luni, noiembrie 11, 2024

Despărțirea de Miorița. Viciul fatalismului și imperativul înnoirii

Sărbătătorile de iarnă ne oferă ocazia de-a gândi viitorul. Ce ne așteaptă în 2012? Cum ne pregătim pentru anii care vin? Sunt întrebări la care majoritatea românilor răspund cu o anumită resemnare: bucuroși le-om duce toate… De unde această pasivitate? Cum să înțelegem recursul la tristețea mioritică și ce impact are această mentalitate sub raport politic și social?

Afecţiunea românească pentru Mioriţa şi pasivitatea faţă de vestea morţii vorbeşte despre un anumit mod de-a înţelege timpul. Cum se traduce faimosul amor fati în mentalitatea colectivă?

Să recitim textul.

Prosperul cioban moldovean ajunge victima rivalităţii mimetice şi ţinta invidiei feroce a doi competitori. Conflictul nu e reglementat legal, căci doar cetatea (şi nu plaiurile) are o judecătorie. Confruntarea se consumă în registrul împăcării metafizice – al reconcilierii cu sine, cu natura şi cu lumea înconjurătoare (Și de-a fi să mor / În câmp de mohor, / Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice, pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi. – varianta cultă V. Alecsandri). Nu se înregistrează nicio reacţie de indignare, combativitate virilă sau acţiune preventivă. Ciobănaşul mioritic le cere nu rudelor, ci chiar duşmanilor să-l îngroape aproape de stână…

Este evident că balada Miorița scoate la iveală sentimente duioase și o mare puritate sufletească: oița e protectoare iar ciobănașul are intuiția transcendenței. Abia vine anunțul morții și el vede stelele, luna ori nunta cu soarele de pe cer. Lectura mea poate fi revoltătoare dar pleacă de la observația antropologică minimală: de ce nu am încuraja altă atitudine, mai realistă sau chiar tranzacționistă?

De ce nu un cowboy ironic sau un neguțător isteț? La ce bun idolatrizarea păstorului temător? Să ne întrebăm ce înțelege un copil de zece ani când aude prima oară, la gimnaziu, despre Miorița? Dragostea și afecțiunea pentru stăpân sunt naturale. Și un câine ciobănesc are o atitudine protectoare (și mult mai eficientă). Întrebarea cheie este alta: de ce baciul nu vede alt viitor istoric – alegând în schimb raptul cosmic? De ce Miorița nu vine cu soluții?

Cum se explică eşecul construcțiilor noastre politice și debilitatea socială? Nu suntem oare vinovaţi pentru c-am ales mai curând oiţa năzdrăvană în locul curajului şi al simţului pentru dreptate probat de Vitoria Lipan (în Baltagul)?

Mi se pare implauzibilă ipoteza unui ciobănaș-partizan angajat în luptă cu Securitatea prin munții Vrancei la 1949-1950. La fel de greu îl vedem pe tânărul baci scandând lozinci anticeauşiste pe străzile din Timișoara la 16 decembrie. În locul libertății, feciorul a ales moartea și aneantizare impersonală. În locul apărării proprietății, flăcăul renunță la luptă.

Să ne întrebăm: mai este actuală Miorița dacă vorbim despre viitor? Ce poate fi salvat din această capodoperă literară pentru supraviețuirea României în mileniul III? „Concepţia pastorală despre lume și viață” nu te ajută să evoluezi în cadrele instituţionale ale veacului nostru (cu tot ceea ce înseamnă acțiune, competiție și globalizare).

Poate întrebarea e inadecvată, dar consecințele sociale ale comportamentelor culturale trebuie evaluată. Economia, în particular, nu e o știință axiomatică. Mentalităţile au un impact masiv asupra vieţii politice, sociale şi economice. Ultima corelație e validată pe suprafața a șapte sute de pagini de către istoricul David Landes de la Harvard University: The Wealth and Poverty of Nations, 1996. Discursul despre succes și ghinion, despre noroc și bunăstare, despre declin și miracol e bazat pe evidențe empirice. Ne trebuie o Românie care-și dă totuși o șansă.

Cum ar fi arătat România dacă în locul ciobănaşului am fi făcut portretul omului legii – şeriful omniprezent în mitologia britanică, islandeză sau americană? Dar dacă şcolarii noştri ar preţui valoarea independenţei iar nu omul docil în faţa oricărui verdict al soartei (y compris moartea). Dacă în locul baciului moldovean (peregrin şi anonim) am fi brodat pe tema libertăţii (visul american din perioada 1650-1800)? Nu am fi elogiat poate determinarea, voinţa şi simţul misiunii? Cum să pregăteşti câmpul de luptă evocând plânsul Mioriţei? N-a omorât aplecarea spre meditaţia nevolnică şi simţul pentru abordarea frontală, pentru reacţia directă şi hotărâtă?

Când cineva îți prevestește moartea violentă, trebuie să lupți fie cu ucigașul-prezumtiv, fie cu rău-vestitorul. Miorița îi oferă baciului informații prețioase, dar nu-l ajută. Colinda păcurarului exclude orice strategie combativă. Ar fi fost bine pentru noi toți ca ciobanul mioritic să-și elimine adversarii. Dacă oița laie, laie-bucălaie s-ar fi opus, trebuia să-și caute un câine. Nu e nimic sublim sau genial într-un act elementar de rezistență.

Reveria pastorală în fața decesului prematur e poate mai seducătoare decât reacția prompt-masculină a unui șerif dotat cu revolver și muniție (din rațiuni legitime de auto-apărare). Și totuși: baciul ungurean și cu cel vrâncean s-ar fi răzgândit, chiar dacă superba nuntă stelară s-ar fi amânat (prin absența mirelui). Poate că înlocuirea ciobanului cu șeriful ar fi împiedicat colectivizarea satelor după 1947.

Pentru a gândi viitorul României trebuie să rescriem istoria mentalităților balcanice. Miorița – ca arhetip sau metaforă – nu trebuie câtuși de puțin clonată, ci eutanasiată. (Dacă ecologiștii vor cere ca bietul animal să nu sufere, atunci să-i schimbăm măcar gena și să-i controlăm mutațiile culturale).

A venit timpul unei alte generații să gândească viitorul altfel – fără trufie, naivitate sau credulitate. O altă Românie nu trebuie să fie plăsmuirea unor minți înfierbântate (eventual cu idealuri radical-interbelice). Viitorul aparține celor care, prin moderație și maturitate, sprijină acțiunea concretă pe plan politic și social – crescând astfel cota de piață a cetățenilor activi, liberi, creativi și responsabili.

Distribuie acest articol

85 COMENTARII

  1. Ar fi cred cazul sa lasati Miorita in pace. Auzi : eutanasiata! Realizati ce proatie ati spus? Ea ramine acolo in timpul ei si trebuie lasata in pace. Mai bine lasati lenea intelectuala si formulati natiei o legislatie teafara in locul actualului cotet legislativ.Romania nu are nevoie atit de o modernizare cit de revenira la normal si primul pas e o elgislatie normala.Premiza logica : Intr-un stat de drept totul se intemeiaza pe lege iar legea trebuie sa fie de calitate.Asa ca nu mai bateti cimpii si puneti-va mintea la treaba!

    • Eutanasiem Mioriţa, eutanasiem un fragment de cultură. Plăcută sau neplacută unora sau altora. Prin ce se deosebeşte însă această eutanasiere de cea practicată de comunişti? Şi ei au folosit întâi barda, apoi bisturiul pentru a curăţa ceea ce-i stingherea. Căci deranj simte şi Mihail Neamţu. Şi-atunci mai bine ucidem asistat de noii doctori Mengele, în ideea creării unei rase pure, lipsite de stânjenitoarea istorie, cum s-a întâmplat şi făcut ea, cu satisfacţiile şi insatisfacţiile ce-o însoţesc. Cu alte cuvinte, ideea creării „omului nou” n-a dispărut, ci a căpătat noi valenţe. Asta o fi însemnând Noua Republică? Brrrr!

    • @Sile: nu puteti sau nu vreti sa intelegeti mesajul articolului? Daca nu puteti, mai bine lasati-va de comentarii. Daca nu vreti, aduceti ceva argumente ca sa va intelegem si noi gandirea…

  2. Miorita si tristetea mioritica raman, din pacate, perfect actuale – si in situatia actuala a Romaniei rezultatul cel mai probabil este tot infrangerea.
    Pasivitatea vine din constientizarea faptului ca fara sprijin direct din exterior (care nu va veni sau va veni cu cine stie ce conditii) nu ai cum sa invingi nici macar pe bacii vrancean si ungurean, cu atat mai putin un intreg sistem politic corupt.

  3. m-ati enervat rau :)
    pai cum sa intelegem cuvantul Mantuitorului, frate Mihai:
    Aţi auzit că s-a spus celor din vechime: Să nu ucizi! Dacă cineva comite o crimă, va fi condamnat la judecată.
    Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, va fi condamnat la judecată. Dacă cineva îi spune fratelui său prostule! va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune nebunule! va fi condamnat la focul Gheenei.
    Aţi auzit că s-a spus: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.
    Eu însă vă spun: să nu vă împotriviţi celui rău; ba mai mult, dacă cineva te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l şi pe celălalt.
    Celui care vrea să te judece şi să-ţi ia tunica, lasă-i şi mantaua,
    Aţi auzit că s-a spus: Să-l iubeşti pe aproapele tău şi să-l urăşti pe duşmanul tău.
    Eu însă vă spun: iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută,
    ca să fiţi fiii Tatălui vostru cel din ceruri, care face să răsară soarele său peste cei răi şi peste cei buni şi să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
    Căci dacă îi iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi vameşii?
    Şi dacă îi salutaţi numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi păgânii?
    Aşadar, fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit.
    Iertati-ma ca sunt patetic. Dar pe cine sa urmez? Pe serif sau pe Iisus Hristos? Ce sa fac? Sa-mi doresc sa fiu un cetetean moral, drept, viteaz, plin de constiinta politica sau sa-mi doresc sa fiu ca Tatal Ceresc, desavarsit?
    Nu stiu, intreb. Poate aveti dreptate si va adresati milostivirii Lui incercand sa faceti ceea ce va dicteaza inima iar nu niste cuvinte din Evanghelie. Pentru ca spune psalmistul sa ne maniem dar sa nu gresim. Sa nu gresim!
    Sau sa adoptam alta metoda, sa cerem voie duhovnicului nostru sa-l plesnim pe cel ce ne vrea raul. Si apoi sa ne marturisim.

    • Srimabile, nu ai inteles nimic, nici din articol si nici din evanghelie care, apropo, este scrisa de oameni. Se poate discuta mult pe tema asta.

    • @heraasku

      ramaneti cu Biblia, sa va ajute ea daca muriti de foame, daca va fura toti, daca va inseala toti politicienii… va ia pensia, datii-i si portofelul! Va da un sut in fund? dati-i si buca cealalta!
      Si nu va mai plangeti de nimic, veti avea de toate pe lumea cealalt! Multi idioti mai sunt pe lume…

    • Fix asta spune autorul in text : sa nu mai stam pasivi si sa lasam pe altii (=dumnezeu) sa se ocupe de bunastarea noastra.
      dumnezeu nu exista, e doar un model de speranta desharta pentru oameni. cei ce fac au, cei ce nu fac, n-au. Aia care au, fac si crime / nepotism / furaciune, sau munca cinstita (prea putini).
      Infractorii se inmultesc si prin reproducere si prin alaturare voluntara; cati copii vor sa fie becalieni si cati Monica Macovei ?
      Trebuie ca la fiecare actiune pe care o intreprindem sa ne intrebam : e bine ce fac eu, sau fac asta fiindca asa fac si ceilalti ? Si daca faci ce nu e bine doar fiindca esti pe aceeasi parte cu multimea, inseamna ca ai ratat scopul evolutionist al omenirii si nu esti nimic decat un animal dintr-o haita.

      • felicitari pentru comentariu! adevarat spuneti: ce ne diferentiaza de vamesi, de pagani?! curios e ca ii transmiteti acest mesaj unui teolog!!!???!!! cei ce va critica nu au inteles nimic; la fel ca si autorul acestui text debil! nu e exclus sa fe chiar el cel ce scrie aceste comentarii. la o adica ar putea chiar sa va elimine. dupa mintea astora „de ce sa mai asteptati sa va bucurati de toate pe lumea cealalta?”. va pot da chiar ei un branci pentru o viteza mai mare… :)

  4. In filmele care ne-au marcat copilaria John Wayne cel cracanat scotea pistolul ca sa o apere pe Miorita. El se lupta eroic cu ticalosul care furase turma de boi a baciului cu scopul mirsav de a jupui cit mai multe piei de pe ei. In final cracanatul invingea raul iar Miorita, baciul si boii isi vedeau linistiti de treaba pina la adinci batrineti. Ca-n filme!
    Dar sa revenim la oile si transhumanta locala, sa lasam pentru moment filmele cu cowboy si serifi. Prin ianuarie ’90, undeva in Bucuresti (Piata Lahovary, pe atunci „Cosmonautilor”), trona pe un zid o inscriptie ciudata. Scria acolo cu litere mari „Traiasca Dumnezeu!”. Am retinut-o, era un „ceva” care nu se lega acolo. Nu se leaga nici astazi, desi a trecut ceva timp de atunci.
    Eutanasiem Miorita doar ca sa ne aliniem curentului care cere macar o „eutanasiere”, acolo? (nici o grija, ecologistii cu ceva carte stiu ca „eutanasierea” implica lipsa durerii fizice; pe cei fara carte ii ignoram in acesta faza)
    Am rezolvat cumva cu asomarea definitiva (sic!) a porcului? Caci, concentrindu-ne pe Miorita, riscam sa ne manince complet si irevocabil porcii. Ca arhetip sau metafora, desigur.

    • Ce bine era daca ati fi continuat …”El se lupta eroic cu ticalosul care furase turma de boi a baciului cu scopul mirsav de a jupui cit mai multe piei de pe ei. In final cracanatul invingea raul iar Miorita, baciul si boii isi vedeau linistiti de treaba pina la adinci batrineti”….De justitie este nevoie,de justitia cetatii,altfel omul singur in fata nedreptatii primitivilor nu are nici o sansa,dacat aceea a resemnarii…Ce chef de lupta sa ai cu dusmanul tau care-ti incalca dreptul de proprietate,te jefuieste,planifica sa-ti ia viata decat ,daca stii ca tu vei fi cel care pierde si nu cel ce ti-a produs raul evident….Miorita este un model crestin de altfel,…Sa nu ucizi,sa nu urasti pe cel ce-ti vrea raul,sa te rogi Domnului pentru iertarea celui care-ti ia viata…A renunta la Miorita inseamna a renunta la o invatatura crestina(?!)….Pragmatismul protestant si neoprotestant sunt cele care i-au dus pe vestici la progres,dar asta se refera la justitia pamanteasca,cea care la noi lipseste cu desavarsire de sute de ani….

      • O clipa am crezut ca vreti sa continui paragraful cu „Traiasca Dumnezeu!” :-)
        La partea cu filmul nu am ce continua. Asa se termina. Poate sa confirme si domnul Neamtu.
        Dinsul l-a descoperit mai recent decit mine. Desi, chiar daca vorbim despre acelasi film, locul in sala cinematografului pare sa fi fost altul.

  5. Domnule Neamtu,
    nu sunteti singurul care cititi Miorita astfel. Este regretabil insa ca destui citesc aceasta balada romaneasca in cheie fatalista. Este insa o balada atipica, doar cu introducere si intriga, insa fara dezvoltare, punct culminant si epilog, iar lumea ignora acest lucru.

    Este atipica, deoarece autorul anonim a ales sa prezinte atitudinea in fata mortii inevitabile si nu a continuat firul epic. Chiar pastorul nu plaseaza cauza mortii in actiunea celorlalti doi pastori! In plus, cum putem vorbi de pasivitate si fatalism, cand cel vizat este chiar cel mai bogat dintre pastori? In general, pasivitatea nu este una dintre cauzele prosperitatii.

    Autorul anonim a ales sa prezinte modul in care romanul vede moartea – ca o nunta cosmica. Viziunea depaseste desfasurarea obisnuita a firului epic. Poate ar fi de dorit, pentru cei carora le place mai mult varianta aceasta, ca cineva sa o scrie sau mai degraba sa continue de unde se incheie intriga. Varianta ar putea fi, pe scurt: pastorul face ce zice miorita, respectiv actioneaza, se lupta si invinge. Great!

    De altfel, asta m-as fi asteptat sa si faca. Insa am pierde prezentarea minunanta a unei atitudini fata de moarte.

    Revenind… as zice sa lasam Miorita pentru ce a vrut sa fie. Daca preferati, alegeti Toma Alimos ca model pentru actiune. Toma invinge (chiar daca in final moare). Iata actiune concreta si eficienta.

    Craciun fericit!

  6. Domnule Neamtu,
    nu sunteti singurul care cititi Miorita astfel. Este regretabil insa ca destui citesc aceasta balada romaneasca in cheie fatalista. Este insa o balada atipica, doar cu introducere si intriga, insa fara dezvoltare, punct culminant si epilog, iar lumea ignora acest lucru.

    Este atipica, deoarece autorul anonim a ales sa prezinte atitudinea in fata mortii inevitabile si nu a continuat firul epic. Chiar pastorul nu plaseaza cauza mortii in actiunea celorlalti doi pastori! In plus, cum putem vorbi de pasivitate si fatalism, cand cel vizat este chiar cel mai bogat dintre pastori? In general, pasivitatea nu este una dintre cauzele prosperitatii.

    Autorul anonim a ales sa prezinte modul in care romanul vede moartea – ca o nunta cosmica. Viziunea depaseste desfasurarea obisnuita a firului epic. Poate ar fi de dorit, pentru cei carora le place mai mult varianta aceasta, ca cineva sa o scrie sau mai degraba sa continue de unde se incheie intriga. Varianta ar putea fi, pe scurt: pastorul face ce zice miorita, respectiv actioneaza, se lupta si invinge. Great!

    De altfel, asta m-as fi asteptat sa si faca. Insa am pierde prezentarea minunanta a unei atitudini fata de moarte.

    Revenind… as zice sa lasam Miorita pentru ce a vrut sa fie. Daca preferati, alegeti Toma Alimos ca model pentru actiune. Toma invinge (chiar daca in final moare). Iata actiune concreta si eficienta.

    Craciun fericit!

    • Vad ca ati identificat ca mimetica rivalitatea dar nu mergeti mai departe decat gasind solutia alimentarii mimetice prin chemare la intreprindere virila, cawboysme si alte actiuni antifataliste de esenta tot mimetica.

      Alimentarea mimetica si lantul razbunarii nu duce la nimic nou sub soare, dimpotriva Asta ne spune miorita intr un mod mai naiv decit mesajul lui Isus, singurul care a relevat acesta infundatura pe care vi se pare ca o sprapungeti cu critica asta subtire.

      E jalnica moda asta de a critica asta Miorita, pe care multi absolventi de MBA uri o intreprind strafulgerati de o iluminare lucida asupra profilului boborului.

      Altele sunt metehnele lui, nu ca rumega la nesfisit Miorita de citeva sute de ani.

    • Mihai Neamtu il judeca pe autorul popular potrivit temei, nu potrivit operei. Si mai pare ca nenea Neamtu, filosof si teolog, n-a priceput cum vine treaba asta cu arhetipurile. Un arhetip e o matrita, o origine de la care pleaca cutare creatie. Practic, recurgem la balada “Miorita” atunci cind vrem sa dam exemplul inclinatiei populare catre creatia poetica, dar si cind vrem sa dam exemplul comuniunii de limba si obiceiuri din Romania (balada circula, in diverse forme, in toate zonele tarii, si e un extrem de vechi cintec popular in limba romana). Cind zici ca “Miorita” exprima spiritul romanesc, zici, evident, o metafora. Ca si cind ai zice ca Lamartine reflecta idealul romantic al timpurilor. Aia nu inseamna, evident, ca tipul a luat o oglinda si a tintit-o catre vreun cuplu care se saruta intr-o barca, ci ca scrierea lui apartine vremii sale. Tot asa, nici Miorita nu postuleaza ca dupa aparitia ei, toti romanii au sa fie servili si supusi. Daca ar fi pe-asa, atunci in peretii fiecarei constructii monumentale ar trebui zidita cite-o femeie, Greuceanu ar trebui chemat la fiecare eclipsa si fiecare furt de ou ar trebui urmat la 24 de ore de furtul unui bou.

      Mihai Neamtu nu intelege ca balada, un poem sau un cintec sint lucrurile in care un popor isi pune ceea ce are mai frumos. Adica iti iei toate imaginile delicate si le insailezi intr-o creatie pe care o construiesti cu niste culmi ale sensibilitatii tale. Nu conteaza ca in realitate tu esti unu’ care nu te omori cu munca, care de cite ori ai ocazia bei de stingi, care vrei sa-ti vezi vecinul mort si deposedat de avere, care nu esti chiar atit de ospitalier pe cit ai vrea sa pari, dupa cum nu esti nici unul prea perspicace in the head. Dar in poezia ta esti muncitor, ospitalier si bun si – sa vezi lucrul dracului! – atunci cind o scrii, tu chiar devii astfel. Creatia te-a ridicat de la conditia originara si te-a inaltat la alta dimensiune spirituala. Esti frumos sufleteste pentru ca produci arta. Cind termini cu scrisul, redevii ceea ce esti.

      Ca atare romanii care au scris, rescris si re-rescris “Miorita” sint niste indivizi care au facut arta in ciuda a ceea ce ei erau ca oameni. Tocmai d-aia e arta sublima, pentru ca ea poate fi rupta de biografia si faptele individului si poate trai in forma proprie. O balada nu exprima un popor decit in sensul sau creativ. Sensul mundan, cotidian al acelui popor e altul si e, evident, unul trivial. Teologul Mihai Neamtu ar trebui sa stie mai bine decit altii ca ce e lumesc ramine al lumii, dar ca mai exista in oameni si ceva care are indreptatirea de a se adresa lui Dumnezeu.

      In incheiere, daca autorul vrea o alta exemplificare a situatiei, as putea sa-i prezint cazul unei specii umane specifice Bucurestilor de altadata, si anume poetul de circiuma. Aceasta boema denaturata era privita de cei mai multi cu un dispret major. In timp ce-si achitau consumatia, il masurau sever pe oratorul turmentat: “Uite, domnule, ce betiv e poetul ala!” Dar mai erau si unii, ceva mai rari, care-l considerau pe acelasi individ cu deferenta: “Uite, domnule, ce poet e betivul ala!” Totul depinde, ca sa spun asa, de felul in care privesti creatia in raport cu individul.

      Mie m-e limpede cum priveste Mihai Neamtu creatia. E chestie de aplecatul sprincenelor: deci creăm, creăm, dar mai mergem si acasa, da?

    • Excelent comentariu! E o greşeală hermeneutică să citeşti „Mioriţa” în cheie epică. Valoarea baladei constă tocmai în ieşirea din registrul descrierii unor acţiuni efective. Balada ne comunică o anumită înţelegere a raportului dintre viaţă şi moarte (faptul că ele sunt împletite), şi nu un mod de a acţiona concret în faţa ameninţării. Ameninţarea cu moartea e doar un pretext pentru exprimarea acestei viziuni asupra morţii, şi numai o lectură superficială, de „orăşean practic”, poate vedea aici o pasivitate în faţa morţii.

    • Cred ca mai important decat sa stai sa iti contemplezi moartea ar fi sa iti faci un plan pentru viata.
      Balada, ca si lucrare literara este fabuloasa, ca si prezentare in scoli este foarte proasta. Se pune prea mult accent pe atitudinea in fata morti. Este de departea cea mai studiata opera populara anonima/colectiva, si accentul este pus mereu pe atitudinea in fata mortii. Poate ar trebui trecuta in planul secundar si ar trebui studiate mai multe lucrari cu atitudine pozitiva si constructiva.
      Mi se pare important in educatia generatiilor viitoare sa se puna accentul pe felul in care iti pregatesti viata, nu pe felul in care iti imaginezi si accepti moartea.
      Daca trecerea ei in plan secundar si reliefarea altor lucrari cu mesaj pozitiv inseamna „eutanasierea” Mioritei, atunci sunt de acord cu aceasta „eutanasiere”.

    • Cred ca sint ceva mai multe semnificatii de discutat aici. Si mie-mi place felul asta de a vedea balada si cred si eu ca, mai degraba decit de a fi fatalista, balada trimite la un fel anume de a vedea moartea. Stim insa bine cu totii ca toate simbolurile astea trimit la rindul lor mult mai departe in timp, si e vorba aici de invatatura crestina.
      Am gasit si gasesc insa mai interesant si mai fecund demersul literar decit cel religios. Caci, daca apare natural ca adesea inactiunea sa ne irite mai rau decit actiunea gresita, nu mai e la fel de natural sa ne irite mai mult neideologicul decit ideologicul masiv. Si, la drept vorbind, in fata mortii, atitudinea cea mai potrivita a omului simplu care nu intelege prea bine lumea dar care iata, are o perfecta intuitie a transcendentului mi se pare a fi chiar aceea din Miorita. Caci atunci cind omul simplu devine ideologic, ei bine, atunci se intimpla ceea ce s-a intimplat in comunism: dreptatea nu o mai face justitia autentica, ci o fac cei multi si simpli, dupa cum le dicteaza ideologia.

      As merge totusi un pic mai departe, largind putin interpretarea baladei. Poate ca nu-i vorba acolo asa de mult despre moarte pe cit ni se pare noua din cauza pasivitatii aparente a celui care o contempla cu ochii deschisi. Poate ca se afirma acolo intr-un mod foarte limpede preeminenta transcendentului, intelegerii si a legilor in fata lumescului, in fata materialismului. Si poate ca iritarea celor mai multi este de fapt raspunsul inconstient ce tradeaza lipsa lor de credinta in puterea ideilor, in puterea lumii platonice. Elevii mediocri ii judeca adesea foarte critic pe profesorii care nu dau retete mai ales fiindca nu le place sa-si contemple propria lene. Ceea ce mi se pare remarcabil in balada este faptul ca totusi nu ne da o reteta: nu sintem constrinsi sa gindim in vreun fel.
      Materialismul ne invata ca in fata pericolului, o fiinta are doua alternative: sa lupte sau sa fuga. In lumea oamenilor mai exista insa alternativa dialogului. Pe de alta parte, a ucide sau a te sinucide inseamna de fapt sa refuzi in mod radical dialogul. Caci dialogul cu tine sau cu ceilalti este de fapt chiar calea regala spre lumea ideilor. Mioara este sinele ciobanului, iar ciobanul alege sa dialogheze cu sine. El nici nu lupta cu arma in mina, dar nici nu fuge. Nu-si face iluzii ca ceilalti vor reveni la ginduri mai bune, asta inseamna ca nu viseaza, nici nu-i judeca pe ceilalti, asta inseamna ca nu se erijeaza intr-o instanta. Pentru a merge mai departe el se bazeaza pe lumea ideilor, nu pe resorturile imediate, adica pe resorturile din lume.
      Mie mi se pare ca asta este prima lectie pe care ar trebui sa o primeasca un om care paseste in lumea moderna: anume ca inainte de a-ti face loc cu coatele in lume, inainte de a te apropia de o masa plina cu bucate pentru ale carei locuri oamenii sint in stare sa se omoare intre ei, poate ca ar fi mai nimerit sa cauti in propria desaga, sa vezi daca nu cumva vei gasi acolo hrana de trebuinta. Caci propria desaga este desaga aia minunata in care piinile se pot inmulti fara ca din lume sa dispara nici macar o firmitura.

      Inchei cu un gind care ma preocupa: anume ca pasivitatea aparenta a intelectualului e luata adesea de catre omul simplu dar bine indoctrinat drept inactiune, e asimilata prea adesea si prea usor cu nepasarea, neimplicarea. Acelasi om identifica la fel de usor militantismul cu harnicia si cu „atenta preocupare”.

  7. Domnule Neamtu, mare dreptate aveti!
    Poate ca si aceasta atitudine a contribuit la dainuirea noastra in acest spatiu, asa cum suntem acum, dar cu siguranta se putea si mai bine daca imprumutam ceva din darzenia sarbilor, sau a cehilor… Oare sa ne mai „revenim” vreodata? Trebuie… Pentru copii nostri!

  8. Problema e mult mai complexa,e ceva foarte interesant.
    Hai sa lasam Miorita ca asta ne-au bagat-o altii pe gat la scoala.
    Eu recunosc un alt aspect la multi dintre noi..La munca toti barfesc pe la colt ce al dracului e sefu.Si se trezeste un nebun ca mine sa se ia in gura cu el.Aia radiaza de fericire,mustacesc dar niciunul nu are curajul sa imi tina partea.
    Asta s-a intamplat nu o data ci de multe ori in experientele mele din scoala sau la munca.
    Pana si la revolutie..Statea lumea la televizor si zicea ‘asa mah,nu renuntati’.
    Eu asta cred ca e problema.Romanul nu e fatalist si nici macar pasiv.El e foarte activ de a impinge pe altul sa faca ce vrea el.
    Sa vina americanii!
    Sa ne primeasca in UE…(in ideea ca ei ne fac bine)
    Sa vina Primaria sa astupe groapa din fata curtii mele.
    Sa demonstreze..altii..Mai vine cineva la demonstratii desi toti vor asta?Nu.Fiecare asteapta ca altul sa demonstreze pentru el.
    Sa se faca reclamatii la DNA fata de corupti! Altii,nu ei.Desi multi dintre noi avem sefi care fac afaceri necurate.
    Sa nu se mai dea spaga! Ei! Nu noi.Noua ne convine sa luam pasaportul mai repede cu o cafea si cu niste flori.
    Eu chiar nu stiu cum sa definesc atitudinea asta.E ceva foarte complex.Un amalgam de lasitate,parsivitate,materialism,lene…chiar nu stiu cum sa ii spun.

  9. Tonti ne arata pisica .Te uiti la reprezentarile Mortii facute de vestici : un craniu sub gluga tine in scheletul mainii drepte un par iar in varful parului sta SICA . Deci , nici MOARTEA nu se atinge de Sica decat prin intermediari !

  10. Cui ajută astfel de elucubraţii juvenile? De unde aţi dedus că ciobănaşul alege moartea? Acolo aveţi o mulţime de condiţii: „dacă”, „şi de-a fi”… V-ar fi plăcut să se jelească în faţa morţii? Comparaţia cu şeriful e de-a dreptul deplasată, datorată filmelor cu cowboy. Nu era mai bine să-i faceţi o „vizită” lui Lucian Blaga şi apoi să deschideţi gura?

  11. Tonti ne arata pisica .Te uiti la reprezentarile Mortii facute de vestici : un craniu sub gluga tine in scheletul mainii drepte un par iar in varful parului sta SICA . Deci , nici MOARTEA nu se atinge de Sica decat prin intermediari !
    Ca tot arati SICA = sabia noastra pastorla , am o intrebare : Care e cota de piata a credintei si a sufletului tau ?

  12. Eu personal, copil fiind, nu am reusit sa inteleg Miorita – chestia cu lamentatul inactiv mi se parea absurda. Nu vreau sa fac pe grozavul dar astea au fost gindurile mele de atunci. Ulterior am cvasi-ignorat-o cu o umbra de dispret atunci cind citeam critici entuziaste. Pe de alta parte nu cred sub nici o forma ca aceasta balada reprezinta chintesenta spiritualitatii romanesti asa precum a fost cazul, sa zicem, al Iliadei. Mi se pare o exagerare a filosofilor amatori de generalizari dupa ureche.

    Am insa un dinte pe Lucian Blaga atunci cind, imediat dupa 23 august 1944, privind la niste ciobani care circulau cu turmele, scrie admirativ despre intelepciunea romanilor ce se „se retrag in preistorie” atunci cind dau de greu (scuze pentru repetitie). Din partea unui individ din elita natiei panseul mi se pare aberant – exact in acele momente sute de mii de conationali luptau pe front.

    In fine, nu stiam ca John Wayne a fost cracanat – burtica, apoi burta a avut, dar cracanat ?

    • Autorul articolului inca nu a descoperit ca serifii sint cracanati. Eu l-am folosit pe John Wayne doar ca… arhetip.
      Un serif isi petrece viata mai mult calare. Nu pentru ca ar avea nevoie de cal in drumurile sale de la frizerie la circiuma, ci pentru pozitia care ii ofera o priveliste de ansamblu. Nu ai cum sa determini unde este raul situat fiind in praful ulitei. Este imperios necesara aburcarea pe cal. De aici si deformarea membrelor posterioare. Cu alte cuvinte, cracanarea.

  13. Miorita nu are cum sa dispara.
    Cu imperativul innoirii is de acord. Sper ca la anul sa scapam de PDL. Chiar de ajunge la putere Partidul Sfintei Crengi de Alun.
    Pana la urma…..acest cu orice pret….este tot viciul fatalismului. Vreau sa scapam de PDL cu orice pret.

    • Exagerati.

      1. Romania nu mai este de 21 de ani o dictatura. Este asa cum este o democratie.

      Nu se poate scapa de PDL cu orice pret. Ar trebui sa precizati ce intelegeti prin ,, cu orice pret”.

      2. Alegerile hotarasc , adica oamenii care vor vota de cine veti = vom =voi scapa. Sunteti o tara cam extremist cu acest ,, cu orice pret ” . Si altii vor sa scape de USL-asi recte ce a mai ramas din PNL si de PSD- care a ramas ce a fost cu supra de masura- dar in nici un caz si niciodata ,, cu orice pret”.

      3. Democratia incepe dincoace de ,, cu orice pret ” si se termina dincolo de ,, cu orice pret”.

      4. Trista lumea acestor ,, cu orice pret „. Sincer nu prea imi este mila de ei.

  14. Domnul Neamțu se înșeală profund asupra simbolisticii Mioriței (dacă o face natural și nu indus; dacă o face indus atunci e amoral). Expresia ”să eutanasiem Miorița” e înspăimântătoare, și cred că o să ajungă să-l caracterizeze pe autor, la fel cum comparația hidoasă a lui H R Patapievici referitoare la inima poporului român a rămas ca o stigmă meritată lipită de fruntea unui ne-normal. Sugestia domnului Neamțu de a prelua la români modelul Șerifului american e deplasată. I-aș aminti de un model mai adecvat – viteazul Vlad Țepeș. I se pare cuiva Vlad Țepeș un fatalist ? Nu mai continui cu alte modele românești la fel de opuse ideii de fatalism.
    Îndată după ocupația sovietică urmare a războiului, rușii au impus (controlau ideologicul cu mare grijă) interpretarea Mioriței bazată pe fatalism (ce le era lor mai degrabă caracteristic) cu scopul manipulator de a induce o atitudine pasivă față de ocupanți și sistemul lor socio-politic de sorginte Socratico-Platonică. Asta cu atât mai mult cu cât firea naturală a românilor e mai degrabă Aristoteliană, cu individualism accentuat.
    Miorița este un cântec al mândriei, al superbiei, al unui fel de ”Ia uitați ce grozav sunt eu! Nimeni nu e ca mine!” – Soarele și luna/Mi-au ținut cununa/ Preoți, munții mari/ Și stele făclii!

    Cheia interpretării Mioriței stă în versul de început al părții ce descrie reacția ciobanului moldovean îndată ce a fost avertizat: ”Dacă ar fi să mor …”, vers ce apare în toate cele 300 de variante ale Mioriței culese din toate zonele țării și publicate până acum. Nu se pune deloc problema reacției la situația amenințătoare, reacție care poate fi bănuită din laudatio de sine ce urmează. Moldoveanul ”profită” de ocazia dramatică (arătând că nu se teme de ea nicio clipă, ci o stăpânește) pentru a-și închipui propria înmormântare, ocazie cu care se poate lăuda serios, stârnind în acelasi timp compasiune prin detaliile inventatei (nu fatalist acceptate !) înmormântări. Fără a mai vorbi de ce frumusețe de bărbat e descrisă mai apoi, cu prilejul acestei ”jeliri” în spiritul tipic al umorului moldovean.

    Parcă îl văd – mic, puternic, mândru, cu pieptul scos înafară, cu un zâmbet superior schițat în colțul buzelor, privind hâtru la reacția pe care ”plângerea lui la propria înmormântare inventată” (prilejul laudei de sine) o stârnește celor dimprejur.

    Ăsta nu e fatalism. Asta e mândrie și putere. Asta ESTE o caracteristică a românilor.

    Dan Vasilache

  15. „Cu cât se urcă maimuţa mai sus în copac cu atât i se vede mai bine fundul roşu”
    E o adevarată impietate acest text publicat in ziua de Craciun. Nu poate fi pus decat pe seama nevrozei populiste, a solitudinii bahice, a insolentei celui ajuns şi/sau a revoltei juvenile.

    Ceea ce merita o data spus este catastrofa lasata in urma de un invatamant ce s’a vrut obligatoriu si generalizat. Ce au lasat in urma hoardele de profesoare care nu stiau altceva nimic decat exercitiul mizerabil al omagierii. Inţeleg revolta tânărului care are tendinţa naturală de a se ridica impotriva acestei noi tradiţii la români. Mioriţa evident nu are legatură cu sărmanele comentarii ce s’au scris despre ea în ultimii saizeci de ani, comentarii care circulă şi azi pe internet şi care încă constituie monedă forte într’un învăţămant ajuns pe butuci. Acolo se vorbeste despre resemnare şi fatalism… despre… toate pe care le stim. Înţeleg cum ziceam o asemenea revoltă. Dar de aici până la aceasta despartire ţâfnoasă de Mioriţa este cale lunga. Lasaţi Mioriţa în pace. Ea n’are vină pentru nevolnicia lumii din jurul nostru.

  16. Eu cred de multa vreme ca trebuiesc schimbate miturile fundamentale ale romanilor.

    1. Miorita – in fata dusmanului ne resemnam si acceptam tot ceea ce ne face acesta.
    2. Mesterul Manole – tot ce face romanul trebuie sa-l coste viata celor dragi si in final chiar a lui. Iar cel rau ramane cu munca altuia.
    3. Luceafarul – demiurgul, personaj deosebit, cu idealuri inalte, indragostit de ea, este calcat in picioare de Catalin si Catalina, doi … Ca in final, sacrificiul sau sa fie zadarnic.
    3. Chiar daca nu intra la mituri fundamentale – Povestile lui Creanga. Personajul fura, minte, nu asculta de parinti, etc – adica tot ceea ce morala crestina spune ca trebuie sa nu facem. Ca sa nu mai vorbim de faimoase povesti deocheate ale lui Creanga.

    Unde s-a mai pomenit o astfel de conditionare psihica inca din anii copilariei pentru intreaga populatie?! Si daca ne aducem aminte cu cate indarjire suntem obligati sa mancam pe paine aceste mituri.

    Nu comentez valoarea literara a acestor creatii, dar in ceea ce priveste conditionarea populatiei, lucrurile mi se par evidente.

    Cred ca avem nevoie de mituri in care cel care se confrunta cu primejdii sau oameni rau, isi asuma macar opozitia, daca nu reuseste victoria (desi avem mare nevoie de personaje victorioase). Avem nevoie de personaje care muncesc din greu, trec prin probleme de nerezolvat dar izbutesc si se bucura in final cu cei dragi de munca lor. Nu cei atotputernici ai vremii. Dragostea sa fie pura intre un barbat si o femeie, nu intre personaje visatoare calcate in picioare de oameni fara nici un caracter. Si as adauga necesitatea aparitie unui personaj feminin puternic atasat valorilor familiei. Iar povestile pentru copii sa transmita valori, nu mizerii morale frumos scoase din condei.

    Cu speranta ca nu a suparat prea tare pe nimeni, sa aveti un an fericit!

  17. Cred ca d-l Neamtu are dreptate in ceea ce priveste mesajul pe care aceasta balada il transmite unor minti in formare cum sunt copiii; poate ar trebui ca balada sa fie scoasa din manualele din clasele mai mici ( scoala generala) si integrata in cele ale elevilor mai mari care au personalitatea deja formata. Ei trebuie sa cunoasca mai multe despre energii, despre interconectare, despre efectele agresivitatii dar si ale pasivitatii si abia apoi sa primeasca mesajul „Mioritei’. Autorul anonim nu era un pusti de 12ani cand a facut aceasta balada, era un om trecut prin viata, cu o filozofie de viata deja formata de experientele prin care trecuse; fiecare avem dreptul la propriile experiente si, atitudinea mereu pasiva, ne lipseste de acele experiente care ne imbogatesc existenta si ne ajuta l;a formarea propriilor „filozofii de viata’ care inseamna CAUTARE.

  18. De decenii se pot auzi prostiile astea despre Miorita, fatalismul romanilor si alte baliverne ! „Viata bate filmul” si in cazul asta ! Deschideti ochii si priviti in toata lumea : romanii sunt un popor dinamic, oportunist in sensul bun al cuvantului, care la prima ocazie – vreau sa spun atunci cand au fost liberi sa actioneze – s-au raspandit peste tot in incercarea de a-si fauri o soarta mai buna. Ii gasesti la toate nivelele, dupa putinta, pregatirea si … norocul fiecaruia. Asa ca gata cu lamentarile, veniti cu solutii realiste !

  19. Ma surprinde numarul de comentarii contra articolului.
    Ideea este valida si cred ca ar trebui dezbatuta in forurile invatamantului.
    Miorita este una dintre putinele lucrari pe care se pune accent fiind studiata temeinic in ciclul gimnazial. Din fericire acelasi accent se pune si pe Scrisoarea a III-a a lui Eminescu. Insa sunt de parere ca ar trebui mai multe lucrurai cu mesaj pozitiv si mai putine „miorite” care duc la o atitudine resemnata.
    Poate ar trebui revizuit locul ei in programa, poate ar trebui studiate mai profund mai multe lucrari care invata copiii sa se pregateasca pentru viata, sa le accentueze ideea ca trebuie sa ai un plan pentru viata (si nu o viziune asupra mortii… cum face Miorita).
    Merita luata in discutie valoarea educativa a mesajului pe care il transmite balada. Dincolo de ideea ca moartea este inevitabila, balada abunda in metode stilistice literare, insa mesajul este unul singur: moartea vine si ne intoarcem in natura acolo de unde am venit. Ma intreb daca este acest mesaj important pentru copiii de gimnaziu… Sa nu uitam ca ce sadim, aia culegem(cum zicea Creanga in Povestea povestilor)…

  20. Din majoritatea comentariilor transpare faptul ca spiritul Mioritei,in sensul de acceptare a fatalitatii in detrimentul incercarii de a-ti controla,de a-ti determina soarta inclusiv cu arma in mana,a marcat o multime de oameni.

    Incercarea de a-i apara mesajul prin invocarea a tot felul de argumente de natura religioasa sau glumet-mistocareasca ori printr-o elevata analiza literara nu fac decat sa intareasca cele afirmate in prima fraza.

    Desigur balada isi are locul ei in creatia literara populara (inclusiv prin varianta ei culta) dar a neglija mesajul clar ( mesajul subinteles fiind mai greu de descifrat de mintile fragede ale copiilor ce o studiaza la scoala – nunta cosmica,etc) pe care il transmite si anume inactiunea in fata sfirsitului datorat unora care uneltesc impotriva ta este o greseala.

    Din acest motiv sunt de acord cu ce zice autorul articolului.

  21. Balada Miorita nu prezinta asa un mare interes pentru elevi incat sa le influenteze felul de a gandi sau alegerile pe care le fac in viata. Mai intai, e doar o poezie populara (ca si Mesterul Manole de pilda, iar acolo este vb de constructie si sacrificiu, nu-i asa? astea cum influenteaza imaginarul colectiv romanesc?) exista destui care habar nu au sau au auzit doar vag de ea. Faptul ca exista de atata vreme in manuale si in programa scolara a banalizat si mai mult aceasta balada, niciun elev nu o ia in serios in felul in care credeti dvs. si nu filozofeaza asupra „fatalismului” de pilda atunci cand este pus sa o studieze la scoala.
    De unde ati scos chestia asta ca „omul legii – seriful” este o figura omniprezenta in mitologia britanica, islandeza si americana (ca si cum ar exista o mitologie americana!…)? N-ati putea da si niste exemple in sensul asta?

    • Mitologia americana exista, ne vous en déplaise, si poarta un nume cunoscut: Vestul salbatic. Copiii americani sunt „hraniti” cu acest mit, propagat prin filme, carti, benzi desenate… si asta le determina in buna masura caracterul, in bine si in rau. Mitul ramine viu, chiar daca western-uri propriu zise sunt mai putin produse in ultima vreme de industria cinematografica. Probabil ca ultimul mare western este „Unforgiven” al lui Clint Eastwood, o capodopera in cadrul mitului si totodata un meta-comentariu asupra mitului insusi… un pistolar tanar, grabit sa ucida parca pentru a intra in mit; unul de varsta medie, jucat de Gene Hackman, care e acum serif si care primeste vizita unui scriitor care-i falsifica biografia tocmai pentru a creea mitul; si unul batran, jucat de Eastwood insusi, care vrea sa iasa din mit dar este atras inapoi in el de forte care-l depasesc. Scena finala a duelului este extraordinara in acest sens, ca si comentariu asupra mitului si in acelasi timp parte a lui.

  22. Domnisorule Mihail Neamtu iti respect opinia, dar cand aceasta incepe sa influenteze ies putin din meditatie si „iti dau un ciomag la picioare”.

    Ai invatat, ai trait, ai construit, ai luptat destul cat sa ajungi sa modelezi omul nou ?!

    Cine iti da dreptul sa faci o asemenea ruptura intre generatii (chiar si daca de e-gazeta) doar ca ai posibilitatea ?

    Cum vrei sa evoluezi cand vrei sa stergi trecutul?

    Eu cred ca o natiune, popor poate evolua numai daca isi duce traditiile mai departe si le adapteaza lumii contemporane.

    De ce nu propui sa devenim un popor de negociatori ? Poate ti-ar folosi si dumneata in dialogurile dintre emergenti si vestici!

  23. Am primit recent, de la un prieten, pe e-mail, cateva „perle” ale elevilor romani care au sustinut examenul de Bacalaureat in 2009. Iata cateva dintre ele, alese absolut la intamplare:

    ° Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuiesa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
    ° Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amândoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel.
    ° În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
    ° Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
    ° Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule…
    ° Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
    ° Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
    ° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia.. In „Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.

    Citindu-le, am ras cu lacrimi si mi-am adus aminte de perlele fostilor mei colegi. Stati linistiti, istoria perlelor debitate de elevii romani nu incepe si nici nu se termina cu Bacalaureatul 2009…
    :)

    Am avut insa si o revelatie. Plecand de la continuturile actuale ale invatamantului romanesc am inteles, printre altele, cum se poate automutila un popor. Poporul roman se automutileaza constant nu numai prin suita de monstruozitati pe care le propaga zilnic (prin mass-media) ci si prin ceea ce le ofera elevilor (viitori studenti, muncitori, manageri, politicieni, someri, agenti comerciali etc…) ca invatatura.

    Cum este posibil ca in epoca Internetului, a telefoniei mobile, a iPod-urilor, iPad-urilor, iPhone-urilor…tu sa le povestesti elevilor despre ciobani care uneltesc si oi care vorbesc (eterna porcarie „Miorita”) sau despre „balade haiducesti” fara nici o relevanta pentru vremurile pe care le traim (gen „Balada lui Toma Alimos”) ? Ce relevanta are pentru un elev, in anul 2012, intr-o tara care tinde spre civilizatia occidentala…ca a existat „o balada orala” intitulata „Miorita”, in care niste ciobani, potential infractori (adica hoti si criminali – practic asta au inteles unii elevi, cel putin asa rezulta dintr-un comentariu de mai sus – ) vor sa-i fure oile unui alt cioban…iar reactia celui pagubit este una complet resemnata in fata acestei situatii pe care el o numeste „soarta”? Si care, vai, isi vede propria moarte ca pe o „reintegrare” cosmica, prin intermediul unei „nunti”??? Nu inteleg…Ca sa nu mai vorbim ca modelele morale promovate de aceasta piatra de moara „autoagatata” la gatul romanilor („Miorita”) sunt negative din capul locului (uneltirea, infractiunea, resemnarea, ba chiar o situatie hilara care poate fi usor catalogata ca schizofrenie – ciobanul care vorbeste cu mioara – ).

    S-a gandit cineva ca elevii ar putea fi formati ca oameni adevarati ai epocii pe care o traim…invatand altceva? Mult mai inspirat/inspirant, care sa le capteze interesul si, intr-adevar, sa le dezvolte mult mai sanatos personalitatea? Nu trebuie sa mergi prea departe in literatura universala pentru asa ceva…S-a gandit cineva la Lucian BOIA? I-a trecui cuiva (de la Ministerul Educatiei) prin capul ala sec…faptul ca elevii ar putea fi fascinati de „Sfarsitul lumii – o istorie fara sfarsit” sau de „Jules Verne – paradoxurile unui mit”? S-a gandit cineva la atat de necesara demitizare a istoriei pe care o propune Lucian BOIA? Stiu elevii romani ca, pe langa „mare revolutionar”…Tudor VLADIMIRESCU a fost si crescator si negustor de vite? Stiu elevii romani ca, pe langa activitatea jurnalistica si politica, Mihail KOGALNICEANU a fost un instarit proprietar de mosii, ba chiar a pus pe picioare o fabrica de postav, pe langa Manastirea Neamt? NU STIU! Ei stiu de „batalia de la Rovinari”…Adica dupa ce ca habar nu au de Istorie…sunt lemn si la Geografie!

    Cu un astfel de invatamant…nu va mirati, mai romani, ca va automutilati zilnic si ca, de fapt, manelizarea tarii nu e altceva decat o consecinta (din pacate fireasca) a analfabetismului promovat la scara nationala in scoala romaneasca prin porcariile anacronice gen „Miorita” sau „Toma Alimos” care nu au nici o relevanta cu vremurile actuale!

    PS Nu mai pun in discutie faptul ca un elev care a „trecut” prin 12 ani de scoala…nu face diferenta dintre ventricule si testicule ( ° Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule… ) !!!

    • Elevul care scrie „În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui” are in felul lui dreptate… doar ca asta contrazice versiunea oficiala a interpretarii baladei.

  24. As avea o intrebare pentru cei care sustin cu tarie balada:
    Dincolo de valoarea literara a lucrari (incontestabila dupa toate standradele), as fi interesat sa imi explice cineva valoare educativa.

    Cer aceste explicatii pentru ca lucrarea se preda in gimnaziu, unde copilul in principal merge sa se formeze. Lucrarea nu este studiata mai tarziu (liceu de exemplu) in cadrul unor studii de literatura in care evident s-ar discuta mai mult elementele stilistice si mai putin mesajul educativ.

    • Va spun eu, domnule, care e valoarea educativa. Valoarea este urmatoarea: prin anii post-medievalismului, poezia culta romaneasca era prost reprezentata. Exista, dar era prost reprezentata. Europa ne-o luase inainte. Ei, in momentul respectiv, s-a descoperit ca ciobanii aia care stateau prin Carpati cu oile, isi dezvoltasera o cultura a lor, cu adevarate poeme epice si lirice: un fel de povestiri in versuri, cu personaje, cu actiune, cu drama etc. Cu alte cuvinte, in timp ce niste nobili educati se straduiau, in marile orase, sa imite poezia franceza si italiana, in muntii Romaniei exista creatie de sine statatoare si in limba romana. Ori chestia asta merita reamintita, si merita studiata cel putin una din versiunile baladei.

      Totul e ce-i explici copilului care o citeste. Invatamintul din epoca de aur era gindit sa-l faca pe roman buricul pamintului; ti se explica ca nu numai balada „Miorita” era cea mai tare creatie a vremii sale, dar si ca ea arata ce calitati magnifice are romanul: omenie, bunatate, resemnare, inclinatie spre filosofie, etc. Elevului i se livrau astfel, la pachet cu balada, si niste interpretari fantasmagorice. Ca ele nu mai trebuiesc repetate, e corect – dar ca „Miorita” trebuie uitata e o porcarie. Ea merita studiata, simultan, la limba romana, la literatura si la istorie; pentru ca reflecta un episod major de limba si de inchegare a culturii noastre.

      Sigur ca celor carora le convine ca proprii lor copii sa citeasca manuale despre Andreea Esca si Elena Udrea vor vota mereu pentru eliminarea „Mioritei” din scoli. Cu cit lucrul se realizeaza mai curind, cu atit mai aproape sintem de dezastrul de-a deveni o tara contingenta: una care exista, fireste, dar nu-i e necesara nimanui.

      • Multumesc pentru raspuns!
        Imi permit un sfat: mergeti si vedeti cum este predata in scoli! Ce spuneti dvs este foarte corect, insa nu asa se procedeaza in scoala.

        Studierea baladei din perspectivele mentionate de dvs nu se poate face la gimnaziu, ci mai degraba la liceu. In scoala generala balada este predata din perspectiva epica de cele mai multe ori fiind scoasa in evidenta demintatea romanului in fata morti si infratirea lui cu natura!

        Daca aveti copii, intrebati-i de curiozitate cum le-a fost predata! Intrebati-i ce le-au spus profesorii despre poezie si ce anume i-au pus sa retina ca si idei principale ale operei.

        Nu am nimic cu balada, insa decat sa fie predata prost si apoi prost inteleasa de catre copii, mai bine nu o predau…

    • Parte frumoasa cu orice fel de arta, creatiile literare intra si ele aici, este ca sunt personale in interpretare. Adica fiecare intelege ce vrea si ce il duce capul din, ca tot avem exemplul aici, Miorita. Partea trista este ca scoala romaneasca nu prea incurajeaza cat de mult ar trebui interpretarea ci reproducere unei anumite interpretari. Dar saraca Miorita nu are nicio vina ca niste doamne profesoare si niste domni profesori, nu toate si toti, evident, le spun copiilor ca singura cheie de interpretare e resemnarea in fata sortii si abandonarea oricarei reactii ce ar putea-o schimba. Asa ca nu Miorita trebuie eutanasiata, ci o anumita metoda de a face scoala.

  25. Un articol simpatic declanseaza zeci de reactii negative si de analize care mai de care infieratoare. Se vede ca autorl a atins un punct sensibil… oameni buni, hai sa stam stramb si sa cugetam drept: daca ar fi sa alegeti intre (1) a viziona un western cu John Wayne (personal le prefer pe cele cu/regizate de Clint Eastwood, au mai multa substanta si prind mai adanc mitul Vestului salbatic) si a (2) asculta o recitare a Mioritei: cati ati alege a doua varianta ? Eu sunt convins ca marea majoritate ati opta in secret pentru prima, desi de ochii lumii ati alege pe a doua. Extrapoland, cred ca ni s-au bagat in cap tot felul de… poezii care or fi ele frumoase acolo in paginile cartilor de pe rafturi, dar nu corespund nici realitatii, nici aspiratiilor noastre naturale.

    De aceaa mi se pare o buna idee eutanasierea (simbolica, desigur) a Mioritei pe care o propune autorul. Insa de la ideea la realizare e cale lunga… Urez succes autorului in atragerea electoratului pe aceasta cale, si sper sa nu ne rataceasca pe drum.

  26. Un comentariu literar mediocru, brodat pe o tema draga „macho man”-ului neocon clasic, cu exprimari suspect de familiare :) Referate.ro, cumva :) ? Oricum, a sugera ca o balada pe care marea majoritate a romanilor o cunosc ( daca o cunosc ! ) numai dupa nume are darul de a spala creierele in formare ale bietilor copilasi de zece ani pana la a le imprima un tipar comportamental, e o dovada de…hai sa-i spunem naivitate mai mare decat permite legea :). Ce sa mai spunem atunci de violenta si de tembelizarea programata ce se revarsa zilnic pe toate canalele media ? Sau de filmele cu cowboy, serifi si negutatori isteti, care iata, au o influenta mai mare decat s-a crezut asupra unor spirite adolescentine ?
    Evident, putem privi acest…text si din alt unghi, anume ca pe un pretext pentru a scoate din uitarea prematutura care s-a asternut asupra ei, Noua…Jucarie :)
    Ganduri bune si Sarbatori fericite !!

  27. Corect. Eu as zice sa rescriem toate legendele si basmele romanesti incat sa devina conforme cu realitatile si necesitatile contemporane ale „cetățenilor activi, liberi, creativi și responsabili” care vietuiesc in patria noastra. Personaje ca Imparatul Rosu sunt, ca sa zic asa, expirate politic si trebuie inlaturate. Pastram, desigur, Imparatul Verde.
    Zmeul si Gheonoia – OUT, asta pentru comportament antisocial, lipsire de libertate si alte actiuni nedemocratice si chiar penale.
    E clar ca asa nu se mai poate.

    • Subscriu, asa nu se mai poate!
      Sa urmam initiativele tanarului nostru lider, Mihai Neamtu, in scopul formarii unui omului nou, demn cetatean al Noii Republici!

  28. Deci, Noua Republica vrea protestantizarea Romaniei (nu indraznesc sa spun descrestinarea). Iisus, in viziunea lui Mihail Neamtu a gresit lasandu-se dus ca un miel la junghiere. Trebuia sa asculte de Iuda si sa aleaga calea „acțiunii concrete pe plan politic și social”. Halal teologie!

    • Despre social, discutia e deschisa. As face o singura observatie teologica: Iisus avea un Dumnezeu si s-a rugat ca paharul sa treaca. Nu s-a predat mioritic, ci a interpelat autoritatea judecatorilor. A avut o reactie umana de refuz al nedreptatii: de ce ma lovesti?, ii spune lui Pilat. Apoi pe Cruce isi denunta prin Psalmul 22 toti agresorii. Intoarce obrazul, dar spune si adevarul. Nu se preda prosteste, nici nu e indragostit de stele si luna. Teologia crestina nu e mitologie pagina. Cine crede ca Miorita a fost scrisa de evanghelisti se inseala, minte si ii amageste si pe altii.

      • Cine are dreptate? Cel care vizeaza umanismul dind ocol nesfirsit reprezentarilor antropomorfe sau cel care se inchina la icoane cu chip de om? Cine are dreptate, cel care vorbeste despre jihad-ul interior sau cel care intoarce si celalalt obraz?

        Religia din lume e multifatetata: care fata este cea autentica? Cea a lui „de ce ma lovesti” sau cea a jihad-ului vazut de fanatici? Si-apoi, daca sint posibili fanatici care inteleg din religie ca necredinciosii trebuie omoriti, nu cumva religia traditionala poate fi mai periculoasa decit literatura aia bleaga, mioritica?
        Caci religia clasica nu l-a dat totusi pe John Wayne, i-a dat pe Iisus si pe Mahomed; bin Laden nu s-a putut folosi de un mit al pastorilor pentru a izbi lumea occidentala. Fundamentalismul Wahhabi a cenzurat arta care nu era conforma cu preceptele sale austere iar islamismul sunit a fost cel care a interzis reprezentarile antropomorfe in arte.

        In trecut, religia mentinea ordinea si justitia in lume prin alianta sa cu politica. Insa alianta prea intima cu politica a fost aceea care a si erodat-o ireversibil prin ideologizarea masiva. Asa cum intr-o tara democratica exista mai multe partide, tot asa, in lume, exista la ora asta mai multe religii dominante. Asa cum intr-o tara nu e de dorit sa existe un singur partid – democratia ar fi in acel caz eliminata – tot asa, e greu de crezut ca in lume ar fi dezirabila unificarea religiilor traditionale principale. Nu exista partid unic dar nici religie traditionala universala.

        De-a lungul timpului, fiecare religie a avut la un moment dat pretentii de partid unic. Normativitatea excesiva tradeaza de regula degenerarea religiei in ideologie masiva. Islamismul e ultima mare religie traditionalista dar si ultima supusa exceselor ideologizarii.
        Este sanatos oare pentru dezvoltarea spirituala a oamenilor sa imagineze un transcendent antropomorf, ca sa nu spun direct antropocentric? Religia crestina l-a coborit pe Dumnezeu pe pamint si l-a facut om pentru a putea fi mai usor de inteles, pe cind cea islamica a incercat sa elimine reprezentarea lui Dumnezeu prin mijloace omenesti, admitindu-se ca reprezentarea lui Dumnezeu e imposibila, Dumnezeu fiind dincolo de puterea de intelegere a oamenilor. In religia crestina Iisus este fiul lui Dumnezeu, in cea islamica este doar unul dintre profeti.

        Cine are dreptate, crestinul sau musulmanul? E important sa ne lamurim asupra acestei chestiuni si asta nu fiindca e musai sa eliminam una dintre viziuni. Unii oameni ar putea fi tentati sa sintetizeze o noua religie in care cele doua gindiri sa fuzioneze: s-ar putea lua, de pilda, doar elementele comune lor si elimina toate celelalte. Survine insa imediat intrebarea: nu sintem oare in pericol ca, procedind astfel sa ajungem sa eliminam si ceea ce una are bun si remarcabil dar lipseste cu desavirsire in cealalta? Sau, la fel de bine, ceea ce e rau, poate fi prezent in ambele si e posibil astfel sa fie pastrat mai degraba ceea ce e rau. Si cum oare putem judeca ceea ce este rau din afara celor doua? Faptul ca ele ramin ireconciliabile desi amindoua vorbesc in termeni monoteisti despre credinta ar trebui sa ne puna pe ginduri.

        Nu-i tirziu ca religia crestina sa impuna scoaterea Mioritei din programa scolara: totusi, nu cumva arta este in acest caz mai potrivita invaturii tocmai pentru ca este complet neideologica? Nu cumva religia traditionala a ramas totusi tributara politicului in asemenea masura incit, in modernitate ne pune sistematic in dificultate daca trebuie sa alegem ce anume consideram ca e bine si ce e nu? Oare cum anume ne putem lamuri care invatatura tine de religia autentica si care nu? Dar exista oare religie autentica?

        Religia singura nu poate lamuri lucrurile astea. Pe de alta parte, stiinta are inca de la inceput un caracter universal desi a fost facuta inca din vechime de oameni mai mult sau mai putin religiosi: oamenii de stiinta timpurii au inteles insa ca trebuie sa lase deoparte politica pentru a se dedica adevarului. Pentru filozofi a fost ceva mai greu: fiindca si ei au incercat din timp in timp aliante mai mult sau mai putin legitime cu politicul. Ultima incercare a fost chiar aceea in care umanitatea a fost readusa in derizoriu prin doctrina marxista. Nimeni nu neaga insa caracterul universal al lumii ideilor, transcendenta lor: filosofia neideologica are, asadar, caracter universal.
        Ce vreau sa spun. Pentru a se dezideologiza dar si pentru a-si regasi calea catre universal, poate ca religia ar trebui sa se indeparteze de politic si concomitent sa se apropie cit se poate de mult de filosofie si de stiinta. Cu siguranta ca ar fi foarte dificil de facut asta, nu doar fiindca vorbim aici de cea mai veche dintre aliante ci si fiindca originile multor mituri fondatoare au de-a face cu ceea ce numim azi putere sau ordine politica.

        Dar cred ca abia alianta celor trei ar putea face ca nici una dintre ele sa nu mai serveasca politicul, ba chiar ca politicul sa inceapa sa slujeasca, nu sa mai guverneze, asa cum se intimpla azi.
        Religie, filosofie, stiinta: arta se afla poate la confluenta celor trei moduri fundamentale de a gindi transcendentul, lumea, universul.

      • Domnule Mihai ( era sa scriu comisar norocul meu ca nu am scris ) David Landes de la Harvard , un caucazian ai carui stramosi nu au avut parte de inmormantare in cimitire decat daca treceau la religia mozaica si deveneau EVREI .Sa revenim la oile noastre … „Și de-a fi să mor / În câmp de mohor, / Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice, pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi. – varianta cultă V. Alecsand” Și de-a fi să mor = ORGANIZARE SI PLANIFICARE nu ce repeti tu ca TOACA . La rumani e un obicei , din timpul VIETII planifici viitorul : locul , parastasul 1,parastasul 2 ,parastasul 3 ,parastasul 4 et c. ca sa nu FII MAI PROST DECAT OMIDA !!! Omida isi face COCONUL iar eu ca OM nu pot planifica viitorul meu? Ciobanul ( pacurarul ) respectiv isi planifica inmormantarea „Și de-a fi să mor ” pt. ca familia era in Danemarca ,Franta , Olanda sau Lituania , Letonia , Estonia , et c. pana la Caucaz , apeleaza prin testament la fratii potentiali ucigasi : „Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice, pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi.”
        Ca sari de la una la alta : AI CITIT ceva scris de PRIMII doi ? IISUS si ANDREI ?

        Care e cota de piata a credintei si a sufletului tau ?

    • @Seba
      Excelenta remarca! Desi felul in care folositi „protestantismul” e mult prea … ortodox.
      E tot mai clar ca Noua Republica, in dezaxarea ei, nu propune solutii politice, privitoare la spatiul public, ci conversiuni, renasteri, rupturi, vrea sa produca sau reformeze cetateanul, si nu sa-i dea ocazia sa se exprime ca liber.
      Si nu vrea „protestantizare”, vrea American Way, adica stergerea istoriei si construirea societatii noi pe Ego.

  29. domnule neamtu!la Timisoara s a strigat jos comunistii,de aceea au si decretat aia primul oras liber de comunism,la bucuresti insa piesa a folosit alte strigaturi adaptate situatziei.shtiu,o minciuna repetata ajunge adevar!
    sa fie oare indivizii identificati azi sub denumirea de rumini atit de omogeni!?eu shtiu ca moldovenii sint cei mai religioshi,valahii sint buni negociatori,iar ardelenii sint incetzi,celelalte insushiri le las sa le adaugatzi dvs.nu shtiu din ce parte a fost culeasa balada,dar fatalismul de care vorbeshte,poate fi probabil intilnit la moldoveni,dar nici aci.
    ma alatur celor care socotesc ca educatzia ptr formarea poporului unitar a provocat mari pagube.

  30. Ce simplu ar fi ! Ce usor ar fi ca doar prin scoaterea Mioritei din studiul literaturii romane in scoli s-ar produce transformarea romanilor in cetateni activi, liberi, creativi si responsabili. Din pacate, lucrurile nu sunt pe departe atat de simple, dar sunt de acord cu faptul ca studiul acestei balade este mai potrivit pentru nivelul colegiului decat cel al gimnaziului.
    Aveti dreptate totusi, schimbarea mentalitatilor romanesti fataliste si pasive si inlocuirea obedientei cu independenta trebuie sa inceapa in familie si sa se continue apoi in scoala.

  31. Daa, Miorita e cauza tutror relelor… A colaborat si cu Omar Haissam. Mare intelectual, deh. Doar ca repeta greseala mioritei. Pana la urma baciul moldovean avea coloana. Ring a bell?

  32. Cei care schimba cu adevarat o natiune o fac prin actiune, in timp ce astfel de manifeste-lozinci sunt caracteristice mai degraba celor nu fac mare lucru, dar vor sa para, in genul „Mircea, fa-te ca lucrezi”. Reteta e simpla: se ia un subiect cunoscut si neiubit de majoritate, se baga ceva cuvinte progresiste, se indeamna la mai bine, si gata, am si pozat in reformator. Desigur, a schimba concret natiunea prin munca, a duce o univeristate romaneasca in Top500, a infiinta un BMW romanesc, a face *ceva* economic / stiintific / artistic, orice, dar concret, e infinit mai greu decat a scrie un text mobilizator, de aia si iese din schema.

    Cine vrea sa schimbe in bine viitorul tarii, sa faca o firma cu capital romanesc lider mondial, sa aduca o universitate/facultate/grup de cercetare romanesc lider mondial, sa scoata un album nr.1 Billboard. Schimbarea cere efort si truda, nu doar vorbe pe marginea unor texte de manual.

    In alta ordine de idei, cred ca nimic nu este mai umilitor decat aceste scrupule exagerate, rusini fara motiv, eutanasieri preferentiale pentru a ascunde cine suntem, de parca ar fi ceva de rusine. Da, suntem un neam de ciobani, da, miorita nu e John Wayne, dar sa va mai zic ceva: si Mona Lisa are mustati si cantareste o tona.

    Sa terminam cu prostiile si hai inapoi la munca, ca doar asa schimbam Romania.

    • Ca Mona Lisa are mustati poate sa vada oricine. Fie si doar privind poza din manual. Ce nu se preda in scoala si nu ne spuneti nici dumneavoastra este daca Mona Lisa are si pistol. Eu cred ca are. Altfel ar fi fost deja… eutanasiata.

      Sa stiti ca si producerea de cuvinte este pentru unii o munca. Daca o negati ii puteti jigni pe cei angajati in „industrie”. Pe aceia care se spetesc, desigur. Tot ei va pot spune ca si ei „schimba” Romania. Pentru citiva dintre ei schimbul pare sa fie chiar avantajos.

      • Sunt de acord cu dvs si n-am vrut sa sugerez altceva. Spuneam „munca” dar ma gandeam de fapt la „efort”. Scrisul de orice fel este bun, atunci cand are in spate valoare si sudoare (de multe feluri, pe scriitorii buni ii roade morbul scrisului, jurnalistii fac efort sa fie obiectivi si sa se informeze etc.). Am vrut sa spun ca schimbarea natiunii de va face prin valoare, care in 99% din cazuri vine prin efort. Cu cat sunt mai simple textele si ideile sustinute, cu atat sunt mai departe de adevarata schimbare.

  33. Comentatorilor care vorbesc despre fatalismul ciobanului asasinat, fatalism pe care il extrapoleaza la nivelul intregii semintii romanesti, le amintesc ca ceilalti doi sunt tot romani si sunt de un energetism criminal care il aminteste pe cel al cuceritorilor Vestului american. Iar stirpea lor se perpetueaza pana la membrii actualei paturi superpuse romanesti. Ca si cea dintodeauna. Cel care distorsioneaza mesajul initial, al unei povesti de succes, cu un cioban retrograd, inadaptabil vremurilor, si cu niste intreprinzatori hotarati sa realizeze o mare exploatatie zootehnica menita sa tina piept concurentei, este Sadoveanu, cel care pledeaza pentru corectitudine politica si morala. Si, ca tot romanul, una spunea, alta facea si el! In rest toata balada nu este decat una din stirile proaste de care este avid omul, peste tot in lume, cea care ii confirma ca cifra naturala de accidente se realizeaza prin altii! Acum Neamtul spune romanilor….

  34. Varza totala.Inca unul care vrea sa faca tabula rassa pe creierul romanilor si sa scoata din ei o specie noua, chipurile mai crancena.Ma mir ca domnul Neamtu n-a observat ca, mult mai puternic decat Colindul Pastorului, insasi invatatura crestina indeamna la moleseala fiind, nu-i asa? o religie a sclavilor.
    Posibil ca domnul Neamtu dupa indemnul la eutanasierea Mioritei, sa treaca la o faza de barbatie superioara, indemnand din toti rarunchii la eutanasierea lui Iisus Hristos.Pe aceleasi considerente, ca si Acela indeamna la fatalism (Daca iei o palma intoarce si celalalt obraz, nu te ingriji de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji de ale sale, nu te ingriji cum sau ce vei vorbi, caci se va da tie in ceasul acela ce sa vorbesti samd).Astea sunt probabil mult mai enervante pentru teologul barbatos Neamtu decat Miorita.Pai ia zi dumneata domnu teolog, cum se facu de Iisus se lasa rastignit pe cruce si inca se mai si ruga pentru iertarea acelora, in loc ˝sa-si elimine adversarii˝? De ce a ˝exclus orice strategie combativa˝?.Pai si Iisus Hristos ˝a avut informatii dar nu l-au ajutat˝.Si nu a optat pentru ˝abordarea frontală, pentru reacţia directa şi hotarata˝.
    Domnu Neamtu, Miorita nu-i o miza pentru matalutza.Ia de vezi cu luare aminte, ceea ce te enerveaza sunt invataturile crestinismului, ele intrunesc toate nemultumirile exprimate la adresa colindului popular.Fii sincer cu tine insuti domnu Neamtu, adevarata tinta a diatribei lui matalutza pot fi foarte bine invataturile Aceluia.

  35. Tema este interesanta si binevenita.
    Spiritul mioritic este caracteristic – din pacate- poporului nostru.
    Incercarea cuiva care a comentat cum ca interpretarea ar trebui sa fie alta (chiar opusa) este eronata si vadit fortata.
    Un exemplu ca natia romana – reprezentata de conducatorii sai- a avut o atitudine fatalista s-a vazut in anii ’40 cand am cedat teritorii strainilor. In evenimentele din ’89 a trebuit un impuls exterior pentru ca „mamaliga sa explodeze”.
    Comparati miscarile de strada din perioada anilor ’90 cu ceea ce se intampla acum. Atunci au fost diversi lideri ( Coposu, Campeanu, lideri de sindicat, etc.) care au antrenat zeci de mii de oameni. Unii au disparut iar ceilalti si-au vazut sacii in car si nu le mai pasa.
    Nu vreau sa fac politica ci sa vin cu exemple.

    A lua in deradere un asemenea demers este o actiune jalnica. Poate chiar interesata. Noua „coloana a V-a” lucreaza!

  36. Am citit ca varianta culeasa de V Alecsandri este doar una din zecile existente ale baladei Miorita. In majoritatea variantelor neprelucrate artistic ciobanul se pregateste de lupta. Deci mare atentie la ce consideram a fi adevaratul mesaj. O alta varianta face referire la 3 frati ceea ce duce la un obicei vechi dacic ca unul din tineri sa fie trimis la Zamolxe sa vorbeasca cu zeii.
    Poate ar trebui punctate si aceste lucruri prin manuale.

  37. romanii nu sunt fatalisti si nici chietisti. dovada este faptul ca muncesc. STATUL este cel ce freaca menta. cat despre Miorita… imi place Geo Bogza. spune el: Ca sa fi om intreg, atatea sunt necesare… Sa stii un izvor in care sa-ti speli sufletul de tristete,de oboseala si de moarte.
    Miorita este un astfel de izvor. Cat exista Miorita avem posibilitatea de a fi OAMENI INTREGI. Pe langa ceea ce putem face vom avea si nadejdea. Eutanasiind(?) nadejdea devenim franti, oameni ai actiunii imediate dezinteresati de mostenitori, de copiii nostri. Nu am crezut niciodata ca Miorita este capul tuturor relelor.
    In plus e interesanta interpretarea poeziei in cheie realist-materialista ignorand ca OAIA VORBESTE, GANDESTE, E INTELEAPTA. Adica ciobanul actioneaza in real colaborand cu o oaie din basme. Miorita este tocmai puntea care indica IRATIONALITATEA ( in sensul spiritual) actiunii ciobanului. Este CHEIA FRANCEZA care demonteaza totul pentru a face ca mecanismul sa mearga mai bine.

  38. geniala ideea articolului, dar ce m-a surprins si mai mult (in mod pozitiv) este calitatea comentariilor. Bine asta este si ca urmare a faptului „Cititorii nostri sunt mai inteligenti decat ai lor”.

    Tineti-o to asa si maine fiti mai buni (mai ales intelectual) decat azi.

    Toate cele bune

  39. Excelent mesaj de Craciun.

    Sigur, ne plac crestinii smeriti, insa mai mult ne plac crestinii productivi, eficienti. Cu atat mai mult cu cat banii pentru intemeierea lacasurile de cult nu de la cei sarmani vin. Asa ca parlitilor, celor far’ de noroc si de arginti, le mai ramane sa se roage in padure, ori la munte, ca sa poata avea nestingheriti o relatie personala cu Dumnezeu. Intamplator, tot pe acolo sunt si cele mai mari sanse sa auzi behaitul Mioritei. Cam acesta ar fi si sensul actualizat al baladei. Estimp, dl. Neamtu prefera sa transeze dilema oii lui Schrodinger din perspectiva managerului de ferma cu MBA.

    Chiar, daca ar aparea din nou in vremurile noastre, atat Isus Hristos, cat si ciobanul din balada Mioritei, in cazul caruia dintre ei ati protesta mai tare daca i s-ar acorda premiul Nobel pentru pace?

  40. Dupa mintea d-tra d-le Neamtu, Iisus ar fi trebuit sa se lupte si cu evreii, si cu romanii, si cu toti cei care nu-i impartaseau credinta. Si cum adica Dumnezeu n-a venit cu solutii pentru iesirea din impas? N-ati inteles nimic d-le Neamtu din acel: „Daca dusmanul tau iti da o palma, intoarce-i si celalalt obraz”. N-ati inteles ca asta denota forta, nu slabiciune, si n-ati inteles nimic din spiritul Mioritei. V-ati dori a fi un spirit razboinic, justitiar, si nu sunteti decat o biata marioneta in miinile unor papusari. Va compatimesc!

  41. Ca om cu radacini in satul Barsesti, Vrancea gasesc impudica fraza „Mi se pare implauzibilă ipoteza unui ciobănaș-partizan angajat în luptă cu Securitatea prin munții Vrancei la 1949-1950” si atitudinea implicata.

    Realitatea este ca „mocanii vranceni”, oameni simpli, ciobani netranshumanti stabiliti in satele vrancene de munte, sunt dintre cei care s-au razvratit impotriva comunismului si a securitatii. [In 1950 in Barsesti si muntii Vrancei in general a avut loc o revolta anticomunista de amploare]. E indecent sa-i acuzam tocmai pe ei de resemnare mioritica.

    Daca e sa cautam vinovatii ii gasim (in interbelic, in comunism si azi) mai curand in randul intelectualilor umanisti, gata sa isi ia obsesiile drept realitati, sa confunde abilitatile de comunicare cu priceperea de a oferi solutii durabile pentru viitor, gata sa neglijeze scholarship-ul in defavoarea partizanatului politic, gata sa detina functii pentru care nu au pregatirea de specialitate necesara.

    In rest: istoria contrafactuala si teoretizarea „eseistica”, nebazata pe analiza unor date, si pornind de la un aspect istoric pana la urma minor/anecdotic nu ajuta, cred, cu nimic intelegerii in profunzime a societatii.

  42. Marturisesc cu rusine si modestie ca nu am inteles fraza absconsa ,, eventual cu idealuri interbelice radicale”. Presupun , cu modestie , ca faceti aluzie la miscaresa legionara.

    Presupun. Stop masini.

    ………..Am multi prieteni anticari. Aproape toti de la Universitate. Exista printre acesti anticari unul mai special Se numeste Domnul Bogdan.

    La domnul Bogdan sa cumperi o carte este o aventura istorica , culturala , de viata.

    Stand eu , intr-o zi acum vreo 2 luni de vorba cu domnul Bogdan la o tigare si un ness a venit un batranel. Nea Bogdan imi spune- ,, omul a facut 13 ani de puscarie comunista la Aiud , Pitesti , Valea Neagra. Fii atent ce spui. Este fost legionar.”

    Fostul legionar era , acum , un pensionar impecabil. Bun orator , scolit si spontan. Incepuse sa ploua. Domnul respectiv mi-a facut oaresice confesiuni scurte despre ceea ce a trait in inchisorile comuniste. In Infernul Rosu. Confesiunea a fost scurta pentru ca domnul respectiv s-a emotionat si a inceput sa planga.

    Incepuse sa ploua. Fostul legionar – era acum dupa Golgota inchisorilor comuniste un om blajin dar neanfrant.

    Idealurile radicale interbelice nu mai sunt un pericol. Pericol este ipocrizia abjecta a celor cu idealuri rosii. De sange , de cele mai multe ori , inocent.

    ….Ploua. Piata Universitatii. Un fost legionar-acum pensionar cu pensia de 700 lei- plangea.

    Aiud , Pitesti , Gherla , Valea Neagra. 13 ani.

    • Inlocuiti, va rog, cuvantul legionar cu cel de ‘nazist’ si Aiud si Gherla cu alte nume de inchisori din DDR si imaginati-va ca vorbim despre unul din cei care l-au servit pe Hitler si a fost chinuit mai pe urma sub Honecker.
      Suferinta sub comunism nu justifica in nici un fel abjectia, crimele si josnicia implicarii politice legionare, naziste sau fasciste.
      Daca razboiul s-ar fi terminat altfel si ar fi invins Hitler, presupunand ca pe noi ne-ar fi condus legionarii pana prin ’89, i-ati fi plans de mila unui comunist ilegalist care a infundat 13 ani puscariile lui Horia Sima?

      Fireste insa ca pt dvs. a fi fost legionar nu a insemnat sa-i omori pe Manciu, Iorga, Duca sau Stelescu ci o atitudine demna, profund romaneasca si profund ortodoxa. Prin urmare, imi racesc gura degeaba.

  43. Domnule Neamtu scrieti cam mult despre anumite subiecte dure si dureroase pe care , data fiind varsta dumneavoastra nu aveti cum sa le stapaniti empatic.

    Discursul doct-academic pe care il abordati cu mare talent si cu evidenta cultura nu se poate substitui unei umanitati , singuratati si suferinte care pot sa daruiasca calea dreapta , lipsita de ocolisuri retorice , fie ele si impecabile.

    Faceti referire la Mantuitorul. Sunteti preot sau teolog? Stiu. Sunteti teolog.

    Au existat ciobani care au luptat in munti , cu arma in mana impotriva comunismului. Aceasta este una din cauzele pentru care noi , acum , avem net , google, si putem sa dezbatem lejer si tolerant idei. Emil Cioran , pe care sigur il admirati , a regretat ca nu a ramas cioban la Coasta Boacii.

  44. Faptele descrise într-o baladă sunt tot atât de importante precum culoarea ochilor la porci pentru aprecierea valorii nutritive a cărnii. Este însă lipsit de tact (să nu spun bun simț) să amesteci puritatea baladei în mizeria politică. Oricum efectul s-a văzut: cei aflați sub cota zero au dat interpretări religioase, patriotice, xenofobe, iar ceilalți sper că realizează că este necesar să se ia atitudine, nu neapărat în beneficiul „Noii Republici“ sau altui partid care începe tot cu Noua … al ciobănașului din Pipera.

  45. Acest articol ilustreaza foarte bine ceea ce criticam intr-un eseu, acum ceva timp, publicat tot pe acest site: bovarismul romanesc. Imi vine greu sa pricep, cum vine asta, : sa-l transformam pe ciobanul mioritic in serif american?! Si, de ce? Pentru ca SUA este cea mai puternica tara de pe planeta, acum? Bun, atunci ce vom face daca va trece China sau Japonia pe primul loc? Il transformam pe bietul pastor „defetist” in activist de partid sau in samurai?!
    Hai sa fim rezonabili, domnule Neamtu: suntem romani si punctum, cum spunea Eminescu. Balada Miorita este o minunata creatie populara, dincolo de orice semnificatii ascunse i-am cauta. Iar, pentru mine, elementul ei esential nu este pretinsul fatalism al ciobanului, ci invidia celorlalti doi pastori, proveniti din alte regiuni ale Romaniei. Se tradeaza, aici, marele nostru defect national, care nu este pasivitatea si defetismul, ci lipsa unirii, a solidaritatii, ba chiar dezbinarea si ura dintre noi. Stim bine ca principalul tradator al lui Vlad Tepes s-a numit Stefan cel Mare, declarat recent „cel mai mare roman” (oare de aceea?) si canonizat de BOR. Iar MIhai Viteazul si Tudor Vladimirescu au fost omorati in mijlocul propriei ostiri, aspect inexplicabil decat prin tradarea celor apropiati. Nu mai vorbesc de luptatorii din rezistenta anticomunista, din munti, tradati cu totii de fratii lor romani. Sa reflectam la aceste defecte si sa ni le corectam, asta da tema de dezbatere. Insa solutia de a deveni altceva decat suntem, printr-un simplu efort de imaginatie, mi se pare totusi prea usoara, pentru a fi corecta.

  46. Shut up you little urbanxspeople. Why you wanna leave a gift for an other thing you may not have it? Put your brain to work :)) don’ t chat in…is simple…collect money, make a project and voila you may keep miorita…. :)) xspeople :)) brainiacs without funds :))

  47. Reiau ce ti-am scris si pe blog:

    “Ti-am spus ca nu prea pricepi nimic daca esti de buna credinta, iar daca esti in slujba altora e mai grav.
    Asadar Miorita are altceva in ea ceva ce nu ai inteles si care nu trebuie eutanasiat ci depasit. Si asta nu ti-o poate spune nimeni inafara de mine caci, este ideea mea nicaieri auzita sau publicata daca deja nu mi-a fost furata.
    Are o crima ancestrala si constitutiva pentru neam : un fratricid in care doi frai il omoara pe al treilea , mai tragic decat in Biblie unde raportul rau bine este de juma-juma(Cain si Abel). Si nu este o intamplare ca orgoliul este pacatul capital al natiei noastre si nici ca mereu procentul raului este in jur de doi pe trei.

    Si nu se apara fratele in acest gest criminal pe care spre deosebire de Abel il cunoaste caci la 2 la 1 poti sa nu te mai feresti, pentru ca nu poti raspunde cu aceiasi arma unui frate care vrea sa te omoare, daca nu vrei sa ajungi la fel si de aia poate spera aceasta treime romaneasca pura precum Ciobanul care moare sa fie la Judecata in randul celor mai drepti si poate si aici pe Pamant la un moment dat si asta explica ura contra acestei treimi, ura la care este supusa din partea Raului de pe peste tot.

    PS Al doilea blestem dupa cel mioritic este ca noaptea daramam ce construim ziua si fara sacrificiul ciobanului imbracat in trup de femeie nu putem finaliza constructia.
    Esti in stare Neamtule sa pricepi ce cadou iti fac spunandu-ti astea?”

  48. După lectura opiniei iniţiale şi a cavalcadei de comentarii, vă propun o interpretare dintr-un unghi încă neabordat de exegeţi:
    Balada Mioriţa, cu cei trei păstori, din care doi au complotat să-l omoare pe al treilea, este o reflectare a complotului organizat de Dumnezeu şi de Sfântul Duh, ca să-l omoare pe Iisus. Baciul moldovean ştie: „Şi de-a fi să mor …” şi totuşi nu întreprinde nimic spre a scăpa de această soartă, de care ştia oaia sa. La fel ştia şi Iisus că e menit să moară şi a acceptat, informându-i şi pe ceilalţi din „turma” sa, al cărei păstor era. Concluzie: Iisus a fost moldovean.

  49. „Eutanasierea Mioritei” imi aminteste de utecistii de prin 1950 care au incercat sa „de-a jos Sula lui Tatarascu”, mai precis Coloana Infinitului inaltata de Brancusi. Au legat monumentul cu lant de un tractor , dar in loc s-a cada Coloana s-a rupt lantul. Nimeni n-a indraznit sa-i impiedice dar s-a gasit cinevaa inteligent care a lansat zvonul ca americanii vor s-o plateasca la greutatea ei in aur si tinerii tovarasi au cerut atunci incuviintari de la Bucuresti si li s-a spus sa lase Coloana unde e.
    Se gasesc tot felul de insi care nu cunosc valoare inestimabila a Mioritei, importanta ei in literature romana si repede cu barosul pe ea , asemeni jihadistilor asupra monumentelor istorice. Sau ca in bancul cu militianul care cauta sa-l aresteze pe tatal lui Labis pentru impuscarea caprioarei „la ceas oprit de lege si de datini”. Acestia citesc in text si-l iau ca atare , nu inteleg ca e vorba de o alegorie , nu de in fapt real, si care impune interpretari.
    Toti ne aflam in situatia ciobanului mioritica avand doua dusmani care ne pregatesc in taina si in colaborare sfarsitul: factorul extern (mediul+evenimentul, „ori iarba nu-ti place”) si cel intern fiziologic (boala+imbatranirea, „ori esti bolnavioara”), avem in fata in timp limitat pana „la apus de soare” si un final cunoscut si implacabil: moartea. Ne ramane de ales atitudinea: angajarea intr-o batalie dinainte pierduta sau sa ne pregatim ca sa lasam ceva frumos in urma noastra. Grigore Lese spunea: „As vrea sa ramana in urma mea o hore”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihail Neamtu
Mihail Neamtuhttp://FB/mihailgeorgeneamtu
Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, 2013.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro