miercuri, ianuarie 27, 2021

De la New Deal-ul lui Roosevelt la New Deal-ul franco-german

Frecvent liderii europeni ies cu cate o noua strategie, un nou plan de redresare si mai nou de crestere economica. In timp, acestea se dovedesc a fi interventii populiste sau in cel mai bun caz produc efecte benefice doar pentru o anumita categorie de state.

La modul cel mai concret ne confruntam cu un nou model german, acum pentru sprijinirea tinerilor si pentru scaderea somajului. Oare finalul va fi de aceeasi factura cu cel survenit in urma masurilor de austeritate „made in Germany”?

Initiativa franco germana pentru tineri

Planul denumit simbolic „New Deal for Europe” se bazeaza pe trei parghii: accesul la credite pentru IMM-uri, dezvoltarea alternantei si mobilitatea geografica.

  1. Concret, Banca Europeana de Investitii (BEI) va acorda mai mult de 40% fonduri, sau 70 de miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru a investi in „proiecte care au un impact asupra ocuparii fortei de munca pe termen scurt si pe termen mai lung „, a spus presedintele sau german Werner Hoyer.
  2. Cea de a doua parghie este alternanta. Dezvoltarea unui sistem de invatamant prin alternanta, adica invatarea in scoala efectuata concomitent cu stagiile in intreprinderi. De asemenea se urmareste dezvoltarea uceniciei, ca una dintre modalitatile de relansare a proiectului „Erasmusul pentru Alternanta”, dupa modelul Erasmus pentru studenti.
  3. Ultima parghie este cresterea mobilitatii tinerilor, atat in ​​tara, dar mai ales in Europa. Aceasta va viza finantarea cursurilor de limbi straine si a deplasarilor.

Cat de viabil este proiectul propus?

Simbolistica proiectului pare sa fie singurul lucru interesant, dar in acelasi timp de o mare ironie. Cand ne referim la New Deal din SUA suntem obligati sa ne gandim ca s-a ajuns la un stat federal al bunastarii, intr-un context dificil – criza anilor `30. Atunci s-au pus bazele unei integrari fiscale mai puternice intre state.

Intr-adevar in Europa exista tendinta de a promova necesitatea realizarii unei integrari fiscale mai profunde avand ca obiective foarte clare pe acelea care duc la crestere economica.  Dar in acest caz ar fi mai bine sa plecam de la diferente si nu de la similitudini.

Pe dimensiunea mobilitatii, istoria recenta ne arata ca s-au produs foarte multe fenomene ce inca nu pot fi controlate. Asa zisul „exod al creierelor” afecteaza tarile in curs de dezvoltare, iar incurajarea mobilitatii va duce la un exod din ce in ce mai pronuntat in randul populatiei calificate. Pentru muncitorii necalificati, Romania, din proprie experienta ar trebui sa vada ca deja s-au croit prea multe bariere, atat structurale cat si politice. Nu mai putem considera un beneficiu aceasta axa propusa de franco-germani.

Problematica din jurul ratei somajului in randul tinerilor este mult mai complexa. Pentru a gandi un plan eficient si viabil ar trebui sa stabilim ce strategii macroeconomice ar fi necesare, care sunt instrumentele ce vor fi folosite.

Pentru planul de investitii vehiculat se dau foarte putine detalii, chiar se mentioneaza o anumita reticenta pentru finantarea de orice fel.

Suma pusa in joc este foarte mica – 6 miliarde de euro anuntate pentru 7 ani reprezinta 0,005% din PIB-ul Uniunii Europene. Bogatia creata de catre zona euro in 26 minute.

Sa transmita acest lucru oare un mesaj al importantei?

Programul Erasmus a avut beneficii indiscutabile, dar a fost oprit din lipsa finantarii. Iar lipsa finantarii releva lipsa unei vointe politice in ceea ce priveste continuarea lui.

S-a mai mentionat ca Banca Europeana de Investitii (BEI) va acorda credite „in valoare de cateva miliarde” firmelor care se vor angaja sa recruteze sau sa formeze tineri. Dar cu totii stim ca BEI finanteaza proiecte care dau randament. Cum poti finanta intreaga arhitectura de IMM-uri (acolo unde inca mai exista), cand aceste companii sunt sufocate pe piata europeana supra-aglomerata. Nu ar trebui sa plecam de la consolidarea IMM-urilor?

Pe formula „modelul german este bun la toate” – aplicam aceasta miraculoasa solutie care abia acum s-a aratat. In perioada cand se aplicau masurile de austeritate aceasta solutie era pusa la colt. Acum este vehiculata, doar asa, ca desert.

Mai trebuie sa stim ca sectorul IMM-urilor din Germania este foarte bine consolidat. Mai mult, Europa este o piata dominata de exporturile nemtesti. Aceste atribute nu le regasim in niciun alt stat european.

Ma gandesc intr-un final ca notiunea de „tineri someri” nu este bine inteleasa. Tinerii someri nu sunt numai cei care studiaza, nu se refera doar la cei care au mai lucrat. Chiar presedintele francez, Francois Hollande spunea ca pe langa cei 6 milioane de tineri someri exista 14 milioane de tineri fara locuri de munca, care nu studiaza si care nu au facut nici macar un stagiu de ucenicie. Sunt 20 de milioane de tineri a caror soarta depinde de experimentele politice realizate de liderii europeni.

In concluzie mesajul puternic ce se vrea a fi transmis ascunde o lipsa de solutii, de finantare, de substanta.

Si toate acestea se intampla intr-o Europa cu un potential inca neexploatat, imens, dar care din pacate  trateaza doar efectele nu si cauzele profunde ale problemelor.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. E bine ca se fac planuri si strategii, peste alte planuri si strategii..si e si mai bine ca nici nu se asteapta implementarea unuia, ca deja e elaborat alt plan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

Când moașa, chirurgul, șamanul și psihiatrul împărtășesc aceleași temeri asupra vaccinului…

”Într-o țară în care prevalența vaccinării este ridicată - scria undeva C.A. Siegrist, un renumit pediatru și vaccinolog elvețian- e dificil să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.