vineri, martie 29, 2024

De Ziua internațională a libertății presei

Am sărbătorit vineri „1 mai muncitoresc’’, „Ziua internațională a muncii” sau „Ziua internațională a celor ce muncesc”, spuneți-i cum vreți, (eu doar am încercat să vă reamintesc formulele ce se utilizau în vremurile comuniste pentru a denumi o sărbătoare ale cărei origini se pierd în secolul al XIX lea), nu doar în izolare, ci și fără ieșiri la iarbă verde, cu mici, fripturi și bere, ci și într-un moment în care foarte puțini mai muncesc.
Cei mai mulți din motive obiective, unii fiindcă așa vor ei, iar anul acesta au și cum să își justifice vrerea. Sau, mai bine spus, nevrerea de a munci.
Azi sărbătorim Ziua mondială a libertății presei, în condițiile în care, pe meleagurile mioritice, nu mai prea avem presă. Sau, mai corect spus, nu mai prea avem jurnalism corect, cinstit, acela în care esențială este clauza de conștiință. Indiferent dacă este ea sau nu cuprinsă în contracte colective de muncă sau în acela cu propria conștiință a celui care semnează un articol, un editorial, o știre sau un reportaj.
Faptul este cum nu se poate mai evident în domeniul audiovizualului. Nu se poate să nu observi cât de jos au coborât televiziunile noastre, indiferent că este vorba despre postul public, îndeosebi TVR 1, acolo unde își fac de cap numiții Doina Gradea, Eduard Dârvariu, Smaranda Vornicu și atât de mizerul Ionuț Cristache, sau de Televiziunile private. De la Antena 3 la România tv, de la partea video a Mediafax la mai nou scornitul cristoiutv . Desigur, cea mai jalnică decădere a suferit-o Realitatea plus care, aproape peste noapte, s-a metamorfozat într-o tribună de propagandă a PSD, loc de unde oficiază Anca Alexandrescu și fostul pușcăriaș Miron Mitrea. Că doar nu degeaba și patronul postului, un anume Maricel Păcuraru, are și el stagii consistente în închisoare pentru afaceri dubioase, urât mirositoare.
În domeniul presei scrise, lucrurile merg de multă vreme prost. În primul rând, și-au închis, rând pe rând, edițiile print, mai toate marile cotidiane. Starea de urgență și ordonanțele militare aferente închizând mallurile, acolo unde mai erau vizibile magazinele de vânzare a presei, au îngreunat și mai mult situația acelor jurnale care s-au încăpățânat să mai reziste și în formula tipărită pe hârtie. Cele mai afectate sunt cotidianele locale, însă nici cele naționale, oricum puține, nu o duc cu mult mai bine. Retururile au devenite mai consistente, mai numeroase chiar decât exemplarele vândute și, după cum se știe, operațiunea de retur costă.
Nici presa online nu stă cu mult mai bine. Dincolo de polarizările politice tot mai evidente, de subordonarea directă nu adevărului, nu cititorului, nu cât mai corectei și mai completei informări a acestuia, de trecerea cu arme și bagaje în ograda unei anume forțe politice, fapt ce conduce la scăderea credibilității. Veniturile din publicitate au scăzut vertiginos. Firesc. Calculele sunt, la urma urmei, corecte. De ce să arunci bani pentru reclamă de vreme ce nu mai ai nici cui vinde (populația este tot mai sărăcită, mulți români fiind deja în șomaj tehnic, alții și-au pierdut încă de pe acum definitiv locurile de muncă și pronosticurile în domeniu nu sunt deloc optimiste) și nici unde vinde? Site-urile de abia dacă mai rezistă fiindcă nu toate au șansa de a beneficia de contracte grase, precum cel al cărui patron este cunoscut sub numele de Morsa competentă.
Guvernul promite ajutoare. De unde bani, Dumnezeu știe! Deocamdată a avut loc o întâlnire mai curând de taină cu șefii anumitor organe de presă despre care a dat amănunte doar portalul Europei Libere. Nu am mai auzit proteste ca atunci când s-a vorbit despre scutirea de impozit a jurnaliștilor. În vremuri de restriște, să se fi suspendat oare morala, deontologia, transparența?
În astfel de condiții, să pară absolut deplasata cerința ca ‘articolele de fond să aibă fond și ca știrile false sau îndoielnice să nu fie prezentate ca știri adevărate’’? Nu am formulat-o eu, ci Albert Camus într-un articol datând din 8 septembrie 1944.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Pe alte meridiane presa își face cu adevărat datoria și jurnaliștii merită din plin respectul cetățenilor.

    Spre profundul nostru regret, presa românească este în totalitate doar un instrument de manipulare aflat în mâinile cleptocrației.

    M-aș bucura ca în acestă zi cei care chiar sunt interesați de soarta presei să se gândească în mod serios cum se poate schimba starea de fapt.

  2. Nu ne-am imaginat(chiar daca unele semnale au existat ) nicicind aparitia acestui virus numit coronavirus si a pandemiei ce a urmat. Ce efecte devastatoare poate avea minusculul – intrus- in modelul nostru de viata de pina acum . Nici cea mai salbatica forma de capitalism nu a produs atitea pagube la nivel economic si uman si inca lucrurile nu s-au incheiat .Oamenii mor – este in natura firii noastre – sa se intimple asa . Oamenii mor de tot felul de afectiuni a caror existenta nu a produs si nu produce atit de multa frica in noi toti, asa cum o face acest coronavirus acum .Presa (ca un intreg )are si ea partea ei de suferinta .Ziarele si revistele editate pe hirtie nu se mai vind (tendinta era mai veche ), cartile tiparite asisderea , reclamele incet, incet isi dovedesc inutilitatea ( in aceasta situatie ),publicatiile , ce prezentau evenimente sportive, nu mai au ce scrie , anunturile cu caracter turistic dispar . O alta lume le ia locul , lumea scrierilor online. Totul se muta online si cine intelege viitorul ar trebui sa faca aceasta mutare foarte repede . Speranta intr-o normalitate, ce era posibila pina mai ieri ,scade zi la zi . Deocamdata omenirea nu poate supravietui fara izolare .Ne izolam si iar ne izolam .Poate insa exista si o parte de bine in toate acestea . Petrolul nu se mai extrage in cantitati uriase . Nevoia de hirtie scade dramatic . Planeta se curata de murdarie .Cu totii intelegem in ce magie(parca eram vrajiti ) a consumului ne aflam cu putina vreme in urma . Ne reorientam prioritatile . Atasamentul (ca simtire umana ) se muta si el in -sinul familiei-.Accidentele de circulatie scad vazind cu ochii . Faptele de coruptie si cele de crima organizata sunt mai usor controlabile . Metodele de hotie atasate unor mari aglomerari urbane scad si ele . Dispar entitati economice ce nu erau profitabile si erau sustinute artificial de stat . Toate statele lumii se imprumuta acum (nu au ce face )si cumva raman dependente economic de marii detinatori de moneda .Politic este posibil sa se modifice multe in viitorul apropiat . Invatamintul se muta si el – cu bagaje cu tot – online .Sanatatea va fi in centrul tuturor formelor de ajutorare sanitara a cetateanului .Sanatatea va exista in viitor , parte online , parte in spitale .Atit de multe se vor schimba in jurul nostru . Le vom accepta oare ?

  3. In involutia generala -romaneasca- de peste 30 [treizeci de ani], avem derapaje incontrolabile.
    Presa nu poate face exceptie, dar rolul si importanta ei raman…

  4. Da da, Guvernul nu numai ca promite ci si da, da bani tuturor trusturilor de presa ticalse si cae slujesc minciuna adica cee ce eu subsumes ciumei rosii fa sa o mi leg neaparat dor de marxism-leninism si ura de clasa.
    Adica va spun ca dupa stiinta mea: „Cartelul Mafia Media”. primesc acum nici mai mult nici mai putin cadou 40 de milioane de euro de la Guvernul Orban.
    Adica Bogdan Chirieac et co isi mai rotunjesc conturile.

    • Erata:

      Da,da, Guvernul nu numai ca promite ci si da, da bani tuturor trusturilor de presa ticaloase si care slujesc minciuna adica ceea ce eu subsumez ciumei rosii fara sa o leg neaparat doar de marxism-leninism si ura de clasa.
      Adica va spun ca dupa stiinta mea: “Cartelul Mafia Media”. primesc acum nici mai mult nici mai putin cadou 40 de milioane de euro de la Guvernul Orban.
      Adica Bogdan Chirieac et co isi mai rotunjesc conturile. :)

  5. Ca un facut, anul acesta Ziua internationala a libertatii presei a coincis cu Ziua mondiala a rasului! Si atunci cum sa nu crezi in soarta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro