Duminică seara a avut loc o întâlnire a liderilor USL. Conform informațiilor din presă, aflate „pe surse”, au participat șase persoane reprezentând trei partide: Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel Constantin, Daniel Chițoiu, Liviu Dragnea și Radu Stroe. Acești șase oameni (toți bărbați, dar să nu intrăm în detalii) nu au discutat doar despre treburile alianței politice pe care o reprezintă, ci mai ales despre treburile întregii țări. Au luat decizii importante, cu impact pe termen lung:
- referendumul pentru modificarea Constituției va avea loc în luna mai, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European. Ca să atingem pragul de 50%, vom vota două zile, pe 24 și 25 mai. Proiectul de revizuire este cel adoptat de Comisia Antonescu (un proiect cel mult mediocru!), ce ar urma să fie trecut în grabă prin cele două Camere.
- se schimbă sistemul electoral: la Cameră revenim la alegeri pe listă, probabil cu distribuție proporțională. La Senat nu se știe încă în ce mod vom vota, cei șase se mai gândesc.
Ambele sunt chestiuni fundamentale de funcționare a democrației în România. În conferința de presă de a doua zi, doi dintre cei șase ne-au spus senini că majoritatea USL din Parlament va vota conștiincios aceste decizii și mai rămâne micul impediment al referendumului. Dar să stăm liniștiți că o rezolvă dânșii și pe asta: votăm două zile, cât e nevoie, nu e problemă cu poporul.
Pentru că veni vorba de popor, nu prea știm exact cine este, pentru că în ciuda întregului scandal de la suspendarea președintelui din 2012, în pofida declarațiilor dure ale acelorași indivizi cu acea ocazie, niciunul nu a știut să răspundă la întrebarea câți cetățeni sunt acum pe listele electorale.
Sigur că sunt șanse ca aceste planuri să nu ajungă să fie puse în aplicare. Spre exemplu, în cazul revizuirii Constituției președintele are pârghii să amâne procesul. Dar ideea de bază rămâne: șase indivizi, la o șuetă, au decis cum să arate România generațiilor viitoare. Nu mai vorbim de deficitul de consultare populară. Nici măcar Parlamentul nu mai este luat în seamă, ci tratat ca masă de manevră (oare parlamentarii se simt confortabil în postura de turmă de votanți la foc automat?).
Trist, dar de la democrația originală clamată de Ion Iliescu în 1990 am ajuns la democrația de șuetă implementată de discipolii acestuia în 2014.
- Articol aparut pe blogul Fundatiei Soros
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Stimate domnule Voicu, informaţia dumnevoastră despre întâlnire m-a pus în încurcătură. Stau şi mă întreb cum se poate să încapă şase oameni în dormitorul unde s-a ascuns Victor Viorel Ponta de americani? Doi pe scaune, doi în şifonier şi doi sub pat? Cu respect, P.O.
„oare parlamentarii se simt confortabil în postura de turmă de votanți la foc automat?” Si de ce nu s-ar simti? Sunt 600. Adica … 600 frate!
deci intre 15 martie (intrunirea comisiei de la Venetia) si inceput de mai, Comisia trebuie sa-si de parerea FARA OBIECTII (altfel nu e timp). Dupa care si CCR trebuie sa avizeze in 24 de ore altfel nu se poate vota.
Iar votantii USL izbucnesc in urale, entuziasmati de noua Constitutie.
„Iar votantii USL izbucnesc in urale, entuziasmati de noua Constitutie.”
Exact. Si se incoloneaza pentru votul de doua zile si doua nopti, Cu mortii in frunte.
Radem, dar nu e rasul nostru. E grav.
Acum hai să nu criticăm doar de dragul de a critica. Așa se întâmplă peste tot, sunt niște unii, câteodată șase, câteodată zece, câteodată doar doi sau unul, care iau o decizie care privește o țară întreagă. Nu aici e problema.
Punctele esentiale in care se schimba Constitutia Romaniei (atributii presedinte sau raporturile intre puterile statului) vi se par o chestie care e „normal” sa fie stabilite de 2-3 persoane?
Nu puncte esentiale, ci propuneri pentru articole din constitutie. Ele trebuie Mai apoi aprobate referendar. Asta pe de o parte.
Pe de alta, sunt destul de sigur Ca pentru decalogul prezidential de acum cativa ani au fost stoarse inca Mai putine creiere.
Comentariul face parte dintr-un comentariu la alt articol dar se potriveste si aici:
In ce priveste capitalismul romanesc exista un banc pe la inceputul anilor ’90:
“Romania a reusit sa compromita socialismul, doamne fereste sa nu compromita si capitalismul.”
Se pare ca autorul a fost pesimist/optimist deoarece Romania a reusit sa compromita si democratia nu mai capitalismul.