joi, martie 28, 2024

Democrația americană sub aspectul setei de putere

I’m not concerned. The American people are going to stand up, stand up now. Enough is enough, is enough!

Joe Biden[1]

Una din întrebările asupra cărora teologiile creștine încă nu au ajuns la vreun acord este legată de mesajul pe care Iisus Hristos l-a transmis poporului lui Israel și lumii în momentul în care a primit pedeapsa crucificării. Întrebarea este cu atât mai importantă cu cât sensul așteptat al răspunsului, atât de dificil de dat totuși, ar trebui să ne reveleze cu claritate ce anume vrea Dumnezeu de la noi oamenii.

Nicholas Thomas Wright, strălucit teolog anglican și episcop de Durham, crede că Dumnezeu vrea de fapt ca noi oamenii să-I purtăm chipul în lume, reflectându-l în creație. Ca să fim siguri că suntem chipuri ale lui Dumnezeu ar trebui să ne asigurăm, explică Nicholas Thomas Wright, că nu I ne închinăm decât lui Dumnezeu și nici unei alte puteri uzurpatoare, care este de fapt tot o parte (dar întunecată) a creației.

Pentru a desluși ce anume ar însemna puteri uzurpatoare cărora omul ajunge să li se închine, păcătuind implicit în fața lui Dumnezeu, Nicholas Thomas Wright enumeră: sexul, banii și setea de putere. Un om robit puterii (politice, economice), însetat de bani și sclav al plăcerilor sexuale nu poate purta în lume chipul lui Dumnezeu; el nu poate fi un om pe care să se poată conta. Un astfel de om este cu atât mai slab, cu cât este mai înrobit față de idolii cărora li se închină.

Societatea americană se declară profund religioasă, așa a fost clădită, având la bază valorile creștine de care nu s-a dezis, așa cum a făcut-o Europa atunci când a scris prima sa constituție unională. Totuși, „băieții mândri”[2], oameni care se consideră cu frică de Dumnezeu și în același timp se simt reprezentați de Donald Trump nu au ținut cont nicio clipă de faptul că președintele lor este pur și simplu un idolatru: însetat de putere, de bani[3] și un consumator abuziv de servicii sexuale[4]. Nici pe departe un om al lui Dumnezeu.

Aceste considerații nu sunt gratuite sau fără legătură cu realitatea ori sensul istoriei americane. Poporul american s-a definit încă de la început în termeni religioși, ca un popor nou, un popor al lui Dumnezeu. Desigur, chiar și un popor nou trebuie să fie guvernat după imperfectele reguli omenești, până când însuși Dumnezeu va coborî pe pământ să guverneze direct creația.

Fără a intra în detaliile constituției SUA adoptată în anul 1787, cu preambulul său atât de bine cunoscut care aduce în atenția lumii dreptul suveran al noului popor – Noi, Poporul Statelor Unite…[5] – trebuie să remarcăm sistemul de checks and balances pe care membrii Convenției constituționale de la Philadelphia l-au conceput pentru a asigura respectarea contractului dintre popor, statele care au format federația și puterea executivă a SUA.

Astfel, în cazul alegerii șefului puterii executive federale, adică a președintelui SUA, s-a optat pentru un echilibru între rezultatul votului popular și votul din Congres. Și în cele din urmă rezultatul votului popular s-a ales să fie intermediat de un Colegiu Electoral, constituit oarecum după modelul Colegiului Cardinalilor care-l votează pe Papă.

Colegiul este format din 538 de electori: 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american și 3 electori sunt desemnaţi pentru capitală. Există o diferență față de modelul istoric, în sensul că electorii pe care un stat îi desemnează în Colegiu votează cu toții pentru candidatul care a câștigat votul popular.

Ceea ce urmează apoi în Congres este o formalitate, în sensul că votul popular dintr-un stat nu este contrazis de electorii statali în exprimarea votul din parlament.

Donald Trump și 13 senatori ai Partidului Republican și-au făcut însă alte planuri, după ce contestarea în justiție a rezultatului votului din diverse state a eșuat.[6] Soluția în viziunea contestatarilor ar fi fost aceea de a contesta votul electorilor, plecând de la premisa că votul popular a fost mistificat. Pretenția în sine a contrariat inclusiv o bună parte a Partidului Republican, dar nu o majoritate a sa care, surprinzător, a îmbrățișat ideea precedentului promovată extrem de vocal de senatorul Ted Cruz, în numele lui Donald Trump, firește.

DOUĂ DISCURSURI PENTRU OAMENI A CĂROR VINĂ ESTE CĂ SUNT GATA SĂ CREADĂ

You will never take back our country with weakness!„[7]

În această tumultoasă poveste americană pare să fie vorba despre omul Donlad Trump și face parte din firea lucrurilor să găsim țapi ispășitori. În realitate ar trebui să ne preocupe că tot mai multe personaje ca Donald Trump, indivizi aroganți și indiferenți față de semenii lor, pe care-i consideră simple instrumente ale propășirii lor personale, ajung să se cațăre pe piscurile puterii politice și să se erijeze în conducători ai popoarelor.

Donald Trump și-a dorit foarte mult puterea, nu a făcut un secret din acest lucru, la fel cum nu a făcut niciun secret din dorința de a o păstra pentru încă cel puțin un mandat, și încă cu orice preț, presupunând în stilul său arogant că i se cuvine așa cum nimănui, niciodată în întreaga istorie a Americii nu i s-ar fi cuvenit mai mult.

Acum, dacă ne întoarcem puțin la Nicholas Thomas Wright și analizăm din perspectiva teologiei sale o personalitate ca aceea a lui Donald Trump, aflată la cârma celei mai mari puteri economice și militare și a celei mai influente țări la nivel internațional, putem înțelege în ce mod nu ar trebui niciodată să avem încredere într-un om care se închină fără rest la idoli: putere, bani și sex (bănuiesc că exact în această ordine).

Ca să fie și mai clar unde anume vreau să ajung, în tabelul de mai jos am înfățișat pe două coloane mesajele a două discursuri adresate de Donald Trump susținătorilor săi la interval de nici 48 de ore; și să reținem, exaltați sau nu, extremiști sau nu, mulți dintre susținătorii săi au crezut fără rest în adevărul mesajului prezidențial, pentru a fi apoi trădați fără scrupule exact de cel în care au crezut.

În aceste circumstanțe, este important ca liderii politici să insiste pe lângă susținătorii lor asupra nevoii de a evita violența, precum și să respecte procesele democratice și statul de drept” observa joi Antonio Guterres, secretarul general al ONU.

Mesajul este just și pleacă de la o realitate clară: liderii politici onești trebuie să fie precauți cu mesajele pe care le transmit susținătorilor proprii, înlăturând din capul locului tentația de a instiga la nesupunere civică și revolte. Cu atât mai grav este într-o democrație ca însuși șeful statului să fie cel care instigă la nesupunere civică, odată ce a epuizat căile legale de contestare a ceea ce a considerat a fi în favoarea cauzei sale.

Donald Trump nu este singurul lider politic care face acest lucru, dar este probabil singurul președinte american care și-a chemat explicit susținătorii să conteste o procedură constituțională punând presiune pe parlamentari după ce a epuizat alte căi legale de contestare a rezultatului votului; iar rezultatul s-a văzut miercuri, atunci când susținătorii săi, după ce i-au ascultat mesajele și îndemnurile în prima parte a zilei, au considerat potrivit după prânz să ia cu asalt clădirea Capitoliului pentru a se asigura că Donald Trump va fi votat președinte, răsturnând ceea ce ei erau convinși a fi un rezultat viciat al votului popular.

Știau, erau convinși că acționează legitim, în apărarea democrației, pentru că, din 4 noiembrie anul trecut li s-a tot spus de la Casa Albă și de o parte a Partidului Republican că democrații au furat fără scrupule votul popular. Că alegerea lui Joe Biden nu este legitimă pentru că o mare conspirație a reușit să pervertească rezultatul votului și deciziile instanțelor de judecată care s-au pronunțat asupra contestațiilor formulate de echipa președintelui și de republicani.

Totul a culminat cu instigarea susținătorilor prin discursul său de la mitingul organizat la Ellipse, după care Donald Trump a ales să observe de la distanță dacă susținătorii săi vor putea să smulgă, sub presiunea unei demonstrații cu accente violente, înclinarea votului electorilor, trecerea peste rezultatul votului popular, fără să fie contrariat nicio clipă de ideea că a îndemnat la un asalt asupra Capitoliului.

Când lucrurile au început să meargă prost, tot mai prost, când echipa sa de consilieri se destrăma și inclusiv Ivanka și Jared au început să-i ceară imperativ să redevină rațional, brusc Donald Trump s-a dezis de susținătorii săi și a făcut-o într-un mod absolut denonorant. Nicio umbră de intenție nu a planat asupra vreunei firave idei de a-și asuma responsabilitatea alături de cei pe care i-a montat să ia cu asalt Capitoliul.

Un lider politic fără Dumnezeu nu este un lider pe care se poate conta.  

CUM SE RĂZBUNĂ ADEVĂRURILE NESPUSE

În campania electorală din anul 2016 din Statele Unite, firma britanică Cambridge Analytica a urmat un plan prin care electoratul a fost manipulat, cu ajutorul rețelelor sociale – Snapchat, Facebook și Twitter -, dar și exploatând anumite vulnerabilități ale motorului de căutare Google, pentru a-l vota pe Donald Trump.

The Guardian a publicat un articol, bazat pe informațiile unui insider, privind modul în care Cambridge Analytica a reușit să ajungă la datele personale ale circa 50 de milioane de utilizatori ai platformei Facebook, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din americanii care și-au exprimat votul anul trecut, de exemplu.[8]

Alexander Nix, directorul executiv al Cambridge Analytica, a lucrat la campania lui Donald Trump nu doar cu staff-ul acestuia, în speță cu strategul Steve Bannon, ci și cu Brad Parscale, care era șeful secțiunii digitale a campaniei Partidului Republican pentru susținerea candidaturii lui Donald Trump. În 2015, Alexander Nix lucrase cu echipa lui Ted Cruz, pentru care Cambridge Analytica a executat mai multe analize privind campania sa pentru prezidențiale, foarte utile și în anul următor, de această dată în campania lui Donald Trump.

Așa cum rezultă din articolul publicat de The Guardian, Cambridge Analytica putea face anumite lucruri, așa cum se vede din figura de mai jos, pentru a manipula electoratul, dar strategia și mesajele cu care să fie țintit electoratul i-au aparținut lui Steve Bannon (așa cum în campania LEAVE din același an, care a generat votul favorabil pentru Brexit, strategia a fost concepută de Dominic Cummings, cel care în anul 2020 a devenit consilier al premierului Boris Johnson).

Totuși, în cazul alegerii lui Donald Trump, apare un amănunt interesant, care complică puțin ecuația pe care am putut să o vedem funcționând în campania LEAVE / Brexit, și anume faptul că, cel puțin aparent, strategul, adică Steve Bannon, nu s-a aflat în legătură cu rușii; cei care s-au întâlnit cu rușii fiind șeful campaniei prezidențiale, Paul Manafort, fiul său, Donald Trump Jr. și Jared Kushner[9], ginerele său.

Revenind, umbra Rusiei a apărut peste tot în procesele electorale care au contat în lume în anul 2016: legături cu strategul Dominic Cummings; în spatele lui Aleksander Kogan, moldoveanul de etnie rusă care a dezvoltat aplicația This is Your Digital Life de pe platforma Facebook, accesată de circa 270 de mii de utilizatori și care a permis sustragerea datelor a peste 80 de milioane de utilizatori ce au fost livrate către Cambridge Analytica; legăturile de afaceri controversate ale lui Donald Trump cu diverși oameni de afaceri apropiați ai Kremlinului, culminând cu întrevederea de care am pomenit din Trump Tower, în care s-a încercat compromiterea lui Hillary Clinton.

O parte a aspectelor de mai sus au apărut în raportul lui Christopher Steele, fost agent MI6, după care au fost preluate și verificate de investigația procurorului independent Robert Muller, delegat de Congres să verifice ipoteza unei conspirații în urma căreia, cu ajutorul Rusiei, Donald Trump ar fi fost ales președinte.

Raportul Muller[10], publicat în martie 2019, nu a putut proba infracțiunea de conspirație care să cadă în sarcina președintelui ales Donald Trump, dar a adus suficiente argumente privind implicarea serioasă a Kremlinului în alegerile prezidențiale din anul 2016; sensul implicării este și el clar, în favoarea președintelui ales și în defavoarea candidatei Hillary Clinton.

Concluziile raportului, după o investigație de doi ani în care Casa Albă a făcut tot ce a putut pentru a împiedica activitatea procurorului independent Robert Muller, mai ales sub mandatul procurorului general William Barr, nu l-au exonerat totuși pe Donald Trump; Robert Muller (ca de altfel și James Comey, un alt fost director FBI ce s-a exprimat critic la adresa lui Trump) a fost de fapt de părere că o învinuire penală nici nu ar fi fost posibilă la adresa unui președinte aflat în plină exercitare a mandatului.

Ca o observație pasageră, în decembrie 2020 William Barr a demisionat după ce a refuzat să-i mai țină spatele lui Donald Trump în privința acuzațiilor de fraudare masivă a alegerilor.  

NU DEMOCRAȚIA ESTE DE VINĂ, CI AGENȚII CORUPERII IDEII DE DEMOCRAȚIE

Slăbiciunile liderilor politici sunt de fapt ale noastre. Dacă adevărul privindu-l pe Donald Trump ar fi fost spus la timp, dacă oamenii ar învăța că votul este asemeni unei semnături pe un contract, ce poate aduce cu sine – asemeni contractului semnat de Faust cu Mefisto, în drama lui Goethe – câștiguri, dar și pierderi și ar zăbovi puțin mai mult pentru a judeca cui anume decid să-l acorde, cel mai probabil miercurea neagră din 6 ianuarie nu ar mai fi avut loc.

La finele lunii decembrie Atlantic Council a publicat lista celor 10 riscuri și oportunități pentru anul 2021[11], pe locul al doilea ca risc major fiind catalogat riscul ca viitoarea administrație Biden să fie gâtuită încă din start de moștenirea lăsată de acțiunile pe care Donald Trump le-a inițiat în ultima parte a mandatului său.

Desigur, la acel moment erau luate în calcul un boicot politic intern al unui Senat dominat de republicani, faptul că Donald Trump amâna să semneze legea bugetului federal și planul de relansare economică în valoare de 900 miliarde de dolari[12], sau în politica externă vizita anunțată a ambasadoarei SUA la ONU în Taiwan[13] ori provocările din Golful Persic; toate fiind menite să îngreuneze misiunea echipei Biden după preluarea mandatului.

Realitatea a ajuns să o ia înaintea așteptărilor și în Statele Unite; de obicei acest tip de evoluții politice imprevizibile, dar oarecum anticipabile puteau să se manifeste oriunde în lume, dar nu și în democrația americană. Se pare că președinția lui Trump a reușit să divizeze societatea până într-acolo încât neîncrederea și violența să devină monede mai apreciate decât virtutea dialogului și domnia legii și a pus SUA în rândul statelor în care democrația este relativizată, tocmai în numele apărării ei.

Personal nu cred în „marile realizări” ale administrației Donald Trump, pe care foarte multă lume – politicieni, comentatori politici, oameni de presă etc. – le clamează cu mare convingere. Nu văd rezultatele politicii Make America Great Again altfel decât adâncind și mai mult inegalitățile din societate și aruncând segmente întregi din societate unele împotriva altora.

Potrivit unor rapoarte din trimestrul al treilea al anului 2020 averea primilor 643 de miliardari americani ajunsese, cumulat, la 3.800 miliarde de dolari, în timp ce 40 de milioane de americani au fost nevoiți să solicite ajutor de șomaj, din care circa 900 de mii fiind în situația de a se înregistra pentru prima dată în viață pentru a obține un ajutor de șomaj.

Este nevoie să înțelegem că nu prin minuni făcute de personaje mesianice, alese în fruntea națiunilor prin elaborate operațiuni de marketing politic care promit totul și nu furnizează nimic, putem să ne construim viitorul și o lume mai bună. Trebuie să fim atenți cu cine semnăm pactul guvernării atunci când introducem voturile în urnă.

Și pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să ne vindecăm pe noi înșine mai întâi, la nivel individual. Să renunțăm la valorizarea aberantă a idolilor pieritori ai zilei, în locul adevăratelor valori care sunt legate de virtuți, de morală, de etică.

Democrația nu are nicio slăbiciune, dacă nu îi corupem noi înșine binefacerile. Dar dacă vrem o democrație funcțională în timp ce o dezbrăcăm zilnic de adevăratele valori și îi punem să o păzească, în numele nostru, pe cei smintiți de slăbiciunile lor, atunci suntem într-o colosală eroare. Iar erorile colosale implacabil se răzbună.

NOTE


[1] Declarații în fața presei în după-amiaza zilei de 6 ianuarie 2021, în urma asaltului simpatizanților președintelui Donald Trump asupra Capitoliului din Washington

[2] https://www.wsj.com/articles/who-are-proud-boys-11601485755

[3] https://www.worldpoliticsreview.com/articles/29101/trump-s-tax-returns-are-a-scandal-for-the-president-and-for-america

[4] https://www.bbc.com/news/world-us-canada-47492618

[5] …în vederea (…) așezării dreptății, asigurării liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării prosperității generale si asigurării binecuvântărilor libertății pentru noi înșine si pentru urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.

[6] https://www.politico.com/interactives/2021/biden-election-certification-vote-count/

[7] https://www.nytimes.com/2021/01/06/us/politics/trump-speech-capitol.html

[8] https://www.theguardian.com/uk-news/2018/mar/23/leaked-cambridge-analyticas-blueprint-for-trump-victory

[9] https://www.mediafax.ro/externe/steve-bannon-fost-consilier-al-presedintelui-sua-intrevederea-consilierilor-lui-donald-trump-cu-oficiali-rusi-a-fost-act-de-tradare-replica-liderului-de-la-casa-alba-si-a-pierdut-mintile-16915391

[10] https://www.justice.gov/storage/report.pdf

[11] https://www.atlanticcouncil.org/blogs/new-atlanticist/the-top-ten-risks-and-opportunities-for-2021/

[12] Donald Trump a acceptat în cele din urmă să semneze legea bugetului și planul de relansare, în 28 decembrie 2020

[13] https://www.hotnews.ro/stiri-international-24527221-china-dupa-anuntat-ambasadoarea-sua-onu-merge-taiwan-joaca-focul-vor-plati-scump.htm

Distribuie acest articol

57 COMENTARII

  1. The American people are going to stand up, … Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii, Voi, osîndiţi la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să-nceapă al lumii vechi apus!

    Oare indemnul la stand up nu poate fi interpretat ca asmutire la violenta!?

    Un articol din biecunoscuta serie, Trump e un nenorocit! Se reiau multele mituri, exagerari, cunoscuta tactica de a da un picior unuia cazut la pamint.

    Se uita ca un partid, un candidat la presedintie e definit prin program, ori, cel putin in 2016, programul lui Trump a fost cel mai apreciat de electorat. Trump ar fi fost in continuare presedinte daca nu venea pandemia.

    • Eu am zis, nu o dată, că cel mai bun lucru care i se putea întâmpla lui Trump e să piardă alegerile. În felul ăsta toți vor rămâne convinși că unul mai bun nu există. Corona a grăbit doar lucrurile, devansându-le cu un an, cel mult doi, dar nu a schimbat deznodământul politicilor sale.

      Chiar și domnul Felea afirmă: Personal nu cred în „marile realizări” ale administrației Donald Trump, pe care foarte multă lume – politicieni, comentatori politici, oameni de presă etc. – le clamează cu mare convingere.

    • …..” programul lui Trump a fost cel mai apreciat de electorat”

      Cand vorbim de electorat ne referim la oamenii care voteaza.

      Parca partea de electorat care l-a votat pe Trump ( si programul lui ) a fost cu vreo 3.000.000 de voturi mai mica decat partea de electorat care nu l-a votat .
      Asadar de unde pretentia ca programul lui a fost cel mai apreciat de electorat ?

      Daca n-ar fi fost alambicatul sistem de vot american Trump nici nu ar fi ajuns presedinte !

      „…cunoscuta tactica de a da un picior unuia cazut la pamint ”

      Trump a cazut la pamant in 3 Noiembrie 2020 atunci cand a pierdut alegerile la o diferenta de vreo 8.000.000 de voturi populare.
      Daca atunci si-ar fi recunoscut onest si civilizat infrangerea nu i-ar mai fi dat nimeni „suturi”.
      A preferat sa nu o faca !….si a continuat cu circaria pe care am vazut-o cu totii.

      • Sile. lasa l pe Neamtu…e hipnotizat de mascariciul ala! Practic nu ai cu cine vorbi. a fost in stare sa afirme ca fara Trump nu aparea vaccinul..asa ca ne e clar.

  2. Asta nu e democratie! Nu poti pune fraierii sa voteze ceva si in final sa fie altcineva presedinte,Vezi 2000, 2016, Normalul e ca presedintele sa fie castigatorul votului popular.Deci nenea Biden si Congresul controlat de democrati trb sa impuna prin lege normalitatea.
    Alta problemuta, vorba lui vanghelie , e principiul first pass the post.NU e corect.Corect si normal e ca victoria in alegeri sa o obtii cu 50% din voturile exprimate si valide,Ideal ptr. legitimitate e 50%din totalul populatiei cu drept de vot.Deci nenea Biden si Congresul treb sa impuna corectitudinea.
    Asa se astupa gura nemultumitilor,putinistilor,conspirationistilor,rednecksilor,impotentilor,pitiponcilor,fatalailor
    Si in incheiere permiteti sa urez la inceput de an traditionalul MUIE PSD

    • Dacă americanii înșiși nu cer în majoritate altceva, atunci algoritmul electoral actual este singurul legitim. Nu are niciun rost să fie criticat și considerat sursă a nemulțumirilor populare.

  3. De acord cu:
    ..,”… Dar dacă vrem o democrație funcțională în timp ce o dezbrăcăm zilnic de adevăratele valori și îi punem să o păzească, în numele nostru, pe cei smintiți de slăbiciunile lor, atunci suntem într-o colosală eroare. Iar erorile colosale implacabil se răzbună….”…

    SUA are prin Constituție și conceptul „pursuit of hapiness” un fundament solid cu instituții puternice. Nu ne vine să credem ce vedem la TV din Washington. Nu știm dacă D. Trump se multumește cu rolul de principalul, singurul, cel mai important actor american în spatiul public și politic american sau riscă în ultima zi confruntare și coliziune în stil „francez (colère, sindicatele comuniste CGT, vestele galbene, France insoumise / J.L Melenchon: spunem NU la orice propune guvernul). Franța are această tradiție de confruntare și coliziune (De Gaulle a resignat, s-a retras) în spațiul public politic francez.

    Recomand analizele și paradoxonul fostului judecător de la Verfassungsgericht Karlsruhe, domnul Böckenförde. Paradoxonul Böckenförde: Statul poate exista numai dacă libertatea pe care o oferă cetățenilor se reglementează din interiorul societății civice, din substanța morală și etică a locuitorilor.
    Despre secularizare și etapele creării formei de „stat national”, înlocuirea Monarhiilor (Franceză) și Imperiilor (Britanic- Independenta SUA) cu cea ce se întelege azi prin „Republica seculară” Böckenförde a prezentat studii detaliate.

    (In seinem Aufsatz „Die Entstehung des Staates als Vorgang der Säkularisation“ beschreibt Böckenförde die Entwicklung der europäischen Staaten als einen Dualismus von Verfassungsgeschichte und Säkularisierung. Er betont den „allmählichen“ Verlauf der Verweltlichung, die ein historischer Prozess gewesen sei, „lange Zeit lagen alte und neue Bauelemente dicht neben- und beieinander“.
    Böckenförde unterscheidet drei Phasen, in denen sich dieser Prozess vollzogen hatte: Den Investiturstreit, das Zeitalter der Glaubenskämpfe und die Französische Revolution.
    • Die Trennung von „geistlich“ und „weltlich“ gehe in ihrer frühesten Form auf den Investiturstreit während des 11./12. Jahrhunderts zurück. In dieser Zeit sei „die politische Ordnung als solche aus der sakralen und sakramentalen Sphäre entlassen“ worden. Seitdem bedürfe die Politik einer weltlichen, das heißt einer naturrechtlichen Begründung.
    • Nach der Glaubensspaltung im 16./17. Jahrhundert habe sich die Frage gestellt, wie „ein Miteinanderleben der verschiedenen Konfessionen in einer gemeinsamen politischen Ordnung möglich sei“.[8] Die Unterscheidung in „geistlich“ und „weltlich“ sei zwar zuerst von den Päpsten verwendet worden. Sie habe dann aber in der Folge zu einer Suprematie der Politik gegenüber der Kirche geführt. Die französischen Juristen der „Politiques“ hätten zwischen einem weltlichen Herrscher als neutraler Instanz und den streitenden Glaubensparteien unterschieden. Hierdurch sei die Religion „kein notwendiger Bestandteil der politischen Ordnung mehr“ gewesen. Umgekehrt war die Religion seitdem nur noch de facto garantiert, nicht mehr de jure.
    • In der Erklärung der Menschen- und Bürgerrechte von 1789, schließlich, sei der Mensch nur noch als individualisiertes und profanes Wesen gedacht worden. Der Staat habe sich von der Religion emanzipiert, während diese „in den Bereich der Gesellschaft verwiesen“ und zu einer privaten Angelegenheit geworden sei, ohne Auswirkung auf die Stellung als Staatsbürger. Die Religionsfreiheit umfasst sowohl die positive Freiheit zur Ausübung der Religion als auch die negative Freiheit von der Religion. Das Christentum sei seitdem nur noch ein „Dekor für höchst weltliche Geschäfte“ gewesen.
    Hiervon ausgehend, wirft der Verfasser die Frage auf, worauf der säkulare Staat seitdem gegründet sei, „worin findet er die ihn tragende, homogenitätsverbürgende Kraft und die inneren Regulierungskräfte der Freiheit, deren er bedarf, nachdem die Bindungskraft der Religion für ihn nicht mehr essentiell ist und sein kann?“ Im 19. Jahrhundert sei versucht worden, die Nation, später, insbesondere nach dem Zweiten Weltkrieg in Deutschland, auch „Werte“ insoweit fruchtbar zu machen. Beides sei gescheitert. Einen Weg „über die Schwelle von 1789 zurück“ gebe es aber auch nicht.[10] Deshalb gelangt Böckenförde zu dem Schluss:
    „Der freiheitliche, säkularisierte Staat lebt von Voraussetzungen, die er selbst nicht garantieren kann. Das ist das große Wagnis, das er, um der Freiheit willen, eingegangen ist. Als freiheitlicher Staat kann er einerseits nur bestehen, wenn sich die Freiheit, die er seinen Bürgern gewährt, von innen her, aus der moralischen Substanz des einzelnen und der Homogenität der Gesellschaft, reguliert. Anderseits kann er diese inneren Regulierungskräfte nicht von sich aus, das heißt mit den Mitteln des Rechtszwanges und autoritativen Gebots zu garantieren suchen, ohne seine Freiheitlichkeit aufzugeben und – auf säkularisierter Ebene – in jenen Totalitätsanspruch zurückzufallen, aus dem er in den konfessionellen Bürgerkriegen herausgeführt hat.“
    – ERNST-WOLFGANG BÖCKENFÖRDE: „Die Entstehung des Staates als Vorgang der Säkularisation“ In: Recht, Staat, Freiheit. 2006, S. 112 f. Hervorhebung im Original)

    Mă refer la aceste concepte și texte cunoscute de mult timp în democrațiile din vest, în occident, care se bazează pe instituții puternice, instituții care contribuie la separarea puterilor, ca referință la textul excelent scris al autorului.
    SUA, UK și UE sunt nevoiți azi să se alieze cu totul altfel decât în era D. Trump, în momentul unui război rece tot mai „cald” (Taiwan) cu China comunistă a lui Xi Jiping. Alianța transatlantică nu are zile bune în ultimele momente ale schimbării Președinției în SUA. Vom vedea o Alianța transatlantică mai puternică după 20 Ianuarie 2021?

    • Cu convingerea ca o sa intelegeti corect ceea ce spun am sa va rog pe viitor sa incercati sa traduceti textele postate din germana in romana ,engleza sau franceza ( limbi cunoscute atat de mine cat si de multi altii ) pentru ca banuiesc ca sunt interesante si merita citite.

      Banuiesc ca numarul vorbitorilor de limba germana este mult mai mic decat al celorlalti si nu cred ca vreti sa va adresati doar acelora care vorbesc germana.

      • Romanii au o problema cu limba germana, e greu de invatat, da nu numai, exista o reticienta fata de tot ce este nemtesc.
        Propun pt ca suntem pe o platforma romaneasca sa ne folosim de limba noastra comuna, romana.

        • @sile1 + Hans
          Nu sunt de acord.
          Nu pot traduce tot. Am un vocabular redus.
          În paranteză înseamnă treceți cu vederea. E simplu. Citiți în engleză, franceză, italiană, minunat.
          Prefer concurența părerilor și al ideilor. Nu „colaborez”. (constituția garantează limba maternă la școală, ziarul Bucurestean: Deutsche Allgemeine Zeitung für Rumänien etc).
          Mă refer la cei tineri, elevi și studenți, lucrători degajați, etc, puțini aici pe contributors??
          Diversitate și pluralitate e cea ce vreau să spun și să scriu. Deci multilinguismul orașelor din „regiunile istorice”, din toate metropolele UE și ale globului.
          Peste 4 milioane romani în vest vorbesc acum portugeza, olandeza, spaniola, engleza, italiana, franceza, germana (630.000 lucrători în RFG) etc
          Nu mă preocupă de loc ceilalți….. izolaționalismul naționalist duce la ideologia de AUR ….. din moment ce contributors se declară un „complice” cu AUR-
          tschüss fans

          • Wenn du in Rom bist, mach wie es die Römer tun.
            traducere (cu Google Translate) pentru „When in Rome, Do as the Romans Do”.
            Foarte multi romani apreciaza faptul ca primarul Timisoarei un neamt „persoana dislocata” a invatat limba romana in cativa ani si scrie si vorbeste fluent in limba romana.
            La fel si presdeintele Iohannis vorbeste si scrie in romana cu toate ca ar putea folosi acelesi argumente ca si tine privind originea etnica.
            Kurt,
            Prin raspunsul tau de pozitionezi pe aceeasi pozitie cu multi co-nationali de alte etnii care refuza sa inteleaga ca fiecare tara are o limba oficiala si doresc discriminare pozitiva. Nu face – in mod deliberat confuzia intre multiligualismul din orase/tari cu limba folosita de un site. Obiceiul/regula este sa folosesti limba tarii respective.
            Poate admisitratia acestui site ar trebui sa aduca clarificari.

            • De acord, atunci renunt definitiv ca participant aici. Astept pozitia de la contributors.
              Ziarul Bucureștean „Deutsche Allgemeine Zeitung für Rumänien” și cele două redactii „Karpatenrundschau Brașov” și „Banater Zeitung Timișoara” sunt de pe altă planetă?
              Nici o grijă, pentru cetătenii evrei, sași și șvabi epurarea etnică 1940-1989 practicată de diferite guverne Bucurestene a avut roadele dorite ca tel de stat „nașional unitar centralizat” (ungurii sunt o gaură în harta României- Corneliu Vadim Tudor/PRM. „Eu mândru român ortodox, el KWI străinul a spus Victor Ponta în campania electorală).
              Nici o grijă, nu am nici mai mică simpatie față de adepții izolaționalismului naționalist de orice fel. Nu mă interesează de loc „regățenii”. Pot renunța imediat aici. Pentru tinerii de azi din țară am multe alte posibilități. Îmi pasă numai de ei….. Divorțul definitiv de „NATIUNEA ceaușistă” e pentru mulți fapt împlinit, fără regret. Altfel e pentru „securiștii patrioți” și „penalii patrioți” ….

              Prefer România europeană puternic ancorată în structurile transatlantice UE / NATO și civilizația urbană din orașele multilingue din regiunile istorice Banat și Transilvania.
              Calendarul cultural e favorabil României, TM2023 …. patrimoniul literar (cultural) al orașului …. … fără traduceri și traducători sunten în țara pe care o doriți… tschüss …

              Văd în Elveția, Belgia, Italia, Canada etc altceva, diferit de cometarul dvs.

            • @ Kurt 16/01/2021 At 7:18
              Canada este o tara de emgranti. Oficial, locuitotorii, vorbesc peste 215 limbi conform statisticilor din 2016 . Cele doua limbi oficiale sunt: engleza si franceza (57% / 21% este raportul de limbi materne).
              Nu cred sa existe vreun site/blog in una din cele doua limbi in care sunt admise postari intr-o alta limba fara ca textul sa fie si tradus. Daca aveti vreun exemplu va rog sa-l postati.
              Solutia aplicatea este urmatoarea: se publica comentariul in EN sau FR si, optional, de specifica un link pentru cei care doresc sa citeasca detaliile in limba respectiva. Nu este admisa aroganta dvs. (nu este legal si nu se publica) de a publica un text in germana si recomandati ca fiecare sa caute versiuni in EN sau FR.
              Celelalte tari citate de dvs., chiar daca sunt in Europa, cred ca aplica aceeasi politica.
              Chiar daca nu sunteti de acord cu cele spuse de mine si de alti comentatori si chiar amenintati cu „De acord, atunci renunt definitiv ca participant aici.” v-as sfatui sa va relaxati si sa nu va suparati ca „magarul pe sat”.
              Cu bagajul dvs. de cunostinte de limba romana, sper ca intelegeti foarte bine sensul acestui proverb romanesc. Totodata sper sa urmati exemplul presedeintelui Iohannis (nascut in Romania cu radacini germanice) si a primarului de Timisoara (nascut in Germania si doar de cativa ani domiciliat in Romania).

            • @Kurt 16/01/2021 At 7:18
              Ati mai fost „interpelat” pe aceasta tema, in vreo 2-3 randuri (cel putin din cat am apucat eu) si spre surprinderea mea persistati in aceasta pozitie, de-a dreptul aroganta, dupa parerea mea si, tot dupa parerea mea, in discordanta cu spiritul / continutul contributiilor dumneavoastra.
              Sunt convins ca nu carentele de limiba romana va impiedica, deoarece textele scrise in romaneste va contrazic spre lauda dumneavoastra.
              Daca noi, necunoscatorii de limba germana, ne-am apuca sa traducem, sunt convins ca am pierde multe din cea ce doriti sa transmiteti.
              Inteleg ca aveti multe sa reprosati tarii in care v-ati nascut si (prin asimilare) poporului acestei tari, dar ce aveti cu persoanele carora va adresati cu speranta sa va faceti cunoscuta opinia pe diverse subiecte.
              „… dar cu calul ce-ai avut ?… ” :-)

      • Sunt de acord cu propunerea de traducerea texetelor din germana. Daca exista vointa sunt solutii;
        1.- fie publicarea versiunii in engleza/franceza daca aceasta exsista,
        2.- utilizarea aplicatiei Google translate care stiu ca nu este una perfecta insa Kurt care este un „native speaker” poate verifica traducerea din germana in engleza/franceaz/romana si ar putea aduce corectii in spiritul limbii in care se traduce.

        Insusi Kurt a pledat – in comentarii pe acest site – pentru predarea, in scolile din Romania, in limba engleza, de la clase mici a majoritatii materiilor de studiu. De asemenea, Kurt ne-a dezvaluit ca urmareste un canal TV de limba franceza.
        Se pot gasi si alte solutii. Este nevoie de putin timp care ar conduce la o mai buna a comunicarii.

        Pentru exemplificare am folosit Google translate (https://translate.google.ca/) si am tradus din germana (detectata automat de aplicatie) in romana (inclusiv cu diacritice), primul paragraf. Iata rezultatul:
        ––––––––
        În eseul său „Apariția statului ca proces de secularizare”, Böckenförde descrie dezvoltarea statelor europene ca un dualism al istoriei constituționale și al secularizării. El subliniază cursul „gradual” al secularizării, care a fost un proces istoric. „Pentru o lungă perioadă de timp, elementele de construcție vechi și noi s-au aflat aproape una de alta.
        ––––––––

  4. „We have come to demand that Congress do the right thing and only count the electors who have been lawfully slated. Lawfully slated.

    I know that everyone here will soon be marching over to the Capitol building to PEACEFULLY and patriotically make your voices heard. Today, we will see whether Republicans stand strong for the integrity of our elections. But whether or not they stand strong for our country — our country, our country has been under siege for a long time. Far longer than this four-year period.”

    Mi-am permis sa subliniez cuvantul cheie,stiti Dvs care.

    • In context, cuvantul peacefully apare ca nuca in perete! Si nu doar in contextul citat, ci in contextul mai larg al discursului lui Trump, cu amenintarile clare la adresa republicanilor care il vor „trada” si nu in ultimul rand la adresa vicepresedintelui, care ii spusese clar ca nu poate intarce rezultatul. Nu vom castiga prin slabiciune! Pardon? Sau Giuliani, in propriul lui discurs, cu aluzie la faptul ca nu au obtinut nimic in procesele (trials) intentate in justitie: e acum nevoie de „trial by combat”. Pardon? Cuvantul peacefully e inca o dovada a ipocriziei unui om care a mintit tot timpul cum a respirat. Stiu ca veti porni toti in mars asupra CLADIRII Capitoliului, ca sa le spuneti pasnic si patriotic ce credeti despre ce fac ei acolo, acesti nepatrioti. Acesta e sensul si daca cineva afirma ca Trump nu a stiut cum vor interpreta bezmeticii indemnurile sale, si ca in furia, lipsa sa de control tipica si megalomania sa, nu a dorit chiar sa se provoace o criza, acela ori e un ipocrit, ori e un prost.

  5. Si de unde am putea sti cine este omul potrivit pentru a fi ales? Nu scrie nicaieri acest lucru si nimeni nu este avertizat inainte de a pune stampila. Oamenii aleg in functie de ce aleg sa le „vanda” politicienii si candidatii. Apoi, intr-adevar te poti trezi cu o „perla” la conducere, care poate sa distruga sistemul democratic, insa nu este vina votantilor. Impresia mea este ca aici dati vina pe ei, iar asta nu este corect. Nimeni nu stia ce coduri ruleaza in spatele Facebook sau ca datele lor sunt furate de actori care doresc altceva. Cert este ca, indiferent de ce aleg oamenii sau de cine vine la putere, ei vor trebui mereu sa faca diferenta intre politicile nocive pregatite din timp in „laboratoarele” ideologilor si adevaratele valori pe care s-a format Occidentul si America. Dar pentru asta trebuie sa poti vedea imaginea de ansamblu si sa gandesti cu propria minte. Trump este deja istorie, insa ce ni se pregateste acum nu arata tocmai bine, iar viitoarea administratie nu sunt sigur ca va reusi sa opreasca tavalugul totalitar care va veni. Deja, pe Europa nu se mai poate conta si noua administratie are o sarcina foarte grea in privinta asta. Fara o relatie transatlantica solida, Occidentul isi va pierde din influenta si putere. SUA nu poate lupta de una singura cu China, Rusia, Iranul, Turcia, atata timp cat Europa se orienteaza spre Est si face acorduri cu astfel de regimuri. America are niste aliati stabili si fideli in Europa de Est, insa acestia sunt putini si nu stiu daca vor face fata presiunilor europene.

  6. Tot argumentul in acest articol depinde de afirmatii absolut false.
    „Ceea ce urmează apoi în Congres este o formalitate.” Stiu ca s-a repetat ad nauseam, dar repetitia nu o face adevarata. Daca ar fi o formalitate, s-ar specifica doar algoritmul in constitutie. Rezultatul alegerilor a fost contestat in congres de democrati de nenumarate ori.

    „însuși șeful statului să fie cel care instigă la nesupunere civică” Protestul nu e nesupunere civica.

    „mulți dintre susținătorii săi au crezut fără rest în adevărul mesajului prezidențial, pentru a fi apoi trădați fără scrupule exact de cel în care au crezut.” Pe cine a tradat Trump? Cei care au comis violente nu au facut-o pentru ca i-a indemnat Trump, nu a facut-o nicioata. Ceilalti, majoritatea covarsitoare a protestatarilor, nu sunt vizati in nici un fel de afirmatiile care condamna violenta, sunt convins ca le sustin.

    „este probabil singurul președinte american care și-a chemat explicit susținătorii să conteste o procedură constituțională” – protestul nu e procedura neconstitutionala. A pune presiune pe parlamentari nu e procedura neconstitutionala. A ridica obiectii la electori in calitate de congressman nu e procedura neconstitutionala.

    Ar trebui sa fie de neconceput ca un om inteligent si obiectiv sa vada ce se intampla si sa-l acuze pe Trump de sete de putere, nu pe democrati – prin democrati intelegand politicienii, mass media, high-tech – pe scurt tehnocratia, noua aristocratie. In campanie AOC cerea liste cu sustinatorii lui Trump pentru a-i epura din functii. La o saptamana de expirarea mandatului democratii n-au alta treaba decat sa lucreze intrepid la lunga si greoaia procedura a demiterii presedintelui sub acuzatii elucubrante de insurectii si lovituri de stat, pentru a da o lectie oricui mai indrazneste sa ii conteste, si pentru a-l impiedica pe Trump sa mai candideze. Platformele social media il interzic in draci.
    Confuzia e ca puterea dezlantuita zilele astea impotriva lui Trump si a suporterilor lui e disimulata. Presupusa putere a lui Trump e formalizata, dar e cam impotenta in practica. Am mai scris pe acest forum despre confuzia care se face despre puterea formala si puterea informala. https://www.contributors.ro/trei-intrebari-2020-anno-domini-sau-anno-luciferis/#comment-434048
    Complexitatile dinamicii puterii in stat sunt cunoscute de cand lumea. In Evul Mediu aveam, in aparenta, un monarh absolut, dar puterea lui depindea de loialitatea aristocratiei. Noutatea democratiei ar fi, chipurile, ca poporul e suveran. In practica, evident, puterea insemna putere economica si putere de influenta. Poporul e la fel de puternic, mai mult sau mai putin, ca in feudalism. Aristocratia e tot acolo, la fraiele puterii informale, doar ca s-a largit pana a ajuns sa cuprinda un imens aparat socio-economic. Trump e omul care s-a ridicat din popor pentru a reprezenta poporul impotriva acestei aristocratii, crezand ca poate face din suveranitatea poporului ceva mai mult decat un slogan. Mentalul colectiv asociaza varful piramidei formale politice cu puterea, in timp ce adevarata putere, de fapt, e distribuita. Trump poate fi foarte usor portretizat ca avid de putere care smulge puterea din mana poporului, cand de fapt el o smulge din mana aristocratiei si o reda poporului.
    „We, the people”, scrie documentul sfant al Americii (pana de curand, democratii nu vedeau nimic sfant in America). We the people s-au dus la casa care credeau ca e a lor (casa poporului, nu-i asa), si evident, aristocratia a perceput in asta, in mod absolut corect, o insurectie.
    Exercitarea puterii in asa zisele democratiile actuale e o afacere de gasca. Gasca are factiuni – democrati, republicani, dar este si un capo di tutti i capi care ii tine pe toti in frau – presa. Problema lui Trump e ca a venit dinafara gastii si a inceput sa-i strice afacerile, zgandarind rau de tot si gastile, si capo.

    • „Cei care au comis violente nu au facut-o pentru ca i-a indemnat Trump, nu a facut-o nicioata.”

      Trump a zis in discurs pe un ton amenintator „when you catch somebody in a fraud, you’re allowed to play by very different rules”. Prin „very different rules” se poate intelege, bineinteles, ca poti sa le aduci flori. Iar cand multimea striga „hang Mike Pence”, era o figura de stil. Insemna hai Mike Pence sa bem o bere. Si „let’s have trial by combat” al lui Rudi Giuliani insemna hai sa jucam o partida de table.

      Cand a inceput bataia, Trump se uita la televizor incantat de ce fapte de vitejie face oastea lui. A facut Don Jr un „live” de vreo 7 minute de acolo.

      Dar nu, Trump nu e de vina pentru nimic. Niciodata. Tot timpul sunt altii de vina. Acum, de exemplu, sunt de vina suporterii lui ca nu i-au inteles apelul la pace.

      • Aplicati post-factum ceea ce Ezra Klein a numit intransigenta interpretativa.
        „very different rules” poate insemna foarte bine actiuni in limita legii, dar inafara celor nescrise ale bunei convietuiri
        „hang Mike Pence” nu poate reprezenta ceva literal. Nimeni nu mai spanzura pe nimeni. La fel cum democratii il trimit acum pe Trump la spanzuratoare poate fi trimis si Mike Pence, in conjunctura potrivita.

          • Tocmai citesc pe Hotnews ca vikingul a fost acuzat de procurori, neoficial, deocamdata, ca s-a dus acolo cu gandul sa asasineze pe cineva, bazata pe aceeasi hermeneutica elucubranta. Daca asta e justitie, atunci „eroii insurectiei” sunt intr-adevar martiri eroi.

            • Mai trebuie doar sa spuneti ca politistii morti si aia raniti si-au dat singuri in cap cu extinctorul, special ca sa va discrediteze pe dvs si pe idolul dvs politic.

    • Setea de putere : „State Senator Brad Hoylman, a Democrat, is calling for Giuliani to be disbarred for his role in a „violent insurrectionist attack on the United States Capitol.” Hoylman has filed a formal request with the state court system to begin the process.” Newsweek, citat de Hotnews
      Rudy Giuliani: „trial by combat”. Pentru ca a folosit aceasta expresie trebuie dat afara din barou, iar Trump, eventual executat pentru insurectie.
      Tom Friedman, mare analist: „The GOP, in it’s current form, must die”. Pentru asta e purtat pe toate televiziunile.
      Motivul pentru care democratii n-au vrut dezbaterea alegerilor in congres, si au obtinut pana la urma ce au vrut cu escaladarea protestelor care a venit ca o mana cereasca:

      https://www.youtube.com/watch?v=PMMevZZp4Ow

      • Rudy Giuliani i-a mințit pe senatorii de Georgia cu o făcătură demnă de PSD Dolj. Deși primise tot filmul evenimentelor și i se explicase ce era acolo, el a ales sa dea varianta trunchiata și sa se prefacă ca nu știe ce e acolo, mintindu-i in față pe senatori. Și a mai făcut-o și clip de campanie, sa minta și alegătorii. Pentru ce? Sa țină aprinsa flacara revoluției trumpiste? Asta e democrația pe care o apărați, domnule AT? Cea cu “fellas, I need 11,000 votes, give me a break”?

        https://twitter.com/60minutes/status/1348441963226427393?s=21

        • Senatorul democrat a invocat citatul „trial by combat”, nu altceva. Dar cum acuzatiile pica, trebuie sa sarim la altele si altele.
          „I need 11000 votes” – nu asta e adevarul? II lipseau 11000 sa castige Georgia. E mult mai mult decat voturile acceptante anul asta care nu ar fi fost acceptate la nici o alegere precedenta.

          • Deci e ok ca presedintele sa incerce sa-si foloseasca autoritatea pentru a rezolva prin presiuni, amenintari si negocieri de culise ceea ce nu a putut rezolva legal. E chiar democratic, nu-i asa? Iar Rudy Giuliani e ok sa spuna opiniei publice ca are dovada fraudei si sa arate un film trunchiat, chiar daca stia ca filmul complet arata altceva? Sunteti si pesedist, domnule AT? Inteleg ca pe marele om de caracter Rudy Giuliani s-a suparat si domnul sef, pana la urma, si nu mai vrea sa-i dea niciun ban. Stop the steal! :D

            • Nu e OK, dar se practica. Nu e OK nici sa minti cu technici propagandistice gen interpretari scoase din context si invinovatire prin asociere.
              Unul dintre cei acuzati de Biden de terorism e, de exemplu, James Lindsay. „I don’t know what happened at the capitol and neither do you”
              https://www.youtube.com/watch?v=_kOZmYJuGyk&t=7m15s
              Nu eram pesedist, dar propaganda desantata progresista la nivel mondial si succesul ei in Romania are efectul advers si ma impinge tot mai aproape de PSD, care este, pana la urma, un partid conservator. Dreapta a tot incercat sa se coalizeze, pana a reusit in cele din urma cu coalitia PNL USR, doar ca nu mai seamana deloc a dreapta.

            • conservatorii cu teoria conspiratiei si „viva la revolucion” nu sunt conservatori. la mine principalul criteriu e sa fie omul normal la cap si sa aiba un minim respect pentru realitate. mai exact sa nu ma ia cu geto dacii, tunele energetice, cipul lui Bill Gates etc. etc. in acest sens, faptul ca cineva incearca sa blocheze transferul pasnic de putere doar pe baza de „lasa ca stim noi” mi se pare o nebunie. daca se pune problema asa, atunci nu are sens nicio discutie despre stanga, dreapta, rasism, progresism, etc. pentru ca nu am trecut de primul criteriu si cel mai important.

      • Corect, indiferent ca ati dorit sa sune ironic.
        Infractorii trebuie pedepsiti. Asemenea nelegiuiri care arunca la gunoi 230 ani de traditie democratica atacand institutiile legitime ale statului precum si votul majoritatii trebuiesc pedepsite cu un plus de severitate pe potriva gravitatii infractiunii si a pericolului pe care il reprezinta pt democratie o eventuala repetare in viitor.
        Nici un dusman al americii nu a putut-o distruge dinafara, in ultimii 80 ani, asa cum a reusit o caricatura de om (fara nicio realizare reala in viata lui care sa il recomande pt pozitia de lider al americii sau de lider in orice domeniu) in 4 ani de zile, lucrand din interior, din pozitia cea mai importanta in Republica la care a acces prin inselaciune si fatarnicie.

    • Mi-a plăcut mult afirmatia: Trump sa ridicat dim popor.
      Mai ca mi-au dat lacrimile. Robin Hood varianta sec 21.
      Trump făcea parte din grupurile de interese pe care le-ați menționat drept conducând USA. El a mimat că nu este pentru cs are un ego hipertrofiat.

    • De acord cu ce a scris AT Comentariul lui este de bun și nu se bazează pe clișeele de care e plina presa și pe care multi le considera axiome deși nu sunt decât propaganda.

  7. Trump nu a fost votat pentru ca a foat vazut ca un bun crestin , nici pentru ca au vazut in el un mesia. Nu, nici gand. Cine crede asta nu cunoaste psihologie, nici politica. Trump a fost votat pentru ca nu putea fi manevrat de asazisii „progresisti”, adica globalisti, neomarxisti si ecologisti. Deci votul pentru el a fost negativ, anti- progresisti, nu pro Trump. La fel si acum, cei care il susutin nu o fac pentru virtutile lui, ci pentru incapatanarea sa de a nu se lasa fi manipulat de „progresisti” si stangisti. Toata lupta de azi in USA nu e pentru persoane si idoli, ci pentru viziune si ideologie. Se lupta impotriva viziunii „progresiste” si stangiste. Nu cred ca nu intelegeti asta. Sunteti mult prea inteligent ca sa nu vedeti aceste lucruri. Si da, a facut o eroare foarte mare cu mitingul acela si eu am sugerat sa-si dea demisia.

    • Aveti dreptate. Trump a castigat alegerile in 2016, fiindca s-a prezentat ca anti-sistem si totodata a promis ca va combate excesele stangii. Din pacate, prin lipsa lui de caracter si inclinatiile dictatoriale (mare admirator al liderilor rus, chinez si nord -coreean) el nu s-a dovedit omul care sa duca in mod victorios aceasta lupta. Extrema stanga se combate prin metode democratice si pe baza de bun simt, prin obtinerea victoriei la urne. Nu prin ducerea la paroxism a diviziunilor din societate si cu atat mai putin prin inregimentarea in lupta a extremei drepte. Cine crede ca stanga poate fi invinsa astazi prin interventia extremistilor rasisti si a tot felul de militii inarmate de extrema dreapta, nu stie pe ce lume traieste. Trump ar fi putut sa castige alegerile daca n-ar fi fost atat de lipsit de bun simt si atat de provocator si, in cele din urma, atat de inept. Lipsa de bun simt s-a vazut si in declaratiile cretine despre covid, care i-au facut si pe oamenii lui sa se ia cu mainile de cap, si care au dovedit din nou total dispret fata de adevar si fata de competenta. Prostia de care a dat dovada afisand convingerea ca el stie mai bine a speriat o buna parte din electorat. In cazul lui Trump, se potriveste perfect, pana la urma, vorba romaneasca „gura bate curu’.”

        • Foarte adevarat ce spuneti, este vorba despre anihilarea acestor ideologii progresiste de stanga, idei care ne vor arunca intr-o epoca totalitara daca implementarea lor nu va putea fi oprita. Deja apar astfel de semnale din partea organizatiilor internationale care, de fapt, ar trebui sa protejeze drepturile si libertatile omului. De exemplu, ideea lansata de ideologii Rusiei, cum ca ar trebui sa avem un „pasaport sanitar” pentru a putea calatori, munci in alte state sau pur si simplu pentru a fi acceptati pe teritoriul altor state, este astazi acceptata de catre OMS Europa. Cand Rusia propune, Europa incuviinteaza. Trump a fost o piedica in calea noului sistem progresist, iar acum prin inchidera conturilor sale si prin al doilea impeachment, vor sa transmita un mesaj catre toti cei care se opun si vor sa arate ce patesc cei care nu accepta noul sistem. Aceeasi idee o regasim in Europa, in ce priveste Brexitul. Ideea nu era neaparat de aincheia un acord cu UK dupa Brexit, cu toate ca era esential pentru ambele parti, ci de a „pedepsi” Marea Britannie si de a arata ce pateste un stat membru daca paraseste UE. Daca mergem mai departe, vom observa unde duce firul acestor ideologii, si anume in China. Controlul total al societatii si pedepsirea celor care sunt ostili partidului unic si nu se supun regulilor, prin incadrarea fiecarui individ intr-o categorie sociala, de la A la D, „D” reprezentand ultima treapta care nu-ti permite nici sa mai circuli cu metroul, daramite sa mai calatoresti in alta tara. Aceste categorii sunt introduse in cardul electronic de identitate, la fel ca intr-un pasaport, astfel incat autoritatile stiu in permanenta cine esti. Ideile acestea s-au propagat si in Occident, iar acesta este si visul lui Xi, acela de a impelemnta acest model si in Occident. Nu este gluma, sunt documentare despre aceste lucruri, exista jurnalisti care au mers in China si au documentat aceste lucruri, cu riscul de a fi arestati.

          • Wang Huning este omul din spatele acestor ideologii. Retineti acest nume. Personal, il consider cel mai periculos om de pe Terra la acest moment.

    • Trump antiglobalist? Mai sa fie! După ce a incercat ss faca investiții prin Rusia sau China?
      Dacă mergeți intr-un hotel sau cazinou Trump cate lucruri nu sunt fabricate in China?

  8. „În campania electorală din anul 2016 din Statele Unite, firma britanică Cambridge Analytica a urmat un plan prin care electoratul a fost manipulat, cu ajutorul rețelelor sociale – Snapchat, Facebook și Twitter -, dar și exploatând anumite vulnerabilități ale motorului de căutare Google, pentru a-l vota pe Donald Trump.”
    Pentru obiectivitate, primul care s-a folosit de retelele sociale si de noile technologii in campania electorala a fost Omana, un „democrat desavarsit” pt care siguranta datelor personale nu exista.

    • :)
      Da, cu 2 mici corectii:
      1. autorilor, in loc de autorului, fiindca vorbim de o institutie.
      2. „nemeritata” in loc de „mare”.

    • Corect, indiferent ca ati dorit sa sune ironic.
      Infractorii trebuie pedepsiti. Asemenea nelegiuiri care arunca la gunoi 230 ani de traditie democratica atacand institutiile legitime ale statului precum si votul majoritatii trebuiesc pedepsite cu un plus de severitate pe potriva gravitatii infractiunii si a pericolului pe care il reprezinta pt democratie o eventuala repetare in viitor.
      Nici un dusman al americii nu a putut-o distruge dinafara, in ultimii 80 ani, asa cum a reusit o caricatura de om (fara nicio realizare reala in viata lui care sa il recomande pt pozitia de lider al americii sau de lider in orice domeniu) in 4 ani de zile, lucrand din interior, din pozitia cea mai importanta in Republica la care a acces prin inselaciune si fatarnicie.

      • cu multi ani in urma, la un institut s-a construit un tunel aerodinamic, canadian. Specialistul canadian care urmarea constructia a pus, prin contract, conditia sa aiba WC separat.

        • A cerut pentru „privacy”. Poate si pentru ca aflase de comportamentul romanilor in WC-urile comune, unii folosindu-le precum closetele turcesti.
          S-a facut la insistentele lui Henry Coanda care care se intorsese in tara. Tunelul acela era o mandrie pentru toata industria aviatica romana.

  9. Ambele tabere s-au servit de aceleasi arme, ba as spune ca democratii au avut de partea lor majoritatea covarsitoare a mass-media, care a tratat cu masura diferita evenimentele violente, depinzand de ceea ce jurnalistii considerau ca e un scop „nobil” sau nu. Uriasa prezenta la vot confirma ceea ce am spus, ea nu a fost posibila decat in urma radicalizarii celor doua tabere. Din pacate, nu numai Trump e vinovat, el a devenit un simbol al unor nemultumiri profunde din societatea Americii. Si va ramane un simbol al luptei impotriva „Sistemului”, prin asta intelegand lupta impotriva unei clase politice profesioniste care a pierdut legatura cu electoratul. Diviziunea va continua, Biden nu e omul potrivit pentru a-i pune capat – cu toate bunele intentii, nu are varsta, energia, ideile potrivite. Iar atacurile aiuristice si exagerarile lipsite de sens din media continua, se trage din toate pozitiile, vorba lui Iliescu. A disparut ratiunea, vocile care indeamna la solutii lucide si la compromis au fost de mult eliminate/ concediate sau au demisionat.

    • FSN-ul american este reprezentat de trumpisti. Sunt la fel de raționali ca si cei care strigau in 1990: Iliescu apare, soarele răsare!.
      Trumpisti din toate tarile uniti-va!

      • Dupa logica dumneavoastra atunci cronologic vorbind Obama este Ceausescu si Biden este Iliescu.
        Cu aceste doua asemanari drept concluzii s-ar putea sa nu obiectez…

  10. Mă mir că atîta lume e surprinsă de acțiunile lui Trump și efectele trumpismul. E primul in USA dar nu în lume.
    Era suficient de privit retrospectiv aventura politica a unui european. Miliardar și el, intrat în politică copleșit de datorii , afemeiat obsedat, patriot gen „cu cărămidă in piept” dar a pupat mana dictatorului Gheddafi ( e pe youtube) și mare prieten cu Putin. Despre care declara public că nu a fost nici măcar comunist. ( In KGB se stie. Nimeni nu era cu carnet de partid. Nici măcar locotenent colonelul cu 16 ani vechime in serviciu secret 😀 )
    Economic acest miliardar european a promis de toate la toți. A demisionat în timpul celui de al treilea mandat de prim ministru ( 2011) lăsând tara cu o datorie de 120 % PIB.
    Nu îl cunoașteți ?
    Cercetați că seamănă foarte mult cu Trump in logica , populism și dat mereu vina pe alții.
    Deci pentru mine Trump nu e o noutate. Și democrația americană decade . Că în cazul european mentionat. Unde deja cu multi ani in urma se confrunta un miliardar (pe datorii enorme) populist cu o opoziție dominată de o gerontocrație ruptă de realitate.

    PS.
    Europeanul asta miliardar e și condamnat definitiv pentru evaziune fiscală. Nu a mers in pușcărie din cauza vârstei. In schimb actualmente e europarlamentar.
    Democrații și democrații. ☹️

  11. Mi-a trebuit putin ca sa fac o sinteza si sa pun degeteul pe aorta.
    Articolul este identic cu „documentarele ” din vremea comunismului in care ni se explica cat de rau e capitalismul. Si documentarele erau pline de dovezi si dovezile erau adevarate. Acolo vedeam cersetori, someri, persoane evacuate din case, greve, demonstratii, droguri, razboaie. Si toate erau adevarate si asa era si este si acum in capitalism. Problema e ca someri drogati erau vreo 5% din populatie restul popurului o ducea imparateste in capitalism. Pe cand in comunism 95% din populatie o ducea la nivelul drogatilor someri iar 5 % reprezentata de nomenclatura o ducea imparateste.
    In articolul dumneavoastra ati scormonit cele 5% de lucruri urate dar adevarate despre Trump si suporterii lui. Ati uitat la cele 95% lucruri frumoase. Si doamne fereste sa pomenit de cele 95% de lucruri urate de la democrati. Cum ar fi faptul ca vestitul clan Clinton a primit spaga de juma de milion de la rusi pentru o carte, sau ca au vandut un sfert din rezeva de uraniu a americii tot la rusi, sau ca Biden e un pedofil care nu isi poate tine mainile de pe fetite nici in fata camerelor de filmat. Ca sa nu mai spunem cate prostii incredibile vecine cu tradarea a facut madam Hillary ca secretar de stat (de exemplu utilizarea datelor secrete de stat pe serverele personale nesecurizate ale doamnei Clinton, incidentul din Bengazii care este 99% din vina ei etc.).
    As fi dorit un articol mai echilibrat cu bune si rele de ambele parti.

    • La Royal National Theatre din Londra avea loc premiera unei piese a cărei intrigă o reprezenta o crimă cu un număr foarte mare de suspecți. Mr Stephen și soția sa, Claudia, sosesc cu automobilul personal pe care 7l lasă în grija valetului să îl parcheze, uitând însă să îi ofere și bacșișul obișnuit. Supărat, valetul le șoptește: „grădinarul este ucigașul”.
      Așa cred și eu, că dacă ați fi citit un articol „mai echilibrat”, care să se potrivească perfect convingerilor dumneavoastră, v-ar fi atras încă mai puțin. Nici n-ați fi intervenit, probabil. Dar puteți face altceva:
      Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite (…)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro