sâmbătă, decembrie 14, 2024

Deseori, nu tehnologiile, ci oamenii se schimba

Tema întâlnirii LUG de care vorbeam în articolul precedent și  unde am avut și eu o scurtă intervenție,  s-a numit Soluții Colaborative. Dacă revin asupra ei, este pentru că articolul prietenului meu Iulian Comănescu mi-a prilejuit câteva reflecții pe această temă. Iulian este un nespecialist din categoria geek, pe care meseria l-a adus, de voie de nevoie , in contact cu diversele tehnologii online, lucru care a început se pare să îi cam placă.

Abordarea lui m-a surprins pentru că este mult diferită de ceea ce credeam eu despre subiect. Desigur, eu mă consider un specialist și ar trebui să am totdeauna dreptate, însă articolul cu pricina privește lucrurile din altă perspectivă, și anume a utilizatorului. Ori, toate mașinăriile pe care le facem, toate lucrurile pe care le dezvoltăm trebuie să răspundă unor nevoi ale clientului. Nouă, IT-știlor, ne place grozav jocul cu margelele de sticlă al arhitecturilor și protocoalelor, însă ceea ce contează în final este adecvarea la nevoile utilizatorului.

Atunci când a început activitatea mea în IT, prin 2000, colaborarea însemna în primul rând e-mail. Microsoft, care a fost dintotdeauna o companie atentă la cerințele managerilor, principalii lor clienți, a dezvoltat Microsoft Exchange ca principal instrument de colaborare în companie, adăugând tradiționalului e-mail diverse alte servicii și funcționalități. Din punctul de vedere al specialistului, unele funcționalități păreau de-a dreptul stupide, precum celebrul “on behalf”: secretara poate răspunde la un e-mail adresat șefului ei, iar mailul respectiv va cuprinde o notificare de genul sent by x on behalf of y  . Evident că această notificare putea fi scrisă și de mână cu același efect, dar scrisă automat, pare mult mai oficială.

Au apărut casuțele de mail partajate, fișiere comune, agenda personală și cea comună , posibilitatea ca un șef de departament să traseze task-uri subalternilor. Intr-un final, produsul de colaborare al Microsoft a ajuns o replică în mic a structurilor de putere din compania clasică a erei industriale.

Evident în lumea OpenSource au existat diverse tentative de a replica acest model de soluție colaborativă, bazată pe un server de mail ca piesă centrală în jurul căruia gravitează un întreg ecosistem de funcționalități suplimentare. Majoritatea nu au avut succes în primul rând datorită faptului că se limitau doar la servicii web, în vremea în care Internetul era scump și lent, pe când Microsoft defila cu atotputernicul Outlook, clientul lor fanion de e-mail .

Lucrurile s-au schimbat dramatic abia în momentul în care accesul internet ieftin și rapid a devenit o regulă iar cantitatea de conținut multimedia a explodat. Acest fenomen a generat o nevoie acută de spațiu de stocare, mai cu seamă după apariția diverselor device-uri mobile.  Dacă acum câțiva ani existau situații in care mai mulți utilizatori foloseau același desktop, acum un singur utilizator accesează datele personale și nu numai măcar de pe trei dispozitive: computerul de la birou, cel de acasă plus smartphone. Iar acest utilizator are și el aceleași nevoi de partajare a datelor cu colegii de serviciu sau cu prietenii.

In acest context au apărut serviciile așa-zise de “cloud”, care de regulă nu mai au în centru serviciul de mail, ci un serviciu de sharing de fișiere.  Exemplul tipic: Dropbox. Normal, asta nu înseamnă că nu mai avem nevoie de mail, așa că majoritatea providerilor oferă pachete care conțin sharing de fișiere, mail și alte servicii suplimentare, și bineînțeles că nici Microsoft nu lipsește din acest peisaj, încercând să ofere o nouă față inclusiv pachetului lor magic, MS Office, prin Office 365.

În continuare, Microsoft Exchange domnește în marile corporații. Doar că ceea ce s-a schimbat este că multe companii apărute acum nu mai sunt ele însele asemănătoare cu cele ale erei industriale. Pentru ele, structura strictă a Microsoft Exchange (de exemplu ) nu mai are relevanță pentru că nu se mai reflectă în structura și  ierarhia  de putere a companiei.

De aceea, pentru Iulian, care este freelancer, serviciile de e-mail lipsesc aproape cu desăvârșire din listă. Cloud-ul Microsoft este reprezentat doar prin SharePoint și OneDrive, deși Exchange e încă acolo. Un alt mamut al epocii industriale, ai zice.

Tehnologiile nu s-au schimbat. Nu progresul tehnic a dus la dispariția jobenului sau a tombaterei. Oamenii însă se schimbă. Cine va intui vântul schimbării, va câștiga partida.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

    • Schimbarea omului si schimbarea mediului sunt oarecum interdependente, mediul modeleaza oamenii, iar oamenii mediul. Progresul tehnologic e clar ca joaca un rol major, eu colaborez cu oameni pe care nu i-am vazut niciodata, pe unii clienti ii vad doar la cate un eveniment IT. Este clar ca o astfel de firma – eu sunt freelancer, dar stiu firme care lucreaza asa- nu mai are aceleasi relatii ierarhice stricte pe care le are o companie de tip clasic, structurata pe departamente cu sefi de departament, unde departamentul x are acces la datele din folderul y , sa zicem.

  1. Problema este extrem de complicată, și nu numai în IT. În domeniul meu (tehnologie biochimică; dar nu asta este relevant) acum 35 de ani – având în spate 10 ani de experiență profesională – înțelegeam cam 60% din materialele documentare. Șefii mei din SUA – doi laureați Nobel – înțelegeau, mărturisit, între 60-70%. Anul trec ut ne-am reevaluat între noi și am ajuns la concluzia că înțelegem între 25-40% și că devine din ce în ce mai greu de comensurat, fie chiar și numai relativ.
    Problema principală în colaborările cu colegii IT-ști este faptul că – furați de propria activitate – devin adeseori ermetici față de utilizatori.

    • Sunt primul care sa recunoasca acel ermetism de care vorbiti. Am fost destul de multa vreme si eu „omul care zice nu”; sper ca acum m-am mai ințelepțit …

  2. Multumesc pentru link-ul catre articolul pe care il mentionati.
    Aplicatia de colaborare mamut (Notes e in moarte clinica) supravietuiese inca deoarece:

    1. Unele companii sau institutii guvernamentale au nevoie de control mai mult decat au de mobilitate. Iar solutii Exchange se pot implemeta pe mobil. E-mailul poate fi accesat de pe o pagina web. Citrix, VPN si terminal services (remote desktop) ofera posibilitatea lucrului oriunde sunteti fara a muta datele companiei in afara sa.

    2. Platformele open source si cloud nu ofera servicii de tipul celor oferite de mamuti, Unele companii au nevoie da transmita mesaje care nu pot fi transmise mai departe sau imprimate (doar ca nu se auto-distrug ca sa nu puteti face o fotografie cat sunt pe ecran).
    Mesajele care ii privesc doar pe corespondenti din cauza privilegiilor client-avocat fac parte din aceasta categorie. Pentru un free-lancer este inutil, pentru multi clienti cu bani e o calitate esentiala. Acestea nu au echivalent in solutia cloud. Poate cu alte aplicatii se poate obtine acelasi rezultat dar in acest caz trebuie sa platiti pentru implementare si suport si solutia cloud devine mai greoaie decat mamutul.

    3. Unele organizatii au politici de retinere a mesajelor e-mail care nu sunt satisfacute de ceea ce ofera produsele cloud. In general sunt institutii guvernamentale cu multi angajati. Aceata poate ar fi constrangerea care s-ar remedia cel mai usor avand in vedere ca spatiul de stocare nu costa mult.

    Chiar ganditi astfel:
    Daca sunteti specialist ar trebui sa aveti intotdeauna dreptate ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro