceea ce nu i-a trebuit atunci naturii pentru a menține echilibrul dinamic al ecosistemelor, a îngropat. Noi dezgropăm morții. În cazul hidrogenului nu există acest neajuns. Dar, spre deosebire de cei fosili, e greu de stocat. Cu tehnologia actuală e quasi-imposibil, dar nu știm ce va fi într-o sută de ani. Și nu cred că trebuie căutat un înlocuitor unic al „bateriilor” fosile. Mixul energetic este mult mai probabil.

      Randamentul unui proces este o mărime antropica, adică există doar din punctul nostru de vedere, nu al naturii. Legea conservării energiei arată că nu se pierde nimic, doar că formele reziduale de energie, rezultate din transformări cu variații de entalpie sau stări de agregare, nu pot fi folosite în procese utile omului. Evident, este nevoie de un consum mai mare de energie pentru obținerea hidrogenului din electroliza apei, decât cea rezultată ulterior în pilele de combustie. Dar dacă pentru electroliză s-ar folosi doar energia solară, care există practic în cantități infinite nu prea te mai interesează randamentul procesului. Și 1% să fie, e chestie de dimensionare a fermei solare. Ori susținătorii exploatărilor de fosili nu se sperie de kilometri pătrați cu capete de măgar. Important e că avem suficienta energie pentru a produce și a pompa oricât hidrogen în butelii. În loc să faci petroliere și gas to liquid ships, faci cisterne presurizate pentru hidrogen. Avantajul e că le produci direct acolo unde ai nevoie.
      La momentul actual, hidrogenul nu e o soluție care poate înlocui combustibilii fosili, dar deșeurile nici atât. Însă discuția nu s-a încheiat. Trebuie însă clar înțeles ca articolul este despre strategii imediate, nicidecum despre viziuni viitoare.

      • se poate extrage imediat hidrogen din campurile petrolifere, inclusiv cele „epuizate” la un cost de sub 1 euro/kg H2
        https://proton.energy/proton-process/
        iar pentru stocare H2 sunt multe solutii pe piata (inclusiv Toyota si Hyundai care au pus pe piata in SUA autoturisme cu H2 de mai bine de 5 ani, etc)

      • Strategiile imediate sunt integrarea regenerabilelor in sistemul energetic, i.e. investitii in modernizarea si extinderea retelelor de transport si evident in capacitati de valorificare a surselor regenerabile. Pana in prezent, Germania de ex. a reusit sa integreze in sistemul energetic (fara a face apel la baterii, hidrogen, etc) electricitate produsa din surse eolioan, bio si solar pana in jur de 50% din mixul electricitatii. Pentru urmatorii 10-15 ani, targetul Germaniei este extinderea capacitatii de integrare a energiei din aceste surse pana in jur de 65%.

Dă-i un răspuns lui Nman Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro