luni, mai 16, 2022

Democrație sau tejghetăreală?

Începe o săptămână ce va fi marcată de evenimente de importanță maximă. Cele două mari partide ale țării- PNL și PSD- se vor confrunta la scenă deschisă, iar confruntarea lor poate fi decisivă nu doar pentru viitorul raporturilor de forță din viața politică, pentru cine va fi la putere și cine în opoziție în următorii patru ani, ci și pentru cine le va conduce pe fiecare dintre ele de aici încolo.
Guvernul monocolor PNL condus de dl. Ludovic Orban își va asuma răspunderea pe modificarea legii electorale, astfel încât alegerile locale să se desfășoare în două tururi de scrutin. Ceea ce pentru PSD, partid cu mulți primari și un număr apreciabil de președinți sau vicepreședinți de consilii județene și, în plus, partid a cărui forță reală își află sursa în puternicele lui structuri din teritoriu, va însemna o lovitură de moarte. Introducerea unei moțiuni de cenzură este pentru așa-zișii social-democrați români un act obligatoriu. În plus, e vorbă și de o decizie cu valoare simbolică, despre un semn de viață pe care PSD este obligat să îl dea electoratului său, fiindcă din 4 noiembrie 2019, data învestirii guvernului PNL, și mai abitir după scorul rușinos cu care candidata și fosta președintă a partidului, d-na Viorica Vasilica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale, PSD a ajuns să fie doar o umbră. Ale cărei acțiuni politice sunt lipsite de orice relevanță.
Pentru moment, moțiunea este susținută doar de parlamentarii PSD și de cei ai UDMR. Or, asta înseamnă că ar mai avea nevoie de încă 7 voturi în vederea adoptării. Ceea ce, să recunoaștem, într-o viață politică precum cea românească, în care totul- voturi, conștiințe- se negociază și se vinde fără nici o jenă,precum cartofii la tarabă, nu înseamnă deloc la mer à boire. Trecerea moțiunii este esențială pentru PSD, dar și pentru președintele interimar al acestuia, dl. Marcel Ciolacu, pentru care un succes este unica garanție că ar putea avea asigurată alegerea la șefia partidului cu ocazia Congresului ce ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii viitoare.
Situația PNL este, numai aparent, una mai relaxată. Căderea guvernului ar putea reprezenta o primă etapă pentru îndeplinirea dorinței sale, dar și a președintelui Iohannis, de a se organiza alegeri parlamentare anticipate. Atâta doar că săptămâna trecută, prezent în studiourile Realitatea tv, președintele interimar al PSD a fost cât se poate de ferm în a afirma că partidul pe care îl conduce își va da votul de învestitură uneia dintre cele două variante de guvern ce trebuie să se prezinte în Parlament, conform Constituției, înainte de punerea în mișcare a procedurii declanșării anticipatelor. Adoptarea moțiunii înseamnă căderea guvernului PNL, compromiterea ideii alegerilor locale în două tururi și o gravă afectare a imaginii d-lui Ludovic Orban. Or, dușmanii din partid ai domniei-sale de abia așteaptă asta. Neadoptarea moțiunii permite, ipotetic, alegeri locale în două tururi (ipotetic fiindcă nu e deloc exclus un aviz negativ din partea Curții Constituționale în cazul sesizării acesteia) în vreme ce alegerile anticipate s-ar putea face doar în cazul în care dl. Ludovic Orban va prezenta demisia lui și, implicit, a echipei sale guvernamentale. Soluția este una net favorabilă imaginii d-lui Orban căci una e să fii demis și cu totul alta e să pleci ca urmare a voinței proprii, numai că și în această situație planurile PNL de organizare de anticipate au în față primejdia de a fi blocate de mai sus menționatul angajament al d-lui Marcel Ciolacu.
Situația politică de la București se arată a fi una extrem de complicată. Ea poate genera o stare de nesiguranță, de provizorat politic deloc favorabile țării. Ca și fiecărui cetățean român, indiferent de opțiunile lui politice. O instabilitate guvernamentală va genera, la numai câteva ore de la declanșare, o creștere a costului monedei unice europene. Vor urma multe alte costuri.
Sigur, mi s-ar putea replica oricând că peste tot în lume democrația costă. Marea întrebare e dacă ceea ce se pregătește și se petrece în aceste ore și zile în Capitala României este cu adevărat democrație sau doar mizeră tejghetăreală. Vinerea trecută, la Iași, președintele Iohannis și premierul Orban au avut, pentru prima dată, parte de huiduieli destul de consistente. Un semn că românii vor fapte și nu politicianisme.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „o stare de nesiguranță, de provizorat politic deloc favorabile țării…”

    Deprecierea monedei naționale în raport cu principalel valute are drept cauză deficitul comercial foarte mare, despre care am avut ocazia să mai scriu.

    Acțiunile BNR sunt cele care mențin cursul pe un trend lin.

    Situația de provizorat este cea actuală, cu un guvern minoritar care nu-și poate pune în practică obiectivele, din cauză că nu are susținere parlamentară.

    Menținerea acestui statu-quo este în folosul PSD, care are motive să înjure vârtos, împreună cu țuțerii săi din mass-media, guvernul. Dimpotrivă, orice demers de clarificare a situației politice este binevenit pentru România și cetățenii săi.

    Odată ce guvernul va avea o majoritate parlamentară care să-l susțină, în primul rând pentru revizuirea Constituției, apoi în aplicarea programului de guvernare, activitatea sa va putea fi evaluată mult mai obiectiv. Până atunci, avem un nesfârșit și nejustificat șir de înjurături în presă la adresa d-lui Orban și a guvernului condus de domnia-sa.

  2. Deja presedintele interimar al PSD a anuntat obtinerea semnaturilor necesare priviind trecerea Motiunii de cenzura impotriva guvernului Orban ,dar fara ca acesta motiune sa contina un viitor proiect politic ,deci o motiune ce nu implica si asumarea unei guvernari PSD-UDMR viitoare . Tot seful interimar PSD a afirmat nevoia de un guvern de Uniune Nationala (in cazul trecerii motiunii de cenzura ) ce va fi cerut de cele doua partide semnatare ale motiunii. PNL isi va suma raspunderea , in caz ca motiunea trece , pe alegerile parlamentare anticipate si pe cele locale in perioda de timp de pina la publicarea in Monitorul Oficial al efectelor motiunii de cenzura . Daca motiunea nu trece PNL- Orban va face acelasi lucru .Decizia CCR privind o eventuala sesizare raportata la alegerile locale in doua tururi este evidenta . Am avut multiple alegeri locale in doua tururi si nici una dintre ele nu a fost neconstitutionala sau declarata neconstitutionala . Totul se rezuma la decizia politica si CCR nu are competente in acest caz . Cit despre Comisia de la Venetia ,deja lucrurile sunt clare si decizia este corecta si fara echivoc acceptata de comisia in cauza . Democratia spune clar ,alegerea oricarui cetatean in orisice functie ce prevede notiunea de alegere este facuta cu 50 la suta plus 1 din voturile total exprimate ,asa cum sunt si alegerile prezidentiale din Romania .Referitor la forma de contestare a unei parti din spiciul presedintelui , contestarea este profund democratica si efectul ei este benefic si social si politic chiar si numit atit de simpatic – huiduiala -(chiar asta a si fost ,nu o contestare a ceva , ci o huiduiala )Si mai simpatic este cuvintul -TEJGHETAREALA -(cite nuante si interpretari ne vin instantaneu in minte cind citim acest cuvint ).Daca insa perceptia noastra a tuturor in urma Motiunii de Cenzura (deja cetatenii tarii se prind repede de masinatiuni politice ) ne va arata o intelegere subterana minimala (politicieni nu faceti care cumva asta , ne prindem repede )atunci starea de nesiguranta (asa cum textul ne spune )se poate instala rapid . Dar sa avem incredere in decizia responsabila a premierului Orban si nu in ultimul rind in cea politic exprimata de presedinte .

  3. Sa va ajut: e „tejghetareala” ca toata politica romaniei de 30 de ani incoace. Am ramas ca maturitate politica la nivel de fanar & mica mosie boiereasca. Iar asta este o vulnerabilitate strategica majora a tarii. Problema e ca avand o asemenea mentalitate Bucurestiul nu ar fi in stare sa administreze cum trebuie, cu cap si cu tinte clare de viitor nici sectorul agricol ilfov, ce sa mai vorbim de o tara atat de intinsa ca Romania. O fi mentalitatea de la sud de Carpati…care te loveste (indiferent de etnie) de cum pui piciorul in Valahia.

Dă-i un răspuns lui hanu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro