vineri, martie 29, 2024

Decalogul pentru cercetare – condiții minimale pentru ca Doi Mici și un Anc să voteze Guvernul Orban

În timp ce scriem aceste rânduri SG1 e pe cale să se închidă în biroul de pe Str Mendeleev nr. 21-25, unde încă mai hălăduie umbra ministrului Hurduc. D-lui va intra în istorie ca ministrul cerecetării care a negat adevăruri demonstrate științific (detalii aici). De asemenea, mai lasă moștenire noului Cabinet un procent din PIB mai mic și decât cel din plină criză economică mondială și o execuție bugetară execrabilă, în linie cu predecesorii d-lui din partid (detalii aici).

Având în vedere noile evoluții de pe scena politică, Doi Mici și un Anc are următoarele cerințe minimale de la Guvernul Orban, pentru a repune pe un făgaș normal cercetarea românească, aflată acum pe patru butuci, la nivel macro. Despre unități care excelează și în ce anume constă excelența acestora, în episodul viitor, dar ca și spoiler vă zicem doar atât: Înalta Poartă (MCI) are supuși loiali.

Dle prim-ministru desemnat, Ludovic Orban, puteți conta pe sprijinul Doi Mici și un Anc dacă vă angajați să respectați minim decalogul de mai jos (ordinea punctelor nu indică importanța lor):

  1. Permiteți laureaților Nobel să evalueze proiectele de cercetare depuse de cercetătorii români. Cu alte cuvinte, reintroduceți obligativitatea ca jumătate + 1 din evaluatorii unui proiect de cercetare finanțat din bani publici (sau fonduri nerambursabile UE) să fie din străinătate, cu îndeplinirea unor standarde minimale de vizibilitate internațională. Aplicați această măsură inclusiv pentru competițiile în curs de evaluare. Detalii aici.
  2. Alocați cel puțin 0,3 % din PIB pentru cercetare. Detalii aici.
  3. Deschiderea de urgență a două noi competiții naționale de proiecte, pentru cercetători seniori (e.g., PCE și PCCF). Din numărul uriaș de proiecte depuse la ultimele competiții naționale vă puteți da seama ce „foamete” există în rândul cercetătorilor, unele având o rată prognozată de succes mai mică de 5%. Începând din 2020 porniți o altă șarjă. Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, vă spune aici și cât v-ar costa aceste lansări anuale de competiții și impactul benefic pe care l-ar avea.
  4. Stoparea evaluării Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare și elaborarea unei noi metodologii, care să fie cu adevărat relevantă, nu praf în ochi, cum e acum, cu evaluatori ce nu au impus niciun criteriu de vizibilitate internațională (Neica Nimeni e perfect eliogibil să evalueze). Detalii aici.
  5. Elaborarea unei metodologii pentru evaluarea cu experți internaționali a Institutelor Academiei Române, prin modificarea legii de funcționare a acesteia. Și dacă tot sunteți acolo, poate depuneți în Parlament un proiect de lege nou, nouț, prin care să scoateți din încremenirea supremă acest „for suprem”. Detalii aici.
  6. Subscriem la poziția publică a UBB și UB (aici), prin care se cere modificarea metodologiei de evaluare a universităților, în sensul luării în calcul a producției științifice a acestora în fluxurile internaționale de publicare, per capita.
  7. Farsele pe bani publici de genul ALFRED trebuie să înceteze! E musai să trimiteți corpul de control la toate cele trei mari infrastructuri de cercetare ale României: ELI, DANUBIUS și ALFRED. Trebuie să ne spuneți deschis din ce bani se decontează a doua sursă gama la ELI (având în vedere că dacă EuroGammaS câștigă în instanță am putea fi nevoiți să plătim două surse), ce perspective are DANUBIUS și ce naiba vrea să facă România cu reactorul nuclear al fostului ministru Șerban Valeca (ALFRED)?
  8. Să ne spuneți clar și răspicat că România nu va mai aloca bani publici pentru deplasarea unei delegații de „inventatori” la Salonul de la Geneva.
  9. Finalizați de urgență evaluarea actualului Plan Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare și publicați ciorna celui viitor, care va include mecanisme de evaluare continuă și va crea un cadru funcțional de finanțare multianuală a proiectelor de cercetare.
  10. Dacă tot vă puneți pe redus numărul ministerelor, reduceți și numărul consiliilor consultative din subordinea MCI și MEN, că le-am pierdut deja numărul și nu le mai înțelegem acronimele. Faceți două și bune: CNCS și CCCDI! Unul pentru cercetarea fundamentală și respectiv pentru cea aplicativă. Pentru popularea lor cu experți vă recomandăm din nou comunicatul Ad Astra de aici.

Ca sugestie de final:

În desemnarea ministrului cercetării să aveți în vedere ca persoana aleasă să îndeplinească minim cerințele de eligibilitate impuse evaluatorilor de proiecte de tip PCE (Proiecte de Cercetare Exploratorie), pe care le găsiți aici (Anexa 2).

În speranța unei bune colaborări, bazată pe decalogul de mai sus, adresăm încă de pe acum ministrului desemnat de dvs. să gestioneze acest domeniu invitația la o discuție. Ne-ar face plăcere să vă oferim un sfat pentru programul de guvernare.

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Aprut

    Distribuie acest articol

    16 COMENTARII

    1. Reduceti bugetul la 10% din ce este acum.
      Reduceti personalul la 25% din ce este acum
      Reduceti salariile la 50% din ce este acum.

      Reduceti cota unica aplicabila profitului la 9%.

      Se vor rezolva toate automat. Vor disparea hoardele de pseudocercetatori.

    2. Cercetarea din Ro este in colaps demult. O reforma adevarata nu s-a facut niciodata, ci doar ajustari inutile. Din cele aprox. 100 de institute si centre ar trebui reduse la jumatate, cele cu performanta, restul pot deveni firme de consultanta. Desfiintarea gradelor de cercetare, multe obtinute incorect si cercetatori fara doctorat nu ar trebui sa existe in institutele nationale si cele academice. Proiectele de cercetare aplicata sa rezolve cu adevarat probleme actuale ale diferitelor domenii economice si nu ca acum doar studii pe hartie si solutii de doi lei. Evaluarea cercetatorilor si inscrierealor in brain map doar a celor cu activitate serioasa, in cercetare, articole si carti valoroase publicate, nu maculatura. Apreciez tot ceea ati prezentat, dar daca doar 25% s-ar aplica tot ar fi ceva. Cu respect deosebit pentru autori.

    3. Citit articolul extrem de interesant si amuzant pe alocuri prin naivitatea lui.
      Exemplu :
      1.”Permiteti laureatilor Nobel să evalueze proiectele de cercetare
      depuse de cercetatorii romani.”

      Laureatii premiului Nobel n-au timp de asa ceva. Fac cercetare serioasa.. Nu evalueaza proiecte nici macar in Franta sau US, sau poate o fac , dar extrem de rar. Cum cunosc 3 laureati ai premiului Nobel pentru fizica, va garantez ca acestia nu vor evalua ceva in Romania, mai exact niciodata.
      Guvernul Orban daca va trece de votul Parlamentului, numai grija cercetarii nu o are. Va trimite un secretar de stat sau doi la cercetare-departament in Min. Educatiei, de obicei niste politruci prof.univ. facuti in graba, si cam atat. Aveti idee ce hartii, stamplile HG-uri se vor da numai ca actualul Min. al Cercetarii sa devina departament in Min. Educatie?.Va dura cel putin 6 luni si pana atunci cade guvernul Orban,.Regret sa va dezamagesc, dar cam asta se va intampla.

      • Matrix, te știm ca băiat serios, ce citește Nature. Chiar ne trăgeai de urechi o dată că ne-a scăpat un articol al unor români prinși în mijlocul listei de co-autori …
        Se pare că ți-a scăpat corespondența spre Nature semnată de noi (am inclus link în textul de mai sus). Scrisoarea începea cu „Imagine a Nobel laureate willing to review research-grant applications for Romania.” ;-)
        Mai era și articolul nostru de blog, în limba română, pe aceeași temă, de aici.

    4. Domnilor, sorry. Abia acum am citit si eu articolul din Nature pe care l-ati scris. Eu nu citesc decat articolele stiintifice din Nature, nu citesc comentariii de politica stiintei, si alte chestii de astea de care revista asta e plina.. Am si eu slabiciunile mele….
      Inchistarea asta de care ziceti, e boala culturilor mici, cum zicea Cioran. Nu veti gasi deschiderea spre universal a cercetarii romanesti la PNL , si nici la alt partid. Romania are numai geniul supravietuirii si tot ce a facut in cultura si stiinta pe plan mondial e datorita unor personalitati carora statul roman, indiferent de cine a fost condus, le-a intors frumosul sau spate sau i-a ignorat, atunci cand nu i-a bagat in puscarie ca pe Noica,Paleologu, de exemplu.
      Merita sa cititi scandalul din in presa de care am aflat azi, despre declaratia de fidelitate a Academiei Romane. Am facut ochii mari cand am citit-o, crezi ca te afli in anii 80.

      • Poate totuși scoate PNL din „tolbă” un ministru conform sugesteiei noastre de final (adică să îndeplinească minim cerințele impuse evaluatorilor de la ultima competiție PCCF). Atunci am miza pe „deschiderea spre universal a cercetarii romanesti la PNL”.

        • Am apreciat intotdeauna naivitatea oamenilor de stiinta, care vine din dorinta unei lumi ideale, care pe aceatsa planeta n-a fost si nu va fi. Sufar si eu (din ce in ce mai putin,sper!) de aceasta naivitate izvorata din frecevntarea zilnica a lumii ideale a ecuatiilor, integralelelor, a cartilor.
          Imi scriati la inceputul saptamnii ca : „Poate totuși scoate PNL din „tolbă” un ministru conform sugesteiei noastre de final (adică să îndeplinească minim cerințele impuse evaluatorilor de la ultima competiție PCCF)”
          Ei, a aparut o doamna Monica Anisia pe post de Min Educatiei si Cercetarii , profesoara de liceu, H=0 (zero), personaj politic de mana a doua , secretar de stat, consiliera lui Basescu, etc. Nivelul 2-3 in fostul PDL (preluat de PNL).
          Astaptam in curand si o secretara de liceu….ministra educatiei si cercetarii.

      • @Matrix
        Postati, va rog, un link la acea declaratie a Academiei Romane. Nu o identific si vreau sa ma las uimit de ei. Multumesc!

    5. Conformare, standardizare, ajustare, producție, clasificare …
      Se pune cercetarea pe patul lui Procust, se tratează, apoi i se prescrie un decalog. Done!
      Excelența Voastră Mesianică, Domnule Viziorban, scăpați-ne de impostori!
      Mâna invizibilă fie cu voi!

    6. Aveti multe vizualizari dar opinii mai deloc. O dovada ca majoritatea cercetatorilor din Ro accepta sistemul si nu doresc schimbari majore. Institutele si cercetatorii adevarati sunt foartr putin. Iar licitatiile si castigarea proiectelor se va face si de acum incolo in stil romanesc. Daca se dorea o schimbare ra maneau in vigoare reglementarile Funeriu-Miclea.Apoi si actualul propus premier a dialogat cu Academia si institutiile sale restul cercetarii si a institutelor de cercetare nu au nici un rol. Min Cercetarii si ministrii acestuia au promovat si sustinut doar institutele si centrele pe care le pastoreau.Asa ca cercetarea nu este valorizata decat dupa conjunctura si interese.

    7. Sa se automatizeze, zic! De ce sa nu poata trai in tara asta orice om care vrea sa faca cercetare? Asta ar presupune simplificarea metodologiei evaluare a cercetarii, cu scopul precis de a o incuraja.

      Pentru ce sa se faca evaluari aiuritoare, cu texte literare si minuni de exprimari, de te ia cu licurici dupa ce o termini. Sa se puna la punct o platforma online, disponibila tuturor universitatilor de stat si private, cu rubrici relevante pentru cercetare si pentru evaluarea corecta a universitatilor, in care sa se incarce periodic tot ce inseamna `universitate` si `cercetare`.

      Sa se permita descrierile doar in situatii exceptionale, acolo unde e necesar.

      Ce mai? Sa se simplifice, ca sa se faca de calitate, zic!

    8. 11 octombrie: 2140 proiecte PED si 325 proiecte PTE depuse
      15 octombrie: 898 proiecte TE si 535 proiecte PD depuse

      Pt toate acestea, contractarea se face în aprilie-mai 2020. Sunt necesare 11694 de fișe de evaluare, adică un maxim de 11694 de evaluatori!

      3898 de proiecte, banii ajung pe a se finanța max 10 % din acestea, deci ca. 400 de proiecte. În cazul celorlalte, scriitorii de proiecte și evalutorii au muncit (aproape) degeaba. Un proiect bun se scrie în ca. 3-4 săptămâni și se evaluează în 2-3 zile (dedicate doar pt aceasta). Calculați voi risipa de bani? Să se deschidă noi competiții, primesc, dar în alte condiții…

      Bonus:

      Bugetul AR este de 1/3 din întregul buget al cercetării…

      • 1) Un evaluator are cam 4 ore pe proiect, in multe parti ale lumii.
        2) Nu vad cand mai cerceteaza cercetatorii daca stau o luna sa „scrie” un proiect.

        Daca depun 3 proiecte pe ani si au doua luni concediu, le mai raman 12-5 = 7 luni. In cele 7 luni, daca publica macar un articol, mai consuma o luna. Rezulta ca un cercetator cerceteaza 6 luni pe an, in cel mai bun caz.

        Nu vreau sa dau exemple, pentru a nu supara pe nimeni, dar ceea ce apare pe web-site-urile institutelor de cercetare din Romania sunt in 90% din cazuri pur si simplu tampenii.

        Dar tot laudandu-ne si cerand bani, stiinta pare-se ca ramane cam pe la coada, asa…vaca de muls.

        ===

        Cu 10% din fondurile actuale si cu 50% din institute si personal s-ar obtine rezultate mult mai bune. Problema principala este ca marirea veniturilor a condus la marirea imposturii, nu a calitatii. Ca si in educatie si in sanatate, de altfel.

        In plus, cei astfel supra-platiti formeaza o masa din ce in ce mai mare de „solicitanti” de fonduri, din ce in ce mai mari. Politicienii stiu ca asta inseamna voturi si le dau din ce in ce mai mult, pentru ca nu dau de la ei. Dau de la mine, de la copiii nostri (imprumuturi), de la nepoti, de la toti cei care se chinuie pe 10% din veniturile „cercetarii”.

        Cum ar fi daca fiecare cercetator al cere copilului sau cate 100 de lei in fiecare zi cand merge la lucru?

        ===

        Mizeria asta se ascunde in spatele unui „sistem de evaluare” de care profita evaluatori, evaluati, functionari. Din cand in cand, sistemul este abuzat si unii iau o parte mai mare din coliva, spre furia celorlalti, care cer schimbarea lingurii de impartit coliva.

        Daca povestea iese la iveala si unii se prind, apar rapid „exemplele pozitive” : cativa cercetatori reali (vai de capul lor!) care au facut si au dres. Apoi se generalizeaza exemplul, in uralele pomanagiilor care se unesc in a arunca cu pietre in capul celui/celei care s-a prins de furtisag.

    9. In cercetare se cer si alte lucruri schimbate mai rapid. Depolitizarea cercetarii, reducerea coruptiei si traficului de influenta. Auditurile interne facute de firme independente pt. obiectivitate.In CA din fiecare institut sa nu mai fie consilieri din ministere ci din firme din domeniu si universitati. Treptat cercetarea sa fie inglobata in mediul universitar.Aplicarea in evaluarea cercetarii si cercetatorilor a criteriilor europene si internationale. Fiecare minister pe domenii sa detina un grup de experti acreditati oficial care sa includa cercetatori. Doar 2-3 ministere au realizat acest lucru. Concluziile controalelor Curtii de Conturi privind inst.si centrele de cercetare luse pe site-ul ministerului.Aceasta pentru corectarea mai rapida a aspectelor negative.

    10. Cercetarea ar trebui sa includa si alte schimbari. Depolitizarea ei si reducerea coruptiei și a traficului de influenta. Din CA institutelor sa nu mai fie inclusi functionari publici din ministere ci doar din universitati si companii private, pe domeniile de profil a cercetarii. Auditurile interne sa fie facute de firme independente pentru obiectivitate si nu in cadrul institutelor si centrelor de cercetare.
      Treptat institutele si cercetarea sa fe inglobate in mediul universitar asa cum exista in tarile dezvoltate, astfel experienta din cercetare este diseminata studentilor, masteranzilor, doctoranzilor. Aplicarea in evaluarea tututor institutelor si cercetatorilor a cerintelor scientometrice . Concluziile principale ale Curtii de Conturi referitoare la institute sa fie puse pe site-ul institutelor, centrelor de cercetare pentru transparenta și comunicare si corectarea aspectelor negative.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Autor

    Doi Mici si un Anc
    Doi Mici si un Anc
    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

    Sprijiniți proiectul Contributors.ro

    Pagini

    Carti noi

     

    Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
    Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

    Carti noi

    În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
    Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

     

    Carti

    După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

     
    „Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
    Cumpara cartea

     

     

    Esential HotNews

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro