joi, decembrie 2, 2021

Dela senzaţional la nociv

I. Introducere.

Odată cu creşterea nivelului de viaţă, în afara preocupărilor pentru satisfacerea nevoilor vitale, a apărut un fenomen specific dezvoltării mijloacelor de comunicare în masă : pasiunea pentru senzaţional. “ Faptul divers “ prezent în mai toate ziarele importante din sec. XX , nu-i mai satisface pe cititori, ei vor fapte senzaţionale, pe care să la afle din ziare, de la radio, TV, etc.

Există desigur un senzaţional al faptelor reale din istorie, dar din păcate, el este în mare măsură tragic ( războaie distrugătoare, holocaust, crimele comunismului, etc. ).

Oamenii vor astăzi ceva care să le înflăcăreze imaginaţia şi nu neapărat evenimente tragice sau înspăimântătoare. Dacă ei nu pot fi: Monte Cristo, Jean Valjean, tânărul Werther sau Ana Carenina, ei ar dori să li se povestească despre lucruri asemănătoare.

In acest context, a apărut o veritabilă industrie a senzaţionalului, din care în oarecare măsură fac parte şi mijloacele de comunicare în masă, ba chiar unii scriitori şi oameni de cultură. Se naşte intrebarea în ce măsură această tendinţă spre senzaţional reprezintă un fenomen pozitiv, sau dimpotrivă.

Obiectul prezentului articol, îl constituie o încercare de analiză a mecanismelor pe care le reprezintă tendinţa spre senzaţional.

II .  Subiecte cu iz de senzaţional.


1.Provocarea cutremurelor.

In utimele luni , în ţara noastră a crescut mult frecvenţa cutremurelor – în general de mică intensitate ( uneori chiar două cutremure pe zi ).

Explicaţiile pe care le oferă Institutul de Seismologie sunt contradictorii, frizând câteodată incompetenţa: ba că este bine să fie multe cutremure mici, astfel se eliberează o parte din energia acumulată, ba că, dimpotrivă, existenţa cutremurelor  mici anunţă un cutremur devastator.

Cu toată modestia unui nespecialist în domeniu, reamintesc că cei mai mari seismologi din lume  – cei din Japonia – nu au reuşit până acum să prevadă cutremurele, ei limitându-se în mod înţelept la elaborarea instrucţiunilor pentru evitarea catastrofelor în cazul unor cutremure majore.

Stângăcia, ca să nu spunem  incompetenţa  “specialiştilor” noştri în seismologie, nu este un fapt izolat, ci din păcate, el este prezent şi în multe alte domenii. Dar, atenţie ! De curând se vehiculează şi circulă ideea , că s-ar putea provoca unele cutremure ! Astfel începe fuga după senzaţional. Circulă acum in media, ideea că unii  “neprieteni  ai României”, provoacă cu duşmănie cutremurele din ce în ce mai frecvente de la noi. Stupiditatea ideii este întrecută doar de credulitatea celor care îşi imaginează că ar putea fi aşa. Este de prisos să argumentăm că  o  “armă secretă seismologică”  nu ar putea fi ţinută în secret şi s-ar putea întoarce chiar împotriva celor care o provoacă.
2. Negustorii de senzaţional vehiculează adesea idei cel puţin absurde . Astfel , se spune că în Munţii Bucegi, există o zonă cu o încărcătură energetică extraordinară. Cantitatea de energie este atât de mare, încât au fost văzute automobile urcând panta abruptă fără a porni motorul . Fără comentarii …

3. O temă favorită a iubitorilor de senzaţional este aceea privind vizitele extratereştilor periculoşi pe pământ. Există emisiuni TV în care “ oameni de ştiinţă “ serioşi, jură că i-au văzut şi îi şi descriu în cele mai bizare chipuri. Ba chiar, unii au vorbit cu extratereştrii, care ştiu bine engleza.

4. Călătoria în timp reprezintă o altă temă de predilecţie a “ senzaţionaliştilor “. Mircea Eliade a fost un deschizător de drum în acest domeniu, prin plăcutele sale romane scrise în tinereţe. La maturitate însă, el a trecut la lucruri serioase, studiind după cum bine se ştie, Istoria Religiilor.

Tema călătoriei în timp este utilizată frecvent în cinematografie, numeroase filme abordând-o cu mai mult sau mai puţin talent artistic. A circulat într-un timp şi povestea cu aşa numitul “Fenomen Filadelfia “ conform căruia în rada respectivului port, a apărut  pentru scurt timp, un vas de război American, care fusese scufundat  de japonezi în timpul războiului. Culmea senzaţionalului “ ca să nu spunem a absurdului “, este faptul că marinarii de pe vas erau cu toţii vii, activând fără a se sinchisi de faptul că oamenii de pe mal îi priveau uluiţi.
5. Fantomele şi spiritele sunt şi ele studiate de „ savanţi renumiţi”, spre deliciul     bătrânelelor care fac spiritism.

6. În bagajul negustorilor de senzaţional se află şi teoria „ apei vii „ . Asta înseamnă că apa trăieşte ca orice fiinţă vie, că are suflet, inteligenţă şi eventual putem să ne folosim de aceste daruri.

7. Imaginaţia creatorilor de senzaţional se manifestă şi în domeniul istoriei străvechi a omenirii. Ei afirmă că primii locuitori ai Terrei erau uriaşi şi aduc dovadă în acest sens, fotografia unor cranii imense, găsite în săpăturile practicate în locuri diferite. Examinând cu lupa 2 fotografii care ar fi trebuit să reprezinte cranii uriaşe găsite în locuri diferite, s-a constatat , că de fapt era vorba de acelaş craniu, fotografiat de două ori. Identitatea celor două cranii, indică existenţa unui fals grosolan.

8. Un domeniu de predilecţie al creatorilor şi consumatorilor de senzaţional, este acela privind existenţa unei mari civilizaţii europene, anterioară celei helenice şi romane şi care ar fi cea traco-getică. Există cărţi, articole şi „specialişti” care susţin această teză, iar dovezile lipsesc cu desăvârşire, sau sunt naive, ca să nu spunem stupide.

9. Vom opri enumerarea tezelor predilecte ale amatorilor de senzaţional, nu înainte de a aminti de una cu mare circulaţie: teoria conspiraţiei mondiale. Adepţii acestei teorii, cred ca omenirea este condusă de un număr f. restâns de indivizi misterioşi, care, pe deasupra guvernelor marilor şi mai micilor puteri, pe deasupra marilor organizaţii financiare, conduc de facto toată politica mondială. Teoria conspiraţiei nu precizează în ce scop îşi asumă  20 sau 30 de oameni, imensa răspundere a conducerii omenirii. În romanul „1984” al lui George Orwell există un Big Brother şi alţi căţiva complici care conduc practic continentele, explicaţia dată de unul din aceştia la întrebarea: „în ce scop” fiind următoarea :  „ puterea de dragul puterii”. Excepţională metaforă literară , dar care este departe de a da o explicaţie plauzibilă pentru existenţa conspiraţiei mondiale.

III . Consecinţele goanei după senzaţional.

În linii generale, senzaţionalul reprezintă o preocupare de stimulare şi satisfacere a imaginaţiei oamenilor dornici de a ieşi din plictiseala diurnă. Senzaţionalul poate reprezenta o componentă nevinovată sau chiar pozitivă , dând culoare unei vieţi care poate fi marcată de plictiseală şi amărăciune. Există însă şi o componentă care nu este deloc fericită, să ne gândim la panica pe care o poate genera ideea că nişte inamici ai ţării, pot provoca cutremure în România. Sau, teama deloc rară, pe care o generează ideea că ar exista  spirite şi fantome care ne vor răul.

Cred că atât de frecventa generare a temelor de senzaţie  pe care o trăim astăzi, reprezintă în esenţă o afacere, deloc  onorabilă, a celor care mizează pe nevoia oamenilor  de a ieşi din cenuşiul vieţii de zi cu zi, care îi poate sufoca.

Ar trebui studiată posibilitatea ca, asemănător cu limitarea pornografiei, să fie limitat prin lege şi excesul de senzaţional. Din nefericire nu există reglementări în acest sens, şi în consecinţă , speculanţii de idei îşi fac treaba lor murdară. Să ne întrebăm de câte ori unii seismologi iresponsabili nu au anunţat cu aere doctorale că vine un cutremur devastator ? Şi nu au păţit nimic, deşi ar fi fost normal să fie sancţionaţi pentru panica indusă în mod iresponsabil.

#    #    #

Recitind textul de mai sus, mi-am dat seama că ar fi putut fi interpretat ca o pledoarie pt. un raţionalism excesiv, înrudit cu materialismul dialectic.

Cu scuzele de rigoare adresate cititorilor, precizez că dimpotrivă, sunt convins de importanţa simbiozei dintre Raţiune şi Credinţă.

Goana după senzaţional reprezintă de regulă o încălcare atât a raţionalităţii cât şi a convingerilor creştine adevărate.

Cei care cred, nu au nevoie de senzaţional, ei îşi află echilibrul în învăţăturile lui Iisus.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Citind articolul, am inceput sa fiu din ce in ce mai ingrijorat de consecintele „componentei nefericite” a „pasiunii pentru senzational” a romanilor. Din fericire, finalul articolului mi-a spulberat aceasta teama: „Cei care cred, nu au nevoie de senzational, ei isi afla echilibrul in invataturile lui Iisus.”

    Avand in vedere ca 92% dintre romani cred in Dumnezeu, putem sa afirmam fara sa gresim: Romania este la adapost de efectele retrograde ale „pasiunii pentru senzational”.

    Conform SONDAJULUI „Eurobarometer Poll 2010”, la afirmatia „Cred ca exista un Dumnezeu”, au raspuns pozitiv (procent din populatia tarii):

    Romania – 92%
    Danemarca – 28%
    Norvegia – 22%
    Suedia – 18%

    http://tinyurl.com/kga7o8v

    Se pare ca Suedia este in cel mai mare pericol de a se confrunta cu consecintele „componentei nefericite” a „pasiunii pentru senzational”. ;)

    P.S. Totusi, cunoscand pasiunea reala a romanilor pentru senzational, ma intreb si eu, ca tot europeanul (natiunile „de fata” se exlud), daca nu cumva cei care cred in fantome fac parte din categoria celor care cred intr-un ipotetic Dumnezeu? Odata ce esti indoctrinat de mic copil sa crezi ca exista entitati „fantomatice” a caror existenta nu poate sa fie dovedita prin metode stiintifice (precum Dumnezeu), de ce ai exclude tocmai fantomele din aceasta categorie „fantomatica”?

  2. la inceput(uri) negustoria nu era tocmai rentabila. din ratiuni obiective. comertul intre Adam si Eva nu putea fi decit limitat desigur. abia dupa ce dobitoacele pamintului s au inmultit necontrolat au aparut oportunitatile (sau new challenge urile, zilele lui valentin, black friday urile, inovatiile financiare etc). astazi poti rata invierea daca avionul care aduce lumina sfinta de la ierusalim nu poate decola. cit despre calatoria in timp ce sa mai vorbim. politicul, camataria si democratia inceputului de mileniu ne au intors in evul mediu. ce poate fi mai rentabil decit consiliatul, analizatul, manageriatul, stirea pe sursa si breaking newsul ?

  3. Articolul asta ar trebui detaliat; e absolut just ce spuneţi, dar nebunia asta e FOARTE raspandita si multiforma.
    «Învăţăturile lui Iisus», în general, credinţa – (nu anume pildele şi învăţăturile Sale) sunt prilejuri de delir la fel de bune ca OZN urile, daca va uitati cu atentie. Să zicem doar ubicuitatea Pr. Arsenie Boca, sau «minunile» sale ulterioare: ieri sau alaltaieri tocmai s-a dat la un TV un «fenomen uluitor»: o raza de lumina căzuse pe mormantul lui. Si luand «credinta» in termenii definitiei sf. Pavel («increderea in cele nădăjduite si dovedirea celor nevazute»), credinţa in OZN uri, d. ex. este religioasă. Tot ce ne leaga de un invizibil moral, de un „mai bine” situat dincolo, se poate numi «religios». Dar farfuristul zburator isi pune nădejdea în marţieni, si nu in Dumnezeu. Cu un pic de indulgenţă, s-ar putea numi «erezie». Generalul S. de pilda, este un libre-penseur religios dar întrucâtva eretic.

  4. Si pe mine ma deranjeaza tendinta spre senzational si fictiune a lumii moderne la care se pot da foarte multe exemple (includ aici un mare capitol al jocurilor pe calculator, multe extrem de violente), insa in acelasi timp imi spun ca (1) realitatea o traim zi de zi chiar pe pielea noasta sau experientele altora pot fi plicticoase si (2) asa a fost intotdeauna de cind omul e pe acest pamint. a fost destul sa ridice capul si sa priveasca soarele sau stelele si imaginatia a curs valuri, in numele careia au fost inclusiv razboaie si sacrificii umane. De unde or fi aparut povestile pt. copii, multe din ele nici macar nu mai sint ok sa le spunem copiilor in ziua de astazi? Doar canalele de distributie s-au schimbat, in rest oamenii au trait cu senzationalul in toata istoria omenirii, am impresia.
    Evident, stim mai bine vremurile in care traim si ni se par aparte, insa eu nu sint convins ca acum sute sau mii de ani nu era acelasi lucru, doar pe alte canale.

  5. Oamenii au nevoie sa viseze,sa-si stimuleze imaginatia,sa evadeze mintal,etc.,ceea ce e foarte sanatos!
    Nocivul nu e doar in senzational,si inici pozitivul exclusiv in „învăţăturile lui Iisus”,istoria omenirii a demonstrat-o. Orori au existat si fara internet sau tv,la fel cum societatile au progresat facind abstractie de religii,sau in sinul lor,indiferent.Nu exista valoare intrinseca a surselor de inspiratie,sau de influenta,doar omul conteaza,el decide!

  6. Sf.Pavel spune ca daca nu credem ca Isus a inviat nu mai esista vre-o credinta crestina (aproximativ). In cauza este un miracol !?

Dă-i un răspuns lui Unu-2 Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gheorghe Boldur Latescu
Gheorghe Boldur Latescu s-a nascut in 1929 la Botosani, dintr-o familie cu vechi radacini in istoria Moldovei. A facut studile liceale la Bucuresti, dupa care fiind student la Politehnica in anul 1949 a fost arestat si condamnat la 2 ani inchisoare, pentru participarea la miscarea de rezistenta anticomunista. Dupa eliberare si-a terminat studiile si a devenit inginer constructor, lucrand pe diverse santiere. In anul 1964 devine cercetator stiintific, apoi isi ia doctoratul in economie - in anul 1970. Devine Conferentiar Universitar la Facultatea de Cibernetica Economica in 1972. Dupa revolutie, devine Profesor Universitar la aceeasi facultate. Este autorul a numeroase lucrari stiintifice publicate in tara si/ sau strainatate. Dupa 1990 elaboreaza 4 volume intitulate "Genocidul comunist in Romania" din care doua au fost publicate in limba engleza, la o prestigioasa editura din New York. A elaborat numeroase articole de analiza sistemului comunist in Romania, in presa autohtona. Este membru fondator al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici si al Aliantei Civice.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Cât costă viața ta? Ar trebui statul să plătească despăgubiri pentru decedații de Covid?

După ce mor 4-500 de oameni pe zi în timp de pace, iar România este astăzi pe locul 10 la număr de...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro