De Paște

„De parcă aceasta ar putea trăi fără doctori pe care chiar și astăzi îi punem iresponsabil la zid, fără profesori, fără artiști sau fără funcționari publici.”

După cum am spus în repetate rânduri, ne temem cumplit de moarte, dar nu ne temem să murim proști.

Dl R Arafat este (în sondajul de opinie al d-lui Dîncu) persoana în care românii au cea mai mare încredere. Manipularea prin presă este înfiorător de eficientă!

Ce, Colectiv?! Ce responsabilități?! Medicii sunt glorificați, au devenit cu toții eroi, de șpăgi și malpraxis nu mai vorbește nimeni, ne-a copleșit emoția coronavirusului. Și, în consecință, dacă R Arafat vrea să devină Președintele Republicii, cu dl Pisaroglu, cu H5 Strategies și cu dl Dîncu, se face Președinte! Ceva bănuți se găsesc, așa cum s-au găsit la dl T Făniță, ori la d-na E Udrea. În fine…

Medicii, merită salarii excepționale, bonusiri, prime, pensionare anticipată și orice ori mai dori. Pentru educație, alocările bugetare rămân reduse. După buget!

Păi, faptul că se înghsuie unii precum Dolly la strungă este o chestiune de educație în primul rând! Abia apoi, după ce se contaminează cu nu-șriu-ce, devine o chestiune medicală!

Echilibrul , luciditatea exprimarii raportata la nivelul functiei (multa lume uita imensul numar de cetateni ce au votat cu presedintele ), corectitudinea celor afirmate dea lungul celor aproape 6 ani de mandat , prestanta (poate uneori si cu nuante ce maximizeza persoana ,uneori perceputa pozitiv alteori mai putin pozitiv ) modul de prezentare personala si cel ce tine de punerea in valoare a Romaniei in intilnirile oficiale cu personalitati politice din exterior , patriotismul sincer exprimat fara exagerari inutile sau nuante de nationalism usor desuet , incercarile politice de a schimba cumva intelegerea cetatenilor (reusite partial ) ca si actiunile politice interne (si aici multe nereusite din motivele binecunoscute de noi toti si neimputabile in totalitate presedintelui )si nu in ultimul rind gestionarea pozitiv perceputa de cetateni a crizei de pandemie impreuna cu premierul Orban , toate acestea la un loc si multe altele ,ar putea face , in mintea multora dintre noi , din presedinte Iohannis cel mai bun presedinte pe care Romania la avut pina acum. Societatea romaneasca , pe masura ce criza coronavirusului se lungeste , devine (ca dealtfel peste tot in lume )un pic agitata ,micile secrete ale fiecaruia dintre noi nu mai pot fi discutate undeva la un -pahar de vin- , trairile noastre nu mai pot fi asa de usor exteriorizate in sinul familiei , trebuie sa ne controlam permanent in fata copiilor nostri , in fata parintilor nostri (acolo unde este cazul)in fata partenerului de viata , micile aventuri cu prietenii la un meci de fotbal sau indiferent unde au disparut , discutiile filozofice sau politice sau despre viata in general sau micsorat ca intensitate , aburul unei cafelute cu putin coniac alaturi , intr-un bar de zi sau de noapte si farmecul muzicii in surdina nu ne mai bucura zilele , imensitatea unui ecran cinematografic si punguta de pop-corn sau stringerea de mina usor nevazuta in intunericul din sala a ramas doar o amintire ,dorul de o excursie montana cu gratarul lipit undeva in portbagajul masinii impreuna cu lada de bere si gentuta cu gheata s-a evaporat , patinele au ramas undeva agatate in cui iar farmecul nostru irezistibil aratat unde altundeva decit la o piscina sau la mare , unde ne uitam in jur cu coada ochiului sa vedem cine ne admira sau pe cine putem admira, a ramas o aminitire , freamatul interior si momentele dinaintea plecarii cu avionul ,cu trenul , acolo unde viata sau nevoia ne obliga sa mergem a disparut . O intreaga lume , ce traieste inca in amintirea noastra , se reduce acum la cei din jurul nostru , la vizualizari cumva monotone pe internet , la discutii aceleasi si aceleasi in sinul drag al familiei , la filme cautate pe net (ce concurenta trebuie sa fie in casele celor care au doar un calcullator sau un televizor ) . Desigur exista in aceasta izolare si cistigul absolut de a-ti cunoaste mai bine copii , pe cel de linga tine , parintii poate uitati la un moment dat . Vom descoperi calitatile copiilor nostri , vom intelege altfel trairile lor si vom incerca sa maximizam toate aceste descoperiri ce ne vor face fericiti .
Momentele acestea nu le vom uita niciodata , cuvintele spuse de cei dragi din jurul nostru ne vor schimba intelegerea in multe din planurile vietii cotidiene viitoare atunci cind viata va reveni la normal (sa speram ca se va intimpla cit mai repede ) Implicarea noastra in problemele familiei va deveni o rutina de zi cu zi , ne vom intelege altfel prietenii la care vom descoperi si bune si rele , ne vom intorce schimbati la preocuparile noastre cotidiene , mult mai calmi , mai asezati , cu parte din visele noastre altfel aratate ,ca modalitate de traire in colectivitate . nu vom mai alerga ,pina la disperare , sa facem pe plac tutror . Nu vom mai accepta furia ce ne insotea in tot ceea ce ne inconjura pina acum , calmul se va instala in mintea noastra incetul cu incetul . Favorizati sunt totusi ce au ramas singuri din motive personale sau din alte motive si care au trait si traiesc singuri . Pentru ei lucrurile nu se schimba cu mult . Virusul produce modificari majore in sistemul nostru de trai chiar si dupa ce pandemia se va fi incheiat . Dar asta este o alta discutie .

„…familia Iohannis se va ruga și va primi minunata veste a Învierii Lui în intimitate”?
Mă scuzați, dar de la cine o va primi, în intimitate?

Spiritualul cu laicul nu prea merg amestecate aici. Klaus Iohannis e un fel de Pavel pe drumul Damascului care s-a convertit invers, intrând în armata romană. Și nu numai el.
Iar problemele noastre nu-și vor găsi soluții de inspirație christică. După ce trece criza aceasta, ne vom ruga iarăși mâinii invizibile, marelui arhitect și altor viței de aur.
Mai bine ne-am apuca să cultivăm sparanghel.

Cred ca fără funcționari publici as putea trai. Și fără popi plătiți de la bugetul tarii la fel.

care i mesajul subliminal ? sa ne traiasca conducatorul ? si bugetarul (dvs fiind unul dintre ei) ? asta se ntimpla cu regularitate la orice mare sarbatoare crestina (cind si ateul merge la biserica). n are nimeni nimic cu „bugetarul” stimate domn. fiecare am avut un dascal care ne a modelat sau am consultat un medic. nu ei sint „problema” ! uitati va la tudoreii din justitie, la olgutele din politica, la prostii cu doctorat din institutiile „de forta” sau la jagardelele prinse n consilii de administratie de unde extrag rente nemuncite si paraziteaza bugetul statului. pe ei priviti i, nu pe vraci sau invatatori