joi, martie 28, 2024

Democrația locală din România și ce ne facem cu partidele politice noi

Numărul partidelor politice a crescut constant în ultimii ani. În 1990 erau înregistrate vreo 80 de partide, apoi numărul acestora a crescut până la 155 în 1992. Ulterior, prin legislație limitativă, legată în primul rând de creșterea numărului de membri fondatori la 10.000 din cel puţin 15 dintre judeţe în 1996 și ajungând în 2003 la 25.000 de persoane din 18 de județe, numărul acestora s-a restrâns. În 2012 mai erau înregistrate 28 de partide. Reforma electorală, care a venit în 2015 ca urmare a protestelor de la alegerile prezidențiale din 2014, a condus la reducerea semnificativă a numărului de membri fondatori la doar trei. Și deci și numărul de partide a crescut la peste 200 în ultimii ani.

Dezbaterile din comisia parlamentară specială înființată pentru modificările legislative au readus în discuție frica partidelor politice ”clasice” de a crește numărul de a partide noi foarte mult, ca în ”anii 90”. Unii parlamentari nu s-au ferit să spună că nu vor ca la alegeri să avem adevărate ”cărți de telefon” pe post de buletine de vot. În esență, reprezentanții unor partide politice mari nu par a fi fost foarte împăcați cu ideea de diversitate și competiție. Deși modificarea din 2015 a fost una foarte pozitivă pentru dezvoltarea democrației la nivel local, trebuie să vedem în ce măsură partidele politice de la nivel local sau regional sunt sustenabile și reușesc să devină o competiție reală la adresa celor câteva partide mari, cu reprezentare națională.

Chiar dacă legea este mult mai permisivă, nu reflectă în sine ideea de partid local. De fapt, acest termen nici nu apare în lege. Deși partidele se pot înființa mult mai ușor, ele se și dizolvă la fel de ușor. Legea prevede că partidele care nu candidează singure sau în alianță, în două campanii succesive, cu excepția celor prezidențiale, și nu furnizează în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare, pot fi desființate, la solicitarea Ministerului Public. 75 de circumscripții înseamnă cam un județ. Deja unele partide sunt implicate în astfel de proceduri la Tribunalul București și riscă să fie dizolvate – de exemplu, Partidul Oamenilor Liberi. Probabil unele dintre aceste cauze vor ajunge să fie contestate la Curtea Constituțională. Din datele AEP referitoare la aplicarea sancțiunilor putem vedea că cinci partide sunt radiate: Partidul Acțiunea Națională Alba, Partidul Dreptății, Demnității, Solidarității Naționale, Partidul Ecologist Socialist Român, Partidul Re:Start România și Partidul Alianța Noastră România. Partidul Civic Alimpești era în autodizolvare. Conform Portalului Instanțelor și Partidul Mișcarea pentru Medgidia a solicitat autodizolvarea. Și cel mai probabil lista nu este completă și evoluează constant.

Situația partidelor mai mici sau locale pare, per ansamblu, a fi volatilă. Datele publicate de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la controalele anuale efectuate la partidele politice ne indică faptul că cele mai multe dintre acestea nu au activitate, venituri și cheltuieli, nu publică informații pe care ar trebui să le publice sau nu răspund solicitărilor AEP, conform legii. Statisticile din 2022 arată că 121 din 191 de partide controlate (pentru anul 2021) au încălcat unul sau mai multe reglementări ale art. 49 din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Art. 49 stabilește că partidele trebuie să transmită AEP rapoarte anuale de venituri și cheltuieli și că trebuie să trimită situațiile financiare în cel mult 15 zile de la data depunerii la instituțiile fiscale.

Statisticile ne arată că pentru activitatea din anul 2021 un număr de 56 de partide au primit amenzi de 50.000 de lei (amenda maximă) pentru neregulile menționate mai sus. Dintre acestea, 39 au primit amenzi similare și pentru 2019-2020. Cea mai mare amendă a mers către PNȚCD – 65.000 de lei – pentru diverse nereguli. Campionul sancțiunilor aplicate pentru perioada 2019-2020 a fost Partidul Forța Națională, al lui Teodor Meleșcanu, care a primit o amendă de 80 mii lei și o sancțiune de confiscare pentru 1,6 milioane de lei. O analiză succintă a datelor ne arată că pentru încălcări similare ale legii unele partide au primit avertisment, iar altele au primit amenzi mai mici. De exemplu, Partidul Ecologist Român a primit 15,000 lei pentru încălcarea unui număr de 8 articole. Trebuie să menționăm că aceste sancțiuni pot fi contestate în instanță, iar unele dintre partide chiar le contestă. Așadar, un avertisment sau o amendă primită de la AEP nu reprezintă un fapt absolut, însă prezența sau lipsa unor informații de bază este greu de contestat. Și, desigur, că putem discuta și despre norme dacă sunt în regulă pentru toate partidele sau există prea multă birocrație.  

Date AEP

Printre partidele care au primit amenzi semnificative se numără și unele care nu sunt locale sau noi, care au avut anumită activitate în trecut, cum ar fi România Mare, Prodemo sau Partidul Blocul Unității Naționale. Însă mare parte din aceste partide care au primit amenzi de aproximativ 10.000 de euro nu au activitate vizibilă. Unele dintre ele nu au nici măcar pagini web sau Facebook sau paginile acestora sunt un platouaș cu de toate. Și cu siguranță cea mai mare parte din aceste partide nu strâng 10,000 de euro pe an, conform statisticilor generale legate de activitatea partidelor. Așadar, vorbim de partide falimentare, care au cheltuieli mai mari decât venituri.

AEP publică rezumatul rapoartelor de control pe pagina web și în Monitorul Oficial. Însă vorbim despre 1-2 pagini de concluzii oarecum abstracte, din care nu reiese foarte clar care este problema, ci se descrie doar faptul că a existat un control și că s-au aplicat anumite sancțiuni. De exemplu, la PER s-a confiscat 139 de mii lei, însă nu știm pentru ce. Nici nu știm dacă partidele nu își țin socotelile cum ar trebui pentru că nu pot sau nu vor. În urma discuțiilor recente, organizate în jurul modificării Legii 334 în luna noiembrie, AEP a fost de acord, de principiu, că ar putea fi publicate variante mai extinse ale rapoartelor de control. Deși în trecut am solicitat rapoartele integrale de control, pentru a înțelege de fapt care sunt problemele interne ale partidelor politice, nu le-am primit, AEP invocând eterna motivație că aceste documente includ date personale. Cu toate acestea, am fost primiți să le consultăm pentru câteva partide solicitate de noi la sediul instituției. Publicarea acestor rapoarte integrale sau a unor forme extinse pe pagina AEP ne-ar ajuta să înțelegem mai bine de ce nu funcționează unele dintre aceste partide, cu ce probleme se confruntă din punct de vedere administrativ și poate ce măsuri ar trebui luate.

Partidele care nu primesc subvenții – adică majoritatea covârșitoare – au mari probleme în a strânge bani. După cum arată datele de pe platforma www.banipartide.ro, mai există foarte puțini donatori privați, marii donatori sunt aproape inexistenți, iar partidele nu scot prea mulți bani nici de la membri. Din discuțiile purtate cu mai multe partide consolidate a reieșit că preferă să pună presiune pe membri să depună cotizațiile doar în ani electorali. Și oricum, cotizațiile mai mari se strâng în general de la membrii de conducere sau de la cei care au poziții publice de vârf, nu neapărat de la membrii de rând. Însă pentru partidele mai mici nu se întrevăd foarte multe oportunități. Una dintre ele – pe care de altfel am și susținut-o – a fost aceea a coborârii pragului de la care partidele politice primesc bani din subvenții. Conform, legii actuale, limita este ridicată: 50 de mandate de consilier general sau județean. AEP, în proiectul de lege trimit la Guvern spre aprobare, a scăzut numărul la 10, fiind totuși insuficient. Singurele partide care au primit subvenții pentru rezultatele de la locale în mandatul curent sunt PMP și Pro România, ele fiind de fapt foste partide parlamentare, care au ratat la mustață intrarea în parlament, obținând peste 4% din voturi.

Există destule state în zona scandinavă sau în Europa de Vest care alocă bani și pentru partidele care nu trec pragurile electorale parlamentare, dar care au nevoie de bani de funcționare. Însă transparența finanțării în unele din aceste state nu este neapărat un model spre care ar trebui să meargă și România, care, cu toate problemele ei, este destul de exigentă în această materie. Așadar, dacă ne uităm la aceste modele ar trebui să ne asigurăm că există suficiență responsabilitate, transparență și mai ales că avem o instituție care poate verifica aceste partide în mod eficient și echidistant. În final, când ne uităm la aceste modele, trebuie să nu uităm și de tradiție sau cultura locală, pentru nu putem trânti un model finlandez sau danez peste cultura și tradiția românească.

Așadar, în contextul apropierii anului electoral 2024 se pune întrebarea pe cine ne bazăm la alegerile locale. Ne rezumăm la aceleași câteva partide, pe care le putem număra pe degete și care au reprezentare la nivel națională? La localele din 2020 au fost peste 256 de mii de candidați, însă multe din partidele locale sau mai mici care au pus candidați pe listă nu au obținut locuri, după puteți vedea în graficul de mai jos. Apropo, la Expert Forum am lansat prima (și singura) bază de date cu aproape toți candidații din România, începând cu 2008 – https://candidati.banipartide.ro – adică aproximativ 600 de mii de nume.

https://expertforum.ro/culoarea-politica-locale-2020. Autor/sursa: Interrobang Studio

Baza de date candidati https://candidati.banipartide.ro/

Foarte multe partide nu au clar puterea și structura organizatorică necesară pentru a intra în competiție, nu au resurse și nici acces la subvenții. Bani pentru subvenții sunt o gramadă, deci problema nu e că nu avem fonduri, ci că avem criterii discriminatoare de distribuție. Unele vor dispărea în următorul an, iar unele dintre ele au și orientări ideologice cel puțin neclare sau mult prea conservatoare (pe gustul meu, cel puțin). În multe cazuri nici nu știm ce orientări au, deși am putea încerca să deducem din denumiri. Așadar, există un mecanism foarte democratic de înființare a partidelor politice, însă nu există neapărat unul care să asigure și sustenabilitatea acestora dacă nu își propun să intre în parlament sau să aibă o reprezentare la nivel regional. Anul 2023 este probabil o bună oportunitate pentru o discuție despre sustenabilitatea partidelor, despre birocrație și transparență, care trebuie să aibă loc cât mai rapid, având în vedere că legea este la guvern. Rămâne însă de văzut cât de realiste sunt niște modificări semnificative în condițiile în care AEP are probleme grave de integritate, iar partidele de la putere sunt mai degrabă interesate de rotative guvernamentale și festivaluri de populism.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Referitor la afirmatia din articol ,,există un mecanism foarte democratic de înființare a partidelor politice” ma intreb cit de democratic e mecanismul. Poate ca s-au schimbat regulile, dar cind partidul PLUS si-a depus cererea de inscriere dosarul i-a fost taraganat atit de mult la judecatorie incit a trebuit sa recurga la un truc si se faca o noua inregistrare cu nume schimbat si de catre un avocat care nu era cunoscut.
    Ca referinta, va spun ca in Suedia, inscrierea unui partid politic, care formal e identica cu inscrierea unui ONG, se face online, intr-un timp dependent de viteza internetului, a degetelor si a mintii celui de la tastatura. Cerinta minima pentru un partid politic sau ong este: trei membri un statut, care poate fi intocmit on orice forma, format cu orice continut.
    Nu intru in amanunte mai depare, despre ce ajutoare poate primi un partid. Ma rezum la faptul ca orice alta modalitate oficiala de inscriere a unui partid politic decit cea suedeza nu poate fi in consecinta considerata ca fiind simpla, si, de fapt, nici foarte democratica.

    Cererea de infiintare incape pe un A4.

    • Este adevarat ca procedurile de la Tribunal raman complicate. Eu vorbeam mai mult de cerintele privind numarul de membri.

  2. Pragul de 5 % pt intrarea in parlament este suficient si indestulator. Tot ce ramane sub prag este problema celor doresc sa infiinteze un partid si nu este sub nici o forma necesara fiintarea unor partidulete si grupari politice de la bugetul de stat. In Politica nu exista discriminare, exista doar vot in urma caruia se pot ocupa functii politice. In SUA cate partide avem care se succed la putere, 2 mari si late, democratia functioneaza !

    • Exemplul SUA nu este comparatibil cu ce avem in Romania si in general ce functioneaza in Europa. Exista destul tari care au bareme diferite de alocare a fondurilor si nu vorbim doar de tarile nordice. Daca statul premiaza doar patru-cinci partide mari, atunci cu astea vom si ramane. E adevarat ca exista si tentatia sa se infiinteze partide doar ca sa primeasca bani, dar pentru asta poti pune tot felul de alte filtre.

    • URSUL BRUNO se vede clar ca faceti parte din categoria celor ce nu cunosc, dar comenteaza, iar comentariile sunt pe linga.
      Sistemele politice din afara UE, in principal SUA, UK sunt total diferite.
      In SUA nu exista doar doua partide, ci mult mai multe. Este o mare diferenta intre locale si cele federale. Nu intram in detalii ca isi aleg seriful, procurorul sef etc. Este alta lumea si orice comparatie cu SUA a sistemului din UE arata necunoastere.
      SUA prin lege nu finanteaza pe nimeni, ci este 100% finantare din donatii private.
      IN EUROPA UNITA doar MALTA nu ofera bani de la buget, dar in rest toate celelalte tari ofera bani.
      De exemplu, Danemarca, usurinta de a forma un partid, dar mai ales posibilitatea de a concura la locale fara sa ai partid, cu propriul grup pe asa numitele LISTE CIVICE. Danemarca este una din cele 17 state din UE, care permit la locale cetatenilor sa concureze cu lista civica, fara sa aiba partid.
      Ca sa depui lista civica la locale ai nevoie de 25 de semnaturi in micile comunitate si 50 de semnaturi in cele mari, Comparati cu faptul ca la noi, doar la Tribunalul Municipiului BUcuresti poti sa fondezi un partid, chiar daca vrei sa concurezi doar in propria comuna. Despre lista civica, de exemplu Lista Ursului Bruno nici nu poate sa fie vorba.
      Dupa ce te chinui si pierzi bani sa faci partidul la Bucuresti, la noi ai nevoie de 1% semnaturi din lista celor cu drept de vot, ceea ce este imens si efort mare. Este cea mai antidemocratica prevedere, alaturi de cea ca doar la Bucuresti poti face partid. Dupa aceea, in Danemarca este prag de 2% si la locale si la parlamentare. La locale, lista lui URSUL BRUNO poate concura doar la el in comuna.
      La fel in toate celelalte tari din UE ce permit liste civice si partide infiintate usor.
      In ROMANIA, dupa ce s-a redus in 2015, urmare a deciziei CCR numarul de semnaturi de la 25000 din 18 judete sa poti face un partid, la doar 3, au zis antidemocratii din psd pnl udmr ca oricum nu stie lumea ce este cu democratia locala si ar fi bine sa votam un articol nou cu alta bariera si anume: faci acum partid cu doar 3 semnatari fondatori, dar la locale, daca nu participi in 75 de UAT uri si nu mergi si la parlamentare in x judete radiem partidul Adica au mutat acele 25000 semnaturi in alta parte.
      Este o alta prevedere unica in tot UE ul, antidemocratica.
      Mergem mai departe cu comparatia cu tari din UE care aloca bani de la buget partidelor.
      Danemarca aloca bani de la buget partidelor care au primit 200 voturi la locale. Aloca o suma de x coroane daneze per vot la locale si y coroane daneze per vot la parlamentare.
      NU mai aloca alti bani dupa aceea pentru campanii etc.
      In ROMANIA avem asa: astia micii suntem buni doar sa platim taxele la stat, iar in alegeri la locale, daca nu luam 3% voturi per judet, desi noi concuram doar in propria comuna, ca oricare altii din vest, atunci doar cei mari primesc banii cheltuiti in campanie, iar cei mici raminem doar cu obligatia de ai alege pe cei mari, chiar daca si noi avem alesi locali.
      Este o alta dubla masura si concurenta neloiala, care de fapt duce la efectele mentionate de Septimius Parvu in articol.
      in ROMANIA banii dati pentru partidele mari luna de luna, raportat la nivelul de trai vs cel din Danemarca sunt mult mai mari.
      Bani primesc luna de luni, inclusiv din taxele platite luna de luna de alesii si membri partidelor cu alesi locali in comune si orase, dar nu 50 de consilieri judeteni minim, se duc in sume de 280 milioane lei, includ aici si suma speciala luata de UDMR in 2022 ca ong favorizat al maghiarilor din ROMANIA in relatia cu statul roman. Asta este o alta concurenta neloiala si care fac ca cei mici sa nu aiba cum sa reziste.
      In alte tari din UE si cei ce obtin de exemplu 1% in AUSTRIA, la un prag de 4% in Austria, primesc finantare, deoarece nu este normal ca unii sa avem doar obligatia de a plati taxele si altii drepturi speciale, sa fie mai egali ca altii
      Asa cum zicea si Septimius, nu se mareste suma din buget, ci ceea ce se acorda sa se acorde echitabil. La obligatii similare este logic sa ai drepturi similare, nu?
      Nu mai povestim ca ROMANIA este singura tara din UE care nu permite alesilor locali mandat REPREZENTATIV, adica parlamentarii si europarlamentarii pot deveni independennti sau pleca spre alt partid, dar cei mici din CL si CJ uri nu , fiind tinuti legati de glie de dulaii mari ce conduc psd pnl udmr etc.
      NU mai discutam ca pina ce au venit comunistii in ROMANIA primarii faceau voluntariat in comunele din ROMANAI, asa cum fac de exemplu 60% din cei 600000 alesi locali din cele peste 32000 UATuri din FRANTA.
      Toate tarile din vest au sistem de incompatibilitati prin care PRIMARII si viceprimarii de comune si mici orase au jobul lor de zi cu zi in alte parte, iar ei la primarie au job part time. Asta schimba radical tipul de candidat combinat cu celelalte prevderi ce duc spre ceea ce se numeste DEMOCRATIE LOCALA FUNCTIONALA BAZATA PE REPREZENTATIVITATE, ceea ce ROMANIA nu are de prin 1996 incoace si nu va avea nici in 2024 la alegeri.
      Daca prin aceste prevederi mentionate mai sus si altele ascunse in alte legi gen cod administrativ cei din psd pnl udmr nu permit la vreo 90-95% sa concureze usor, inclusiv la fel de usor cum pot concura la LOCALE, jos in comune si orasele americane, dar mai ales in EUROPA UNITA, atunci ce fel de alesi sa avem sus? Daca de jos nu dai libertatea de A FI ALES, liibertatea cistigata alaturi de dreptul de a NU vota oricum si pe oricine in 1989, atunci ce fel de alesi sa ajunga sus?
      Cum ar fi sa puteti alege doar din maxim 5-10% piata potentiala, iar ceilalti 90% dintre potentialii ofertanti sa nu poata usor sa va vinda serviciile in propria comunitate?
      Ar fi ca in politica din ROMANIA, unde cei din psd pnl udmr stiu ca si daca doar 5% ies la vot in 2024, deoarece ceilalti s-au saturat ca tot astia ramin majoritari, atunci ei stiu ca din 5% tot ei vor forma majoritarea, iar oamenii nu au de unde sa stie de ce se intimpla asa, deoarece cauzele nu le prezinta nimeni.

      • Felicitari! Este o expunere clara a faptelor pe care cetatenii le stiu, dar nu le pot formula clar. Lipsa de reprezentativitate a fost evidenta in 2009, in care majoritatea covarsitoare a romanilor au spus ceva (unicameral, 300) iar decizia a fost exact pe dos (a crescut nr parlamentari, mentinut bicameralitate)
        Finantarea unui partid – dar si a unei formatiuni civice sau candidat independent -strict in baza numarului de voturi primite (fara redistribuiri si praguri) ar putea schimba mult in bine politica si functionarea societatii in Romania.

  3. Poate ar fi suficient sa ne limitam la a sustine in viata anumite entitati economice ce apartin Statului Roman chiar daca uneori banii s-au dovedit aruncati pe apa Sâmbetei sau pe hirtia igienica devenita unora , intre timp,indispensabila .Partidele politice sunt usor de infiintat si asta pare a fi destul .Nu putem oferi supravietuirea tuturor Partidelor ca ne-am pomeni degraba cu milioane de astfel de entitati politice .In aceasta situatie de conflict, aflata la granitele nostre ,ar trebui ca fondurile sa fie chibzuite cu mare atentie .Practic ne aflam in razboi si ultima nostra grija ar trebui sa fie Partidele politice din Romania si modul lor de supravietuire . Istoria acestora ne-a arat cum unele dintre ele , din dorinta de a pune mina pe banii oferiti de Stat , nu au tinut cont de deciziile votantilor si si-au impus de la centru candidatii ,in mod unilateral, fara a tine seama de rezultatul politic final . S-au gindit doar cum sa ia banii .Momentul de fata este propice puneri in practica a unor modificari electorale de substanta ce nu ar mai permite , printre multe altele , partidelor de buzunar , sa devina Partide Parlamentare care acum mai mult incurca jocul politic din Parlament si care deresponsabilizeaza Partidele cistigatoare, aflate la guvernare ,ce pot refuza punerea in practica a unor cerinte cetatenesti sau chiar al propriului lor program expus cetatenilor in campania preelectorala motivind imposibilitatera obtinerii unei majoritati necesare spre a putea pune in practica aceste anterioare propuneri .Marirea pragului electoral , marirea pragurilor pentru Aliantele de partide, micsorarea virstei la vot , obligativitatea existentei unor Filiale de partid peste tot in tara , eliminarea participarii unor entitati nonpartide la viata politica , reglementarea votului in diaspora in scopul usurarii prezentei la vot , scoaterea din peisajul politicilor romanesti a partidelor extremiste ce nu respecta Constitutia tarii , un referendum ce ar duce la schimbarea formulei guvernamentale , toate acestea pot oferi Romaniei ,in conditiile de criza ,o mai mare forta a deciziei atit de necesara acum .

    • Aveți o profunzime în analiză și o dedicare pentru valorile democratice care rivalizează doar cu calitatea punctuației dvs.

      Pe baza observației istorice că majoritatea partidelor s-au preocupat doar cu accesul la resurse, concluzionați că soluția e îngreunarea pe cât de mult posibil a accesului partidelor noi în politică, pentru ca „mai mult încurcă jocul politic”. Cu alte cuvinte, dacă partidele sunt proaste, ce rost are să mai apară alte partide proaste să le deranjeze pe cele vechi de la masa cu bucate. Le fuzionăm pe toate în stilul Rusia Unită, punem un tătuc în frunte și mergem stabil înainte.

    • Dvs ati co fondat un partid si ati concurat cu propria echipa doar in comunitatea in care traiti si sa ajungeti sa cititi legile la care face referire autorul articolului?
      Ati citit vreodata ceva despre democratiile locale occidentale bazata pe reprezentativitate ale tarilor din UE?
      O tara nu are partide doar pentru a ajunge in parlement, deoarece o tara nu este condusa doar de parlamentari.
      O tara, dupa cum stiti foarte bine, este formata din suma miilor de comunitati locuite de oameni diversi, unii unici in acea comunitate la nivel de ROMANIA. Daca aceste mii de comunitati, pornnd de jos pot sa isi aleaga, doar din lista de candidati formate si din cetateni ce nu doresc sa aiba sefi in PSD pNL UDMR etc, ci doresc sa fie ei ca cetateni ai statului asa zis democratic ROMANIA parte din propria echipa, propriul partid, iar alti cetateni din comuna sau orasul lor sa poata alege din mai multe optiuni.
      La locale OMUL SFIINTESTE LOCUL, doar ca omul ca sa poata cistiga majoritatea in CL trebuie sa faca parte dint-o lista, deoarece nu ai cum sa cistigi majoritatea ca independent si sa faci buna guvernare locala la tine in comuna in care stai tot anul aproape.
      De ce doar unii sa aiba LIBERTATEA de a oferi cu propria echipa o alternativa la ce ofera urmasii PCR ului din psd pnl udmr?
      De ce unii romani sa fie mai egali ca altti romani sau unii maghiari din UDMR sa fie mai egali ca alti maghiari din afara UDMR?
      De ce unii trebuie doar sa platim salariile altor angajati de la alte partide si noi cu ale noastre grupuri de oameni din comunitate, parte din partide ce au alte viziuni la nivel de comunitate sa fim tratati ca cetateni de mina a doua?
      Daca avem alesi si noi cei mici, atunci de ce alesii celor mari sa fie finantati luna de luna din cele peste 450 milioane lei alocate anual partidelor si ONG urilor etnice ce au alesi in parlament?
      Adevarul este ca PSD PNL UDMR se bazeaza pe oameni care au astfel de opinii antidemocratice, opinii care spre deosebire de tarile in catre au plecat si ramas milioane de romani sunt foarte toxice si contribuie sau au contribuit la plecarea acestor cetateni, care vazind ca afara au mai mare libertatea de a concura si a alege oameni mai buni, fac sa nu mai revina, desi ini ROMANIA in anumite cazuri ar cistiga financiar mai bine. NU mai revin deoarece acele tari permit sa existra multe partide de multe feluri, inclusiv cele catalogate EXTREMISTE.
      Toate partidele din ROMANIA se infiinteaza avind un statut si PROGRAM POLITIC depus doar la Tribunalul Bucuresti, iar aceste documente sunt analizate de PROCURORII ministerului public si daca este ceva anticonstitutional in ele, atunci judecatorul nu va aproba infiintarea lor.
      In viata reala, cu sau fara legi proaste date de psd pnl udmr avem EXTREME si vom avea extreme.
      Este doar o forma de catalogare a unor oameni strinsi in organizatii politice, oameni care au alte principii si viziuni decit altii.
      Cit timp acei oameni respecta constitutia si legile tarii au tot dreptul si trebuie sa aiba tot dreptul sa candideze in aceleasi conditii ca orice alte cetatean.
      ROMANIA a fost si este una din cele mai antodemocratice tari din UE, iar asta din cauza barierelor stupide prin care 90-95% din cetatenii ROMANIEI nu pot sa fie alesi, daca ar dori sa concureze, deoarece nu o pot face usor ca orice alt roman din diaspora, care daca ar dori sa concureze alaturi de cei din acea comuna o pot face foarte usor. Este decizia omului din comunitate pe cine vrea el sa aleaga si este important sa aiba din ce alege.
      Cum ar fi sa nu puteti alege din 90% din piinea din piata, bautura, haine, servicii de telefonie etc?
      Ar fi ca in politica actuala din ROMANIA…

  4. Să susții din banul public, din banul contribuabilului, din banul meu, mai exact, niște partide cu statute aberante mie mi se pare de o stupizenie nemărginită, dacă n-ar fi o hoție la vedere, legală și cu acte în regulă. A, tot așa e și în alte țări… Da, nu suntem singurii furați, singurii păcăliți din lumea asta.
    Un partid trebuie să aibă forța membrilor și a susținătorilor săi, cu transparență și o contabilitate fără reproș, ceea ce i-ar da credibilitate și șanse mari la urne.
    Ș-apoi, vasăzică, șefii de partide vând și trafichează locurile de pe liste, după propriul lor interes, iar eu, votantul, nu aleg nimic, doar confirm alegerea șefilor de partid, eu confirm, legitimez și îi autorizez, le dau puterea să mă fure, să mă înșele, eu însumi devenind complice, măcar moral, la infracțiunii asupra statului și mea, deși nu cu mine împart ”foloasele necuvenite”.
    Am avut tupeul, cât mi-a fost la îndemână, să-ntreb câțiva politicieni (care doctori, care profesori…) de ce și-au lăsat profesia din care, ei și familia lor, trăiau binișor și fără a le fi rușine de cum își câștigau pâinea și s-au aventurat în politică, în cloaca murdară pentru a se face de râs și a sfârși, uneori, chiar în pușcărie. Nici unul n-a reușit să pronunțe o propoziție coerentă, cap coadă, fără a spune frazele, expresiile acelea ridicole, de genul ”a venit rândul nostru să ne sacrificăm”, slogan de care ne amintim toți. Iar eu, guguștiucul, trebuie să alerg să-i votez…
    Citind acest comentariu asupra unor statistici, ciudat de temperat și prudent în interpretări, înțeleg de ce este, totuși, nevoie și de alegători, de tot mai mulți alegători. Și, stupefiat, aflu că, în vreme ce populația e în continuă scădere, numărul alegătorilor din țara asta e în continuă creștere, diferența fiind doar de vreo 66 de mii de persoane. Probabil că un alegător e numărat ca votant cu ambele mâini, chiar dacă în una ține cazierul de borfaș…
    Este un mare interes, politic și de afaceri negre ca, indiferent de realitate, numărul alegătorilor trebuie să crească, așa justificându-se numărului tot mai mare de aleși în organismele de conducere și administrare a statului, sporirea numărului de angajați plătiți de la bugetul de stat și, știu prea bine, dincolo de toate promisiunile electorale, aceste angajări bugetivore vor fi mereu în creștere. Cred că, votând legi proaste cu 600 de parlamentari, se pot vota legi la fel de proaste și cu trei sute, cu două sute de parlamentari, dar măcar vom face o economie!
    Sigur că eu înțeleg greșit; probabil sunt singurul care înțelege greșit și egoist democrația formidabil de corectă în care, vreau, nu vreau, exist și eu, un oarecare. Dar e bine să știți că nu toți suntem entuziaști și mândrii de ”aleșii noștri”!

    • Cei de la AUR primesc bani de la stat – faptul ca nu ii cheltuie e problema lor. Au fost si alte partide gen Forta Nationala – inexistent de altfel in realitate – care erau eligibile. Adica exista deja partide cu probleme, care nu sunt transparente si care primesc un car de bani. As incepe cu PSD, care refuza sa publice contractele legate de publicitate si care are niste raportari foarte minimaliste. Pe de alta parte, exista si partide mai mici, decente (da, sunt si o gramada de partide cu nume si obiective aberante) care nu au acces la bani pentru ca exista un monopol al clasicilor.

    • Barbados, locurile, mincarea pe vremuri cind era rationalizata se trafica, deoarece nu era oferta mare de produse, partide care sa poata sa ii concureze incepind de jos.
      Am scris mai sus in celelalte comentarii mai multe informatii.
      Da, poate ca nu stiai, dar PSD PNL UDMR se folosesc de faptul ca oamenii nu stiu si chiar cele citeva ONG uri din Bucuresti, care sunt implicata in zona de civism politic nu sustin de fapt existenta acestor bariere reduse pentru ca acesti baroni politici sa dispara si eventuale sisteme mixte de vot, adica vot omul de pe lista si nu mai conteaza unde il pune baronul actual.
      Da, legile antidemocratice, finantarea neloiala doar a celor mari, inclusiv din banii cetatenilor din partidel emici, care platesc ca cetateni taxe si impozite la stat, din care sunt finantati cei mari sa devina si mai mari baroni, duc la aceste efecte ce le vezi tu.
      Da, la noi din 1990 incoace, cind aveam vreo 90% prezenta la vot, deoarece doar atunci am avut ca Olanda prag matematic in alegeri si se puteau infiinta usor partide, numarul de cetateni care au decis sa se foloseasca de dreptul de a nu mai vota a scazut, iar prezenta la vot a ajuns de 30-35%. PSD PNL UDMR stiu clar ca si daca vor iesi la vot in 2024 doar 5% din cei de pe lista electorala, tot ei vor avea majoritatea, deoarece au avut si au grija ca oamenii sa nu mai fie interesati de buna guvernare a propriei comunitati in care traiesc, muncesc, platesc taxe etc.
      Urmasii PCR ului se multumesc cu oamenii care dau din gura si din taste, dar nu ii vor concura in miile de comune, de la firul ierbii, deoarece efortul de a-i concura este imens.
      Romania nu are de zeci de ani democratie occidentala functionala bazata pe reprezentativitate si doar cei din psd pnl udmr spun ca ROMANIA a avut si are asa ceva.
      Cind nu permiti usor ca proprii cetateni sa te concureze in orice comunitate incepind cu localele, cind nu poti sa concurezi usor cu propria echipa si doar cei mari sunt favorizati, atunci este normal ca oamenii sa fie scirbiti si sa creada ca ceea ce a construit ca efecte ale legilor antidemocratice cei din psd pnl udmr si alti puiuti de ai lor ar fi democratia.

  5. Nevoia ce consta in aparitia multor Partide Politice si-a dovedit ineficienta in Romania .SUA are Democratia cea mai reprezentativa acolo unde doua mari Partide isi disputa intiietatea .Partidele mici nu isi pot tine promisiunile electorale si mai mult incurca decit descurca jocul politic din Parlament facilitind si partidelor mari o anume neconcordanta in a-si aplica promisiunile electorale fiind suntate de fiecare data de limitarea procentelor ce ar permite folosirea productiva a cistigarii unor alegeri .Este nevoie de o noua lege electorala prin care cistigatorul sa poata oferi cetateanului ceea ce a promis .Cresterea procentelor de intrare a Partidelor in Parlament trebuie realizata .

  6. 1,Problemele calitatii si defectelor legislatiei si a partidelor politice sint numeroase, dar secundare in raport cu ,,creatia” pe banda rulanta a acestora doar cu programe politice NOI, dar fara nici un ,,proiect de tara”.
    Cum sa iasa astfel Romania din starea de natiune esuata?
    Analizele si dezbaterile tuturor se centreaza exclusiv pe caracteristicile secundare ale legisdlatiei si partidelor!
    Fara a pune piciorul in prag noilor partide cu cerinta DEMOCRATIEI ECONOMICE alaturi de democratia politica, totul a devenit o ,,forma fara fond”, in care democratia politica inseamna beneficiul puterii si resurselor catre virfurile partidelor, care de trei decenii ne fericesc cu saracia cronica a unei treimi din populatie!Democraia economica inseamna ,,crestere economica prin indatorare” iar nu prin reconstructie industriala!
    Prima cerinta la infiintarea partidelor ar trebui sa fie prezentarea si evaluarea de catre o institutie stiintifica a ,,programului economic-social” care sustine material-financiar ,,directia” sa verde, social-democrata, a romilor, etc.Fara cerinta unor indicii serioase ca partidul nu este infiintat doar pentru a fi inca un mincator de bani (alaturi de cele infiintate din 1990 sau mai tirziu), cele noi ,,bat apa in piua” cu PROGRAME ECONOMICE TEORETICE (sau ,,reincalzite”) in urma carora Romania ajunge azi, maine, in incapacitate de plata!
    Aceasta ar trebui sa fie ,,cenzura” absoluta nu TRIBUNALUL, contra unor veleitari poltici care n-au reusit sa gaseasca ocupatii profesionale multumitoare si cauta sa fenteze societatea cu o cultura economica insuficienta (ca nucleu de partid), devenind senatori, deputati, presedinti de CJ sau locale, primari, consilieri, cu unica realizare vizibila: Romania la sapa de lemn.
    2.Un caz de manual este al partidului d-lui Ciolos, care a avansat politic pina la starea de a solicita presedentiei guvernarea acum 3 ani, dar programul sau economic – apa de ploate – era constituit din insumarea punctuala pe 70 de pagini a ceeace avea de facut guvernul, fara nimic concret si OPERATIONAL.
    Nici vorba de REINDUSTRIALIZARE sau politici industriale, programul in sine fiind o contradictie in termeni pe ansamblu.
    Pe de o parte se vorbea de masuri de disciplina financiara si bugetara, iar pe de alta parte se promitea tot felul de sprijin financiar unor domenii, fara sa arate din ce surse vor fi procurati/produsi acei bani!
    Programele si proiectele economice ale celor doua partide mari sint de aceeasi ,,clasa” si spre ghinionul nostru, vor cistiga impreuna (ori singular) guvernarea dupa 2024.

  7. Este usor observabil cu gindirea de tip socialisto- comunista inca bintuie prin imaginatia multora .Statul , Presedintele si Guvernul sa faca , sa dreaga , neintelegind cum mai toate mijloacele de productie nu mai apartin statului .Politicile guvernamentale nu sunt politici eminamente economice ele sunt politici juridice care ofera economicului un model de activitate si care pot dezvolta tara doar daca ele sunt asociate cu politicile de acest fel venite de la UE .Deja ,se vor privatiza , vinde ,catre entitati economice romanesti si din UE multe dintre activele statale neperformante .Cum mai toate deciziile , de importanta , sunt luate acum de NATO(pe segmentul militar )si de UE Guvernele vor gestiona realizarea ambitiilor Europene , in integralitatea lor, prin punerea de acord cu toate celalalte Natiuni componente .O reforma Electorala este si ea obligatorie .Trebuie oferite natiunii noi provocari .

  8. Partidele din România sunt vehicule pentru îmbogățire, nu pentru generat politici publice. Politicienii români care ajung decidenți sunt atent selectați dintre cei mai obedienți și de preferat șantajabili inși dintr-un areal bine definit.

    Oamenii care ar putea genera vectori de dezvoltare la nivel de societate sunt permanent ocoliți și dacă e nevoie, ocultați, constant blocați când vine vorba ca ei să poată ajunge la butoanele de decizie politică.
    Iată pe cine „ne bazăm” când sunt alegeri, așadar.

    Cât privește finanțarea partidelor, am trecut de la festivalul infracțional numit de presa anilor trecuți „Operațiunea Bani pentru partid”, când orice contract cu bani publici era condiționat de remiterea pe sub masă a unor sume către partidul care dădea majoritatea parlamentară, la alocarea direct prin lege a unor mari sume de bani către partidele parlamentare.
    E și ăsta un fel de progres, orice s-ar spune :)

    • Mare adevar ati spus. Acest lucru este valabik de 30 de ani. Romania ar trebui resetata din temelie. Multe actiuni se fc sub obladuirea partidelor, mai ales a celor aflate la guvernare.

  9. Cu cat exista mai multe partide mici sau medii in parlament, cu atat mai bine. Daca fiecare astfel de partid ar avea o pondere importanta, iar pana si un singur vot ar conta si ar face diferenta, ar fi foarte bine. Atunci cand exista doar 1-2 partide foarte mari, care isi voteaza legi pentru propriul interes, atunci avem o problema. Olanda reprezinta un exemplu de democratie in care exista zeci de partide in parlament, fiecare avand un cuvant sau vot greu de dat atunci cand se voteaza o lege.
    Apoi, noile ideologii si politici stangiste (de natura socialista) vor sa acapareze pretutindeni intreg spectrul politic si sa se impuna, iar partidele clasice, cu politici ceva mai conservatoare sunt etichetate ca extremiste sau de extrema dreapta. Asa s-a nascut curentul stangist „woke” sau „cancel culture”, care urmareste sa distruga istoria occidentala si chiar arta occidentala si sa le transforme in ceva nou, amorf si fara relevanta, in care o mare parte a societatilor vestice nu se mai regasesc. Astfel de politici stangiste provin de la „ideologii” rusi si chinezi, si fac parte din arsenalul politic si informational cu care suntem bombardati zilnic, atunci cand exista pauze intre tirurile de rachete din Ucraina.

  10. Mare adevar ati spus. Acest lucru este valabik de 30 de ani. Romania ar trebui resetata din temelie. Multe actiuni se fc sub obladuirea partidelor, mai ales a celor aflate la guvernare.

  11. Poate exista o țară democratică fără partide?
    Nu.
    Eu ca cetățean am nevoie de partide?
    Da.
    Sunt mulțumit de oferta politică existentă?
    Nu.
    Și atunci?
    Păi atunci trebuie să încurajez noi partide politice.
    Cum să le încurajez?
    Finanțându-le din preaplinul meu. Sau ajutându-le cu ce știu și cu timpul meu dedicat lor. Altfel sunt un ipocrit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro