luni, iunie 24, 2024

De la SAPE la Tarnița

De mult vroiam să scriu despre SAPE, adică despre acea companie a statului, care se află sub Ministerul Energiei și care canibalizează o parte din misiunea acestuia. Numele ei complet este Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie SA. Acum cațiva ani scriam că nici site-ul nu le funcționa, nu puteai afla prea multe informații, dar acum găsim (surprinzator !) informatii satisfăcătoare.

M-am hotarât să scriu din doua motive: guvernul face tumbe să scoată bani la buget și apariția știrii că se reia proiectul hidrocentralei cu pompaj de la Tarnița, unde numita SAPE aste acționar cu 99,36%.

În primul rând mă intrigă de ce GuvRo vrea să își mărească veniturile prin marirea taxelor, impozitelor și accizelor și nu prin scăderea cheltuielilor și prin demufarea unor grupuri de la bugetele diferitelor instituții de stat.

Dar discutăm de SAPE! S-a inființat în 2014, adică pe vremea lui Ponta. Până în 2018 a avut consiliu de administrație, din 2018 (neagra perioadă Dragnea) are consiliu de supraveghere. Dacă în 2018 erau cinci administratori, astăzi sunt 7 supraveghetori. Nici unul nu are studii legate de energie si probabil toti sunt sinecuri ale defunctului ALDE. În 2018 avea patru obiecte de activitate, din 2020 mult mai multe, iar pe cele care atrag atentia sunt co bold:

• CAEN 351 – Producția, transportul și distribuția energiei electrice. (b) Obiectul principal de activitate:

• CAEN 3511 – Producția de energie electrică. (2) Societatea poate desfăşura şi următoarele activităţi secundare:

• CAEN 6420 – Activităţi ale holdingurilor;

• CAEN 3514 – Comercializare de energie electrică;

• CAEN 6430 – Fonduri mutuale și alte entități financiare similare;

• CAEN 4646 – Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice;

• CAEN 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate;

• CAEN 4774 – Comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate;

• CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software-ului;

• CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații;

• CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet;

• CAEN 4690 – Comerț cu ridicata nespecializat;

• CAEN 4675 – Comert cu ridicata al produselor chimice;

• CAEN 4671 – Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoşi și al produselor derivate;

• CAEN 4612 – Intermedieri în comerțul cu combustibili, minereuri, metale și produse chimice pentru industrie;

• CAEN 7022 – Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

Asta ne face să ne amintim de un mare scandal din pandemie: 90 de milioane de măști neconforme rămase, importate din Vietnam afacere la care SAPE a pierdut atunci 200.000.000 lei. La suma asta adăugăm transportul de 5,3 milioane dolari. Dar pierderea a fost lunară timp de doi ani, deoarece depozitarea a mai costat (adică s-au pierdut) încă două milioane de euro. Apoi au fost donate Departamentului Situații de Urgență, care s-a măndrit că poartă măști model TutanKhamon.

Au trecut trei ani și nimeni (ăn afară de presă) nu întreabă nimic, șefimea de acolo luând salarii babane în continuare. Legenda urbană spune ca SAPE are același director de la înființare. Este un personaj controversat despre care presa a scris tone de pixeli, dar căruia statul roman i-a acordat încrederea să îl reprezinte în 25 de funcții publice, concomitent sau pe rănd. Dupa Banca Națională, cele mai importante companii romănești au beneficiat de serviciile sale. Numai la o scurtă căutare pe internet am găsit Nuclearelectrica, Rompetrol,  Depogaz, Oltchim, Hidroelectrica, CFR. Se pare că omul acesta are atătea calități, încât merită să încaseze peste un million de lei anual de la statul român. Pe 1 august 2023 i s-a terminat mandatul. Sa vedem cine îl sprijină încă o dată pentru a mai ocupa pentru încă patru ani acest minunat post sau dacă o sa fie luat la întrebări de instituțiile competente. Normal ar trebui ca decidenții să se întrebe câți bani aduce la buget SAPE și dacă are existența sa are vreun rost, cunoscând canibalizarea cu Direcția de Administrare a Participațiunilor Statului din Energie.

Dar să ne uităm și pe site-ul Ministerului de Finanțe la cum a terminat SAPE anul 2023:

Ce înțelegem noi de aici?

În primul rând cei 72 de angajați, la care cred că trebuie să adăugăm cei 7 membrii ai Consiliului de Supraveghere, au cheltuit 60.276.311 lei. Banii au venit din fel de fel de activități din statut, adică 627.337 lei, la care se adaugă dividentele pe care le-a încasat SAPE în calitate de acționar (vezi aici companiile), adică banii țării, care înseamnă 83.694.420 lei, în total încasând 84.321.757 lei.

Logica economică spune că dacă ai produs 627.337 lei, atât trebuie să cheltuiești, că restul nu sunt banii tăi „și nici Sfântul Duh nu ți i-a bagat în desagă”. Dar directorii și supraveghetorii, pentru buna funcționare a companiei au cheltuit de aproape 10 ori mai mult: 60.276.311 lei. Nu știm exact unde s-au dus acești bani și tocmai din acest motiv tragem semnalul de alarmă, gândindu-ne că acești bani trebuie să fie luați din taxele și impozitele mediului privat și cetățenilor pentru a alimenta bugetul țării. (Poate că s-au dus și în BVB pentru cumpărarea de pachete infime la diversele companii tranzacționate. Care este sensul unui joc la bursă a unei companii de stat la care statul este ori acționar majoritar ori acționar semnificativ?)

SAPE gestionează multe companii. Conform site-ului Ministerului Energiei, acestea sunt:

Înțelegem acționariatul de la primele 5 companii. Să ne ocupăm de celelalte:

Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România este o companie mică, cu 25 de salariați, de unde probabil SAPE a încasat aproape jumătate din profit, adică 900.000 lei. De acționariatul din BRM (Bursa Româna de Mărfuri) nu are rost sa vorbim ca e nesemnificativ.

Hidro Tarnița SA, conform Ministerului de Finanțe nu a mai depus documente contabile din 2017, adică a fost în procedură de insolvență. La un moment dat, presa a scris că se dizolvă. Tot presa a mai spus că foștii angajați de la Hidro Tarnița SA au dat compania în judecată deoarece nu și-au luat salariile. Nu știm nimic oficial, dar avem curiozități: cine s-a ocupat de insolvență și cine a condus aceasta companie de a ajuns în insolvență?

Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român S.A. este o alta poveste cu cantec, careia i-ar trebui dedicat un articol separat. Cu 4 angajati a avut un profit (minuscul) de putin peste 200.000 lei. Avand 20% din actiuni, probabil sa fi incasat dividente de 40.000 lei.

Și ultima pe listă este Titan Power SA. SAPE cu 67,3% și Electrocentrale Grup cu 32,7% (a nu se confunda cu Elcen), dețin împreună Titan Power SA. Statul a hotărât ca în 2020 să împroprietărească Titan Power cu 140.000.000 lei pentru o viitoare termocentrală de dimensiuni mici. Timp de aproape doi ani nu s-a întâmplat nimic. Azi, terenul fostei mici centrale din estul Bucureștiului, unde ar trebui să se construiască noua termocentrală, a fost închiriat și pe care s-au amplasat câteva cazane de apă caldă, organizate într-o centrală termică medie, care alimentează cu agent termic zona adiacentă (între Bulevardul Basarabiei și Șoseaua Pantelimon).

(Să le deschideți site-ul și să vă minunați de câte greșeli de exprimare găsiți! Hai să-i zicem un amestec de jargon de agent imobiliar începător ce provine din lumea în care se vorbește argoul de periferie bucureșteană și are pretenția de a fi exprimare de business.)

Dacă vă uitați mai atenți pe site o să găsiți câți oameni trudesc în această companie de stat: un consiliu de administrație (fantomatic), un director, 3 sefuți și 16 pălmași. Cu toții au cheltuit conform Ministerului de Finante peste 4.200.000 lei din chiria încasata de puțin peste 7.000.000 lei.

Închidem enumerarea nediscutând de companiile la care SAPE deține pachete infime de actiuni!

Uitându-ne sumar peste activitatea SAPE, companie care deține Hidro Tarnita SA, adică cei care vor dezvolta hidrocentrala cu pompaj de la Tarnița, constatăm că face „afaceri bulgărești”, vorba basarabeanului.

Și așa stăm și ne întrebăm: cum poate SAPE să se ocupe de viitorul proiect de stocare de energie atât de important pentru securitatea energetică a României? (chiar în ultimul meu articol am scris pe acest subiect) Sau specialiștii în „Comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate” s-au plictisit și s-au gândit că e mai profitabilă o hidrocentrală cu pompaj la Tarnița?

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Ca o observație en passant, SAPE SA s-a înființat în aprilie 2014. La acel moment ținea de Ministerul Economiei – ministru Constantin Niță -, prin Departamentul pentru Energie – ministru delegat Răzvan Nicolescu, fost președinte AERE, actualmente membru al ECFR și expert Deloitte etc.
    Aș fi curios, dar este puțin probabil să-mi fie curiozitatea satisfacută, ce au avut în minte domnii Niță și Nicolescu când au decis să propună și să susțină înființarea SAPE SA. Mai ales sunt curios dacă domniile lor, ca părinți ai acestei companii, o văd capabilă să exercite rolul de companie de proiect pentru mari proiecte energetice sau, dimpotrivă, că actualul guvern face o eroare forțând SAPE SA la un rol pentru care nu a fost gândită.
    Zic eu că ar ajuta să înțelegem bine ce a vrut, domnule, statul când a pus bazele SAPE SA, ca să putem pe mai departe să pricepem și să ne dăm cu părerea vis a vis de eficiența – ori lipsa sa – în inițierea, conducerea și susținerea marilor proiecte din energie.
    Că de vorbe ce sună din coadă, vorba poetului, din partea oficialilor nu ducem lipsă.

  2. Niciodata nu am inteles cu ce se ocupa acesta „fantoma” numita SAPE. Oficial s-a spus ca fac investitii, dar nimeni nu a vazut nimic. Oare cum se justifica acele cheltuieli ale SAPE mai ales cu salariile colosale? Cam toti cei de pe acolo sunt numiti pe criterii politice.

  3. O hidrocentrala cu stocare era necesara de foarte mult timp. Acum, cand bate vantul, exportam la preturi derizorii, iar noi platim certificatele verzi primite de acei producatori.
    Mai trece multa apa pe dunare pana ne revenim! Este greu sa explici la novici sau la profitori de ce SEN trebuia reorganizat, pentru a repara ceea ce s-a gresit prin reforma din anii 1998-2000.
    A bon entendeur salut!

    • @dl.ionel ilie: traiesc cu nadejdea ca vom mai construi si mai multe d,alea care produc cind bate vintul (se zice ca inca vreo 9000 MW), dar alea nu vor mai beneficia de certificate verzi, ci vor beneficia de CfD (Contracts for Difference)

      Sunt sigur ca SAPE & Ministerul Energiei stiu deja implicatiile STOCARE-CfD (sau invers), chestie care e foarte similara cu o caruta cu 2 oisti: la una trage un cal iar la alta un magar…dar nici o oiste nu are hamuri pentru un catir
      Asa si noi…ce naiba ne mai trebuie ori una ori alta…ghici ghicitoarea mea…ce nu ne mai trebuie ?
      ne va zice SAPE !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro