joi, martie 28, 2024

De la un contribuabil al Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate catre Primul Ministru al Romaniei

Domnule Prim-Ministru,

Ma adresez Dvs. in primul rand in calitate de asigurat in sistemul asigurarilor sociale de stat, contribuabil la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Dupa cum bine stiti, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa suprime, de la 1 martie anul in curs, decontarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale prestate contribuabililor-pacienti de catre spitalele private, ramanand eligibile pentru decontare doar prestatiile medicale realizate de spitalele publice.

Domnule Prim-Ministru, conform Legii sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se recunoaste in mod expres dreptul pacientului platitor de asigurari de sanatate de a-si alege furnizorul de servicii medicale (art. 208 alin. 3 lit. c si art. 218 alin. 2 lit. a). Din acest punct de vedere, Legea amintita nu face distinctie intre spitalele publice, spitalele publice cu sectii private si spitalele private, oricare dintre aceste unitati putand incheia contracte cu casele de asigurari de sanatate, singura cerinta fiind legalitatea functionarii spitalului (art. 245 alin 1 lit. a).

Avand in vedere ca interesul urmarit de stat este si trebuie sa ramana exclusiv dreptul pacientului-contribuabil de a beneficia de cele mai bune servicii, conform propriei optiuni (art. 249 alin. 2), acest drept este inviolabil si nu poate fi restrans doar la asistenta ambulatorie, de exemplu. Legea nu distinge intre spitale publice si private ci contine doar o lista cu natura serviciului medical ce face obiectul decontarii, indiferent de capitalul prestatorului serviciului, de stat sau privat.

In lumina declaratiilor publice facute de ministrul sanatatii, ca si de alti demnitari guvernamentali, va aduc la cunostinta ca suprimarea in orice fel a platilor aferente serviciilor medicale prestate de catre spitalele private, indiferent de nataura serviciului, catre asiguratii platitori de contributii incalca flagrant Legea sanatatii. Acest lucru va duce la o avalansa de actiuni in instante, si asa incapabile sa faca fata actualului volum de cereri de chemare in judecata. Vreau sa fiu foarte clar, domnule Prim-Ministru, desi sunt convins ca stiti, ca decontarea cheltuielilor medicale nu are nici o legatura cu finantarea spitalelor, fie ele publice sau private. Mai mult, Legea sanatatii interzice folosirea banilor din Fondul national unic de asigurari de sanatate – administrat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – pentru astfel de scopuri (art. 263 si art. 265), spitalele publice finantandu-se din venituri proprii sau de la bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii.

Domnule Prim-Ministru, in calitate de deputat in Parlamentul European, va fac cunoscut faptul ca Directiva 2011/24/EU cu privire la dreptul asiguratilor, platitori de contributii sociale, de a beneficia de prestatii medicale furnizate de unitati sanitare din alte state membre UE reprezinta si ea o garantie a dreptului la optiune, prevazut in legislatia nationala (Legea sanatatii). In conformitate cu aceasta Directiva se recunoaste dreptul la libera circulatie a pacientilor, serviciilor si medicamentelor, asa cum acest drept fundamental este statuat de Tratatul de Functionare al UE.

Conform considerentului 31 din Directiva, „daca un pacient solicita in mod expres sa fie tratat intr-un alt stat membru decat cel al resedintei, acesta beneficiaza de rambursarea cheltuielilor in aceleasi conditii cum ar fi beneficiat in statul sau”. Mai mult, „mobilitatea pacientilor-asigurati este o libertate considerata fundamentala [inclusiv] in interiorul statului membru”, conform considerentului 35. Printre exemplele de pacienti-asigurati care vor sa beneficieze de servicii medicale in alt stat membru, considerentul 39 al Directivei enumera enuntiativ inclusiv pacientii „care vor sa aiba acces la metode diferite de tratament decat cele disponibile in propriul stat membru sau care vor sa beneficieze de o calitate sporita a serviciilor medicale.”

In conditiile in care Directiva nu face, evident, distinctie intre spitalele publice si cele private (art. 3 lit g: „furnizor de servicii medicale este orice persoana fizica sau juridica ori alta entitate legala furnizoare de servicii medicale pe teritoriul unui stat membru”), decontarea este obligatorie, conform art. 5 lit. a („statul-membru va face astfel incat costul tratamentului transfrontalier sa fie rambursat”).

Avand in vedere dispozitiile Directivei, se va ajunge la situatia bizara ca mai multi cetateni romani sa se indrepte catre serviciile medicale ale spitalelor din strainatate, mai ales ca anul 2013 este anul cetatenilor europeni iar Comisia Europeana va incepe o campanie sustinuta de informare a acestora despre drepturile lor transfrontaliere, dreptul la servicii medicale fiind o prioritate. Acest lucru va crea, desigur, o problema institutionala intre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari din celelalte state membre.

In concluzie, dupa cum probabil ati sesizat din articolele citate, dreptul asiguratilor de a-si alege spitalul, inclusiv in afara statului membru, cu obligatia acestora de a deconta serviciul prestat, este un drept fundamental derivat din Tratatul de Functionare a UE. Altfel spus, daca un cetatean european asigurat are dreptul de a beneficia de tratament decontabil in strainatate, la un spital public sau privat, cu atat mai mult el are acelasi drept in statul membru al carui resortisant este. Astfel stand lucrurile, Comisia Europeana va putea deschide o actiune impotriva Romaniei.

Domnule Prim-Ministru, in cazul in care Ministerul Sanatatii sau Guvernul va defiinta sau va goli in orice fel de continut dreptul asiguratilor din Romania de a-si alege furnizorul de servicii medicale, subsemnatul, in virtutea dreptului de reprezentare a cetatenilor care m-au trimis, prin votul lor, in Parlamentul European pentru a le sustine interesele, nu voi ezita sa sesizez Comisia Europeana asupra acestui caz de infringement, care va duce Romania in fata Curtii Europene de Justitie.

Sebastian BODU
Europarlamentar PPE

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

    • La indemina tuturor citeva articole relevante din directiva mentionata de dl Bodu:

      Art. 1 (4): This Directive shall not affect laws and regulations in Member States relating to the organisation and financing of healthcare in situations not related to cross-border healthcare. In particular, nothing in this Directive obliges a Member State to reimburse costs of healthcare provided by healthcare providers established on its own territory if those providers are not part of the social security system or public health system of that Member State. (Adica directiva nu are legatura cu organizarea interna)

      Art. 7 (4): The costs of cross-border healthcare shall be reimbursed or paid directly by the Member State of affiliation up to the level of costs that would have been assumed by the Member State of affiliation, had this healthcare been provided in its territory without exceeding the actual costs of healthcare received. (adica Romania va plati furnizorului din Austria acea suma care ar fi costat pt un act similar in sistemul public din Romania).

      Art. 8 (6): The Member State of affiliation may refuse to grant prior authorisation for the following reasons:
      […]
      (d) this healthcare can be provided on its territory within a time limit which is medically justifiable, taking into account the current state of health and the probable course of the illness of each patient concerned. (Adica Romania poate refuza sa autorizeze pacientului spitalizarea in strainatate daca serviciul e disponibil in Romania. Se aplica de la prima zi de spitalizare, cf. Art. 8 para. 2)

      • Asadar, pana la urma, care este realitatea? Avem drepturi de cetateni europeni doar atata timp cat ele nu contravin legilor din tara noastra? Si cine este dator sa le coreleze, din moment ce suntem parte componenta a UE?

  1. ARTICOL EXCELENT!

    In legatura cu destinatarul scrisorii, ma intreb:

    Oare primul ministru doctor de renume mondial poate sa inteleaga ca banii din Fondul national unic de asigurari de sanatate (cu care SE DECONTEAZA CHELTUIELILE MEDICALE, bani administrati de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) sunt ALTII decat banii din bugetul de stat (cu care SE FINANTEAZA SPITALELE publice, bani administrati de Ministerul Finantelor)?

    • Asa cum nu intelege care este diferenta intre „copy-pste” si partea de creatie, care in cazul de fata dupa o temeinica cercetare te apuci si-ti asterni opiniile personale despre un anumit subiect.
      Daca atat nu a inteles, cum doriti sa inteleaga niste lucruri mai complexe, economice.
      Nu poti sa iei banii de la asigurari de sanatate si sa ii folosesti in alt scop, ei sunt dedicati actului medical de care beneficiaza asiguratul, iar acestea sunt servicii nu investitii.
      E ca si cand ai zica, ca toti banii care intra intr-o companie se duc pe investitii, iar salariile si alte servicii necesare bunei functionari a companiei sunt platite cu banii „copy-paste” facuti la copiatorul din hol.
      Halal logica.

  2. “daca un pacient solicita in mod expres sa fie tratat intr-un alt stat membru decat cel al resedintei, acesta beneficiaza de rambursarea cheltuielilor in aceleasi conditii cum ar fi beneficiat in statul sau”. Adica nimic.
    Altfel spus, dace se deconteaza si afara cum se deconteaza in tara….unde nu se mai deconteaza…care e concluzia logica? Nu se mai deconteaza nici afara, ca asa se face in tara. Noa, se-mpusca si iepurele extern…

  3. Daca trecem de lungul preambul al directivei si ajungem la dispozitivul acesteia, citim in articolul 1, alineatul 4:
    „(4) Prezenta directivă nu aduce atingere actelor cu putere de lege și normelor administrative ale statelor membre cu privire la organizarea și finanțarea asistenței medicale în situații care nu au legătură cu asistența medicală transfrontalieră. În mod deosebit, nicio dispoziție a prezentei directive nu obligă un stat membru să ramburseze costurile asistenței medicale acordate de furnizorii de servicii medicale stabiliți pe teritoriu său dacă furnizorii respectivi nu fac parte din sistemul de securitate socială sau din sistemul național de sănătate al statului membru respectiv.”
    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:088:0045:01:RO:HTML

    Oare acest text nu contrazice asertiunile dumenavoastra?
    Aveti bunavointa de a explica exhaustiv aceasta dispozitie a directivei?

    • Daca citi atent o sa vedeti ca acest text din preambul (ca si altele din corpul Directivei) se aplica la genul de servicii medicale decontate. Adica lista se face la nivel national. De exemplu, nu se deconteaza tratamentul pt boala X sau pentru proteza Y. Iar daca sistemul national nu deconteaza, nu poti sa beneficiezi de decont daca te duci la un spital din alt stat membru. Asadar nu se refera la unitatea medicala. Singura referinta la unitatea medicala este, in Directiva, ca aceasta sa fie in sistemul medical (adica autorizata, conform L sanatatii).

      Asadar nu ma apucam sa scriu ceva daca nu citeam Directiva in integralitatea ei, interpretand textele in mod corect si nu trunchiat.

      • Atentie, textul pe care l-am reprodus NU este din preambul, ci din dispozitivul directivei.
        El detaliază/stabileste exceptii, precum si restrangerea domeniului de aplicare al directivei. Mai consultati-va cu expertii din PE din domeniul sanatatii!

      • Inca o precizare.
        Din comentariul dumneavoastra inteleg ca sunteti convins de faptul ca spitalele private din Romania fac parte din „sistemul de securitate socială sau din sistemul național de sănătate”, asa cum prevede directiva.
        Va inselati. Simpla existenta fizica a unor spitale private nu implica apartenenta acestora la sistemul national. Pentru a face parte din sistemul national, spitalele private ar fi trebuit, conf. legii, sa solicite si sa accepte evaluarea lor in vederea CLASIFICARII (spitale locale, de urgenta, clinice, universitare, etc). Clasificarea implica existenta in spital a unor dotari caracteristice unor categorii de servicii medicale anume structurate (interne, chirurgie de un anumit nivel, etc). Din informatiile mele, niciun spital privat din Romania nu a solicitat si nu a primit „clasificarea”. Deci, nu fac parte din sistemul national. Ele doar au contractat cu casele judetene, in trecut, anumite servicii medicale, foarte limitate, asa cum sunt ele organizate in respectivele spitale si conform investitiilor facute. Si, pana cand nu se supun clasificarii, nici nu vor face parte din sistemul national.

        • Spitalele private fac parte din sistemul de securitate sociala, cata vreme sunt autorizate si evaluate de CNAS si MS. Altfel nu ar putea intra in relatii contractuale cu CNAS (art. 49, 244 si 245 din Legea sanatatii).

          Ideea din Directiva este urmatoarea: daca eu ma duc afara si ma tratez la un spital care nu se afla in acest sistem (nu are relatie contractuala cu o casa de asigurari nationala, federala, de land etc.), nu mi se va deconta de catre statul meu. Adica nu poti dobandi in statul membru gazda mai multe drepturi, ca pacient strain, decat poate dobandi un pacient local.

          In concluzie, daca ma duc in alt stat membru la orice spital privat si el este in relatii contractuale cu o casa de asigurari de sanatate, statul roman trebuie sa deconteze (desigur, la valoarea din RO).

          Alta limitare a Directivei, dupa cum spuneam anterior, se refera si la lista serviciilor decontabile in statul tau. La fel, nu poti obtine decontul intr-un alt stat membru daca la tine acasa nu se poate.

          Ásadar ideea ramane valabila: cata vreme ma pot trata in UE unde am eu chef, cata vreme spitalul este in contract cu o casa de asigurari de stat iar tratamentul e pe lista statului meu, statul meu tb sa marce banul.

        • Lasati-l, doamna, sa se faca de ras daca tot insista. Credeti ca europenii n-au mai vazut politicieni in goana dupa imagine? Astea sunt actiuni pentru infierbantarea galeriei din tara. Nu vedeti ca nici n-a citit directiva respectiva in intregime?

  4. SUPER ! DE ASTFEL DE OAMANi AVEM NEVOIE!
    ESTE O INCALCARE FLAGRANTA A DREPTURILOR OAMENILOR SI PACIENTILOR DIN ACEASTA TARA!
    Un guvern mincinos si comunist, care nu stie de unde sa isi mai scoata niste spagi!

    Este o stimulare a muncii la negru, prin primirea de spagi NEIMPOZITATE de catre doctorii de la stat, in loc sa platesca impozite catre acelasi stat muncind la privat!
    este un non sens ce face acest guvern de incompetenti mincinosi!
    Putem iesi din mizeria asta stimuland privatul, adica cel care contribuie la stat!

  5. daca facem antinomia privat-stat in tratamente medicale unde ajungem? cei 20% (Arafat dixit) care au bani vor avea parte de un nivel MEDICAL superior celorlalti. Nu vad unde e diferenta intre nomenklatura din ’89 care avea propriile spitale si restul populatiei. Daca un privat nu primeste nicun ban de la CNAS (traiasca capro-vicinismul) nu va aduce ultimul racnet al tratamentului decat mai tarziu, altfel investitia sa se amortiza mai devreme. Dand timpul inapoi cu putini ani, la stat se faceau putine RMN neexsitand aparate. Noroc ca pe atunjci se decontau si ceva mai multi romani au putut avea un RMN.

    • Nu intelegi sau nu vrei sa intelegi.
      Casa de Asigurari plateste aceeasi pentru servicii medicale la toate spitalele, indiferent de proprietate.
      Cu nomenclatura se intampla altfel, de fapt cum se intampla si acum, merge la spital, iar directorul primeste telefon cu instructiuni.
      Fata de un pacient obisnuit, numenclaturistul primeste salon cu un pat, tratament preferenial si altele servicii, ca la spitalul privat, dar platite de noi toi din fondul comun.
      M-am straduit sa-ti explic, nu stiu daca am reusit!

  6. buna ziua,
    imi cunosc drepturile ca si pacient, as zice. dar ce se intimpla cand chiar si atunci cand imi sunt incalcate si fac o plangere, nu sunt luat in seama.
    Cui ar trebui sa ma adresez?

    Va citez mai jos, scrisoarea pe care am redactat-o catre un manager de spital de stat. Am trimis-o pe email si pe posta cu confirmare de primire. A trecut perioada legala in care ar trebui sa mi se raspunda, dar nu am primit nici un raspuns…

    am ales sa nu public in acest comentariu datele, si nu stiu cui sa trimit oficial mai departe aceasta sesizare, poate totusi ceva se va schimba….

    ======
    “Domnule Director,
    Va scriu aceasta scrisoare in urma experientei pe care am avut-o in spitalul al carui manager sunteti. In data de 07 Martie 2014,in jurul orei 10, fetita mea Ecaterina Maria, de 2 ani si 9 luni si-a introdus in nas un obiect strain, pe care nu l-am putut scoate prin mijloace proprii. Cu toate ca avem si abonament la un spital privat al carui nume il voi da acum, am luat decizia de a merge la Spitalul de Copii XXXXXX din motive de proximitate.
    Undeva pe la ora 10:15 am ajuns la ambulatorul ORL, situatia nu implica un pericol iminent, starea copilului fiind stabila. La receptia ambulatorului, nu era prezent nici un personal medical. Ambulatorul era foarte aglomerat, banuiesc ca este o situatie frecventa in spital. Dupa aproximativ 5 minute a venit o doamna, pe care am intrebat-o ce ar trebui sa facem referitor la urgenta pe care o aveam. Doamna ne-a indicat unde este cabinetul, ne-a spus sa asteptam sa vina medicul caci este pe sectie. Am intrebat cat timp sa asteptam; nu mi s-a comunicat un interval, dar mi s-a spus ca va veni cineva. Am asteptat aproximativ 30 de minute, fara ca cineva sa vina la cabinet. Am mers din nou la receptie ambulator, unde am vorbit din nou cu doamna respectiva care a sunat undeva. In timpul apelului s-a recomandat ca fiind XXXXXXXXXXX, si a intrebat cand vine doamna medic la cabinet, spunand ca este o urgenta cu un copil cu un corp strain. Dupa telefon, mi s-a comunicat sa merg sa astept la cabinetul ORL. Am mers din nou sa asteptam la cabinet, nu era o urgenta si am decis sa astept.
    Intre timp pe culoar am intrat in vorba cu un paznic, care m-a sfatuit sa merg la sectia ORL, deoarece doamna doctor nu se va intoarce la cabinetul de la policlinica/ambulator. Paznicul respectiv a fost foarte amabil si mi-a aratat cum sa ajung la sectie si mi-a zis, ca doama medic a comunicat ca nu se intoarce la cabinet. I-am multumit si am mers la sectie. La etajul doi, in fata usei sectiei, oamenii asteptau la rand. Civilizat am intrebat care este ultima persoana la rand. Mi s-a raspuns ca nu e un rand, si ca ar trebui sa stiu un medic ca sa intru la el. Dar oamenii m-au sfatuit sa sun la o sonerie. Ceea ce am facut. A iesit o asistenta, care m-a intrebat ce problema am. Am explicat situatia, cu corpul strain din nas. Mi s-a comunicat sa astept. Normal si civilizat, impreuna cu copilul am luat un loc pe scarile de piatra si am inceput sa astept. Pe masura ce trecea timpul, am vazut cu functioneaza sectia de ORL, persoanele asteapta la o usa pe o scara de incendiu. Oamenii civilizati asteapta sa fie preluati de personalul medical, fiind chemati in interiorul sectiei. Alti oameni, vin si suna la telefon, moment in care personal medical iese din sectie, si cheama persoanele in cauza in interior. Am mai sunat odata la sonerie si am intrebat cand vom fi preluati pentru urgenta. Mi s-a raspuns ca vom fi urmatoarea persoana preluata. A mai trecut timp au mai intrat alte persoane pe baza de telefon. Intre timp am intrat in vorba cu oamenii care asteptau la rand, si unii ziceau ca asteapta de o ora si jumatate. Am realizat ca pe usa sectiei scria ca internarile se fac la ambulatoriu sau la UPU. Deoarece veneam de la ambulatoriu, am zis sa incerc si la UPU. Nu stiam ce inseamna acest lucru, dar oamenii de acolo mi-au zis, ca e Unitate de primiri Urgente. Bucuros am plecat la UPU, gandindu-ma ca uite am mai invatat ceva, ca prima data ar fi trebuit sa merg la UPU, ca acolo sunt urgentele primite.
    Am coborat la UPU, si acolo foarte rapid am fost scris in registru de primiri, dupa care am fost trimis inapoi pe sectie. Le-am comunicat ca de acolo vin, au sunat la sectie in fata mea. Din nou am mers la sectie, si am asteptat. Din nou, persoane soseau, sunau la telefon erau primite in interior. Nu stateau mult, dar pentru mine situatia a devenit foarte frustranta, in ideea ca nu intelegeam cum se accede la serviciile medicale. Multumesc lui Dumnezeu ca situatia nu era critica.
    La un moment dat, am sunat din nou la usa, si am intrebat cine este medic de garda. Am zis ca vin de la urgente, si am comunicat ca doresc sa fiu primit de catre medicul de garda. Mi s-a comunicat ca medicul de garda este doamna XXXXXX. Cred ca prestanta mea si faptul ca eram deja nervos au actionat, caci am fost preluat de doamna Zanfir si intr-un minut corpul strain a fost scos. Era o bila verde. Eu mi-am felicitat copilul ca a fost curajoasa si ca a trecut cu bine situatia. Doamna Zanfir mi-a comunicat ca ustensila cu care a scos corpul nu se gaseste in ambulator si de asta a trebuit sa vin in sectie, si m-a sfatuit sa nu incurajez copilul si sa am grija pe viitor, caci exista si cazuri mai grave. I-am multumit frumos si am plecat din sectie. Am vrut sa vin la dumneavoastra in audienta, dar erau deja 3 persoane la secretariat. Deja nu mai aveam dispozitie pentru a astepta in plus trebuia sa astepte si copilul. La ora 12 ieseam pe poarta spitalului.
    Aceasta este experienta mea cu spitalul pe care il administrati. Inca odata ma bucur si multumesc Domnului ca nu a fost o situatie mai grava. Probabil ar fi fost alta tratamentul, poate s-ar fi intimplat altfel lucrurile. Una peste alta, exista disfunctionalitati grave in modul in care serviciile medicale sunt oferite in unitatea pe care o administrati. Am intrat pe site-ul dumneavoastra, si am gasit resurse utile:
    • Regulament Ordine Interioara
    • Extras cu drepturile pacientului

    Imi dau seama ca depuneti eforturi, se vede clar ca spitalul trece printr-o perioada de schimbari. Cu toate acestea, exista disfunctionalitati care pot crea situatii neplacute. Va las pe dumneavoastra sa le identificati din povestea de mai sus si sa le rezolvati.
    Am incredere ca puteti schimba oamenii si sistemele, pentru ca daca un om sau un sistem nu se schimba din interior, va fi schimbat din afara, mai devreme sau mai tarziu. Ca si observatie, mi se pare ciudat ca oamenii de paza pot sti si oferi mai multe informatii despre functionarea unui spital decat personalul calificat.
    Astept cu interes raspunsul dumnevoastra oficial.
    Multumesc,
    Ciprian XXXXXX – platitor de Contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de angajatori
    07-Martie-2014″

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro