marți, octombrie 27, 2020

De Ziua internațională a libertății presei

Am sărbătorit vineri „1 mai muncitoresc’’, „Ziua internațională a muncii” sau „Ziua internațională a celor ce muncesc”, spuneți-i cum vreți, (eu doar am încercat să vă reamintesc formulele ce se utilizau în vremurile comuniste pentru a denumi o sărbătoare ale cărei origini se pierd în secolul al XIX lea), nu doar în izolare, ci și fără ieșiri la iarbă verde, cu mici, fripturi și bere, ci și într-un moment în care foarte puțini mai muncesc.
Cei mai mulți din motive obiective, unii fiindcă așa vor ei, iar anul acesta au și cum să își justifice vrerea. Sau, mai bine spus, nevrerea de a munci.
Azi sărbătorim Ziua mondială a libertății presei, în condițiile în care, pe meleagurile mioritice, nu mai prea avem presă. Sau, mai corect spus, nu mai prea avem jurnalism corect, cinstit, acela în care esențială este clauza de conștiință. Indiferent dacă este ea sau nu cuprinsă în contracte colective de muncă sau în acela cu propria conștiință a celui care semnează un articol, un editorial, o știre sau un reportaj.
Faptul este cum nu se poate mai evident în domeniul audiovizualului. Nu se poate să nu observi cât de jos au coborât televiziunile noastre, indiferent că este vorba despre postul public, îndeosebi TVR 1, acolo unde își fac de cap numiții Doina Gradea, Eduard Dârvariu, Smaranda Vornicu și atât de mizerul Ionuț Cristache, sau de Televiziunile private. De la Antena 3 la România tv, de la partea video a Mediafax la mai nou scornitul cristoiutv . Desigur, cea mai jalnică decădere a suferit-o Realitatea plus care, aproape peste noapte, s-a metamorfozat într-o tribună de propagandă a PSD, loc de unde oficiază Anca Alexandrescu și fostul pușcăriaș Miron Mitrea. Că doar nu degeaba și patronul postului, un anume Maricel Păcuraru, are și el stagii consistente în închisoare pentru afaceri dubioase, urât mirositoare.
În domeniul presei scrise, lucrurile merg de multă vreme prost. În primul rând, și-au închis, rând pe rând, edițiile print, mai toate marile cotidiane. Starea de urgență și ordonanțele militare aferente închizând mallurile, acolo unde mai erau vizibile magazinele de vânzare a presei, au îngreunat și mai mult situația acelor jurnale care s-au încăpățânat să mai reziste și în formula tipărită pe hârtie. Cele mai afectate sunt cotidianele locale, însă nici cele naționale, oricum puține, nu o duc cu mult mai bine. Retururile au devenite mai consistente, mai numeroase chiar decât exemplarele vândute și, după cum se știe, operațiunea de retur costă.
Nici presa online nu stă cu mult mai bine. Dincolo de polarizările politice tot mai evidente, de subordonarea directă nu adevărului, nu cititorului, nu cât mai corectei și mai completei informări a acestuia, de trecerea cu arme și bagaje în ograda unei anume forțe politice, fapt ce conduce la scăderea credibilității. Veniturile din publicitate au scăzut vertiginos. Firesc. Calculele sunt, la urma urmei, corecte. De ce să arunci bani pentru reclamă de vreme ce nu mai ai nici cui vinde (populația este tot mai sărăcită, mulți români fiind deja în șomaj tehnic, alții și-au pierdut încă de pe acum definitiv locurile de muncă și pronosticurile în domeniu nu sunt deloc optimiste) și nici unde vinde? Site-urile de abia dacă mai rezistă fiindcă nu toate au șansa de a beneficia de contracte grase, precum cel al cărui patron este cunoscut sub numele de Morsa competentă.
Guvernul promite ajutoare. De unde bani, Dumnezeu știe! Deocamdată a avut loc o întâlnire mai curând de taină cu șefii anumitor organe de presă despre care a dat amănunte doar portalul Europei Libere. Nu am mai auzit proteste ca atunci când s-a vorbit despre scutirea de impozit a jurnaliștilor. În vremuri de restriște, să se fi suspendat oare morala, deontologia, transparența?
În astfel de condiții, să pară absolut deplasata cerința ca ‘articolele de fond să aibă fond și ca știrile false sau îndoielnice să nu fie prezentate ca știri adevărate’’? Nu am formulat-o eu, ci Albert Camus într-un articol datând din 8 septembrie 1944.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Pe alte meridiane presa își face cu adevărat datoria și jurnaliștii merită din plin respectul cetățenilor.

    Spre profundul nostru regret, presa românească este în totalitate doar un instrument de manipulare aflat în mâinile cleptocrației.

    M-aș bucura ca în acestă zi cei care chiar sunt interesați de soarta presei să se gândească în mod serios cum se poate schimba starea de fapt.

  2. Nu ne-am imaginat(chiar daca unele semnale au existat ) nicicind aparitia acestui virus numit coronavirus si a pandemiei ce a urmat. Ce efecte devastatoare poate avea minusculul – intrus- in modelul nostru de viata de pina acum . Nici cea mai salbatica forma de capitalism nu a produs atitea pagube la nivel economic si uman si inca lucrurile nu s-au incheiat .Oamenii mor – este in natura firii noastre – sa se intimple asa . Oamenii mor de tot felul de afectiuni a caror existenta nu a produs si nu produce atit de multa frica in noi toti, asa cum o face acest coronavirus acum .Presa (ca un intreg )are si ea partea ei de suferinta .Ziarele si revistele editate pe hirtie nu se mai vind (tendinta era mai veche ), cartile tiparite asisderea , reclamele incet, incet isi dovedesc inutilitatea ( in aceasta situatie ),publicatiile , ce prezentau evenimente sportive, nu mai au ce scrie , anunturile cu caracter turistic dispar . O alta lume le ia locul , lumea scrierilor online. Totul se muta online si cine intelege viitorul ar trebui sa faca aceasta mutare foarte repede . Speranta intr-o normalitate, ce era posibila pina mai ieri ,scade zi la zi . Deocamdata omenirea nu poate supravietui fara izolare .Ne izolam si iar ne izolam .Poate insa exista si o parte de bine in toate acestea . Petrolul nu se mai extrage in cantitati uriase . Nevoia de hirtie scade dramatic . Planeta se curata de murdarie .Cu totii intelegem in ce magie(parca eram vrajiti ) a consumului ne aflam cu putina vreme in urma . Ne reorientam prioritatile . Atasamentul (ca simtire umana ) se muta si el in -sinul familiei-.Accidentele de circulatie scad vazind cu ochii . Faptele de coruptie si cele de crima organizata sunt mai usor controlabile . Metodele de hotie atasate unor mari aglomerari urbane scad si ele . Dispar entitati economice ce nu erau profitabile si erau sustinute artificial de stat . Toate statele lumii se imprumuta acum (nu au ce face )si cumva raman dependente economic de marii detinatori de moneda .Politic este posibil sa se modifice multe in viitorul apropiat . Invatamintul se muta si el – cu bagaje cu tot – online .Sanatatea va fi in centrul tuturor formelor de ajutorare sanitara a cetateanului .Sanatatea va exista in viitor , parte online , parte in spitale .Atit de multe se vor schimba in jurul nostru . Le vom accepta oare ?

  3. In involutia generala -romaneasca- de peste 30 [treizeci de ani], avem derapaje incontrolabile.
    Presa nu poate face exceptie, dar rolul si importanta ei raman…

  4. Da da, Guvernul nu numai ca promite ci si da, da bani tuturor trusturilor de presa ticalse si cae slujesc minciuna adica cee ce eu subsumes ciumei rosii fa sa o mi leg neaparat dor de marxism-leninism si ura de clasa.
    Adica va spun ca dupa stiinta mea: „Cartelul Mafia Media”. primesc acum nici mai mult nici mai putin cadou 40 de milioane de euro de la Guvernul Orban.
    Adica Bogdan Chirieac et co isi mai rotunjesc conturile.

    • Erata:

      Da,da, Guvernul nu numai ca promite ci si da, da bani tuturor trusturilor de presa ticaloase si care slujesc minciuna adica ceea ce eu subsumez ciumei rosii fara sa o leg neaparat doar de marxism-leninism si ura de clasa.
      Adica va spun ca dupa stiinta mea: “Cartelul Mafia Media”. primesc acum nici mai mult nici mai putin cadou 40 de milioane de euro de la Guvernul Orban.
      Adica Bogdan Chirieac et co isi mai rotunjesc conturile. :)

  5. Ca un facut, anul acesta Ziua internationala a libertatii presei a coincis cu Ziua mondiala a rasului! Si atunci cum sa nu crezi in soarta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cine moşteneşte poporul lui Vadim Tudor?

PSD se transformă treptat într-un fel de Grup de la Cluj transplantat, cu aceleaşi şanse incerte, în climatul exotic de Buzău. Facţiunea...

Racla şi linguriţa. Credinţa la vreme de molimă

La ȋnceputul lunii iunie, doar ce ieşea România de la zăvor, am publicat tot aici un text intitulat “Biserica Ortodoxă la vreme...

Alegeri cu cannabis în Ucraina, vecinul nostru cel mai important (după Moldova, Marea Neagră etc)

Duminică sunt alegeri locale în Ucraina, probabil cele mai importante în regiune pentru noi românii (evident în afară de cele prezidenţiale din...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.