vineri, martie 29, 2024

Demografia schimbă România: bizara relație dintre Cluj și București

Municipiul Cluj a devenit în ultimii ani gazda concertelor de fel și chip, în timp ce Bucureștiul are un profil mai complex: și centru IT, dar și bază puternică de susținere pentru un tradiționalism refractar la schimbări. Victoria lui Firea nu e întâmplătoare, popularitatea lui Firea nu e întâmplătoare, locul unu obținut de Ponta în primul tur al alegerilor prezidențiale în 5 sectoare din 6 nu e nici el o întâmplare. Contrareacția prin proteste din ce în ce mai mare nu e nici ea un accident.

În spate se află demografia care, parafrazând o zicală populară despre pumni, „nu are minte”, nu are milă și nu poate fi cârmită ușor.

Să pornim de la elementele de bază. La ultimul recensământ, Cluj-Napoca avea 324 de mii de locuitori cu domiciliul (adică carte de identitate cu adresa) în oraș, iar București 1,88 milioane. Un raport de 5,8-la-1 în favoarea capitalei.

De la recensământ și până acum, adică din 2011 și până acum, situația s-a schimbat în două feluri:

1) raportul a scăzut cu rapiditate, tinzând deja spre un 4-la-1.
2) Bucureștiul, deja un oraș în care tinerii aveau o pondere mai mică în populația totală decât în cazul Clujului, a devenit „și mai în vârstă”. Când spun asta nu mă mai refer doar la populația cu domiciliul oficial, ci la populația totală.

Iar aceste două fenomene vor continua bine-mersi și în anii următori. În perspectiva lui 2020 vorbim de un raport de 3,3-la-1.

Ce se întâmplă? Păi, ce definește demografia unui oraș?

1) Migrația internă. Cum România nu are o tradiție a migrației interne a forței de muncă necalificate, cel mult fiind vorba de a munci în orașul mai bogat din județul tău sau dintr-un județ apropiat, un factor important îl reprezintă mediul universitar.

La o populație totală de 5,8 ori mai mare (în 2011), București are doar de două ori mai mulți studenți decât Clujul și, în funcție de ce cifre găsim, chiar de doar 1,8 ori mai mulți. Ponderea și impactul studenților asupra populației totale a orașului sunt mai mici în București decât în Cluj și lucrurile au stat așa dintotdeauna.
Până acum un deceniu acest lucru nu conta foarte mult. Între timp însă Cluj-ul a crescut economic și a devenit o opțiune autentică pentru absolvenți. Nu mai este doar o haltă între localitatea de naștere (Bistrița, Satu Mare, Sibiu, etc) și localitatea unde se merge la muncă (București sau un oraș din străinătate). Un fenomen similar are loc și în municipiul Iași, dar la dimensiuni mai mici.

Efectul? 28% din populația Cluj-ului cu domiciliul în oraș are între 20 și 34 de ani. Dacă adăugăm și pe cei care locuiesc în oraș dar au adresa din cartea de identitate în altă parte, ajungem la 37% din populația totală a orașului. La București valorile corespondente sunt de 19% și respectiv 23%.

Să privim și altfel lucrurile. În Cluj își stabilesc reședința în fiecare an 10 mii de persoane și pleacă în alte localități din țară maxim 1900. Creștere netă de cel puțin 8 mii pe an. În București, se stabilesc între 25 și 35 de mii și pleacă în alte localități din țară (în Ilfov sau chiar… Cluj) 15-20 de mii. Raportul dintre creșterea celor două orașe fluctuează între egalitate și 2-la-1 în favoarea Bucureștiului, mult inferior acelui 5,8-la-1 de la care pornim în 2011. Bucureștiul gâfâie, la Cluj 14% din populație (oficial) nu trăia în oraș acum cinci ani…

2) Migrația externă. Înainte să aruncăm un ochi pe cifre: când vine vorba de marile orașe nu se pleacă în străinătate doar pentru bani mai mulți. Bucureștiul e afectat serios de lipsa calității vieții, lucru din ce în ce mai transparent celor care vizitează, măcar în trecere, un oraș similar din străinătate. Traficul e prost ca la Cluj, în rest punct cu punct – spații verzi, poluare, transport în comun, birocrația locală – capitala e inferioară atât Cluj-ului cât și Budapestei sau (haha) Londrei. Niciuna din probleme nu prezintă interes pentru primărie – asta în cazul în care ar fi capabilă să încerce să le rezolve – întrucât baza sa electorală e în altă parte.

Iar bucureștenii știu asta și acționează în consecință.

Conform INS migrația externă definitivă dinspre Cluj spre străinătate e de 280-320 persoane/an. Dinspre București e de minim opt ori mai mare (cotă atinsă în 2013) și până la de douăzeci de ori mai mare (2014). Raportul 5,8-la-1 nu se menține… din București se emigrează în droaie.

Și nu emigrează pensionarii.

3) Spor natural: nașteri vs. decese.

Demografia funcționează geometric. Atragi la tine în oraș mulți oameni tineri, de vârstă fertilă? Vei avea copii mulți și, implicit, peste ceva ani, iarăși mulți oameni tineri, de vârstă fertilă și deci mulți copii etc etc etc. Gonești tinerii? La revedere natalitate, deci la revedere și natalității de peste 20-30 de ani…

Din fericire aici matematica e mai simplă. În contextul în care România are un spor negativ ( = mai multe decese decât nașteri) de 75 000, Cluj-ul are mai multe nașteri decât decese an de an, fenomen cel puțin bizar pentru țara noastră, iar Bucureștiul un deficit de 3000/an. Iar valul deceselor din București încă n-a început… în deceniul următor 450 de mii de bucureșteni, cam cât un Cluj mai dodoloț, vor păși în lumea celor drepți.

Unde orașele seamănă este un dezechilibru de gen care explică parțial valorile disonante față de restul țării. La categoria de vârstă 20-34 de ani, la fiecare 100 de bărbați din București există 105 femei; în Cluj la 100 bărbați corespund numeric 111 femei, în timp ce în restul țării doar 93. Că ești un bărbat tânăr care vrea să înceapă o familie sau că dorești o relație pur erotică, e mai ușor să îți îndeplinești obiectivul în metropolele României decât într-un orășel mic sau în mediul rural. Iar acest lucru schimbă totul, de la tonul unui protest până la rata infracționalității sau prioritățile generaționale.

Ce înseamnă toate astea, în rezumat?

București-ul e o rană care supurează, orașul-dormitor în care locuitorii ar prefera să nu doarmă de fel (și, cu câte noxe li se strecoară pe fereastră, cine-i poate blama?). Se migrează la Cluj, se migrează la Sibiu, mai nou la Iași, se migrează la Milano sau la Dublin sau la „casă în Ilfov” (o iluzie cândva sacră, ea însăși pe cale de nimicire datorită infrastructurii deficitare). În cuvintele jurnalistei Elena Deacu, „Bucureștiul e orașul unde faci banii cu care să pleci să vizitezi orașe civilizate și frumoase”. Un alt jurnalist, Teodor Tiță, punctează într-un articol solid starea de anxietate în care se regăsesc mulți din locuitorii tineri ai capitalei, care simt că orașul se apropie de starea de debandadă a Kinshasei mai degrabă decât de traiul predictibil, curat și civilizat al unui oraș vest-european. Dezvoltarea în cifre a economiei orașului e un adevăr parțial, trădat de scăderea constantă a numărului de locuitori (adică … a plătitorilor de taxe, lucru de care primăria municipală cu 50 (!) de consilieri nu prea pare să-i pese). Între norurile de rapt, șmen și șperț, infrastructura se prăbușește: deși populația scade, capacitatea mijloacelor de transport în comun de a duce oameni din punctul A în punctul B scade cu și mai mare repeziciune. Cine nu vede legătura între traficul infect și protestele stradale anuale este invitat să o facă. Fluviile au deseori la bază râușoare.

Cluj-ul trece și va trece prin alt tip de criză. Economia orașului este în schimbare, iar modelele orașelor în creștere sunt intraductibile pentru o municipalitate românească (Shanghai? Nairobi? Dacca? San Francisco?). Limitările obiective de natură geografică apasă deja greu, creând scenariul „Berlin”: chirii care scot din oraș locuitori, tragedii autentice dar de ne-evitat („Aș dori să trăiesc aici, îmi place enorm orașul dar nu-mi mai permit, ajutați-mă!”). În cazul în care paradigma economică generală va fi funcțională în continuare, cuvântul Cluj-ului va deveni din ce în ce mai important în acest secol. Contează mult și competiția regională (mă uit la tine, Timișoara), dar atracția pentru emigranții interni e mai mare în Cluj decât în cazul capitalei Banatului, adică aproape dublă, ceea ce e deocamdată decisiv.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Articol corect şi interesant, chiar dacă are unele exagerări.
    Iată încă un studiu pe această temă, cu mai multe informaţii legate de evoluţia economică:

    „CONCURENŢĂ Milano contra Roma, Barcelona contra Madrid, Frankfurt contra Berlin şi lista ar putea continua. Cât de mari sunt şansele ca oraşul de sub Feleac să devină un competitor de temut pentru metropola de pe Dâmboviţa? ….
    Astfel, pe piaţa muncii, între octombrie 2014 şi octombrie 2015 numărul de salariaţi a crescut cu sub un procent în Capitală, dar cu aproape şase procente în judeţul Cluj…
    În zona IT este în ultimii ani foarte multă agitaţie. Noi firme intră pe piaţă, cele deja existente se extind, aşa că angajaţii sunt atraşi cu salarii din ce în ce mai mari. Deja lefuri de 3.000-4.000 de euro net nu mai sunt o raritate….
    Şi alţi indicatori tind să confirme că cei din Cluj sunt decişi să joace un rol economic tot mai important. Astfel, producţia industrială a crescut la nivel de judeţ cu 14% în primele zece luni ale anului trecut (spre deosebire de Bucureşti, unde majorarea a fost de numai 2,8%). În acelaşi interval al lui 2014, situaţia a fost similară: plus 19% în Cluj, plus 4% în Capitală. Statisticile indică faptul că regiunea şi-a revenit după plecarea Nokia şi că noile investiţii, cum ar fi unitatea de producţie Bosch de la Jucu, îşi fac simţită prezenţa. Iar indicatorii industriei clujene ar trebui să continue să se amelioreze, după ce în ultimele luni au fost inaugurate unităţi ale Siemens (centru regional de cercetare-dezvoltare), Air Liquide, OMV Petrom sau Cosmetic Plant. În plus, şi-au anunţat intenţia de a deschide fabrici noi în zonă producătorul de cutii de viteză Henschel (la Jucu) şi compania aeronautică Sonaca (lângă Turda).”

    http://www.capital.ro/bucuresti-vs-cluj-se-contureaza-un-rival-pentru-capitala.html

    • Iar creşterea Clujului va fi şi mai rapidă atunci când se va deschide autostrada care va lega oraşul de Ungaria (tronsonul Gilău-Borş, 164 km.)
      Pentru asta ar trebui să facă presiuni autorităţile locale, ONG-urile.

  2. fenomenul e mult mai complex, multe orase mari din lume se depopuleaza cumva si pt. ca multi se retrag in suburbii unde au un standard de viata, gradini, aer mai ridicat, dar ramin legati de marele oras.

    Ar fi de salutat depopularea Bucurestiului, un centralizm exagerat de genul Frantei, Paris si provincia, nu e cel mai armonios mod de a dezvolta o tara.

    Dar desigur, marea problema a demografiei in Romania ramine fie ca se muta la Cluj, la Tichindeal sau aiurea si aceasta problema va deveni o catastrofa cind vor incepe sa iasa la pensie decreteii.

  3. Nu ma indoiesc de cele spuse de dvoastra, mai ales ca se bazeaza pe statistici.
    Dar mai exista o mare ironie: in timp ce bucurestenii au ales (cei care au ales, nu cei care dorm) primari pesedisti in majoritate, clujenii si-au ales de mai multe ori pe mult hulitul fost prim ministru.
    Rau pentru unii romani, benefic pentru clujeni.
    Nu doar „Demografia schimbă România”, ci si omul sfinteste locul.
    Boc, ca primar al Bucurestilor, ar fi fost hulit si urmarit ca sa fie pozat in poponetul gol.
    NB,
    da demografia poate schimba Romania, dar nu e un criteriu sigur; prin anii `90 era o vorba „sa vina tinerii, noua generatie, sa-i inlocuiasca pe batrinii retrograzi”. Si de aproape 28 de ani tot vin tineri.
    Iar „stirbii” cistiga alegerile.
    Chiar ma mir cum nu ii cauta presa ceva bube in cap lui Boc acum, ca primar.

    • Dl BOC este un caz cu totul special. Când la localele din 2012 toata Romania a decis sa-si ia revansa pentru aurul perioadei basiste de guvernare , dl Emil Boc a reusit sa fie reales primar. Si asta in conditiile in care chiar si udetul Cluj si-a ales sefi propusi de USL. Asta inseamna ca locuitorii municipiului Cluj au o relatie cu totul speciala de afinitate cu primarul lor. Ceea ce nu e chiar de mirare in cazul unei populatii atat de dedicata trendului pro-vest incat l-a ales de vreo doua ori primar si pe Funar. Personal cred insa ca in 2012 si clujenii se trezisera si ca Boc a fost ales din joben dl Rus care era ministru la Interne. Abia dupa anuntarea rezultatului masluit clujenii care votasera cu PSD istul USL ist pierdut in neantul uitarii , au slobozit traditionalele vorbe DACA TREABA – TRABA …si de atunci dl Boc a devenit primar pe viata. pe schema Ontanu pe care numai o interventie DNA o mai poate dizloca. In alta ordine de idei – cred ca articolul omite un alt element al dinamicii populatiei bucurestene. Pana prin 2005 toti bucurestenii pronuntau corect diftongul EA. Acum cam un sfert spun urmarirIA penala, cercetarIA, judecarIA sau condamnarIA, iar la pocaiti si mantuirIA, de poti sa juri ca toti au emigrat intern de sub Feleac

      • Sincer, intelegi ce ai scris?
        ” Personal cred insa ca in 2012 si clujenii se trezisera si ca Boc a fost ales din joben dl Rus care era ministru la Interne. Abia dupa anuntarea rezultatului masluit clujenii care votasera cu PSD istul USL ist pierdut in neantul uitarii , au slobozit traditionalele vorbe DACA TREABA – TRABA …si de atunci dl Boc a devenit primar pe viata. pe schema Ontanu pe care numai o interventie DNA o mai poate dizloca. ”
        Poate traduci :P

  4. „România nu are o tradiție a migrației interne a forței de muncă necalificate” ?

    Dragul meu „sociolog”, istoria Romaniei nu incepe la 1989. Daca ai fi intr-adevar „sociolog” ai studia istoria recenta.
    Caci, ba da, dimpotriva! Romania are o traditie a migratiei interne a fortei de munca, calificate si necalificate. Baza studiului sociologiei nu consta in afisarea unor date statistice „la zi”, ci studierea datelor istorice, a comportamentelor grupurilor mari de oameni, a realitatilor induse si create de fenomenele istorice etc. (asta se invata in anul I) !

    Daca ai fi obiectiv, ai vedea ca perioadele de mare avant economic, perioadele de industrializare, asa cum au fost ele facute de catre comunisti s-au bazat si pe migratia fortei de munca. O migratie fortata sau nefortata. Sa nu amintim de marile santiere (gen Bumbesti-Livezeni, Canal, Transfagarasan, hidrocentrale etc) si nici de industrializarea Brasovului, Sibiului, Timisoarei si Clujului din deceniile 7 si 8 ale secolului trecut. Toate s-au facut aproape exclusiv prin migratia fortei de munca din Moldova catre aceste centre industriale. Ca doar nu au migrat ardelenii sa construiasca platforma industriala de la Iasi, ci invers: moldovenii au migrat in masa ca sa le faca brasovenilor, clujenilor si timisorenilor platformele industriale.
    Sa nu uitam ca la un moment dat Brasovului i se spunea (ghici ciuperca ce-i?) ….Iasov! Oare de unde vine acest apelativ? Nu de la migratia fortei de munca ?

    Asa ca mai usor cu „coada pe sus”, ca fara migratia fortei de munca nu era Clujul asa cum e acum !

  5. Sunt ferm convins ca Bucuresti-ul va continua sa cada. Clujul va continua sa creasca, la fel si Timisoara si Sibiu. Suntem intr-un secol in care, la cum se misca de repede toate, ar fi ciudat daca nu ar exista o atfel de fluctuatie in tara. O stagnare ar fi total nesanatoasa. La cate boli are tara asta, ma bucur sa vad ca asta merge bine. Exista o sansa ca aceasta fluctuatie sa intoarca tara din spirala mortii in care se invarte. Cine stie, poate viitorul va permite o sansa noilor generatii.

  6. Interesant articol, foarte informativ, felicitari!

    Clujul da cu tifla Capitalei. Mult-hulitul (de catre unii) domn Boc dovesdeste, prin fapte, ca este mai capabil decat toti primarii Bucurestiului – actuali sau fosti…
    Campionatele Europene de Gimnastica se tin la Cluj fiindca orasul are o sala polivalenta mai moderna decat Bucurestiul. Arena de fotbal din Cluj rivalizeaza cu prea-scumpa si prea-problematica Arena Nationala si gazduieste meciuri importante…
    Clujul are un nucleu de IT -isti capabili profesional si capabili sa se implice in actiuni voluntare, orientate catre mai-binele societatii…
    Inteleg ca tot Clujul e fruntas si la pretul locuintelor…
    Nu-mi pica bine cand aud clujenii numind bucurestenii „mitici” (cu accent, din pacate, pe ultima silaba), dar, pana la urma, „faptele vorbeste”.
    Spre deosebire de doamna Firea (care nu rateaza nicio zi in care sa nu faca vreun „apel” sau vreo „recomandare” in eter), domnul Boc tace si face. Iar cine are ochi pentru a vedea rezultatele, nu i le poate nega.
    Alo, doamna Firea, se-aude?… Primarim si noi ceva?…

    • Si sa nu uitam sistemul preluat de Cluj de la NASA de eliminare a gunoiului menajer in cosmos cu navete spatiale . Pana la finalizarea Centrului spatial de la Dej merge insa struna si solutia actuala de exportare durabila a gunoaielor in Apuseni. Plus pista aia de aterizare cu o intersectie la care autoturismele au semnul CEDEAZA TRECEREA pentru avioanele care vin sau pleaca aducând multimile de IT isti. Nu am zis haitele, ca alea platesc impozit.

    • Bucureşti, insula de bunăstare a UE “de viteza a doua”, are culoarea Europei bogate. Oficial, a trecut peste Berlin
      01 apr, 00:07 | ECONOMICA.net
      Potrivit datelor privind PIB-urile regionale per capita, publicate de Eurostat, Bucureşti ar fi singura insulă din Europa Centrală şi de Est care se compară cu zonele cele mai bune ale Europei bogate. Oficial, regiunea Bucureşti Ilfov, a trecut peste regiunea Berlinului la pib pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
      Calculat în termeni de paritate a puterii de cumpărare, PIB/locuitor a fost, în 2015, de 39.400, adică 36 la suta peste media europeană.
      La acest capitol, Bucureşti-Ilfov stă mai bine decât multe zone din Europa Occidentală. Este, de exemplu, peste regiunea Berlinului, (PIB de 35.600 de euro pe cap, nominal, dar de 34.400, calculat la paritatea puterii de cumpărare), adică doar 19 la suta peste media Uniunii Europene.
      Bucureşti-Ilfov este cu mult şi peste Atica, regiunea care înglobează capitala Greciei, Atena, şi periferiile sale, acolo unde PIB/locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este de doar 26.800, adică mai puţin decât media UE, doar 93la suta din această valoare.
      La fel, capitala României este peste regiunea capitalei Italiei, Roma. Lazio, regiunea care cuprinde capitala Italiei avea, în 2015, un PIB/locuitor de 31.800, adică doar 10l la suta peste media UE.
      Comunidad de Madrid, regiunea europeană în care este situată capitala Spaniei a raportat, pentru 2015, un PIB per capita, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 35.400, adică 23 la suta peste media UE, deci mai mic decât cel al regiunii Bucureşti-Ilfov.
      Insula de bunăstare
      Prin comparaţie, toate celelalte regiuni din România şi din toată zona noastră, din Polonia şi până în Grecia, au acest indicator la sub 75 la suta din media UE, cu mici excepţii care doar se apropie de media europeană, în zona Budapestei şi în cea a Varşoviei.
      Bucureşti apare astfel ca o insulă de bunăstare pe harta interactivă Eurostat (actualizată cu datele din 2014).

      • Omul destept face mult chiar si cu bani putini. Omul prost si/sau hot, nici cu bani multi nu face mult. Insula de bunastare despre care vorbiti e inconjurata de Centura Bucuresti. Va recomand o plimbare de jur- imprejurul Capitalei. Indiferent cine e administratorul Centurii, ea se numeste „a Bucurestiului” si e asa cum e de (multi) ani de zile. Si pot sa dau alte nenumarate exemple de proasta folosire a bunastarii despre care vorbiti.

  7. Domnule Mateescu, d-voastră lucraţi cu statistici, eu încerc …cu macarale.
    Opinia mea este că în Bucureşti trăiesc azi în jur de 3 milioane de locuitori. Uitaţi-vă la cum arată oraşul, eu o constat în zona Gara de Nord – Universitatea Politehnica.
    Bucureştiul este însă un oraş rău gospodărit. Pentru că fac naveta prin Gara de Nord mă enervează cum îşi bat joc primarii de infrastructură. În zona Podului Basarab cea mai modernă infrastructură bucureşteană, este o murdărie de India, scările rulante nu mai merg, lifturile sunt blocate. De ce s-au mai băgat bani acolo?
    Ca madam Firea să ne arate cât este de evlavioasă?
    E nevoie doar de cineva să măture acolo zilnic şi de o echipă de mecanici care să verifice scările rulante şi lifturile!
    Atât!
    Cât despre Cluj, servus!

  8. Nu comentez prea mult afirmatiile din articol,cu multe sunt de acord,cu altele nu. In schimb vreau sa va complectez cu semnalarea unui fenomen,care mie mi se pare esential! A scazut drastic numarul de bucuresteni ,nascuti crescuti,in Bucuresti,avand in spate macar 3 generatii! Cei mai multi au emigrat,mai ales dupa ‘fenomenul Piata Universitatii”,resemnandu-se ca spiritul bucuresteanului este pe cale de disparitie! Multi din cei ce au ramas sunt la 2 extreme: cei care, avand capabilitati de a face o cariera bine platita,au plecat din oras catre judetele limitrofe unde si-au facut case „pe pamant”,un numar destul de mic. In schimb au ramas si s-au extins in locuinte neocupate si/sau sociale,cei cu educatie precara,care sunt votanti constanti de PSD si/sau PRM (cei din Ferentari,Giulesti,Giurgiului etc).Altfel,cei care au venit dupa slujbe ori nu le pasa de Oras si voteaza dupa „fata” ori nu merg la vot! Asa au iesit primari Basescu,Videanu,chiar Oprescu,iar dezastrul a culminat cu madam Firea! Probabil ca peste 20 de ani bucurestieni de 4 generatii vor fi pe cale de disparitie si copilul meu va pleca cu nepotii,AFARA!

  9. Completare la primul comentariu

    Domnule sociolog, dupa cum va spuneam, istoria nu incepe la 1989, asa cum v-ati dori dumneavoastra. Mai studiati istoria inainte de a emite “judecati de valoare” despre “migratia interna a fortei de munca” !

    Si, ca sa nu fiu acuzat de pro-regionalism, iata ce spune situl http://www.mangalianews.ro (http://www.mangalianews.ro/2015/04/mangalia-20-un-top-al-personalitatilor-locale-episodul-8-educatie-invatamant/) despre istoria Mangaliei, cu referire la aceeasi migratie a fortei de munca:

    Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia:
    Din considerente strategice si economice specifice zonei geografice, in 1974 Ministerul Apararii Nationale a infiintat actuala scoala pentru a pregati forta de munca necesara Santierului Naval Mangalia (santier militar).
    In anul 1976, prin ordinul Ministerului Educatiei si Invatamantului au fost infiintate, pe langa liceu, Scoala Profesionala si Scoala de Maistri – Mangalia. Inca de la inceputurile sale, scoala a pregatit elevii din toata tara, in special din zona Moldova, care au constituit baza fortei de munca a celor doua Santiere Navale ale orasului Mangalia: Santierul Naval 1 (militar) si Santierul Naval 2 Mai (civil).

    Cu alte cuvinte, tot prin migratia fortei de munca, despre care spuneati ca Romania nu are traditie, s-a construit si actualul oras Mangalia ! La fel ca si Clujul, la fel ca si Brasovul, Timisoara sau alte mari orase !

  10. Probabil corecte afirmatiile din articol (mai putin partea de final, apoteotica, cu „Bucurestiul e o rana care supureaza)- dar pana sa prinda Clujul sau alt oras din Romania din urma Bucurestiul- mai trec 20-25 ani.

    Hai sa privim lucrurile un pic altfel, geografic. Cluj Napoca are 180km2, Bucurestiul are 230km2. Si sa pornim de aici discutia- demografica, economica, de care vreti voi. Si vom vedea care sunt rezultatele. La o suprafata nu mult diferita, Bucuresti are aproape 1mil salariati iar Cluj are 250 mii. Salariul mediu in Bucuresti (ala pe bune, nu la negru) bate spre 1000 eur/luna net.

    Tot ce imi pare mie rau, ca bucurestean, e ca Boc nu a candidat la primaria Capitalei. Marea problema a Bucurestiului nu e demografia, ci infrastructura.

    PS: PSD e popular in Bucuresti nu pentru ca Bucurestiul ar fi similar cu votantii din Teleorman. Ci pentru ca stanga prinde la clasa medie-superioara, profesionisti bine platiti. E o chestie sociologica normala, uitati-va la marile metropole gen Londra samd.

    • Cum-cum?!
      „Ci pentru ca stanga prinde la clasa medie-superioara, profesionisti bine platiti”
      Cred ca nu ati accesat Contributors un timp, caci aici s-a inradacinat convingerea ca PSD-ul e votat de tarani, pensionari si asistati social. Sau, mai nou, stirbi!
      Tabloul „Parabioa orbilor” nu se canalizeaza ;)

    • aduni mere cu pere.
      Clujul ca si judet are putin peste 200.000 de salariati.
      PSD e ales in Bucuresti pentru ca din 1.000.000 de salariati de acolo nu toti au acte sau interes dar cei 600.000 de pensionari voteaza toti.

      De fapt problema demografica e marea problema a Bucurestiului, peste 20 de ani cand primii decretei ating pensia or sa fie in capitala 1.000.000 de pensionari care nu prea au unde sa se retraga pentru ca toti banutii lor au fost cheltuiti pe case scumpa acolo. Si nu va fi loc pentru alti angajati din tara din cauza caselor scumpe ocupate de batrani.
      Daca e sa pun un pariu am sa zic urmatorul deceniu Constanta ca oras important in tara si nu Clujul din cauza resurselor din Marea Neagra in cazul primului iar Clujul in afara de IT nu exista.

      • Ca norocul ca in Contanta se vamuiesc 70% din importurile Romaniei ca altfel ati astepta zgribuliti si trasi la fata lunile iulie si august.

  11. Eu as face retele de transport mai rapide intre marele orase ale romaniei: sa ajungi in 2-4 ore de la cluj la bucuresti, tren, masina. La fel pentru iasi, sibiu, targu mures, constanta, etc. Daca vrem tara puternica ne trebuiesc mai multe orase dezvoltate economic, si suburbii se vor trage dupa ele, la oras e bine sa fie mai mult birouri, eventual ceva mare care nu poate fi facut in suburbie, iar restul sa locuiasca in suburbii.

    Ca sa plece pensionarii din orasul mare in suburbie (ar fi mai logic, preturi mai mici, aer mai bun, au unde veni nepotii la joaca) trebuie facut acolo spitale, magazine, centre medicale si transport public calitativ in capitala. Astfel tinerii ar putea locui in oras aproape de lucru si universitati, pensionarii si acei care au familie in jurul orasului. E si mai logic sa ai spitale la aer curat mai departe de aglomeratie decat in centrul orasului in poluare unde te doare capul sa treci cu ambulanta printre mii de masini.

    • „Ca sa plece pensionarii din orasul mare in suburbie”.
      Esti indulgent, Ceausescu voia sa-i scoata cu totul din oras si sa-i duca intr-un mediu idilic, la tara.
      Unde sa se duca nepotii sa se joace :P :D

    • Romania nu va avea niciodata autostrazi suficiente sau drumuri nationale fara gropi din pricina coruptiei institutionalizate

      Aveti dreptate: o tara puternica in Europa trebuie sa aiba o retea de autostrazi densa, o retea de cale ferata si mai densa. Romania nu va avea nici una din aceste doua deziderate, niciodata.
      Pur si simplu, matematic, pentru fiecare leu pus la bataie in infrastructura se construieste prea putin. Eficienta economica a sumelor care vin de la buget este extrem de mica. Ceea ce vesticii numesc ” value for money ” este ridicol de mic in Romania. Daca adaugati la acest tablou faptul ca reteaua existenta – asa cum este, redusa – se degradeaza natural si trebuie reparata constant, intretinuta iar aceasta intretinere este la fel de ineficienta economic – adica se fura si aici … atunci o sa intelegeti de ce spun ca Romania nu va avea niciodata o retea de drumuri civilizata.

  12. Hai sa incepem articolul corect ” Municipul Cluj-Napoca, a.k.a Koloszvar, Klausenburg, Claudiopolis, Municipium Aelium Napocensis… „, oricat de greu ar fi pentru unii.

  13. cateva observatii:

    -daca spui ca bucurestenii migreaza din Bucuresti in Ilfov, ca sa-ti sustii argumentatia e aiurea.

    -nr studenti: Bucuresti = 222047: Cluj = 57595. „București are doar de două ori mai mulți studenți

    decât Clujul” spuneti dvs. Daca si restul cifrelor sunt la fel de exacte…

    • Bucureşti, insula de bunăstare a UE “de viteza a doua”, are culoarea Europei bogate. Oficial, a trecut peste Berlin
      01 apr, 00:07 | ECONOMICA.net
      Potrivit datelor privind PIB-urile regionale per capita, publicate de Eurostat, Bucureşti ar fi singura insulă din Europa Centrală şi de Est care se compară cu zonele cele mai bune ale Europei bogate. Oficial, regiunea Bucureşti Ilfov, a trecut peste regiunea Berlinului la pib pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
      Calculat în termeni de paritate a puterii de cumpărare, PIB/locuitor a fost, în 2015, de 39.400, adică 36 la suta peste media europeană.
      La acest capitol, Bucureşti-Ilfov stă mai bine decât multe zone din Europa Occidentală. Este, de exemplu, peste regiunea Berlinului, (PIB de 35.600 de euro pe cap, nominal, dar de 34.400, calculat la paritatea puterii de cumpărare), adică doar 19 la suta peste media Uniunii Europene.
      Bucureşti-Ilfov este cu mult şi peste Atica, regiunea care înglobează capitala Greciei, Atena, şi periferiile sale, acolo unde PIB/locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este de doar 26.800, adică mai puţin decât media UE, doar 93la suta din această valoare.
      La fel, capitala României este peste regiunea capitalei Italiei, Roma. Lazio, regiunea care cuprinde capitala Italiei avea, în 2015, un PIB/locuitor de 31.800, adică doar 10l la suta peste media UE.
      Comunidad de Madrid, regiunea europeană în care este situată capitala Spaniei a raportat, pentru 2015, un PIB per capita, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 35.400, adică 23 la suta peste media UE, deci mai mic decât cel al regiunii Bucureşti-Ilfov.
      Insula de bunăstare
      Prin comparaţie, toate celelalte regiuni din România şi din toată zona noastră, din Polonia şi până în Grecia, au acest indicator la sub 75 la suta din media UE, cu mici excepţii care doar se apropie de media europeană, în zona Budapestei şi în cea a Varşoviei.
      Bucureşti apare astfel ca o insulă de bunăstare pe harta interactivă Eurostat (actualizată cu datele din 2014).
      Dece ar pleca tinerii din Bucuresti la Cluj? Vreo explicatie?

      • Pentru ca acolo se invata mai bine si mai profund – ar fi o prima explicatie.

        In al doilea rand – s-ar putea ca acolo sa se poate face pe bune o afacere ceea ce in Bucale nu prea rimeaza…

        Desigur cresterea orasului Cluj aduce nenumarate dureri de cap primariei de acolo – dar daca unora le place sa se laude cu ceea ce au si daca muncesc mai mult pot sa aiba incele din urma, si ceva mai mult acolo…

        Un business are nevoie de aprobari si daca aici ti se cere spaga ca sa mearga lucrurile probabil ca acolo nu este asa – sau cel putin asa imi place sa cred ca este la Cluj, evident pana la proba contrarie.

        Semneaza
        un bucurestean sadea cu radacini puternice din Transilvania.

  14. Uite si un contra-exemplu.

    De mult se nastea un mare combinat siderurghic.
    Orasul a crescut rapid si ca orice crestere rapida a adus pe cine vrei si pe cine nuvrei, dar partidul era in toate cele ce erau atunci.

    Consecinte:
    1. Orasul a crescut peste limitele sale.
    2. Oamenii care s-au stabilit in oras au adus obiceiurile lor din satele din care veneau si credeti-ma ca nici acum dupa mai mult de 40-50 de ani nu le-au uitat.
    3. Orasul de langa – la 25 de km departe – plin de traditii si valori bine stabilite intr-o perioada indelungata, multi cultural, cu o mare traditie comerciala a inghetat o vreme dupa care si-a aratat din nou fata sa luminoasa – bate de departe orasul crescut peste noapte. daca vrei sa faci un business este recomandat sa te duci in partea mai veche – este cu mult mai sanatos si mai stabil sa faci business-ul acolo – oare de ce??? va puteti intreba Dvs. si cred ca tot dvs. va raspundeti…
    4. Odata cu stingerea fluxului care a dus la cresterea rapida a orasului oamenii obisnuiti sa se inghesuie in aceea localitate si ramasi acum fara ocupatiune au incaput pe mana unor gangsteri si orasul a fost si este inghiti de mafioti.Picajul a fost si este la fel de brusc ca si cresterea rapida…

    P.S. cele doua orase sunt din RO cum spuneam la odistanta de numai 25 de Km si din punct de vedere cultural – la milenii distanta. Si intr-un oras si in celalalt majoritari sunt romanii dar ieducatia de acasa isi spune cuvantul…

    P.S.1 – exista si povestea trista a orasului Detroit.
    Probabil ca vom apuca sa vedem si efectele buclei de crestere rapida din Silicion Valey –
    “You can’t keep growing forever at 6 percent, 5 percent, 4 percent or even 3 percent a year.”
    „During 2016, Silicon Valley added 45,600 jobs, the report stated..It also was the fewest number of jobs added in the region since 2012, when 42,400 jobs were added.”

    sursa – http://www.mercurynews.com/2017/02/16/silicon-valley-economy-pauses-but-still-is-growing/

    Si cu toate aceste deciziile se iau in continuare in Washington DC

    O mentiune speciala si pentru NYC care se afla pe locul trei in ceea ce priveste cresterea numarului de locuitori, dar aici ceea ce este cel mai interesant este ca se constata o crestere a numarului de locuitori ca urmare a sporului intern al populatiei si nu ca urmare a cresterii numarului de emigranti stabiliti cum se intampla in Siicion Valley.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro