sâmbătă, aprilie 20, 2024

Democrație sau tejghetăreală?

Începe o săptămână ce va fi marcată de evenimente de importanță maximă. Cele două mari partide ale țării- PNL și PSD- se vor confrunta la scenă deschisă, iar confruntarea lor poate fi decisivă nu doar pentru viitorul raporturilor de forță din viața politică, pentru cine va fi la putere și cine în opoziție în următorii patru ani, ci și pentru cine le va conduce pe fiecare dintre ele de aici încolo.
Guvernul monocolor PNL condus de dl. Ludovic Orban își va asuma răspunderea pe modificarea legii electorale, astfel încât alegerile locale să se desfășoare în două tururi de scrutin. Ceea ce pentru PSD, partid cu mulți primari și un număr apreciabil de președinți sau vicepreședinți de consilii județene și, în plus, partid a cărui forță reală își află sursa în puternicele lui structuri din teritoriu, va însemna o lovitură de moarte. Introducerea unei moțiuni de cenzură este pentru așa-zișii social-democrați români un act obligatoriu. În plus, e vorbă și de o decizie cu valoare simbolică, despre un semn de viață pe care PSD este obligat să îl dea electoratului său, fiindcă din 4 noiembrie 2019, data învestirii guvernului PNL, și mai abitir după scorul rușinos cu care candidata și fosta președintă a partidului, d-na Viorica Vasilica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale, PSD a ajuns să fie doar o umbră. Ale cărei acțiuni politice sunt lipsite de orice relevanță.
Pentru moment, moțiunea este susținută doar de parlamentarii PSD și de cei ai UDMR. Or, asta înseamnă că ar mai avea nevoie de încă 7 voturi în vederea adoptării. Ceea ce, să recunoaștem, într-o viață politică precum cea românească, în care totul- voturi, conștiințe- se negociază și se vinde fără nici o jenă,precum cartofii la tarabă, nu înseamnă deloc la mer à boire. Trecerea moțiunii este esențială pentru PSD, dar și pentru președintele interimar al acestuia, dl. Marcel Ciolacu, pentru care un succes este unica garanție că ar putea avea asigurată alegerea la șefia partidului cu ocazia Congresului ce ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii viitoare.
Situația PNL este, numai aparent, una mai relaxată. Căderea guvernului ar putea reprezenta o primă etapă pentru îndeplinirea dorinței sale, dar și a președintelui Iohannis, de a se organiza alegeri parlamentare anticipate. Atâta doar că săptămâna trecută, prezent în studiourile Realitatea tv, președintele interimar al PSD a fost cât se poate de ferm în a afirma că partidul pe care îl conduce își va da votul de învestitură uneia dintre cele două variante de guvern ce trebuie să se prezinte în Parlament, conform Constituției, înainte de punerea în mișcare a procedurii declanșării anticipatelor. Adoptarea moțiunii înseamnă căderea guvernului PNL, compromiterea ideii alegerilor locale în două tururi și o gravă afectare a imaginii d-lui Ludovic Orban. Or, dușmanii din partid ai domniei-sale de abia așteaptă asta. Neadoptarea moțiunii permite, ipotetic, alegeri locale în două tururi (ipotetic fiindcă nu e deloc exclus un aviz negativ din partea Curții Constituționale în cazul sesizării acesteia) în vreme ce alegerile anticipate s-ar putea face doar în cazul în care dl. Ludovic Orban va prezenta demisia lui și, implicit, a echipei sale guvernamentale. Soluția este una net favorabilă imaginii d-lui Orban căci una e să fii demis și cu totul alta e să pleci ca urmare a voinței proprii, numai că și în această situație planurile PNL de organizare de anticipate au în față primejdia de a fi blocate de mai sus menționatul angajament al d-lui Marcel Ciolacu.
Situația politică de la București se arată a fi una extrem de complicată. Ea poate genera o stare de nesiguranță, de provizorat politic deloc favorabile țării. Ca și fiecărui cetățean român, indiferent de opțiunile lui politice. O instabilitate guvernamentală va genera, la numai câteva ore de la declanșare, o creștere a costului monedei unice europene. Vor urma multe alte costuri.
Sigur, mi s-ar putea replica oricând că peste tot în lume democrația costă. Marea întrebare e dacă ceea ce se pregătește și se petrece în aceste ore și zile în Capitala României este cu adevărat democrație sau doar mizeră tejghetăreală. Vinerea trecută, la Iași, președintele Iohannis și premierul Orban au avut, pentru prima dată, parte de huiduieli destul de consistente. Un semn că românii vor fapte și nu politicianisme.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „o stare de nesiguranță, de provizorat politic deloc favorabile țării…”

    Deprecierea monedei naționale în raport cu principalel valute are drept cauză deficitul comercial foarte mare, despre care am avut ocazia să mai scriu.

    Acțiunile BNR sunt cele care mențin cursul pe un trend lin.

    Situația de provizorat este cea actuală, cu un guvern minoritar care nu-și poate pune în practică obiectivele, din cauză că nu are susținere parlamentară.

    Menținerea acestui statu-quo este în folosul PSD, care are motive să înjure vârtos, împreună cu țuțerii săi din mass-media, guvernul. Dimpotrivă, orice demers de clarificare a situației politice este binevenit pentru România și cetățenii săi.

    Odată ce guvernul va avea o majoritate parlamentară care să-l susțină, în primul rând pentru revizuirea Constituției, apoi în aplicarea programului de guvernare, activitatea sa va putea fi evaluată mult mai obiectiv. Până atunci, avem un nesfârșit și nejustificat șir de înjurături în presă la adresa d-lui Orban și a guvernului condus de domnia-sa.

  2. Deja presedintele interimar al PSD a anuntat obtinerea semnaturilor necesare priviind trecerea Motiunii de cenzura impotriva guvernului Orban ,dar fara ca acesta motiune sa contina un viitor proiect politic ,deci o motiune ce nu implica si asumarea unei guvernari PSD-UDMR viitoare . Tot seful interimar PSD a afirmat nevoia de un guvern de Uniune Nationala (in cazul trecerii motiunii de cenzura ) ce va fi cerut de cele doua partide semnatare ale motiunii. PNL isi va suma raspunderea , in caz ca motiunea trece , pe alegerile parlamentare anticipate si pe cele locale in perioda de timp de pina la publicarea in Monitorul Oficial al efectelor motiunii de cenzura . Daca motiunea nu trece PNL- Orban va face acelasi lucru .Decizia CCR privind o eventuala sesizare raportata la alegerile locale in doua tururi este evidenta . Am avut multiple alegeri locale in doua tururi si nici una dintre ele nu a fost neconstitutionala sau declarata neconstitutionala . Totul se rezuma la decizia politica si CCR nu are competente in acest caz . Cit despre Comisia de la Venetia ,deja lucrurile sunt clare si decizia este corecta si fara echivoc acceptata de comisia in cauza . Democratia spune clar ,alegerea oricarui cetatean in orisice functie ce prevede notiunea de alegere este facuta cu 50 la suta plus 1 din voturile total exprimate ,asa cum sunt si alegerile prezidentiale din Romania .Referitor la forma de contestare a unei parti din spiciul presedintelui , contestarea este profund democratica si efectul ei este benefic si social si politic chiar si numit atit de simpatic – huiduiala -(chiar asta a si fost ,nu o contestare a ceva , ci o huiduiala )Si mai simpatic este cuvintul -TEJGHETAREALA -(cite nuante si interpretari ne vin instantaneu in minte cind citim acest cuvint ).Daca insa perceptia noastra a tuturor in urma Motiunii de Cenzura (deja cetatenii tarii se prind repede de masinatiuni politice ) ne va arata o intelegere subterana minimala (politicieni nu faceti care cumva asta , ne prindem repede )atunci starea de nesiguranta (asa cum textul ne spune )se poate instala rapid . Dar sa avem incredere in decizia responsabila a premierului Orban si nu in ultimul rind in cea politic exprimata de presedinte .

  3. Sa va ajut: e „tejghetareala” ca toata politica romaniei de 30 de ani incoace. Am ramas ca maturitate politica la nivel de fanar & mica mosie boiereasca. Iar asta este o vulnerabilitate strategica majora a tarii. Problema e ca avand o asemenea mentalitate Bucurestiul nu ar fi in stare sa administreze cum trebuie, cu cap si cu tinte clare de viitor nici sectorul agricol ilfov, ce sa mai vorbim de o tara atat de intinsa ca Romania. O fi mentalitatea de la sud de Carpati…care te loveste (indiferent de etnie) de cum pui piciorul in Valahia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro