vineri, aprilie 19, 2024

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de sud ocupată de englezi, care a început să facă profeții despre reîntoarcerea strămoșilor. Dacă tribul Xhosa aveau să-și ucidă vitele și aveau să-și ardă cerealele, atunci strămoșii aveau să reînvie și să îi învingă pe englezi și să facă o lume nouă.

Sarili, șeful tribului Xhosa, a sprijinit-o și a încurajat-o. După ce au ucis vreo trei sute de mii de vite, în 1857, Xhosa au suferit o imensă foamete, și din o sută de mii au supraviețuit vreo 27 de mii. Strămoșii nu au înviat și nu i-au învins pe englezi.

Americanii au interzis alcoolul în 1919, printr-un amendament la Constituție (care pretinde un grad foarte mare de consens). Amendamentul a devenit lege cu 287 de voturi contra 100, trei contra unu. În 1933, după 14 ani, amendamentul era anulat. Și era anulat după ce, timp de 14 ani, crease o clasă interlopă puternică și influentă, care împușca pe străzi și mituia polițiști, judecători și politicieni.

Credințele colective absurde și suicidare nu sînt apanajul triburilor primitive. Americanii înșiși, cu checks and balances, cu state care echilibrează puterea federală, americanii cu tradiție democratică au izbutit să voteze prohibiția, crezînd într-o majoritate care nu exista, și într-un consens care nu exista. Și primitivii negri Xhosa, și civilizații cetățeni ai SUA au căzut în capcana unei psihoze colective. Despre adulația germanilor pentru Führer nu are rost să mai vorbim.

Popoare întregi pot deveni complet iraționale.

Am spus că 25 % din Xhosa nu și-au ucis vitele și au supraviețuit. Tot 25 % au fost congresmenii americani care au văzut lucid că interzicerea alcoolului, în pofida a mii de ani de tradiție, e imposibilă. A cîștigat voluntarismul puritan orb. În România, la fel, 30 % din populație a rămas lucidă și s-a vaccinat.

Mass media au încurajat iraționalismul pentru a face audiență

Posturile TV din România poartă o vină imensă. De la rețetele medicale naturiste din Formula AS, care promovează o medicină bazată pe plante, cititorii-întreabă-cititorii-răspund, fără nici o mediere din partea unui medic, la ghicitoarele care apar la diverse posturi de televiziune, la horoscoape, la toate antivaccinismele – televiziunile au sacrificat orice etică profesională de dragul senzaționalismului și al audienței. Marele laș a fost CNA-ul, Consiliul Național al Audiovizualului, care nu a sancționat aceste derapaje sistematice.

Televiziunile sînt de vină, major, pentru falsele dezbateri despre coronavirus, în care au acordat același timp medicilor (rareori imunologi) și conspiraționiștilor de rînd ca Olivia Steer.

Românii oricum erau un popor fragil. În anii 1990, din cauza prăbușirii asistenței medicale, au apărut bioenergoterapeuții. Un sondaj PEW arată că românii sînt, în Europa, cei care au cele mai multe talismane purtătoare de noroc. Pe Atlasul valorilor europene (Harta ”Most people can be trusted” / putem avea încredere în majoritatea oamenilor) românii sînt cei care au o încredere extrem de mică în semenii lor (12 %) și deci și o încredere mică în stat, și deci un grad înalt de conspiraționism.

https://archive.atlasofeuropeanvalues.eu/new/europa.php?ids=133&

; și Atlas of European Values, Brill, 2011, pag. 62.

Să repetăm : românii nu au încredere nici în stat, nici în semenii lor, dar au încredere în talismane.

Neîncrederea cronică în stat e datorată faptului că timp de secole statul a însemnat fie ocupantul habsburgic, fie fanarioții trimiși de otomani, fie statul comunist instalat de ocupația sovietică. Dar situația aceea s-a terminat. Statul român e, desigur, și azi, inept și autoritar și ne minte. Dar azi avem surse de informație multiple, nu mai există cenzură, și legile UE și instituțiile UE monitorizează oarecum statul.

Măsurile luate de statul român contra pandemiei, bune sau proaste, pot fi comparate și cu cererile OMS, și cu măsurile luate de alte state europene. Neîncrederea cetățenilor în stat este, prin urmare, paranoică. Ceea ce face statul, și ce nu face, e verificabil.

Statul, din populism, s-a lăsat intimidat și de patronat (care se teme de scăderea afacerilor) și de o parte din angajați, care au avut de suferit de pe urma șomajului și șomajului tehnic.
Dar în 19 octombrie 2021, România a avut 18 mii de cazuri de coronavirus și peste 570 de morți. Nu-i trebuie nimănui vreun talent matematic să calculeze că numărul de cazuri se dublează o dată la două săptămîni, că într-o lună, numărul celor ”curent infectați” a crescut de la 17 mii la 170 de mii.

Cu un cluster de țări occidentale în care numărul de morți a scăzut sub 10 pe milion de locuitori săptămînal, și unul de creștere (Ucraina, Serbia, Basarabia, Bulgaria) vedem, șase luni după începerea campaniei de vaccinare, că trebuie să vorbim de o componentă religioasă și culturală. Țările ortodoxe sînt cele mai afectate. (vezi situl Our World in Data).

Pe săptămîna 13 oct. – 19 oct. sînt 2545 de morți, ceea ce înseamnă 133 morți pe milion/săptămînă. Actualizat pentru 20 octombrie 2021 tabelul arată astfel :

Reamintim cititorului îngăduitor că guvernul inept al Libanului a abandonat ani de zile o încărcătură imensă, 2700 de tone, de nitrați explozibili în port. Cînd au explodat, în august 2020, au făcut 200 de morți și 7000 de răniți. Libanul e un stat eșuat (failed state).

În România au murit 7000 de persoane de coronavirus între 12 septembrie -18 octombrie, fără ca populația să se alerteze, fără ca guvernul să facă ceva.

Un stat eșuat (failed state) poate eșua din mai multe motive. Poate eșua din cauza unor conducători inepți. Poate eșua din cauza unor conducători atît de corupți, încît legile nu mai sînt respectate. Poate eșua cînd populația refuză să coopereze cu autoritățile. La noi, putem vorbi de toate aceste trăsături : un guvern cenzurat de către Parlament, un alt guvern care întîrzie să apară din certuri politicianiste, o populație care nu acceptă autoritatea statului din motive conspiraționiste.

De la declinul demografic la prăbușirea demografică

Media deceselor între 2000-2015 este de 257 mii pe an. În 2020, numărul de morți e de 297 mii, cu 40 de mii peste această medie, adică cu 14 % mai mare.

Cifra morților de coronavirus e de doar 18 mii. E un exces de 22 de mii de morți rămas ne-explicat. Povara pandemiei asupra societății nu constă doar în morți, cheltuiala cu tratamentul, zilele de muncă pierdute, ci și în bolnavii de alte boli care sînt netratați și mor. Ce înseamnă 40 mii de morți suplimentari ? În România s-au născut 178 de mii de copii în 2020.

297 mii de morți – 178 mii născuți înseamnă o scădere demografică anuală de 119 mii oameni. E echivalentul bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, anual.

Dacă situația continuă, România va pierde PESTE un milion de locuitori în fiecare deceniu – în plus față de emigrație, greu de cuantificat, dar pe care o putem estima la 200 mii anual.

Dacă situația continuă – și emigrația nu se oprește, mortalitatea nu scade, natalitatea nu crește – România va pierde încă trei milioane de locuitori pe deceniu, și îmbătrînirea populației se va accelera.

Într-un articol mai vechi, semnalam că în deceniul 2025-2035 se vor pensiona peste trei milioane de persoane și vor intra în cîmpul muncii două milioane, cu un deficit de un milion.  Îmbătrînirea populației, și creșterea enormă a ratei de dependență, sînt o problemă grea dar ignorată și de populație, și de guverne.

Cu soldul negativ al natalității + emigrare, România va pierde de acum vreo 330 de mii de locuitori anual, un milion în trei ani. România va pierde trei milioane de locuitori între 2020-2030.

Cum am arătat în Sfîrșitul emigrației, între 2032-2039 se vor pensiona un milion de locuitori, decrețeii, 2,7 milioane, înlocuiți de un milion de tineri. Raportul de dependență va crește incalculabil.

Dacă prostia ar durea, spitalele ar fi pline”. Păi sînt pline spitalele.

Democrație, raționalitate, medicină.

O iau de la capăt.

Africa de sud se confruntă, din motive pe care nu le extind aici, cu o imensă epidemie de SIDA. Președintele Thabo Mbeki (2000-2008 ) și infama sa ministră a sănătății, Manto Tshabalala Msimang, au afirmat că SIDA nu e cauzat de un virus, și prin urmare nici triterapia antivirală nu era necesară (și trece cu suc de sfeclă). Am putea pune această atitudine pe seama vreunui iraționalism tribal. Însă, în 2020, președintele conservator al Braziliei, Iair Bolsonaro, a avut aceeași atitudine de negare a existenței, sau gravității, pandemiei de coronavirus. Nu există nici o legătură necesară între democrație, Öffentlichkeit, dezbateri publice libere, pe de o parte, și introducerea unor măsuri de sănătate publică bazate pe știință.

Nongqawuse și șeful de trib Sarili, Thabo Mbeki și Manto Tshabalala Msimang, Volstead și congresul american prohibiționist, Iair Bolsonaro. Toate aceste cazuri ne arată că popoare întregi devin iraționale, că majorități alese democratic iau decizii iraționale. Și că simpla democrație, dezbaterea publică necenzurată nu sînt suficiente ca să ajungă la decizii raționale sau decizii bazate pe datele științei.

Țări întregi, ca România, cad pradă unui atac triplu : conducători laissez faire, patroni care vor să păstreze economia în funcție cu riscul – cu prețul a mii de morți, și o populație obscurantistă și conspiraționistă, care se teme mai mult de riscurile absolut ipotetice ale unui vaccin decît de morții reali numărați zilnic.

Uneori, conducătorii, ca președintele Nikolaus Iohannis și prim-ministrul Florin Cîțu au preferat să sacrifice limitările propuse de colegiului medicilor (și de Organizația Mondială a Sănătății) de dragul unei ipotetice dezvoltări economice.

Pandemia a dat o lecție lumii, și această lecție e simplă : nu există nici o continuitate necesară între democrație, dezbatere colectivă transparentă, decizie rațională, decizie bazată pe date științifice. La periferiile democrației, în statele fragile, populismul și demagogia au învins decizia bazată pe știință.

 Coda

șoșoaca e Nongqawuse a româniei. Obscurantism exista în România și înainte. Antivaccinismul, opoziția călugărilor din Moldova față de pașapoartele cu cip, față de CNP (da, codul numeric personal) existau. Însă doar pandemia le-a transformat în declarații politice, în slogan politic, în strigăt de luptă și raliere, în partid politic.  Teama conspiraționistă și irațională față de vaccin e mai puternică decît sutele de decese zilnice și miile de bolnavi conectați la oxigen.

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Multumesc pt articol. Din pacate tot la aia 30% va avea rasunetul ce-l merita….
    PS: CNA nu e numai las, tinand cont de consecinte cred ca e si vinovat. Si vinovati ar trebui trasi la raspundere. Dar in tarile de „la periferiile democrației, în statele fragile”………..

  2. Foarte corect! Nu se poate califica situația in care s-a ajuns! Aproape toți se pricep la orice! Toți sunt experți in toate domeniile….de la domnia legii dar nu respecta nici o lege iar când este observat ca încalca o lege…..nu se aplica….pana la politețe și respect față de celelalt….de la aruncatul unui gunoi pe jos pana la claxonatul isteric…este mult de spus!
    Orice încercare de impunere a respectării unei reguli, legi este masiv contestată, nerespectată si, ironie, compararea cu state din Vest! Curios că in țările din Vest, romanii contestatari in țara, acolo respectă!

  3. Un eseu corect, documentat care ne arata bilele negre a unei mari majoritati a cetatenilor din Ro.Problema majora este ca presedintele actual, in mandatele sale, alaturi de guvern nu a reusit sa impuna nici un fel de reforme notabile pt.societatea romaneasca. Nu a reusit nici macar sa reduca emigrarea care se va accentua in perioada urmatoare sub spectrul crizei energetice, gazelor, cresterii inflatiei si scaderii conditiilor de viata. Jocurile de culise facute de presedinte alaturi de Citu vor avea un impact negativ catre viitor, desi incearca amandoi sa si spele imaginea cu un fost militar de cariera.

  4. Paradoxal este ca România este tara cu una din cele mai agresive campanii de publicitate pentru vânzarea de medicamente si de „suplimente alimentare”. Si medicamentele se vând, altfel n-ar exista farmacii la fiecare colt de strada. Cum se face ca putem sa-i prostim pe romani sa cumpere si sa inghita toate tâmpeniile si nu suntem in stare sa-i convingem sa se vaccineze?.
    Cunosc in diaspora o groaza de romani aparent bine educați (unii si cu studii prin occident) care refuza sa se vaccineze. Acești oameni nu sunt religioși si nu au încredere nici in autoritățile statelor in care trăiesc acum așa ca nu cred ca factorul determinant este religia sau neîncrederea in statul roman. Exista un ceva irațional pe care nu mi-l pot explica.
    O posibilă pista este data de Nassim Taleb spune in ultima sa carte, Skin in the game, in care el afirma ca in societatea de azi exista o asimetrie a riscului: in multe tranzacții sau relații unii agenți nu risca nimic, iar alții risca mai mult. In cazul in speța posibila percepție este cei care conduc firmele producătoare de medicamente nu risca nimic iar românasul simte ca el este cel care isi asuma un oarecare risc. In plus nici guvernele nu-si asuma riscuri pentru ca după cate știu nici un guvern n-a oferit anticipat compensații materiale pentru cei care ar putea muri in urma unui vaccin. Daca ar fi facut-o asta ar fi putut determina pe multi sa-si schimbe opțiunea.

    • Cum se face ca putem sa-i prostim pe romani sa cumpere si sa inghita toate tâmpeniile si nu suntem in stare sa-i convingem sa se vaccineze?
      Dacă autoritățile ar face campanie pentru acele „medicamente și suplimente alimentare” nu le-ar mai cumpăra nimeni. Neîncrederea în autorități este ridicată în România la rang nobiliar, iar rebeliunea este similară supraviețuirii.
      În 2015, când cu imigrația, un coleg de muncă, neamț get-beget, deși tuna tot timpul împotriva deciziilor politicienilor, mi-a spus un lucru: „ei sunt azi cei ce ne conduc, trebuie să facem cum spun ei. Au venit un milion de străini în Germania, noi suntem optzeci. Cu cât îi integram mai repede, cu atât mai bine. Cu cât ne împotrivim mai mult, cu atât vor aprecia mai puțin valorile noastre și își vor face comunitățile lor tot mai separate. Iar cei care vor veni în viitor vor întări aceste comunități. Dacă îi facem nemți pe cei deja veniți, vor și următorii obligați să fie tot nemți.”
      Nu trebuie să crezi în ce spun autoritățile, dar este mult mai important ca într-o societate cât mai mulți să urmeze calea celor aleși să decidă.

        • Pentru a fi relevant, studiul Tagesschau ar trebui să fie însoțit de un altul care să indice structura familiilor de refugiați. Mă gândesc că cei mai mulți sunt tineri, poate cu unul, doi sau chiar trei copii, iar soția e nevoită să aibă grijă de ei. Cu banii care ii câștigă cel care lucrează se întrețin toți. 35% nu este, văzut din această perspectivă, chiar rău.
          Probabil că trăiesc în comunități separate. Criza de locuințe, dar și o oarecare reticență a nemților i-au obligat să își caute adăpost în zonele ieftine. Și eu am locuit primii doi ani într-o clădire veche de trei nivele, fără încălzire, alături de refugiați din Bosnia, un polonez bețiv, două perechi de tineri turci (cu care ne înțelegeam cel mai bine), un drogat care lipsea cu zilele (din fericire) și două bătrâne ursuze și dictatoriale la parter, care locuiau acolo încă de la sfârșitul anilor 50, când toaleta era încă în grădină. Cum am plecat și noi de acolo, tot așa își vor găsi cândva și imigranții din 2015 – 2016 alte locuințe. La slujbă avem doi astfel de refugiați și, spre deosebire de cei din anii trecuți, prioritatea lor nu e să-și cumpere mașină scumpă.

    • Zici: „Acești oameni nu sunt religioși si nu au încredere nici in autoritățile statelor in care trăiesc acum așa ca nu cred ca factorul determinant este religia sau neîncrederea in statul roman. Exista un ceva irațional pe care nu mi-l pot explica.”

      Acel „ceva irațional” este conservatorismul social. Autorul articolului greșește când face vorbire despre „‘țările ortodoxe” ca și când în asta ar consta vina. Situația este la fel acolo unde domină religii conservatoare, alături de ortodoxie fiind neo-protestanismul (baptism, adventism etc.). Situația este radical diferită acolo unde domină creștinismul liberal (ex. în țările nordice). Biserica catolică are mesajele împărțite; una se spune de la Vatican, de un papă cu vederi liberale, și alta se spune de către cardinalii și episcopii conservatori.

      Compară și cu situația din Israel, cu o dominantă religioasă liberală dar cu enclave ultraortodoxe (conservatoare). Ultraortodocșii refuză vaccinările. Aceeași problemă este și în USA cu evreii, de exemplu refuzul comunității ultraortodoxe din New York de a se vaccina.

      Însă nu trebuie confundată cauza cu efectul. Conservatorismul social este cauza iar religia conservatoare doar întărește această cauză. Conservatorismul social are baze psihologice mult mai profinde care țin de autoapărare, respingerea a ceea ce este străin sau necunoscut și ce explicații în socioevoluție.

      *
      Teoriile conspiraționiste, în general nu doar în cazul vaccinărilor, au aderență la conservatorii sociali. Explicația constă în felul în care este rezolvată disonanța cognitivă, conflictul între fondul gândirii conservatorilor și informațiile care-l contrazic.

      • Continuare.

        Teoriile conspiraționiste sau negaționiste oferă doar pretextul afișabil ca motiv al respingerii a ceea ce creierul conservatorilor deja respinsese. În cazul vaccinărilor, conservatorul social le respinge nu pentru că ar crede în teoriile conspiraționiste / negaționiste ci crede în teoriile conspiraționiste / negaționiste pentru că ele îi oferă o justificare a respingerii vaccinărilor.

      • In general aveți dreptate domnule Sicmar. Cred insă că vă înșelați in acest punct:
        „Teoriile conspiraționiste, în general nu doar în cazul vaccinărilor, au aderență la conservatorii sociali.”

        Înainte a mă stabili la țară am trăit ani mulți intr-un mediu cât se poate de ‘progresist’ (urban, universitar, cosmopolit). In plus am ținut o cafenea/cârciumă de hipsteri vreo 4 ani. Din sutele de oameni pe care i-am cunoscut îndeaproape zic că 95% erau conspiraționiști, unii intr-un fel aproape isteric, patologic. Teoriile despre evreii care stăpânesc lumea (uimitor că se mai pot propaga astfel de aberații) și pornesc războaie prin proxy in Orientul Mijlociu, despre extratereștri, despre oculte financiare, despre big_oil (care sponsorizează sabotorii campaniei de scădere a temperaturii globale), big_pharma (care plătește doctori ca să ne bage antibiotice pe gât), despre autodetonarea planificată a turnurilor gemene etc le-am auzit pentru prima dată printre intelectualii urbani fițoși, spălăței, educați, nu printre țăranii și meșterii intre care trăiesc astăzi. Ba chiar pot spune că ăștia din urmă sunt mult mai rezervați in delirul conpiraționist, fiind nevoie de multă țuică ca să-și deschidă gurile.

      • Răspunsul hasidic la coronavirus nu e așa previzibil și unitar cum pare.
        Cea mai însemnată curte hasidică, Chabad (cuvîntul habotnic de acolo vine)
        a susținut și carantina și vaccinarea.
        https://apnews.com/article/public-health-massachusetts-coronavirus-pandemic-e5c24eb21e09fd4b9af3f047c8c0fb7d

        https://www.chabad.org/library/article_cdo/aid/4676981/jewish/Coronavirus-Resources-Inspiration.htm

        Despre subtilitatea și profunzimea răspunsului la pandemie în iudaism, vezi
        https://web.colby.edu/coronaguidance/files/2020/06/Coronavirus-pandemic_historical-medical-and-halakhic-perspectives_2nd-edition_Steinberg.pdf

      • Cred ca aveti dreptate cand spuneti ca teoriile conspirationiste apar ca justificari pentru anumite decizii subconstiente, si ca aceste decizii subconstiente deriva din personalitatea conservatoare. Observatia este insa general valabila: fiecare dintre noi avem tendinta de a crede niste lucruri care se potrivesc cu personalitatea proprie, iar apoi sa gasim justificari („rationalizing”) pentru ele. Valabil si la conservatori si la „liberali”, si la destepti, si la prosti.

        Problema e ca la persoane inteligente si educate, aceasta justificare este mai subtila, cu retorica mai buna, si, deci, mai greu de demontat, chiar daca e la fel de falsa.

        Solutia, pentru toata lumea, ar fi sa combatem mai putin si sa fim curiosi mai mult. Sa renuntam la spiritul de soldat („soldier mindset”) si sa imbratisam spiritul de cercetas („scout mindset”), ca sa fac referire la cartea (excelenta, dupa parerea mea) Juliei Galef.

  5. Tentatia de a gasi mereu vinovati, in alta parte ,este si ea parte a intelegerii multora dintre cetatenii actuali ai Romaniei .Cei 50 de ani de comunism au transformat cetateanul, aproape in totalitate , intr-un„ cersetor la Stat” .Urmatorii 31 de ani nu au facut decit sa ofere„ mina intinsa a Statului ” doar unor cetateni .Trebuie sa intelegem cum deciziile , in oricare dintre situatiile ce ne apar in fata ochilor de-a lungul vietii ,sunt personale .Statul ne ofera un cadru juridic in care noi ca si cetateni ne putem misca .Presedintele si Guvernantii au repetat de fiecare data obligatia de a respecta pe cel de linga tine ,de a te proteja si de a proteja pe altii si au pus la dispozitie vaccinarea ca singura modalitate cunoscuta de a ne proteja, in intregime ,de efectele devastatoare ale Pandemiei .Masurile luate au fost graduale si chiar daca ele nu au fost mereu „la zi ”existind si intirzieri , decizia de a ne vaccina este proprie .Vinovatul este persoana si nu statul care iti ofera la indemina , gratuit , vaccinarea .Singura masura ce poate fi luata este pedepsirea (metode multiple ) celor care mint si aduc in fata cetatenilor , din postura de influenceri , vorbe si cereri ce sustin in mod mincinos nonvaccinarea .Lucrurile au inceput sa se miste si aici si speram ca astfel de oameni sa nu mai poata fi crezuti de masele largi de cetateni , uneori fie ei si cetateni mai putin informati .Vina e a nostra, nu a altora (la nivel personal ).

  6. Au trecut războaie și nu a dispărut Romania.
    Va trece și pandemia cumva.
    Morții de atunci și acum sunt tot acolo. In cimitire. Unde se merge pios la 1 noiembrie pentru a vărsa o lacrimă și bea o țuică.
    Diferența enorma între noi și vest , respectul pentru viața umană.
    Evenimente 1907, 1989, 2017, 2019 exemple reale de cat de valoroasă și draga a fost și e viața românilor pentru conducătorii politici și cei ai BOR. Și cum refuzam constant da învățăm ceva.
    Măcar din propria istorie.

    A schimbat ceva pandemia in aceasta viziune politica din Romania , in atitudinea BOR ?
    Eu personal nu vad nimic nou.

    PS.
    Sunt vaccinat cu doua doze și voi face și a treia doza.
    Nu că cineva a ordonat asta.
    E din pura convingere personala.
    Mai bine viu decat in pardesiu de scânduri.

    • Națiunea română, dincolo de identitatea etnică data de limbă, tradiții și obiceiuri comune, a apărut în urma unui efort concertat a unor actori educați din Transilvania (și, de la un punct, Bucovina), pe durata cu sec al XVII-lea și la începutul secolului următor. Cam 4 generații. România, în cea mai optimistă accepțiune, datează din 1859 și este rezultatul efortului generației formate în spirit național și cu cultură occidentală după Pacea de la Adrianopole și Regulamentele Organice și al generației care i-a urmat.

      Avem deci o noțiune și un stat care s-au așezat pe un făgaș clar acum mai puțin de 150-200 de ani. Pînă la instaurarea comunismului, națiunea și statul au promovat un program relativ agresiv de occidentalizare (cu unele sincope în preajma și în timpul celui De-al Doilea Război Mondial). De asemenea, în tot această perioadă a existat un spor natural solid, în ciuda unor războaie sîngeroase.

      Din anii 1960, tendința naturală este de scădere a populației iar măsurile coercitive doar au întîrziat efectele. De asemenea, într-o națiune încă nesigur așezată, instaurarea regimului comunist a însemnat anularea proiectului de occidentalizare și înlocuirea sa cu un proiect care urmărea culegerea roadelor modernității cu rămânerea într-un stem tradițional, clientelar de relații. Pentru majoritatea românilor, acest proiect de bunăstare fără instituțiile sociale și politice care să o facă posibilă, a rămas ca aspirație și după 1989.

      Nu înseamnă că națiunea română și statul ei trebuie să dispară. Înseamnă însă categoric că, dacă direcția nu se schimbă, cei care, prin atitudine și spor demografic le permit supraviețuirea vor muri sau vor fi emigrat în decurs de o generație.

    • Nici eu nu inteleg de ce lumea nu se vaccineaza in Romania. Evident ca nu iau in calcul, cip-urile, 5G-ul, urmarirea persoanelor, nu cred ca totusi sunt chiar asa de multi prosti care sa creada asa ceva. Si nici faptul ca in felul asta combati interesele si imbogatirea unor firme nu tine, productia de vaccinuri nu a scazut cine stie ce din cauza celor care nu se vaccineaza.
      Asa ca eu merg pe alta idee: de ce sa nu te vaccinezi, ce poate sa strice? Atata timp cat nici macar nu costa, decat cel mult putin timp pierdut, de ce sa nu ma vaccinez, ce poate sa-mi strice vaccinul? Ca e clar ca reactii adverse, probleme dupa vaccinare sunt in numar infim, asa cum sunt la orice vaccin pe care il faci (vezi cele pe care l-am facut obligatoriu in scoala de ex.). Asa ca iarasi, pentru a n-a oara, de ce sa nu ma vaccinez, ce poate sa-mi strice??

    • Nu așa se pune problema.

      Poporul român este la nivel de mentalitate foarte conservator. În decursul istoriei conservatorismul a fost un factor benefic sub aspectul păstrării ființei naționale. Istoricul Gheorghe I. Brătianu a scris o carte „O enigmă și un miracol istoric. Poporul român”. Conservatorisuml este deslegarea enigmei.

      Acum, când omenirea se confruntă cu evoluții rapide sub multiple aspecte, acest conservatorism este de rău augur. El este o piedică majoră la adaptare.

      Pe lângă fondul mentalităților conservatoare se adaugă influența bisericii ortodoxe, ea însăși foarte conservatoare, care-și face un titlu de glorie din conservatorismul ei. Includerea religiei în programa școlară nu face decât să accentueze mentalul conservator al poporului.

      La nivel personal, creierul conservator, pus în fața unei alegeri între idei conservatoare adânc înrădăcinate în el și fapte noi, de obicei izvorâte din știință, care-i se contrazic ideile, intră într-o disonanță cognitivă. Pe aceasta o o rezolvă, cel puțin pe termen scurt și mediu, rămânând cu ideile vechi iar existența faptelor fie o neagă fie o pune pe seama unor teorii conspiraționiste.

      În altă ordine de idei, românii care au emigrat sunt mult mai liberală ansamblul poporului (pentru că conservatorii își părăsesc mult mai greu mediul în care trăiesc și se aruncă în necunoscut) iar asta are ca efect creșterea ponderii conservatorilor în țară. Efectele se văd. La nivelul mentalităților nu doar că ne apropiem de cle ale Europei Vestice ci dimpotrivă, ne îndepărtăm. Decalajul cere o justificare de ordin superior conservatorismului și de aici apare nevoia unui naționalism din ce în ce mai agresiv. Vedem asta nu numai la noi ci și prin alte părți, de exemplu în Polonia. Am ajuns astfel ca naționalismul și conservatorismul să se potențeze reciproc.

      Pe termen scurt nu există metode de ieșire din această stare de lucruri. Pe termen lung ar fi o soluție dar mă tem că este prea târziu pentru a fi implementată. Mă refer la educație și în primul rând trebuie scoasă din curicumul școlar religia dogmatică. Niciunul dintre motivele invocate pentru introducerea religiei în școală nu se mai reflectă în actualul curiculum și cu atât mai mult în felul în care este efectiv predată religia: nici cunoașterea istoriei religiei, nici educația morală, nici facilitarea accesului la cultura clasică etc.

      Până în anii ’70 ai secolului trecut lumea arabă o pornise bine pe calea modernizării. Rămâne celebră afirmația „în Beirut erau mai multe minijupe pe stradă decât la Paris”. Introducerea religiei în școală în anii ’50 a fost suficient ca în câteva zeci de ani să facă din lumea arabă ceea ce vedem astăzi.

      Nu este vorba despre influența nefastă a oricărie religii sau a oricărie forma de orientare din cadrul vreunei religii. Mă refer strict la partea conservatoare a religiei, care educă în sensul degmatico-conservator de respingere a științei și a evoluției sociale dacă aceastea contravin dogmelor.

      • Cred ca ideal e un echilibru intre conservatorism si deschidere („liberalism”). Prea mult conservatorism inseamna stagnare, prea multa deschidere aduce riscuri dificil de anticipat. Preferabil, ai oameni mai deschisi si oameni mai conservatori, cei mai deschisi experimenteaza mai mult, cu riscuri mai mari dar si cu beneficii mai mari, iar cei mai conservatori se iau dupa metodele dovedite de succes.

        Dar asta presupune dialog si libertate de alegere.

        Ce avem acum insa e un conflict intre doua tabere: „liberalii” (deschisii) ii dispretuiesc pe conservatori, iar conservatorii ii suspecteaza pe „liberali” la fiecare pas.

        Problema nu mi se pare a fi o lipsa de educatie. E o lipsa de modestie, smerenie, empatie, respect, rabdare.

  7. Prea multe incercari de a explica ceva foarte clar, o parte a mass mediei romanesti impreuna cu un partid extremist insa ales democratic sunt responsabili pt criza de fata, e simplu.

  8. Faptul ca majoritatea a hotarat, nu inseamna mare lucru. Legea, regula, inca trebuie sa-si dovedeasca eficacitatea si respectul alegatorilor. E foarte bine ca exista o parte care o contesta, astfel se vad punctele slabe, care trebuie intarite, sau poate legea e proasta, astfel mai devreme sau mai tarziu ea va pica.

    Ni se induce ca i-am ales, iar ei vor alege pentru noi si trebuie sa respectam orice prostie. Uite ca sunt check and balances in realitate. Natura a facut asa ca sa nu joace alba neagra, dimpotriva sa fie acoperite cat mai multe optiuni. De acea avem diverse forme de viata, de acea avem sexe si ne inmultim prin combinare, pentru a fi diferiti, pentru a evita dictatura majoritatii.

  9. Dar azi avem surse de informație multiple, nu mai există cenzură…

    Ia să verificăm dacă afirmația e adevărată și pe Contributors… :)

    Un studiu realizat de Cathrine Axfors și John P.A. Ioannidis de la departamentele de medicină, epidemiologie și sănătate a populației, știința datelor biomedicale și statistică, Universitatea Stanford, publicat în data de 13 iulie 2021, arata că rata de supraviețuire la Covid-19, pe grupe de vârstă, se prezintă astfel:

    0-19 … 99.9973%
    20-29 … 99.986%
    30-39 … 99.969%
    40-49 … 99.918%
    50-59 … 99.73%
    60-69 … 99.41%
    70+ … 97,6% (ne-instituționalizați)
    70+ … 94,5% (toți)

    Sinteza datelor: Au fost incluse 23 de studii de seroprevalență reprezentând 14 țări.
    Pentru ansamblul țărilor, mediana IFR (the infection fatality rate – rata de mortalitate a infecției) la vârstnicii din comunitate (ne-instituționalizați) a fost de 2,4%, și la vârstnici, în general, de 5,5%.

    Studiul poate fi citit aici:
    https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.07.08.21260210v1.full-text
    Click pe „Full Text” sau pe „Preview PDF”.

    • Nu sunt specialist în acest domeniu dar articolul este în mod vizibil greșit.

      Mai întâi, din aplicarea procentelor, pe structura demografică a României la 01.01.2020 (conform INS)
      rezultă că la nivelul întregii populații rezidente în România (19.329.000 persoane) ar fi de așteptat, dacă întreaga populație trece prin boală, să avem peste 161.000 morți.

      Cifrele sunt însă subestimate pentru că pe acesși structură demografică ar rezulta că 0,83483% din populație ar muri. Compar asta cu ceea ce avem în realitate, la data de 23.10.2021. La 1.550.203 cazuri de COVID avem 44290 morți, adică 2,857% adică de 3,43 ori mai mare decât cea dată de articol.

      Nu are sens să vorbim despre cazurile de bolnavi asimptomatici și neincluși în statistica română pentru că este aceași situație și în statisticile care au stat da baza articolului referit.

      • Articolul referit incearca sa estimeze numarul real de infectari, nu numarul de infectari raportate. Iar numarul real de infectari e de cateva ori mai mare (3, 5, poate chiar 10 ori) decat numarul de infectari raportate. Ca nici nu stii toti infectatii la un moment zero, nici nu poti fii sigur ca ai prins toti contactii sa-i testezi.

        De aceea testarea si izolarea nu au prea mult spor, iar spitalizarea fortata a asimptomaticilor a fost o tampenie – pentru fiecare caz pozitiv detectat mai exista 2-4-9 cazuri care se plimba fara sa stie.

        Mortalitatea reala de covid, pentru o populatie cu repartitie realista pe varste, e sub 1%, si se stie asta din aprilie-mai 2020 (am vazut estimari cam intre 0.3% si 1%).

        Tot statistica aia arata ca e esentiala vaccinarea varstnicilor (de aceea a scazut vizibil mortalitatea in UK, Israel, etc, in ciuda mentinerii ridicate a numarului de infectari), in schimb in zona sub 20 de ani (si fara boli cronice) reticenta la vaccin e perfect rationala (iata, Norvegia tocmai a anuntat ca nu mai administreaza doza a 2-a de Pfizer la copii sub 15 ani).

  10. Fiecare comentariu pe care-l voi scrie aici va începe astfel. Sunt pro-vaccin. Dintotdeauna am fost. Asta înseamnă că voi susține și voi îndemna, cu vorbă bună și argumente simple, orice cunoscut interesat/in nevoie să apeleze la 1)opinia unui medic și 2)prevenția pentru sine și cei dragi sub forma unui vaccin AUTORIZAT. Vaccinurile antiCovid disponibile in prezent exclusiv prin intermediul unor agenți guvernamentali NU au o autorizație definitivă acordată de Agenția Europeană a Medicamentului și nicio de vreo autoriate similară a vreunui stat membru. Dacă cineva are alte date despre statutul juridic al acestui produs -incă indisponibil pe piață- îl rog să le comunice, fiind, zic eu, de maxim interes public.

    Acum. Asupra cauzelor deceselor din „valul 4” . Ele sunt, in ordine cronologică, următoarele:
    1) reticența populației de a apela la serviciile de sănătate oferite de stat. mai pe șleau: frica de spitale. nu intru in detalii, dar ideea e că cei mai mulți infectați cu covid au ajuns la urgențe cu forme foarte grave ale bolii. (această cauză e valabilă si pentru vaccinații răpuși de covid in ATI).
    2) procentul foarte mic de vaccinați, mai ales in grupele de risc, printre cei vârstnici și cei cu boli cronice.
    3) imposibilitatea tratamentului ambulatoriu ce a condus la netratarea in fazele timpurii ale bolii și implicit la agravarea stării d esănătate a pacientului.
    4) lipsa medicamentelor, in special a unor antivirale, atât in farmacii cât și in spitale.
    5) protocoale de tratament in urgențe greșite, depășite, inadecvate, nepersonalizate.
    6) lipsa de timp și personal pentru un asemenea volum de muncă, in condițiile in care secțiile covid au devenkit neîncăpătoare.

    • Că există o frica de spitale , e adevărat. Sunt in un hal fără de hal in Romania.
      Statul român nu asigura un serviciu de baza , elementar in democrații. Poate de asta e o democrație originala și pe hartie. In realitate e o dictatura cosmetizata, soft.
      Dar oriunde in lume , în țările care au reușit să țină măcar în frâu pandemia ( pină la apariția vaccinurilor) armele de apărare au fost și sunt în continuare , două :
      1- testare masivă PCR. Permite descoperirea infectaților încă in faza incipienta când PUTINELE tratamente au mai mult succes. Unii au fost prinși în chiloți de pandemie. Identic ca România . Ăia au pornit cu max. 5.000 teste PCR zilnic. In 1 an au ajuns la 350.000 . Gratuite.
      Alături de ele , teste rapide și astfel capacitatea de testare a crescut incredibil. La 500.000 teste zilnic.
      Cu efect clar în găsirea timpurie a „contactelor” infectate de alții bolnavi .
      In Romania suntem plafonați mereu la 25.000 teste PCR zilnic. De un an de zile. Cu toate că au făcut 102 miliarde lei nouă datorie de stat în 2020.
      Deci ce infectat descoperi timpuriu în RO ?
      De aia și spitalele așa dezastruoase cum sunt , sunt copleșite. Cazurile grave de ordinul miilor pe zi , o normalitate.
      2- Restrictii .
      De deplasare, munca , masca obligatorie oriunde , distanta de siguranță , dezinfectarea mâinilor prezentă și gratuita la oricare intrare de magazin, bar, restaurant , birou, sală.
      Funcționează și azi , când aceste țări au ajuns la 80 % populație cu vârsta peste peste 12 vaccinata complect.

      – Remarcați că la punctul 1 Romania a plafonat voit numărul zilnic de teste PCR gratuite. Împingând cetățenii să le facă contra cost in structuri private. Și asta e criminal.
      – Restricțile din punctul 2 in Romania au fost și sunt apa de ploaie.
      Ca exemplu ilogic de decizie : NU poți face nunti dar poți să mergi la pupat moaște și slujba ?
      Ce motivare științifică e aici ? Nici una.
      In pandemie știința comanda. Nu interesul meschin a unor politicieni și preoți habarniști .

      Romania e de facto un stat eșuat.
      Nu reușește să asigure cetățenilor cele 3 servicii de baza din contractul social tipic democrațiilor. Adică în schimbul taxelor și impozitelor , se oferă asistență sanitară, educație și justiție .
      La toate cele 3 servicii de baza stam mizerabil.
      ” Romania lucrului bine făcut ” și ” Romania educata” sunt pura demagogie debitata de măreți demagogi.
      Iar vaccinarea , o înfrângere în RO.
      Sau vaccinat ei , politicienii , popii mai deștepți , masa de pensionați speciali cu familiile lor si au declarat că tot e un succes.
      Se vede. În numărul de morminte săpate zilnic.
      Ceaușescu a fost executat pentru mult mai puține cruci.

      • Sunteți probabil in asentimentul specialistului PSD in boli infecțioase, un oarecare Cercel ce a declarat recent:
        „Evident că a trebuit să fie luate nişte măsuri ca să se încerce limitarea transmiterii acestui virus, că ăsta este rolul măsurilor, dar mai mult decât atât, aş mai zice că trebuie să mai facem un lucru şi anume să începem să testăm la fiecare scară de bloc, în aşa fel încât să mai dăm oamenilor o şansă să fie diagnosticaţi din prima pentru că cu cât acest diagnostic este mai precoce, cu atât şansa de supravieţuire creşte considerabil”

        Eu insă, ca diletant, judecînd in baza dovezilor existente și a experimentelor statale deja desfășurate (vezi cazul Slovaciei), găsesc că testarea in masă nu numai că NU stopează pandemia, și nici nu descoperă bolnavii la timp, dar mai este și susceptibilă de a produce efecte nefaste. Asta pentru că am intrat de mai multe ori intr-un centru de testare, am fost testat și am constatat că acele gherete sunt niște focare de infecție, probabil cel mai important vector de transmitere a virusului sarscov2. Dat fiind faptul că protecția oferită de măști este iluzorie (vezi studiul israelian recent, publicat inclusiv in Europa, asupra incredibilei situații a clinicii cu 99% vaccinați ce a devenit focar covid cu toate că toată lumea purta măști), 10 minute petrecute in ghereta de testare reprezintă 10 minute de supunere la cel mai intens atac microbian cu putință (nu se compară concentrația virală din gherete nici cu cel mai infect microbuz rural plin cu navetiști). Deci…E o culme a rațiunii pure măsura de „distanțare socială” pritocită de politicienii (plus niște…epidemiologi de partid și stat) care împing in același timp oamenii in centrele de testare prin zgândărirea mucoaselor, centre unde se re-apropie organic (și unde saliva celuilalt e atât de prezentă încât o simți ca pe un sărut al morții). Nu-i așa?

        • Eu trăiesc în Italia.
          Testarea masiva a redus mult numărul cazurilor grave ( a depistat infectați in faza initiala care e tratabila ).
          Soția vaccinata cu 3 doze , e testată săptămânal lucrând în contact cu multi vulnerabili. Adică bătrâni.
          Chestia că voi ăștia care susțineți ineficiența testării in masă ( cu test PCR nu alea rapide care dau jumătate erori ) nu reușiți să pricepeți diferența între 350 morți pe zi și 27 de morți în aceiași zi precum și cauzele diferențelor.
          Să aveți o zi buna.

          • Și eu cred că dumneavoastră nu reușiți/nu vreți să înțelegeți că in România, ca și alte țări, numărul de decese declarate de COVID NU a scăzut deși campania de testare a fost intensificată. De exemplu: in iunie-iulie media de teste (calculată la ultimele 7 zile) era de 22.000-23.000/zi, iar la începutul lunii octombrie a existat o creștere bruscă până la peste 60.000 (azi a ajuns la 70.000). In iunie mureau 2-3 oameni pe zi, in octombrie peste 300. In octombrie 2020, inainte de vaccinare, se inregistrau 70-80 de decese pe zi. Media de testare era in jur de 25.000/zi.

            Deci. Puțină matematică, puțină logică și un strop de efort intelectual, vă rog.

            Să aveți o zi nu numai bună, ci măreață vă doresc.

  11. F bun articolul. Bravo! Nu am nimic de adaugat, doar ca e trist, tare trist.

    P.S Ciudat e ca desi scade masiv si rapid populatia Romaniei, totusi pretul caselor creste si se si construieste f mult.

    • Poate nu ati auzit de „prima c(o)asa” si de plafonul majorat de la 60k la 120k EUR. Cu alte cuvinte daca un amarastean optimist isi ia casa si nu iti mai poate returna creditul de 120, tu creditorul nu risti nimic pentru ca acest credit e garantat de stat :))
      Asta si desigur fuga banilor speriati de inflatie in real estate. Sa fim seriosi, cine cumpara aur fizic si il ingroapa in curte in ziua de azi? (desi…).
      Asadar, plasament, frica, fiat & specula. Puteti studia cazul de manual al Spaniei din timpul precedentei bule imobiliare. Sau cazul oraselor goale ale chinei…
      Locuintele nu mai au nici o legatura cu locuirea propriu zisa. Daca maine s-ar anula prima casa si creditele ipotecare pretul locuintelor (si al materialelor de constructie) ar scadea dramatic. Dar atunci cum ar mai castiga bancile?…

  12. Despre „știința” din spatele impunerii unui vaccin insuficient testat. Pentru că in ultimul an s-a tot lucrat la acreditarea ideii că ar fi un act justificat științific să asociezi in mod precipitat o tehnologie nouă și insuficient testată cu un vaccin, pentru că eventualul eșec al acestor produse ar deteriora grav imaginea vaccinurilor ordinare (era să scriu…”clasice”), cred că este necesar ca toată lumea să știe cum se autorizează un vaccin, cât durează in mod uzual dezvoltarea lui și ce obligații presupune acest proces pentru inițiatori/autorități. Cum vaccinuri nu prea se mai produc prin România, e poate util să aflați detalii despre procedurile impuse de lege/experiența științifică in America. De pildă un site precum Historyofvaccines poate fi un punct de plecare. sau direct pagina CDC despre aprobarea vaccinurilor.

    După ce studiați oleacă chestiunea și descoperiți modul scrupulos in care, până in 2020, autoritățile americane se raportau la riscurile inerente unei campanii de vaccinare, o să înțelegeți de ce o asemenea afirmație:
    „o populație obscurantistă și conspiraționistă, care se teme mai mult de riscurile absolut ipotetice ale unui vaccin”
    …nu are nicio legătură cu știința, ci cu resentimentele.

    Tocmai pentru că autoritățile se tem de riscurile unui vaccin, care pot depăși beneficiile pe termen lung, au creat acele proceduri, atât de dificil de parcurs, pentru aprobarea vaccinurilor. Nu din osbcurantism și conspiraționism, ci din umanism și respect pentru unul din principiile de bază ale medicinii: primum non nocere.

    • Înțeleg cumva reticența dumneavoastră față de un vaccin “insuficient testat”, dar nu pricep de ce ignorați riscurile unui virus despre care cu siguranță știm chiar mai puțin decât despre vaccin. Nu e nevoie sa ne scumpim la tărâțe și să ieftinim făina!
      Procedurile pentru autorizarea unor hapuri sunt draconice, dar este evident ca ele reprezintă niște convenții generice, perioada pentru testare nefiind in mod natural aceeași pentru orice produs.
      Deciziile la nivel nu se bazează doar pe rezultate științifice, cât mai ales, in lipsa acestora, pe un management al riscurilor, astfel încât cel mai mic este, evident, preferat.
      Așa a procedat omenirea întotdeauna. Nici efectele pe termen lung ale arderii combustibililor fosili nu au fost testate in prealabil și totuși nu am ezitat sa o facem. Beneficiul imediat a primat și el in dauna neajunsurilor pe termen lung.

      • Tocmai managementul riscului a lipsit in mod vizibil autoritatilor de la bun inceput.

        Chestia a inceput cu restrictiile si lockdown-urile, unde analizele risc-beneficiu au fost superbe, sublime, dar au lipsit cu desavarsire (valabil nu numai la noi). Ceea ce imi ridica semne de intrebare (si nu numai mie) si cu privire la seriozitatea autorizarii vaccinurilor. (Nota: personal, m-am vaccinat, totusi.)

        Legat de vaccin, nu mi se pare tocmai ok ca, dupa ce a fost autorizat de urgenta,
        ca sa poata fi protejti batrani cu risc de deces de cateva procente in caz de infectare, sa fie acum bagat cu forta la copiii de 12 ani fara boli cronice, care au un risc de ceva parti pe milion (nu ca un risc de cateva parti pe milion e neglijabil – un zbor cu avionul e cu risc de sute de ori mai mic – ci ca e mult mai dificil sa te asiguri ca riscul vaccinului e si mai mic). Tari mai vaccinate si mai „avansate” cum ar fi Danemarca, Norvegia sau UK sunt mai circumspecte in privinta vaccinarii copiilor.

        • Corect. In plus, mi s-a părut aiuritor cum agenții publicitari ai Statului (in frunte cu însuși pm-ul, pasămite economist) au prezentat aceste „vaccinuri” ca fiind produse de uz general, aproape ca niște tigăi, ieftine și utile pentru toată lumea și, atenție, disponibile din belșug, pretutindeni. Omuletele, pricepînd că vaccinul e un soi de tinichea/șosetă chinezească de se găsește in set de 4/3 lei in orice târg, a tot amânat ‘achiziția’, din momentul ce a simțit că valoarea lui de piață e aproape de zero. Mulți provacciniști au oferit drept argument suprem ‘gratuitatea’ vaccinului (e plătit de ceilalți, nu?), când in mintea rumânului atașat in sfârșit valorilor capitalismului funcționează o corelație intre preț și valoarea intrinsecă a mărfurilor. Prețul e un indicator de calitate, pentru cei mai mulți români. Ce e gratuit e suspect de prost. Doar brandul ce a mai salvat ceva (valabil pentru 2 din ele).

          In plus e remarcabil că, spre deosebire de statele vestice, luptătorii noștri anticovid nu au reușit să țintească grupele de risc, in special vârstnicii. Mesajele inoculatorilor nu au ajuns deloc la ei, cumva trupele din teritoriu au uitat de ei, insultele și amenințările coriștilor guvernamentali nu i-au atins…ba mai degrabă i-au speriat, i-au intimidat.

        • La început nimeni nu știa nici măcar cât de bad este the worst case.
          Pe măsură ce am aflat mai multe, am diminuat și restricțiile. Deși numărul de infectări și de morți crește, armata a rămas in cazărmi.
          Vaccinul nu are doar rolul de a-l proteja pe cel înțepat, dar mai ales pe cei cu care vine in contact și, foarte important, reducând riscul transmiterii molimei, el reduce și riscul apariției de noi mutații. Cine sunt cei mai expuși ultimelor riscuri? Nu bătrânii izolați, cu mobilitate și așa redusă, ci copiii care merg la școală, stau împreuna in bancă, se iau la hârjoneală in pauze. Nu știu însă sa fie obligatorie vaccinarea lor. Iar vaccinul nu e chiar așa de nou. Primele studii pentru dezvoltarea lui au început după SARS 1. Iar între timp avem peste jumătate de miliard de voluntari. Da, exista încă un oarece risc ca efecte secundare întârziate să apară, dar cu fiecare zi și fiecare vaccinat probabilitatea aceasta scade.

      • Eu nu înțeleg domnule Hantzy de unde ați tras concluzia că ar fi vorba despre mine in comentariul de mai sus. Adică, unde am spus că sunt reticent față de noile vaccinuri?

        Chiar autoritățile sunt reticente in a autoriza definitiv aceste pseudovaccinuri, și, cel puțin deocamdată, niciun stat democratic nu a impus o obligație generală de vaccinare. Deci, de ce mă luați pe mine cu managementul riscului și alte bazaconii relativiste (=semipreparate ale gândirii colective menite să justifice politicile incoerente ale altora)? Nu eu sunt cel ce declar una și fac alta. Nu eu declar că măștile oferă protecție maximă (dacă-s purtate corect) pentru ca apoi să particip la un bâlci cu mii de politruci unde se se fac schimburi de idei și fluide bot-n-bot. Chiar dacă multe din guvernele lumii fac publicitate intensă pentru un produs medicamentos (prezumat miraculos), iată că niciunul nu îndrăznește să-l includă pe lista de vaccinuri obligatorii.

        • Oh, bă da domnule/doamna euNuke, mă adresez dumneavoastră. Doar ca nu afirm nimic din cele înșirate. Eu spun doar că avem de înfruntat doua pericole: virusul cu toate mutațiile lui prezente și viitoare pe de o parte, și un vaccin nou pe de alta parte. Dintre cele doua, riscul cel mai mic mi se pare a fi vaccinul. E aceeași strategie pe care o aplicau in paleolitic strămoșii fugind de foc: dădeau ei înșiși foc pădurii in direcția vântului și se deplasau între cele doua pălălăi. Era riscant, dar era singura șansă. Poate înțelegeți acum mai bine poziția mea.

          In schimb eu nu sunt sigur ca vorbiți cu mine. Mult mai probabil vă adresați politrucilor. Dacă este așa, va țin și eu isonul.

          • „E aceeași strategie pe care o aplicau in paleolitic strămoșii fugind de foc”
            S-ar putea să aveți dreptate, insă nu-s atât de bătrân incât să fi prins vremurile alea…deci ar trebui să vă cred pe cuvânt. :)

  13. Articolul e un strigat indreptatit de disperare.
    Dar nu, nu sint de acord: „Despre adulația germanilor pentru Führer nu are rost să mai vorbim.”
    Cine uita, risca sa…

  14. „Românii oricum erau un popor fragil. În anii 1990, din cauza prăbușirii asistenței medicale, au apărut bioenergoterapeuții. Un sondaj PEW arată că românii sînt, în Europa, cei care au cele mai multe talismane purtătoare de noroc.”

    Dumneata esti roman sau niscai progresiv european ce calca mereu pe grebla? Just askin…

  15. In America există organizații care măsoară prin metode sociologice atitudinea populației față de vaccinuri. Asta in afară de instituțiile de sondare arondate massmedia ce organizează poll-uri asupra subiectului. De pildă site-ul kff.org a evaluat incă dinainte de debutul campaniei de vaccinare anticovid ceea ce ei numesc „vaccine hesitancy/enthusiasm”. Din datele lor publice rezultă că in decembrie 2020 doar 34% din americani doreau să fie vaccinați cât de curând posibil. Deci decizia colectivă -dacă putem vorbi de așa ceva- aparține unui grup de 34% din populație, nu 70. Ulterior procentele s-au schimbat, dar acesta este efectul unei intense campanii publicitare intreprinse de administrația US și massmedia mainstream. Deci o treime din societate, panicată de apariția unui virus ucigaș (in realitate cu o mortalitate generală de sub 2% și sub 1% la cei sub 59 de ani), și păcălită de un guvern la rândul lui păcălit de niște oameni de știință cu interese politice și veleități mesianice că o eventuală vaccinare ar conduce la eliminarea virusului și stoparea pandemiei, a hotărît ca întreaga populație să se lase injectată cu un ser obținut printr-o tehnologie nouă, insuficient testată, in răspăr cu procedurile legale normale și protocoalele științifice ordinare de testare clinică. Extrem de rațional, intr-adevăr…

  16. Un comentator menționa mai sus ca va face a treia doza de vaccin „din egoism si autoapărare”.
    Din cu totul alta perspectiva cred ca egoismul este un factor care explică, cel putin parțial, procentul mic de vaccinati din Romania. Cunosc 3 persoane (două sunt rude) care îngrijesc bătrâni și refuză să se vaccineze. Culturale am avut discuții destul de aprinse, si tot ce am putut obține este ca ele nu se simt in pericol pentru ca cunosc oameni care au supraviețuit bolii. Nici o clipa n-a intrat în judecată lor faptul va ar putea contribui la uciderea persoanelor pe care-i îngrijesc, cu mare devotament de altfel. Și pentru ca să mă puna intr-o confuzie și mai mare,După ce trei subt, cel putin formal, creștine practicante.
    Articolul vorbește de decizii colective, cred cs trebuie sa analizăm și prezența de valori colective, in ce masura suntem precum voia Mme Thatcher, o adunătură de indivizi egoiști sau un grup de oameni care împărtășesc gelutu comune.

  17. Chestia credintelor irationale se aplica in ambele sensuri.

    Avem doua tabere, nu una: cei care nu se vaccineaza, desi rational e foarte improbabil ca, pentru varstnici, riscurile vaccinului sa nu fie mult mai mici decat riscurile covid-ului, si cei care impun restrictii in mod irational, desi la multe dintre restrictii e putin probabil ca beneficiile sa intreaca efectele adverse. Si, in plus, fiecare tabara isi aduce un plus de justificare aratand cu degetul existenta celeilalte.

    Ca „bonus”, lectia principala a Prohibitiei e ca interzicerea unui lucru rau poate face mult mai rau decat raul interzis. Asadar, chiar pentru masurile bune, impunerea lor prin forta risca uneori sa faca mai rau decat neaplicarea lor.

  18. Articol plin de silogisme trase de par.
    Satisfacator pentru rationalii certificati.
    Documentat din clisee ale romanilor despre romani.

    • Cam așa. Floricele pe tema „E proști, Măria-Ta.” Și statul, inept, bineînțeles, face atâtea eforturi: îi educă cu plagiatori-doctori-ingineri-academicieni și-i tratează cu Paracetamol și-o țeavă cu oxigen pe gât de le pocnește pleura uneori. I-așa de religios statul încât nu dă scutiri religioase, ca-n SUA. Și dacă ești plin de anticorpi la mai mult de 6 luni de la trecerea prin boală, mergi și mai bagă-ți ceva stimulente pentru sistemul imunitar deși șansa de reinfectare e de sub 1% (bine, va crește probabil). Despre starea generală de sănătate, mai puțin. Despre ventilație, deloc. Despre teste – pe banii fraierilor.
      Ok, românii e proști, dar ce te faci cu un Giorgio Agamben, spre exemplu? Au fost bătute argumentele gânditorilor cu grămezi de morți?

  19. Increderea, un sentiment banal netradus rational, ramane liantul cel mai sigur in orice fel de relatie, simplist vorbind; apoi a compara merele romanesti cu cele africane, americane sau de aiurea, in acest context specific de sanatate(in care statul este partenerul oricarui pacient roman) mi se pare o eroare colosala, atat ca volum cat si ca valoare.
    Deci increderea sta la baza oricarei societati indiferent de gradul de civilizare continut; acum sa privim atent ce s-a dezvoltat cu precadere in societatea democratica romaneasca in afara de farmacii, case de pariuri si societati de paza! Am enumerat doar aceste societati pentru ca de acestea ne lovim la fiecare colt de strada din postura romanului simplu neafiliat politic sau administrativ, ca marea majoritate dealtfel.
    Ar mai fi de remarcat, nu si de comentat din pacate, gradul mare de depopulare a recent democratizatei tari romanesti, situatie in care conducatorii, alesi democratic bineinteles, au gasit ca solutie importul de forta de munca ieftina din state mai sarace… hilar, nu credeti ?
    Deci in acest context social si economic Romania a ales un traseu sinuos prezumat democratic in care statul castiga mereu chiar fara discernamant. Concluzia este clara, din pacate.
    Apoi ar trebui sa analizam mai atent ce inseamna cu adevarat tehnologia ca progres, inclusiv medicina moderna sub aspectul tratarii bolnavilor de oriunde, inclusiv din Afica de Sud sau Teleorman, Botosani, etc. Dupa care mai discutam; sau nu.
    Ca si concluzie, impotrivirea la vaccinarea cu niste seruri EXPERIMENTALE isi gaseste motivatia in cultura fiecaruia care apreciaza statul, respectiv sanatatea, dupa experienta traita in raport cu statul, spitalul, doctorul, primarul, politistul, etc. In primul rand, dupa care urmeaza o alta categorie semnificativa care stie sa mai citeasca rand cu rand prospectele si printre randuri indicatiie, nu credeti ?
    P.S
    O vorba veche veche zice ca intotdeauna adevarul, daca mai intereseaza pe cineva, e undeva la jumatate.

  20. Nu as compara totusi romanii cu america prohibitiei, sunt calitativ distincte si tin mai mult de trepte civilizationale. Noi romanii suntem inca in faza gandirii magice. Credem mai mult in vraci decat in stiinta. Din acest punct de vedere avem mai multe in comun cu triburile africane decat cu civilizatia vestica recenta.
    Undeva in cercul vicios al cauzelor sunt discreta invitatie la exod a celor capabili de a efectua schimbarea, subfinantarea cronica a invatamantului si sanatatii, mentalitatea tribala si un mare ETC.
    Nu foarte demult un vanzator la butic avea salariul dublu fata de un asistent universitar si daca te oprea politia in trafic la „controalele de rutina” iti faceau semn sa iti continui rapid drumul cu un „vai de capul vostru” dupa ce te intrebau de ocupatie si ziceai cumva cadru didactic…

    De aquellos polvos, estos lodos.

  21. 1. Un articol de opinie bine scris dar cam exagerat. Faptul ca niste imbecili fac sondaje in care masoara diferite lucruri, astazi talismane, maine cine stie ce, nu inseamna ca trebuie sa le si citezi, chiar daca propriul popor iti cam pute precum o bucata de brie tinuta la soare cateva saptamani.

    2. Din punct de vedere al gestionarii pandemiei exista tari cu performante mult mai proaste(chiar dezastruoase la nivel local: Londra, regiunea pariziana, New York) decat Romania: Franta, UK, SUA si exemplele pot continua.

    3. Numaratoarea zilnica sau saptamanala a mortilor nu ajuta la nimic.

    4. Nu ajuta nici vaicareala „demografica” atat de la moda in ultimii ani. Politici simple pot inversa trendul foarte rapid.

    5. Vaccinul(asa experimental cum e si autorizat cam pe genunchi) ajuta intr-o oarecare masura dar nu e singura arma. Testarea si tratamentul precoce ar trebui sa fie prioritatea numarul 1. Nu este.

    6. La 31.12.2021 erau raportate sub 16000 decese covid. Cine are pe constiinta cele 38000 decese in plus fata de 2019? Ramane de vazut.

    7. Mass media(audio-vizuala si scrisa + retelele sociale) este intr-adevar responsabila dar nu in sensul mentionat de autor. Difuzarea in mod obsesiv de mesaje care sa induca panica, rularea la nesfarsit a aceluiasi grup de personaje-medici care vorbeau dupa acelasi punctaj, difuzarea unei campanii absolut idioate pro vaccin sunt elemente care, timp de un an si jumatate au contribuit la risipirea putinului capital de incredere pe care il mai aveau niste institutii. Haitele organizate de pe FB care desfiintau si continua sa defiinteze agresiv orice argumentatie care contrazice narativul au si ele rolul lor.

    8. Contrar parerii autorului, imensa majoritate a acestui popor inca detine o doza mare de bun simt si o experienta a vietii intr-un regim bazat pe propaganda care ii permite sa miroasa foarte usor incompetenta, prostia, smecheria si/sau ticalosia. Atunci cand oamenii vor simti ca cei care ii vorbesc despre vaccin sunt sinceri(de preferat si inteligenti) si va fi tratat corect din punct de vedere medical si etic, vom vedea procentajele crescand spectaculos. Nu cred ca sunt mari sanse ca asa ceva sa se intample cu garnitura de acum.

    Sa repetam: articol bine scris dar cu multe puncte slabe, combinand traditionala injuratura la adresa romanilor cu apocalipsa demografica, cu date statistice care nu spun deocamdata mare lucru si cu o teorie a unei conspiratii a poporului impotriva vaccinarii nascuta din incapacitatea autorului de a face efortul intelectual necesar identificarii adevaratilor responsabili.

  22. Autorul articolului demonizeaza conservatorismul si atitudinea conservatoare fara sa tina cont catusi de putin de contextul national, anume:
    – am avut un Colectiv si proteste… in urma carora PSD a castigat alegerile;
    – am avut 10 August si proteste… in urma carora membrii PSD au castigat alegerile migrand in PNL;
    – am avut un caz Caracal… si „noaptea ca hotii” e si in PNL nu doar PSD;
    – am avut incendiile din Neamt si de la Matei Bals… si PNL se aliaza cu PSD… pentru Ciuca
    Deci da, preferam sa murim de COVID decat sa mai traim partasi „elitelor educate” in tara „lucrului bine facut”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Ungureanu
Dan Ungureanu
Bursier al École normale supérieure, Paris. Studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études, Paris. Asistent la catedra de limbi clasice a Facultății de Litere, Universitatea din Timișoara. Doctorat în lingvistică istorică despre fiabilitatea statistică a reconstrucțiilor lingvistice. Fost lector de limba română la Universitatea Paris IV și la Universitatea Carolină din Praga. Articole (selectiv) : ”The four layers of the lexical substrate in Romanian” în Loanwords and Substrata, Proceedings of the Colloquium Held in Limoges (5th-7th June, 2018) Innsbruck, 2020. Comunicări (selectiv) : Cognitive biases and statistical innumeracy in comparative Afroasiatic linguistics, NACAL, The North American Conference on Afroasiatic Linguistics Conference, Leida, 2014 Cărți (selectiv) : Româna și dialectele italiene, Editura Academiei, București, 2016 Autorii mei preferați sînt Emmanuel Todd, Nassim Taleb, A. O. Hirschman și Fons Trompenaars.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro