vineri, mai 7, 2021

Demitizarea justiției. Ep. 7: „Judecătorii arestează tot atât de mult ca pe vremea când arestau procurorii”

Mi-am propus ca pe parcursul mai multor postări să înlătur prejudecățile și deformările ce există în legătură cu justiția română și care aparțin în egală măsură populației și magistraților. Cum nu intenționez să folosesc prea mult un limbaj tehnic și din considerente de spațiu nu îmi permit analize extrem de aprofundate și detaliate, îmi asum anumite inexactități din punct de vedere științific.

Acest mit referitor la numărul de arestări din România a fost creat de unii avocați și a fost intens vehiculat între anii 2003-2010, probabil ca un fel de „justificare” din partea lor către clienții a căror  privare de libertate nu o puteau evita. Era mult mai simplu de dat vina pentru arestare pe judecător, care întocmai ca și procurorul de ieri, chipurile arest pe oricine. Numai că adevărul este altul și aduc în sprijinul susținerii mele o statistică referitoare la numărul de arestări, începând cu 1990 și până în prezent:

inculpați

persoane fizice

trimişi în judecată

(număr)

inculpaţi

persoane fizice trimişi în judecată în stare de arest preventiv

(număr)                 (procente)

ARESTEAZĂ

PROCURORII

1990 52.715 23.597 44,76 %
1991 82.112 29.604 36,05 %
1992 91.375 29.403 32,17 %
1993 102.499 30.452 29,70 %
1994 107.857 30.075 27,88 %
1995 117.296 29.687 25,30 %
1996 115.948 27.156 23,42 %
1997 119.222 27.800 23,31 %
1998 99.920 19.351 19,36 %
1999 75.743 15.210 20,08 %
2000 68.483 16.508 24,10 %
2001 81.948 19.677 24,01 %
2002 74.272 17.131 23,06 %
2003 68.658 12.583 18,32 %
Media anuală 23.445 26,53 %

ARESTEAZĂ

JUDECĂTORII

2004 65.418 8.941 13,66 %
2005 59.407 8.265 13,91 %
2006 52.943 7.146 13,49 %
2007 47.787 5.205 10,89 %
2008 45.073 5.473 12,14 %
2009 49.743 6.984 14,04 %
2010 56.949 8.659 15,20 %
2011 60.980 8.941 14,66 %
2012 59.739 9.988 16,71 %
2013 65.711 10.431 15,87 %
2014 50.342 7.040 13,98 %
Media anuală 7.916 14,05 %

Așadar, în perioada 1990-2003, arestările reprezentau 26,53% din numărul celor trimiși în judecată. În perioada 2004-2014, arestările scad la 14,05%. Cum se explică această schimbare? Potrivit legislației din Codul de procedură comunist aprobat în 1968 procurorul avea competența de arestare preventivă a celor urmăriți penal, aspect păstrat pentru mulți ani și în perioada postrevoluționară. În iunie 2003, în cauza Pantea vs România, statul nostru este condamnat de către CEDO, constatându-se că potrivit legislației de la acea vreme procurorul nu întrunește condițiile de independență și imparțialitate și numai un magistrat având aceste caracteristici ar trebui să ia măsura arestării. Ca urmare, odată cu revizuirea Constituției în octombrie 2003, atribuția de arestare trece de la procuror la judecător.

Cifrele de mai sus ne arată, în mod neechivoc, că judecătorii arestează astăzi mai puțin decât arestau procurorii. Și astfel, al șaptelea mit despre justiție a fost demontat.

.

ARHIVĂ DEMITIZARE:

ep.1: „Justiția română soluționează doar dosare penale”

ep.2: „Justiția este a treia putere în stat”

ep.3: „Corb la corb nu-si scoate ochii” sau „Magistrații nu răspund în vreun fel”

ep.4: „Magistrații decid potrivit propriei lor convingeri” sau „Magistrații decid cum vor ei”

ep.5: „Daca cineva este arestat înseamnă că e vinovat”

ep.6: „Arestarea este regula în procesul penal românesc”

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Pentru amatorii de statistici poate fi multumitor. Poate si pentru MCV (nu ar fi singura data cind ii pacalim pe ioropeni).
    Doar ca de la un an la altul cazurile sint diferite. Comparam mere cu banane.
    Cind pentru Felix (prejudiciu 60 de milioane de euro) procesul a durat vreo 8 ani fara arestare, cu un trust media enorm la indemina pentru a influenta mersul proceselor, ori, de exemplu, lotul din fotbal „cazul transferurilor”, tot vreo 8 ani, si nu au existat arestari (cazuri mai exista multe), statisticile nu spun nimic relevant.
    NB,
    si repet: oricit de mult respect am, si am, nu e o vorba retorica, fata de unii procurori si judecatori, imi permit sa nu ii cred pe toti iesiti din spuma marii.

    Titlul „„Judecătorii arestează tot atât de mult ca pe vremea când arestau procurorii””; alt „mit” prefabricat pentru o ststistica si un articol.

    • parerea mea e ca la momentul 2015, in conditiile in care 1% dintre romani sunt alfabetizati statistic, este de ajuns o evaluare quantitative in locul unei evaluari qualitate, domnule victor. poate nu veti fi de acord cu mine, dar nici nu va dati seama ca e un pas enorm inainte. si bineinteles aveti dreptate, dar daca v-as spune ca din cauza oamenilor ca dumneavoastra si a unor atitudini ca a dumneavoastra Romania nu are consens pe ce trebuie sa se faca la pasul urmator pentru a ajunge macar la nivelul ungariei. eu nu spun ca nu sunteti intelligent, dar filozof nu sunteti sigur sa vedeti toata imaginea. parerea mea.

      • La tineretea mea, Adriano Celentano m-a incintat cu melodiile sale.
        Dar pe dvoastra nu va inteleg: ” si bineinteles aveti dreptate, dar daca v-as spune ca din cauza oamenilor ca dumneavoastra si a unor atitudini ca a dumneavoastra Romania nu are consens pe ce trebuie sa se faca la pasul urmator”
        – am dreptate, dar cu oameni ca mine nu se poate face un „consens”;
        – daca nu as avea dreptate s-ar putea naste „consensul”?
        Multumesc

  2. Este un mit inventat sau o fi o idee cu circulatie foarte restransa ceea ce nu o poate transforma intr-un mit.
    Constat insa ca in ciuda demitizarii demitizarilor pe care le-au facut cei mai multi comentatori, autorul persevereaza, ajungand chiar sa inventeze mituri pe care apoi sa le demitizeze. Pentru cine vrea sa inteleaga e un semn foarte clar!

  3. Daca tot e vorba de statistici tabelare, folosind cifrele din articol, cf. coloanei 1 rezulta coloana 2 cu vresterea valorica si coloana 3 cu cresterea procentuala, versus 1990. Din 1990 si pana acum populatia a scazut cu (3, 4, 5, x milioane – inca nu e clar cati mai suntem). Ca atare valorile ar trebui altfel ponderate. Chiar si asa, cum se explica diferentele uriase (50.000 in 90, 122.000 in 97, 45.000 in 2008, 65.000 in 2013?

    ARESTEAZĂ judecatorii

    1990 52.715 crestere vs. 1990 procent vs. 1990
    1991 82.112 29.397 55,77%
    1992 91.375 38.660 73,34%
    1993 102.499 49.784 94,44%
    1994 107.857 55.142 104,60%
    1995 117.296 64.581 122,51%
    1996 115.948 63.233 119,95%
    1997 119.222 66.507 126,16%
    1998 99.920 47.205 89,55%
    1999 75.743 23.028 43,68%
    2000 68.483 15.768 29,91%
    2001 81.948 29.233 55,45%
    2002 74.272 21.557 40,89%
    2003 68.658 15.943 30,24%
    ARESTEAZĂ procurorii

    2004 65.418 12.703 24,10%
    2005 59.407 6.692 12,69%
    2006 52.943 228 0,43%
    2007 47.787 -4.928 -9,35%
    2008 45.073 -7.642 -14,50%
    2009 49.743 -2.972 -5,64%
    2010 56.949 4.234 8,03%
    2011 60.980 8.265 15,68%
    2012 59.739 7.024 13,32%
    2013 65.711 12.996 24,65%
    2014 50.342 -2.373 -4,50%

    • Gore, de ce sa complicam lucrurile?

      Domnul Danilet a dat o analiza clara a numarului de inculpati pe an si, din acesti inculpati, numarul si procentul de inculpati arestati. Arata in mod simplu si clar tendintele de a face mai multe sau mai putine arestari in cazul celor trimisi in judecata.

      Datele din tabelul dat nu suporta o analiza a cresterilor sau scaderilor valorice a inculpatilor/arestatilor de la un an la altul pentru ca legile au fost schimbate intre timp, guvernele au fost schimbate de multe ori, oamenii poate au fost mai cuminti, mai rai, bugetul parchetelor a fost taiat/crescut, politisti mai multi/mai putini, etc. intra prea multi factori in poza, si nu cred ca asta este scopul articolului.

      eu vad ca din totalul celor trimisi in judecata, procenutal, cei arestati nu-s mai multi decit cei arestati pe vremea lui ceasca. si mai vad ca, intr-adevar, se pare ca procurorii sunt partiali cind vine treaba de arestat un inculpat pe care chiar ei il cerceteaza.

      cu respect

      • @ upn
        Scopul articolului ni l-a spus autorul si este destul de clar. Ramane intre d-lui si „partizanii” d-lui sa stabileasca cat e demitizare si cat demitizarea unor mituri inexistente. Probabil ca mesajul articolului a avut un cerc de adresabilitate.
        Faptul ca exista multe variabile care se modifica in permanenta nu inseamna ca nu trebuie analizate lucrurile. Poate ca se si intampla acest lucru, habar nu am. Mie mi se pare ca cifrele au o evolutie ciudata.

  4. Intrebare:
    Arestarea preventiva este o sanctiune sau nu? adica are caracter punitiv sau nu?
    Adica este indreptatit cineva sa se refere la conditiile de arest in acelasi mod cand este vorba de un condamnat la inchisoare sau la cineva caruia i se limiteaza temporar niste drepturi legate strict doar de libertatea persoanei si asta doar in interesul anchetei?
    Ce concluzii se trag de aici? Cate procese vom pierde la CEDO si cine trebuie sa plateasca despagubirile deja putand fi anticipate pentru incalcarea drepturilor omului faute de statul roman ca doar un ministru de justitie cand se refera la inchisoarea de arest preventiv cu comparatia :inchisoarea nu e hotel practic a rostit deja motivarea condamnarii date de Cedo.
    Nu vom fi priviti de statele civilizate ca niste trogloditi ce de fapt chiar si suntem?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro