vineri, martie 29, 2024

Declarație în sprijinul judecătorului Costin Andrei Stancu

Scriem din partea The Good Lobby Profs, o echipă cuprinzând mai mult de 60 de cadre didactice universitare, specializate, între altele, în domeniul statului de drept, care a prezentat astăzi o declarație pentru a-și exprima profunda îngrijorare cu privire la Rezoluția nr.2492/26.08.2021, prin care Inspecția Judiciară din România a dispus măsuri disciplinare împotriva judecătorului Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești și a sesizat cu o acțiune disciplinară Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

După examinarea Rezoluției și a documentelor justificative, trebuie să concluzionăm fără echivoc că judecătorul Stancu este victima abuzurilor Inspecției Judiciare și că rezoluția menționată mai sus îi încalcă independența sa în calitate de membru al sistemului judiciar. Rezoluția urmărește sancționarea disciplinară, ca urmare a aplicării de judecătorul Stancu, într-o cauză cu care a fost sesizat, a Hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 pronunțată în cauza C-83/19. Rezoluția acuză faptul că „interpretarea făcută de judecătorul Stancu potrivit căreia hotărârea CJUE e definitivă și obligatorie” dezvăluie […] ”că judecătorul împărtășește ideea care a apărut în spațiul public, susținută de anumiți oameni politici”. (pag. 23).

Această concluzie este inexplicabilă și înșelătoare. Confirmăm faptul că doctrina dezvoltată în ani buni de constituționalismul UE privind supremația dreptului UE și interpretarea și aplicarea dreptului UE în instanțele naționale au impus judecătorului Stancu, în calitatea sa de organ judiciar al Uniunii Europene, să acționeze așa cum a procedat, în aplicarea doctrinei și jurisprudenței relevante a UE în cauza cu care era învestit. În plus, observăm că Rezoluția îl acuză fără temei pe judecătorul Stancu că ar fi acționat cu rea-credință. Niciun element din dosar nu stabilește și nici nu sugerează că judecătorul Stancu a căutat, prin dispoziția sa, să aducă prejudicii părților în cauza aflată pe rol.

Suntem solidari cu judecătorul Costin Andrei Stancu și solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să respingă rapid acuzațiile disciplinare formulate împotriva acestuia.

Solicităm Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape aceste proceduri și să fie pregătită să inițieze o acțiune în constatarea încălcării dreptului UE (procedura de infringement) împotriva României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul în care acțiunea disciplinară nu va fi respinsă.

Procedurile împotriva judecătorului Stancu și efectul de descurajare al acestora asupra magistraților români confirmă concluzia Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-83/19, potrivit căreia „prerogativele și funcțiile Inspecției Judiciare ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ”[par. 206].

Facem apel la toate instituțiile naționale, inclusiv la Parlamentul României, să își îndeplinească responsabilitățile care le revin în temeiul tratatelor UE și să elimine amenințarea pe care Inspecția Judiciară o reprezintă la adresa independenței sistemului judiciar și a statului de drept în România.

Cu stimă,

Profesorii Vlad Perju, Laurent Pech, Alberto Alemanno și Dr. Joelle Grogan, în numele The Good Lobby Profs

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Felicitari Domnule Vlad Perju! „Disciplinarea” (masuri coercitive impotriva) unui magistrat este tipica regimurilor certate cu justitia; nu mai vorbim de SIIJ

  2. Cat timp o sa mai vedem activism judiciar a-la-UE fara ca tratatele sa fie clare?
    Adoptarea tacita (under political and economical duress) si pe „usa din dos” pare sa fie „modus operandi” al CJUE si al UE in general; NU CONSIMTAMANT (consent) liber exprimat.
    Si cu santaj economic mafiot cu fonduri europene de care trebuie sa beneficieze TOTI membrii!
    Pana unde poate sa coboare UE?
    Poate autorul sa ne lamureasca daca in America guvernul federal sau Curtea Suprema se amesteca in interpretarea legilor statelor componente?
    Din cate stiu eu evita sa se amestece si au adoptat pozitia asta in mod repetat exceptie facand articolele din Constitutie, aplicabila TUTUROR statelor.

    • 1. in SUA statele componente NU au legi proprii care contravin Constitutiei SUA (federale) iar deciziile Curtii Supreme – atunci cand se implica – au prioritate; sunt dealtfel magistrati federali cu aceleasi prerogative
      2. santajul e una, conditionarea fondurilor si imprumuturilor e altceva (ia incearca matale sa iei bani de la banca ca sa cumperi o casa si sa folosesti o parte pentru trafic de droguri, influenta, sau schimbarea/reparatia masinii, etc)
      3. statul de drept, independenta justitiei si implementarea Tratatului UE au fost pre-conditii de aderare la UE, pentru care s-a modificat si Constitutia Ro

      • 1. A se vedea recenta lege din Texas referitor la avorturi si implicarea Curtii Supreme de justitie din US.
        Activismul politic inclusiv ale reprezentanților din justitie DIN LUME este un fenomen bine cunoscut. Si de obicei este urmat de migrare in roluri cu veleitati politice si nu numai atat, FARA O PERIOADA DE „RACIRE” de 2-3 ani.
        2. Este santaj cu motivatie economica al tarilor din grupul frugal al UE. Si lasam la o parte din calculul costurilor cota/zeciuiala celor care stiu sa vorbeasca „bruxeleza”.
        In afara de asta acum este si un Linoleum (nu parchet) European care vrea bani si resurse umane. NU AM AUZIT de ceva tangibil sa fi facut pana acum.
        Nu numai atat, UE NU ARE legi de lobbying ca US unde daca nu se declara lobby-isti ajung direct la … inchisoare.
        3. Tratatul UE NU ESTE CLAR altfel NU AR FI EXISTAT DISCUTIA ASTA. Verbiaj aspirational (un fel de „cincinalul in patru ani si jumatatate”) in stilul vag si inconfundabil al UE si presarat cu aspecte procedurale – Asta NU TINE LOC DE LEGE. Si nici ucazurile/directive UE. Abordarile de stat politienesc si/sau republica procurorilor – asta este pentru clasa politica sa rezolve cu check-and-balances nu prin (auto-)atribuire de competente.

    • @Durak a.k.a. Harald
      Da’ de unde până unde ideea că, in US, „federalul” nu s-ar amesteca peste „statal”?!? Mai citește, Haralde. Hai că ai exemple recente: TX anti abortion law, etc. Știu că îmi răcesc gura de pomană, dar dreptul ăsta de ingerință în competențele explicite ale statelor a fost nucleul dur al razb.de secesiune. Statele sudului au refuzat dreptul federalului de a reglementa in propria lor ogradă. Că obiectul/subiectul, principal, al ingerinței fed., la momentul acela, era just e o altă chestiune. Ar mai fi de amintit și diferendul acut privind taxele de import aplicate de federal și suportate direct de economiile din sud. Etc, etc.
      Chestiunea s-a tranșat prin ani de razb.devastator, peste 650k morți.
      UE, spre norocul nostru, nu are această „șansa” a clarificării dezbaterilor constituționale prin blood&iron. US a refuzat secesiunea statelor uniunii impunându-le-o prin victoria militară.
      Uite că UE NU a procedat așa ci a acceptat, tristă, să vă cărăbăniti. Dar….. dacă un stat vrea să facă parte din acest proiect politic sui-generis trebuie să respecte regulile agreate chiar de la început.
      Cu bune și cu rele UE acomodează țări muuult mai diferite decât statele US.
      Ție nu ti se pare asta ceva extraordinar?!? Nu e, in sine, o mare reușită?!?

      • @JB: Nu stiu la cine va referiti can mentionati „Harald”.
        De obicei in cazuri similare recomand lecitina pentru reimprospatarea memoriei pentru am facut clarificarea asta deja de cateva ori.
        Vedeti si comentariile din postarea de mai sus la comentatorul „really?!”.
        Dpdv istoric razboiul civil a fost o „joaca de copii” comparativ cu cele doua razboaie mondiale declansate in Europa plus toate carnagiile mici si mari europene din istoria ultimelor sute de ani.
        Pacea a fost si inca este adusa Europei de mult-hulita in Europa alianta anglo-saxona in pofida ingratitudinii si ipocriziei europene.

        Nici un stat nu vrea „sa se carabaneasca”; doar reprezentantii de vaza ai UE ameninta cu sanctiuni, taieri de fonduri si excluderi de la vot; restrictii la accesarea fondurilor chiar daca toate tarile UE au fosat afectate de pandemie, Europa cu doua viteze (probabil ca marsarier tehnologic amandoua nu doar „neutral” ca pana acum) , viziuni de „hai cu caruta in boschetii verzi si carutasii si familiile lor o sa plateasca daca se rupe oistea” ;) etc.
        Dar ar fi de dorit cred ca comisarii (nu ma scuz pentru cacofonie) sa „stearga putina” ;) nu in sensul adancirii prieteniei lor cu Putin (ca de exemplu comisarii Mogherini si Borell).
        Viziuni politice cu „amintiri de erectie” – de imperiu roman, catolico-roman, germano-catolico-roman, napoleonean, musolinist, leninist-stalinist cu capitala acum la Aachen, poate din nou la Avignon in viitor acum sunt la baza UE.
        Nu indraznesc sa sper ca ati inteles mesajul. ;)

      • @JB,
        Dacă instanțele federale ar avea dreptul să întoarcă decizii ale instanțelor locale, statul respectiv nu ar mai fi federație ci stat unitar.
        Competențele instanțelor federale sunt diferite de competențele instanțelor locale și niciodată nu se suprapun ca să intre în conflict.

  3. Rezoluția acuză faptul că „interpretarea făcută de judecătorul Stancu potrivit căreia hotărârea CJUE e definitivă și obligatorie” dezvăluie […] ”că judecătorul împărtășește ideea care a apărut în spațiul public, susținută de anumiți oameni politici”. (pag. 23).

    Bulversant! Un judecător aplică legea, iar inspecția judiciară îl acuză pe baza unei presupuse acțiuni care, ea însăși, nu reprezintă o încălcare a legii. Pe „inspecția” asta cine o controlează?

  4. Declarația pleacă de la interpretarea eronată – eu zic că voită și în sensul manipulării opiniei publice – cu privire la hotărârea CJUE din 18 mai 2021.
    Am explicat – tot într-un art. scris de autorul de față pe data de 17.06.2021 – hotărârea CJUE și de ce SIIJ respectă toate condițiile de legalitate (singurele care ne interesează cu privire la acest articol, pentru că vorbim de deciziile unui judecător – persoană care trebuie să judece pe lege și nu pe păreri) ca să acționeze pe teritoriul României.

    Deci decizia corectă este sancționarea judecătorului care a decis în afara cadrului legal, în afara jurisprudenței naționale, a celei constituționale românești și a celei europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro