vineri, mai 20, 2022

Demisia ministrului Educației și negustoria politică practicată de Liviu Nicolae Dragnea

Nimeni, cred că nici măcar cei mai bine de 40 de rectori care, la începutul lunii ianuarie, din oportunism, lașitate sau prostie, și-au pus nedemna semnătură pe pronunciamentul ce-i susținea candidatura la postul de ministru al Educației, nu are nici cel mai mic motiv ca să regrete demisia forțată a d-lui prof.univ.dr. ing. Valentin Popa dintr-o poziție în vederea ocupării căreia nu-l îndreptățea nimic.
Dacă mă ocup în comentariul meu de astăzi de alungarea din guvern a rectorului Universității ‘’Ștefan cel Mare din Suceava ‘’, alungare hotărâtă și impusă de dl. Liviu Nicolae Dragnea, e fiindcă aceasta intervine doar fiindcă președintele PSD se dovedește și de data aceasta dispus la orice compromis politic. Pregătit pentru orice, pentru oricât de josnică negustorie doar spre a-și salva funcția din fruntea Camerei Deputaților. Serios pusă în primejdie de posibilitatea unei defecțiuni ce se așteaptă să survină din partea nemulțumiților din propriul lui partid sau de o trădare oricând posibilă venită din partea ALDE.
Dl. Liviu Nicolae Dragnea are nevoie ca de aer de sprijnul politic și faptic al UDMR-ului care, și de data aceasta, a făcut ce știe el mai bine. A șantajat spre a se vedea iar cu sacii în căruță.
Reamintesc că zilele trecute, dl. Kelemen Hunor, care a transformat UDMR într-o filială a Fidész-ului d-lui Orbán Viktor, filială care funcționează pe teritoriul României, și-a exprimat nemulțumirea pentru câteva decizii luate de acum demisionatul ministru al Educației, fără consultarea organizației care pretinde că ar reprezenta interesele maghiarimii din România. Acum, între paranteze fie spus, cel mai recent sondaj electoral creditează UDMR cu doar 4% dintre intențiile de vot, în vreme ce minoritatea maghiară este mult mai consistentă. Indiciu clar că ungurii din România au tot mai puțină încredere în dl. Kelemen&co.
Dl. Kelemen Hunor i-a reproșat d-lui Valentin Popa că a acceptat, fără să-i ceară lui consimțământul, fuziunea dintre Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și Universitatea “Petru Maior” și că a emis o OUG în conformitate cu care, începând cu data de 15 septembrie, Limba română este predată în clasele primare de profesori cu calificare superioară în domeniu.
Dl. Kelemen Hunor s-a prefăcut că nu a auzit și că nu știe nimic despre autonomia universitară (pe dumnealui îl preocupă alte feluri de autonomie) și aceasta fiindcă a înțeles că fuziunea face mult mai puțin realizabile planurile secesioniste în privința Medicinei și Farmaciei târgumureșene. Cât despre decizia ca limba română să fie predată la clasele primare de profesori, trebuie să spun că aceasta mi se pare unica hotărâre cât de cât înțeleaptă, deși poate prea pripită, luată în cele aproape zece luni cât a parazitat Ministerul Educației de dl. Valentin Popa. Și aceasta deoarece este o de neîngăduit realitate că tinerii și copiii de etnie maghiară, cetățeni ai României, vorbesc din ce în ce mai prost limba țării în care le-a fost dat să se nască.
Carevasăzică, a fost suficient ca dl.Kelemen Hunor să își facă cunoscute mofturile de duduie răsfățată ca dl. Dragnea să grăbească gonirea d-lui Valentin Popa-Pamblică de la conducerea Ministerului Educației. Insensibil în fața gafelor de proporții și în cascadă comise de același ins la alte capitole cu adevărat semnificative- amintesc, în treacăt, sfidarea marilor universități din România și alocarea discreționară a locurilor la admitere, greșelile impardonabile și costisitoare în editarea manualelor școlare, insuficiența fondurilor puse la dispoziția instituțiilor de învățământ superior care se află deja în imposibilitatea de a plăti integral și legal salariile- dl. Dragnea s-a înduioșat brusc și a luat poziție de drepți, spunând să trăiți, am înțeles, se execută! atunci când omul de legătură dintre el și amicul Orbán de la Budapesta nutrește nemulțumiri ce nu au nimic în comun cu calitatea învățământului.
Nimic mai relevant pentru caracterul josnic, pentru politica de tejghetar al cărui adept și promotor este dl Liviu Dragnea decât gestul său de ieri. Gândit probabil ca parte a florilegiului de fapte prin care PSD înțelege să marcheze Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Imi place „Kelemen Hunor… duduie răsfățată” Si e putin spus.
    Era bine daca ne explicati, vorba cuiva, de unde s-a pornit si de la ce (eu unul nu am o imagine clara; sint convins doar ca udemereii sint cam obraznici).
    Insa a-l ridiculiza pe Dragnea pentru ” negustoria politică ” nu e in regula. Se practica si la casele mai mari. Multe guverne din tari democratice nu s-ar fi putut forma ori nu ar rezista la guvernare fara compromisuri politice.
    Ridiculizati ar trebui sa fie udemereii, care, vorba altcuiva, se fac frate si cu dracul numai sa treaca puntea.

    • Si nu am inteles , domnule postac subtil….daca se practica si in alte locuri, inseamna ca nu e condamnabila?? Adica, logic..hotia nu ar trebui pedepsita..pt ca se practica si in alte locuri. Interesant mod de a gandi. Insa asa e cu postacii subtili…

    • An aflat dece s-au inflamat udemereii. O zice un politician:
      „Totul de vânzare !
      În luna August 2018, prin Ordonanţa nr. 9, se stabilea că în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor, orele de Limba Română să fie predate de profesori absolvenţi ai facultăţii de Limbă şi Literatură Română. A fost o măsură corectă, având în vedere că mulţi din învăţătorii etnici maghiari, cadre didactice cu studii medii, pregătiţi în şcoli de limbă maghiară, pot avea dificultăţi în vorbirea şi scrierea corectă a Limbii Române.
      Acest lucru a înfuriat conducerea UDMR care desfăşoară, cu complicitatea PSD, o politică agresivă de deromânizare şi de maghiarizare a zonelor locuite de minoritarii maghiari.
      A fost suficient ca UDMR să ameninţe şi vânzătorul naţional, Dragnea, a ordonat Dăncilei anularea textului din Ordonanţa 9/2018.
      Textul care susţinea învăţarea Limbii Române de către toţi cetăţenii ţării a fost anulat imediat printr-o ordonanţă de urgenţă. Oare unde au fost „patrioţii” de la ALDE?
      Limba Română este cel mai puternic liant al acestei naţiuni. Să vinzi Limba Română în an centenar este o ticăloşie fără margini.
      Pentru Dragnea, România a devenit o tarabă pe care scrie „totul este de vânzare”, de la gaze naturale, înzestrarea armatei şi funcţii de ministru până la Limba Română.”

  2. Nu știu de ce vi se pare „înțeleaptă” ideea ca limba română să fie „predată” ca limbă străină maghiarilor de profesori care nu vorbesc limba maghiară. La școală limbile străine ne-au fost predate de profesori români/maghiari care vorbeau franceza/engleza, nu de profesori francezi/englezi care nu vorbeau limba română/maghiară.

    Câți profesori de română există în România care vorbesc limba maghiară? Cum poate un profesor român care nu înțelege/nu vorbește limba maghiară sa învețe un elev maghiar ce înseamnă cuvântul „pită”, sau genul substantivelor (un concept inexistent în maghiară)? În sistemul existent măcar învățătorii sunt în stare să comunice cu elevii. Cum va comunica un profesor român cu elevul de clasa I care nu vorbește o boabă de română?

    Începând din comunism și până recent s-a predat istoria României și a geografia de profesori români în clasele cu predare în limba maghiară. S-a renunțat parcă în 2011, după ce un ministru mai deschis la minte a analizat situația. Istoria maghiarilor o învățam de la părinți oricum, iar cea oficială o studiam din sictir. Iar numele localităților, al străzilor și al munților tot în maghiară le rostesc și acum când vorbesc maghiara.

    În opinia mea acest nou experiment ar fi eșuat și mai lamentabil începând din primul an de la aplicare.

    • Iată un frumos apel la toleranţă: „La școală limbile străine etc.” – Limba oficială a ţării, echivalată cu o limbă străină. În Ungaria d-lui Orbán Viktor o fi la fel?

      • Marcos, dacă nu înţelegi problema, nu comenta. Pt. maghiari, care acasă au învățat limba maghiară de la părinți, limba română este o limbă străină (echivalentă cu engleza sau franceza). Acesta este motivul pentru care trebuie predată pentru ei ca o limbă străină, de profesori care vorbesc în ambele limbi.

    • @Lorant. Aveti dreptate in principiu. Si dl Mircea accepta ca poate a fost poate pripita masura. Nu stim nici eu si cred ca nici dv cati profesori bilingvi capabili sa predea romana sunt, deci nu cred ca stim clar cat de larga e falia cerere/capabilitate. Cat despre istorie, aia nu ia mult timp, Arpad/Attila/Bela Kun, end of story ca dai in Kadar si Orban. Iar cu toponimele in romana, trebe ca nu prea iesiti din catun, nu prea cred ca intrebati de drum in afara HarCoMu cu ceva succes.

      • Sunt din Cluj/Kolozsvár. Când vorbesc în maghiară numele străzilor le rostesc așa cum au fost ele denumite înainte să se românizeze: Rákóczi, nu Eremia Grigorescu, Zápolya, nu Traian Moşoiu, … Cum ajung acolo, este treaba mea, Google Maps este disponibilă și în maghiară, nu doar în română.

  3. Este in sfarsit UN SEMN convingator ca PSD se pregateste si pentru eventualitatea unei guvernari FARA ALDE.
    Se aduna voturi cu penseta – probabul ca vor aparea si neastepate tradari din partea unor PNL isi si USR isti – ca despre PMP ul lui basescu e cert ca sunt gata sa se alieze si cu Scaraotki.

  4. Am avut nefericita ocazie sa fiu luat prizonier de unguri, cand luptam in Ardeal pentru a opri invazia lor in aceasta provincie dupa 23 august 1944. Cand i-am spus ungurului ca ma numesc Stefan, mi-a zis ca nu ma numesc asa ci Istvan, Ca nu sunt din Alba Iulia ci din Gyula Feervar.
    Ma gandesc ca acum invatatoarele maghiare le vor spune elevilor ca Stefan cel Mare e Istvan, ca Alba Iulia e Gyula Fehervar, ca mamele lor cumpara porodi nu rosii, ca grajdul e istalau, etc. ca domnul .Kelemen Hunor nu e medic veterinar ci marhodoctor.etc.etc.
    Am spus-o si o repet.Nicaieri in lumea occidentala nu stiu sa fie un partid sau o alta entitate politica organizata pe criterii etnice ca la noi. Atata vreme cat esti cetatean al unei tari ai dreptul la vot si poti fi membru intr-un partid constituit legal in tara resprectiva. La noi insa, din motive indrependente de politica, dar in avatajul acesteia s-a admis acest lucru. Ar fi de dorit sa se inceteze cu aceasta practica ce s-a dovedit nociva oricarei guvernari.

    • Și manualele de istorie românești traduse în maghiară au fost redactate conform programei de predare a istoriei aprobat de Ministerul Educației din România. Numele lui Ștefan Cel Mare este scris așa cum au decis cei de la minister. În ungurește Alba Iulia este Gyulafehérvár, deci cel mai probabil în manual apare așa. Iar nici o lege din România nu interzice să vorbesc în maghiară cu maică-mea despre roșii și veterinari.

      Cât timp nici un partid „românesc” nu are nici cea mai mică deschidere pentru a trata problemele minorităților, UDMR va avea votanți. Iar dacă un partid „românesc” ar începe să asculte doleanțele minorităților și chiar mai mult, să le rezolve, atunci și-ar pierde votanții români. După o vreme ar deveni partid „unguresc” :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro