marți, decembrie 7, 2021

De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19 – partea II

Rectificarea bugetară bate la ușă, iar cum nouă ne place să vorbim cu cifre pe masă ne-am uitat la cele din dreptul cercetării. Știți voi, cele 0,xx% din PIB. Așa că vă prezentăm mai jos evoluția alocărilor bugetare (prin Legea bugetului de stat, în albastru) comparativ cu cât s-a executat efectiv la final de an (în roșu), ca procent din PIB. Comparația cu bugetul SRI puteți să o înlocuiți cu „pensii speciale”, „bani pentru biserici”, „buget PNDL”, și altele asemenea.

Iar dacă nu vă este clară evoluția finanțării cercetării în raport cu „altele asemenea” urmăriți cu noi linia întreruptă:

Art. 8 din Legea 1/2011: […] Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respective. Noi tot predicăm că cercetarea românească e sugrumată constant, graficul de mai sus fiind edificator în acest sens. Dar politicienii români nu sunt capabili să iasă din paradigma că cercetarea trebuie să fie aplicativă, iar dacă nu e, mai merită o lovitură de bici. Evident, sunt bine picurați în ureche de cercuri de interese obscure, PRCP, CNR, CNDGINCD venindu-ne rapid în minte în acest sens. Printre aceștia trebuie căutați adevărații influenceri din cercetarea românească, nu pe mic-mic-anc.ro, sau „ONG-uri Sorosiste”.

Dacă în articolul de acum o lună (aici) v-am menajat cu cifrele, hai să le punem pe masă, pentru cele patru categorii menționate atunci. Suntem lanterna roșie a UE la:

(i) alocări bugetare ca procent din PIB: 0,5% din PIB (public + privat), față de media UE de 2%; Malta și Bulgaria alocă mai mult decât România – detalii aici;

(ii) procent din populația activă implicată în activități de cercetare-dezvoltare: 0,5% față de media UE de 2%, următoarea țară UE din coada clasamentului (Cipru) având 0,79%, iar de Bulgaria (0,95%) și Ungaria (1,33%) ce să mai vorbim… – detalii aici;

(iii) indicele global de inovare: locul 50, următoarea țară UE din clasament fiind Croația, pe locul 44 – detalii aici;

(iv) brevete internaționale la European Patent Office (raportat la populație, suntem surclasați doar de Croația, dintre statele UE) – detalii aici.

Tot acum o lună dna ministru, Monica Anisie le cerea cercetătorilor din domeniul biomedical să găsească soluții pentru diagnosticarea pacienţilor infectați cu COVID-19 (aici). Este salutară în acest sens deschiderea competiției de proiecte de cercetare cu tematica generală „COVID-19”, dar asta nu face decât să sublinieze o dată în plus neputința noastră, precum și neglijența cu care politicienii tratează acest domeniu. De ce zicem neputință? Deunăzi citeam că cercetătorii de la Rutgers University, SUA (universitatea unde unul din „Mici” are doctorat în biologie moleculară) a obținut aprobarea FDA (Food and Drug Administration) pentru primul test destinat depistării SARS-CoV-2 din salivă (aici). Ia ghiciți care e bugetul anual al Rutgers University? Peste 19 miliarde lei! (aici). Dacă vă uitați pe graficul de mai sus și convertiți procentele din PIB în lei, veți realiza că suma reprezintă de 13x bugetul alocat anul acesta MEC pentru cercetare. Vă spuneam și acum o lună, o repetăm și acum: „din nimic nu poți face bici și să și plesnească”. Așa e și cu cercetarea românească… chiar dacă nu negăm că avem un bici amărât, dar nici vorbă să fie împletit în trei sau cinci, iar să aibă pleasnă nici nu poate fi vorba.

Cercetarea din România e ca și curba epidemiei de COVID19 din prezent, adică la un moment de cotitură. Mediocritatea din cercetare poate foarte ușor deturna orice umbră de posibilă reformă, la fel cum relaxarea măsurilor de izolare acum, poate duce la o explozie a cazurilor de îmbolnăviri. Un exemplu de luptă la baionetă a mediocrității din cercetare cu aripa reformatoare din sistem este cea pentru controlul CNATDCU, despre care au scris pe larg PressOne aici și EduPedu aici, iar în celălalt registru bătălia se dă între cercetători, care spun  că nu e momentul de ieșit din casă (o analiză aici), și cei pentru care evoluția numărului de cazuri de COVID19 este prezisă de Mama Omida sau horoscop.

În contextul de mai sus, a se recurge la o rectificare negativă la cercetare echivalează cu a ne trage un glonț în piciorul șchiop și împărți ulterior banii pe baze contrare meritocrației. Nu zicem nicidecum că trebuie risipiți banii publici, prin creșteri substanțiale de buget fără o evaluarea prealabilă a „ciurului spart” cu care cernem în prezent performanța științifică în țară. Dar naibii să o ia de treaba! Nu mai tăiați măcar. Unde vreți să duceți linia roșie din graficul de mai sus?! Sub podea?

Când va înțelege oare România că doar Principiul Haldane (aici) poate scoate la liman cercetarea românească, cu toate implicațiile ei în societate?

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Distribuie acest articol

    16 COMENTARII

      • Execuția bugetară a depășit alocarea în 2015, când au existat două rectificări bugetare (august și octombrie). O explicație ar putea fi suplimentarea fondurilor pentru ANCS(I), prin cele două Ordonanțe, față de alocarea inițială, prin Legea bugetului de stat (pe care am folosit-o ca referință pentru toți anii). Cam la o două săptămâni după a doua rectificare a fost instalat guvernul tehnocrat.

    1. Bre Mic-Mic-Ant,

      Mai-mai ca v-as da dreptate daca nu as fi „ïmplicata” activ in domeniu.

      Sigur ca cercetarea romaneasca e subventionata. Sigur ca e nevoie de fonduri mult mai substantiale decat cele alocate la momentul de fata, atat ca suma efectiva cat si ca procent din PIB. Nimeni nu contesta.
      Insa, in acelasi timp, ar trebui sa ne intrebam ce s-a realizat cu fondurile alocate pana cum?
      In afara de acele „scientific papers” care au inceput sa devina indicatori de baza pentru evapuarea proiectelor de crcetare, si care, aproape toate, contin cca 80% banalitati, 10% aberatii sii mai putin de 10% informatie utila u fi luata in consideratie.
      La momentul de fata, apropape generalizat, cercetarea romaneasca est de fapt un sistem foarte eficient de sifonare a banului public, in favoarea unei clici mafiote care si-a creat de-a lungul timpului si uneltele specifice in acest scop:, hotarari de guvern, ordonante de urgenta, etc, care specifica clar ca numai anumiti „alesi” pot accede la aceste fonduri. Si acestia o fac fara retinere si fara nici un scrupul. Spre exemplificare vezi link-ul urmator, unde merita analizate declaratiile de avere macar cele pe anul 2018, a circa 10-15 persoane:
      https://www.icechim.ro/index.php?q=declaratii
      Si asta reprezinta doar o picatura in oceanul fraudei, care, din pacate, se face in limitele legii. A unor legi special create pentru a legitimiza aceste fraude.
      Care este rezultatu??? ce s-a transferat in economia reala in ultimii 15-20 de ani , ca urmare a cheltuirii acestor sume, atat cat au fost ele? ZERO!!! De nu credeti, cercetati!
      Cred ca acstui sistem nu i-ar ajunge intreg POB-ul Romaniei, de i s-ar pune la dispozitie. Rezultatul ar fi acelasi…

      O cercetatoare…. salariata…
      dar foarte revoltata!

      • Sau poate doriti mai multe exemple?

        Pai… poate doriti sa vizionati… declaratia de avere a Dlui Secretar de Stat pentru cercetare- Dragoș Mihael CIUPARU. O gasiti la adresa:
        http://www.research.gov.ro/ro/articol/1970/minister-echipa-de-conducere
        Din pacate, este doar pentru un singur an…
        Ar fi interesant de aflat cat din venitul anual revine din salariul de profesor si cat din activitatea de cercetare…. My God, a avu timp si de activitate de proiectare, part-time la IPIP, (ce este asta???), din care a castigat… cat???

        E doar un exemplu…. Sau, poate, nu va intereseaza aspectele acestea… Mai mult ca sigur.
        Cum nu au interesat-o nici pe Dna ministru… care este.
        Atunci… poate va intereseaza declaratia de avere a dlui Anton Hadar. Care nu se mai gaseste pe site-ul UPB. desi in urma cu doi ani era accesibila. Acum nu este. Poate o gasiti voi. sa mi-o trimiteti si mie.
        In rest… numai bine.
        Pace si prosperitate.
        Si multa SANATATE!

        Aceeasi Kate zisa Rynca.

    2. Ca persoana dedicata unei cercetari aplicate in realitate, in acest domeniu nu se vor schimba curand. Exista o politizare excesiva, trafic de influenta peste orice limite. Exista atat la nivel de minister, multi consilieri in CA din INCD-uri platiti la fiecere sedinta si care nu fac nimic, cadre didactice din universitar care sunt angajati in institute ale AR dat si in INCD si cu salarii duble, si prin urmare si putinii bani din cercetare sunt prost gestionati. Despre rezultate ale cercetarii, cu cateva exceptii, restul este zero barat, iar nu articolele publicate ar trebui sa fie acceptate in orice revista, dar alaturi si nr. de proiecte castigate corect de f. cercetator. Dar pana atunci, autorilor articolului le doresc multa sanatate si sarbatori luminate si linistite!

    3. Dupa ce ca se aloca foarte putin, si ceea ce se aloca se duce pe salarii obraznice si contributii de doi bani ca valoare propriu-zisa. Cata vreme legea OSIM este una schioapa si ordinara, nu se va schimba nimic, si mult, si putin sa se repartizeze.

    4. Dupa cate stiu eu si SRI face cercetare si chiar si Armata.

      Asa cum rezulta din grafic, in perioada 2013-2015, ati avut cam aceleasi alocari de fonduri iar dupa 2016 ati fost depasiti substantial (in alocari).

      In Romania de vreo 30 de ani este capitalism (ca asa a vrut poporul) si in aceasta societati (capitaliste) banii de acorda si dupa rezultate.

      Lucrand de 25 de ani intr-o tara capitalista salariul meu a fost crescut conform cu performantele din anul precedent. Daca nu ti s-a acordat nici o marire de salariunfie iti cauti singur de lucru fie la prima ocazie ti se multumeste „calduros pentru contribuite” si te concediaza.

      Am lucrat si in R&D (intr-o companie privata) iar statul a acordat subventii pe anumite criterii stabilite prin lege.

      Din articolele publicate de dvs. pe aceasta platforma impresia mea este ca lucrati ca cercetarea (ca si alte activitati) este subventionata ca in comunism.

      Pentru a nu exista vreo confuzie (pentru mine si altii) am rugamintea sa clarificati urmatoarele:

      – pe ce criterii se acorda fondurile de cercetare in institutul/compania in care lucrati: daca puteti dati cateva proiecte terminate, aplicate si rezultatele lor,
      – pe ce criterii se acorda cresterile de salarii: nu-mi inchipui ca aveti acelasi salariu ca la debutul dvs. in cercetare.

      Multumesc.

      • Dragă David F., ție Principiul Haldane, pentru care milităm, îți miroase a comunism? Asta pentru a nu exista vreo confuzie (pentru noi și pentru alții), cum zici și tu.

        • Citind raspunsul dvs. la intrebarile mele clare si directe, eu va indemn cu toata sinceritatea – sa lasati articolele scrise pe Contributors si pe alte siteuri precum si cercetarea romaneasca in care se pare ca nu se „fac pre multi purici”- si sa mergeti intr-o tara capitalista adevarata unde va veti demostra expertizele dvs.

          Ce propagati dvs. nu este competitie si nici capitalism.

          Imi permit sa va fac aceasta recomndare deoarece am lucrat peste 20 de ani in Romania comunista si inca vreo 25 de in capitalism adevarat, inclusiv in R&D deci, pot compara foarte bine cele 2 sisteme.

          • In ultimii trei ani, am parcurs cu atentie, toate documentatiile si articolele publicate de 2M&A, multe relevante pentru mizeria din cercetarea romaneasca. Dar efectele au fost aproape nule, pentru ca politica tuturor ministrilor din cercetare a fost, cainii latra, ursul merge. Si nici directorii din toate institutele si centrele de cercetare nu au fost mai breji. Iar, daca unul a iesit din rand a fost imediat marginalizat si taiat la bani, vakabil si pentru cercetatori. Si nici de acum incolo nu vor face nimic, pentru ca la bani si mai putini, ca urmare a recesiunii economice, scaderii ratingului, canibalizarea sistemului din cercetare va fi si mai puternica, care pe care. Asa ca, consider ca aveti dreptate, domnule David.

          • Dragă David,

            Dacă ai merge la sursa primară a informației, adică pe blogul nostru Doi Mici și un Anc (mic-mic-anc.ro), ai găsi câteva răspunsuri. Vei vedea că am pontat câțiva ani prin sistemele de cercetare ale SUA, Germania, Elveția și Olanda, iar unul din noi lucrează în privat de câțiva ani.

            Așa că te îndemn și eu, la fel de sincer, să discutăm la subiect, cu argumennte, nu hand waving și bătut în piept cu experiența avută.

            Mai sus vorbim de alocările bugetare pentru cercetare. Ce e bine, ce e rău și cum ar trebui făcut, după tine? Că din ce zici eu înțeleg că nu ai da nici un șfanț de la stat pentru cercetare. Principiul Haldane e bun, sau nu?

            Mulțumesc.

            • Draga D-le Mihai Miclaus (@18/04/2020 la 14:22),

              Am remarcat ca ati publicat acest articol si in ziarul Adevarul (https://adevarul.ro/educatie/universitar/de-veghe-cercetarea-romaneasca-vremea-covid-19-partea-ii-1_5e9976e35163ec4271d181e0/index.html). Va rog cititi si comentariile de acolo.

              Iin acelasi ziar exista un alt articol publicat tot asa (in duplicat) si pe site-ul Universitatii din Bucuresti.
              (https://adevarul.ro/news/societate/echitatea-vreme-pandemie-1_5e999ce25163ec4271d2ed32/index.html).

              Ideile autorului (doctor, probabil ca si dvs., pentru care se primeste un spor de 15% din salariu) nu se refera la „principiul lui Haldane” dar sunt foarte similare cu cele prezentate in articolul dvs. si se rezuma la : sa ne dea statul ce de aia e stat (vorba lui Caragiale).

              Nu-mi este clar ce spuneti (mea culpa, n-am intalnit acest termen) cu „……pontat câțiva ani prin sistemele de cercetare ale SUA, Germania, Elveția și Olanda, iar unul din noi lucrează în privat de câțiva ani.”.

              Soer ca ati fost platit pentru acest „pontat” fiind activitate de cercetare, nu-i asa ? Sau au fost doar „vizite de lucru/schimb de experienta/scolarizare”.

              Presupun ca din patriotism n-ati ramas sa lucrati in nici una din acele tari care, acorda fonduri generoase, pentru cercetare.

              In situatia actuala din Romania, avand in vedere si experienta pe care o clamati cat si experienta dezamagitoare din tara, ar fi cazul sa va reorientati catre mediul privat, fie in tara cum a facut-o unul din colegii dvs. sau in una din tarile amintite………. ca sa aveti cu ce sa va bateti „in piept cu expe riența avută.”

              Faculatea pe care am absolvit-o in Romania era cunoscuta si aici, in noua tara, datorita unui profesor (presedinte IEC) iar experienta mea dintr-o industrie de varf, cu care „m-am batut in piept” chiar mi-au ajutat la echivalarea studiilor univeristare cat si la gasirea unui job. In plus la interviuri de angajare n-am folosit nicodata aroganta de a nu raspunde la clarificatile cerute sa a-l trimte sa-mi citeasca articolele publicate prin reviste/carti, Internetul nu era cel de azi.

              Sanatate si Sarbatori Pascale fericite !

            • Varianta din 2017 a principiului spune că „finanțarea unui proeict de cercetare se face pe baza evaluării calității și potențialului impact”. Ei bine, acest principiu poate fi aplicat la ”sânge” și rezultatul este Nucleu, PCCDI 2017 etc (doar s-a făcut evaluare). Posibil să le placă celor din UK acest principiu, dar, de ex., de ce să nu folosim spusele lui Bush? Vannevar Bush, nu ceilalți. Abordarea de tip ”frontieră” a acestuia este mai apropiată de ceea ce ne dorim de la cercetare.

    5. @ Doi Mici si un Anc,
      domnilor, pentru a nu dezamagi cititorii onesti, ar fi bine sa le raspundeti serios celor doi comentatori: @ kate rynca si @ David F.

    6. Marea Britanie si alte tari europene dezvoltate aplica economia de piata si meritocratia din sec.17. Ca existau si situatii negative, nu era o majoritate. Din 1948 pana acum la noi cercetarea si meritocratia au fost cenusaresele sistemului. Dupa 1990 s-au perpetuat f. bine in forme tot mai subtile. Principiul Haldane nu va avea cautare la noi, trebui alt tip de societate si de oamenii care sa isi asume schimbari profunde, cu ce exista acum nicio sansa.

    Dă-i un răspuns lui victor L Renunțați la răspuns

    Please enter your comment!
    Please enter your name here

    Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

    Autor

    Doi Mici si un Anc
    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

    Carte recomandată

     

    Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

     

     

    Carte recomandată

    “Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

    ”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

     

     

     

    Carte recomandată

    ”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

    Cumpara cartea, 39.95 RON

    Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

     

    Esential HotNews

    Top articole

    Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

    Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

    Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

    Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

    Egalitatea și economia de piață

    Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

    De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

    O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

    Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

    Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro