joi, martie 28, 2024

Despre alarmismul incalzirii globale si nu numai (update)

O cunoscuta si simpatica grupare ecologista mi-a solicitat sa particip la o dezbatere de tip pro si contra pe tema incalzirii globale. Am fost rugat sa scriu “un text pe aceasta tema care sa reflecte opinia mea” cunoscuta fiind “atitudinea mea sceptica referitoare la acest subiect”. Dat fiind faptul ca a fi etichetat ca “sceptic” in acest context este ceva de rau, am salutat initiativa. Dezbaterea este un pas inainte. Pana nu de mult cei etichetati drept “sceptici” erau infierati public. Se decretase ca atunci cand vine vorba de chestiuni conexe ipotezei incalzirii globale provocate de om, nu mai e nimic de dezbatut, de gandit, de analizat. Trebuie trecut la actiune. Un fel de “noi muncim, nu gandim” in varianta ecologista.

Am saluat deci initiative notand ca refuz insa eticheta de sceptic. Nu cred ca discutia trebuie sa aiba loc pornind de la astfel de pre-setari, de loc inocente. In ceea ce ma priveste, am o pozitie nuantata. Si cred ca nuantele conteaza. Nu vreau sa fiu identificat cu caricaturi sau constructe mass-media, generate avand in minte obiective de propaganda. Si nici nu vreau sa accept ca o dezbatere stiintifica sau publica vine preambalata in categorii si roluri predeterminate pe criterii de convenienta ideologica.

Am predat articolul facand un efort considerabil sa respect termenul foarte strans impus. Din pacate, ieri am inteles ca dezbaterea se amana pana la un moment neprecizat. In plus, se pare ca am pierdut contactul din moment ce nu am primit vreo reactie la ultimele doua mesaje trimise de mine ieri. Asa ca public textul mai jos cu nota ca sper sincer ca alta data sa ne putem coordona mai bine si ca oricum, daca e sa fie dezbatere, in epoca internetului nu conteza prea mult in ce loc publici textul.

In continuare, articolul:

Introducere

Pentru autorul de fata ecologismul alarmist este doar un studiu de caz ce ilustreaza patologii de gandire si abordare in dezbaterea publica. Discutia despre ipoteza incalzirii globale provocate de om este doar un revelator. Un caz ilustrativ. Ceva ce pune in lumina niste teme mai generale ce-mi sunt de interes din motive ce sunt indiferente la dezbaterile tehnice si metafizice despre temperatura globala optima si stabilizarea ei in eternitate.

De pilda, presupozitia ca daca poti explica si modela natura unor fenomene inseamna in mod automat ca le poti si prezice, este gresita. Dupa cum o discutie ce nu ia realist in calcul problema costurilor si beneficiilor asociate unor masuri avansate ca reactie la niste predictii – indiferent ca e vorba de mediu sau economie – este iresponsabila.

Asadar, in esenta ei, pozitia mea cu privire la incalzirea globala este doar vag si tangential legata de tema “scepticismului”. Ea este bazata pe distinctia dintre (a) analiza stiintifica a fenomenelor naturale si sociale– adica explicatia si intelegerea lor; (b) predictiile privind fenomenele respective – adica problema naturii si validitatii predictiilor si (c) problema reactiilor sociale si deciziilor politic-economice luate in jurul predictiilor in cauza. Trei domenii diferite, cu regulile si dinamica lor proprie. Indiferent de disciplina sau subiect, e bine sa tinem cont de aceasta distinctie.

In spatiul dat n-am sa pot elabora toate aceste teme. Ma voi concentra – necesarmente schematic si selectiv – doar pe cateva observatii generale legate de punctul (c) de mai sus.

Alarmismul ecologist ca fenomen social

In aceasta discutie cred ca este centrala deosebirea dintre, pe de o parte, incalzirea globala ca fenomen natural si pe de alta parte, predictiile sociale facute cu privire la aceasta si modurile in care societatea reactioneza la ele.

Un cutremur este un fenomen natural. Studierea sa tine de stiintele naturale. Reactiile oamenilor la cutremur sau la gandul de pericol iminent al unui cutremur este un fenomen social. Studierea sa tine de stiintele sociale. Faptul ca un asteroid va lovi mai devreme sau mai tarziuTerra este un fenomen natural cu certitudinea 1. Daca oamenii se panicheaza, fac demonstratii, isi acuza guvernele, creaza partide politice, fac propaganda furibunda cu privire la catastrofa iminenta, dau Oscaruri si Nobeluri pentru cei care striga cel mai tare si mai convingator, avem un fenomen social, de domeniul stiintelor sociale.

Daca pe Terra clima se raceste, este un fenomen natural. Daca oamenii intra intr-o stare de isterie colectiva indusa si exploatata economic si politic de unii dintre semenii lor, este un fenomen social. Ca atare, studiat de stiintele sociale.

Ceea ce sustin este simplu: sa facem odata pentru totdeauna aceasta distinctie importanta. Problemele stiintifice ale analizei si masurarii fenomenelor naturale sunt un lucru. Problemele social-politice ale alarmismului ca fenomen social sunt altul. In ceea ce-l priveste, autorul de fata nu face decat sa noteze distinctia, si apoi sa urmareasca implicatiile ei. Daca exista un adevarat fenomen social, politic si economic asociat cu alarmismul incalziri globale, atunci avem tot dreptul sa-l studiem.

Paradoxul alarmist si implicatiile sale

Sunt intrebari, pana la urma, elementare. De pilda: Cum poate fi explicat paradoxul ca presa dintr-un oras ca Bucurestiul dedica incomparabil mai mult spatiu alarmismului climatologic global decat problemei vulnerabilitatii seismice a orasului? Din perspectiva locala, prima este o chestiune privitor la care nu se poate face mare lucru. A doua este o problema la care ar putea contribui constructiv, fie si numai prin mentinerea vie a temei consolidarilor si standardelor de constructie anti-seismice sau a educarii compartamentului public pentru situatii de dezastru.

Avem dreptul sa ne intrebam ce il face pe ziaristul sau activistul ecologist din Bucuresti, oras ce poate fi lovit de un cutremur devastator in orice clipa, sa fie obsedat de o ipotetica devastatoare incalzire globala? Asta in vreme ce trece cu vederea cu atat usuratate faptul ca probabilitatea ca el si familia sa fie striviti intre daramaturi este infinit mai mare?

Altfel spus, avem dreptul sa exploram comparativ lista cazurilor de irationalitate in identificarea riscurilor si pericolelor? Avem dreptul sa constatam ca alarmismul climatologic este probabil cel mai important, costisitor si demn de cercetare caz? Avem dreptul sa ne intrebam ce ne face pe toti sa dam atata atentie alarmelor si exagerarilor privind clima cand stim bine ca probablitatile de risc real sunt in alta parte?

Autorul de fata crede ca raspunsul este: da, nu numai ca avem dreptul dar avem obligatia. Poate ca se inseala. Dar el crede ca are oarecare temei in acesta opinie si ca are dreptul sa o sustina fara sa fie acuzat, insultat si infierat.

Raportat la gradul real de pericol pentru umanitate pe care incalzirea globala il reprezinta, altele ar trebui sa fie prioritatile unei societati care abordeaza in mod rational si socialmente util spectrul amenintarilor globale. Aceasta pentru ca intr-o lume a resurselor de timp si efort limitate, orice exagerare in supra-estimarea unei amenintari este in acelasi timp o pierdere de resurse si energie in adresarea altor amenintari mai importante de la care atentia a fost deturnata.

Pe scurt, in analiza alarmismului climatologic, ideea nu este daca preocuparea privind starea mediului este justificata sau nu. Este. Problema reala are doua fatete : (1) ce este de facut in fata faptului ca aceasta preocupare este parazitata si speculata financiar si politic de grupari bine organizate in acest sens si (2) care e limita dincolo de care aceasta preocupare devine un caz de patologie sociala.

Alarmism si Machiavellism

Putem fi toti de acord ca poluarea e o problema fara sa mai fie nevoie sa recurgem la alarme si manipulari privind incalziri sau raciri globale. Putem sa ne concentram pe probleme reale precum poluarea fara sa mai pierdem timpul cu prostii tangente. Exagerarea unor pericole si implicita deturnare a atentiei si resurselor catre probleme secundare sau pseudo-probleme are costuri.

Convine sau nu, pana la urma o societate, fie ea si foarte prospera, nu are resurse financiare, de timp, energie si atentie nelimitate. Aceste resurse trebuie distribuite in functie de prioritati. Concentrarea pe pseudo–prioritati costa. Fiecare resursa canalizata catre industria alarmismului ecologic (cu pletora sa de jurnalisti, activisti, politicieni si oameni de stiinta) este o resursa ce va fi deturnata de la studierea (sau pregatirea pentru gestionarea) unei probleme mai imediate, mai presante si mai semnificative. Vrem, nu vrem, realitatea ne impune o ierarhie a problemelor si un buget limitat.

Ce spun alarmistii ecologisti la cele de mai sus? Raspunsul lor ultim este de un Machiavellism rudimentar. El se traduce cam asa: „Da. Manipulam, insultam, mintim, deturnam resurse de la alte scopuri poate mai urgente, distrugem cariere si vieti ce ne stau in cale, abuzam ideea de stiinta, abuzam banul public, santajam corporatii, distorsionam dezbaterea publica, etc. etc. Dar facem toate acestea pentru o cauza nobila: Salvarea Planetei. Chiar daca toate cele de mai sus ar fi adevarate, oare nu justifica scopul nostru nobil aceste mijloace?”

Propaganda ecologista

Discutia de mai sus se refera la o realitate, la un fapt social. Dar exista implicit in ea si un alt element, poate mai subiectiv si mai idiosincratic. Autorul de fata si-l asuma. El pleaca de la observatia ca miscarea ecologista este de fapt concentrata in jurul unui imens mecanism de propaganda.

In buna masura, tot ceea ce fac alarmistii ecologisti este sa organizeze si exploateze o campanie de propaganda dezvoltata la nivel global. Este un lucru de care ei sunt foarte constienti. Ei stiu bine ce fac, cum fac si de o ce fac. Meseria de ecologist – de la training la comportament – e aproape coextensiva cu cea de propagandist. Nu e o observatie ce se vrea insultatoare. Propaganda nu e intrinsec un lucru rau. Propaganda poate fi pentru o cauza buna sau una rea. Depinde de cum ii evaluezi obiectivul final.

Culmea este insa ca daca observi si declari acest lucru – de altfel, evident – esti imediat intampinat cu agresivitate, negari si insulte. Autorul de fata, este – evident – unul din nenumaratii cetateni ai planetei satul pana peste cap de aceasta spalare de creiere continua si insidioasa. Dar nici macar aceast lucru nu il irita cat il irita indignarea ipocrita si agresivitatea cu care esti intampinat ori de cate ori observi acest fapt elementar: Anume ca ecologismul alarmist este esentialmente propaganda. Ce ochi dati peste cap! Ce suspine! Ce tipete isterice!

Ce se pretinde ecologismul alarmist? In indignarea sa ipocrita, el imbraca fraudulos mantia stiintei. Or, in ceea ce ma priveste, acceptand ca pot fi subiectiv si in eroare, nu pot totusi accepta fara reactie aceasta manevra:

a. Stiinta nu se face cu liste, apeluri, adeziuni si grupuri de presiune. Nu am vazut in nici o alta disciplina stiintifica–alta decat in cea a incalzirii globale – oamenii de stiinta aliniindu-se in grupuri si detasamente pentru a se numara capete si sparge capete. Ideea de a afirma adevarul „incontestabil” al unei ipoteze la… ONU si de a publica un apel in ziare, cu „sute de semnaturi”, pentru a-l decreta, mi se pare ridicola si detestabila.

Poate ca au dreptate „semnatarii”. Dar am o problema de principiu. Nu cred ca stiinta se face prin refuzul ipotezelor alternative, refuzul dialogului, prin intimidare, ostracizare, cabale si campanii mass media. Nu cred in aceast tip de abordare – indiferent de teza, tema sau disciplina…

b. Poate ca nu ma pricep la stiinta la fel de bine ca tinerii cu pregatiri si profesii incerte ce alcatuiesc peste tot in lume masa de manevra a alarmismului ecologist. Poate ca sunt idiosincratic. Dar cand Al Gore sau vedete semi-analfabete de la Hollywood decid sa vorbeasca in numele stiintei, binelui public si „salvarii planetei”, nu pot sa nu am o reactie.

Poate ca gresesc sau poate sunt prea sarcastic. Am totusi dreptul sa exprim un punct de vedere fara sa fiu echivalat in mod iresponsabil cu negationstii Holocaustului si fara ca integritatea mea intelectuala sau profesionala sa fie atacata.

In loc de concluzii

Cred ca in linii mari „pozitia” mea e una de bun simt, impartasita de majoritatea cititorilor mei. Interesant insa este ca de cate ori exprim aceast punct de vedere, imi atrag invariabil trei tipuri de reactii negative:

1. Ca as avea ceva personal impotriva bunastarii mediului, aerului curat, caprioarelor, buburuzelor, apelor, izvoarelor, muntilor, luncilor, pinguinilor si „viitorului copiilor nostri”.
2. Ca nu am caderea sa ma pronunt asupra temelor de mai sus pentru ca nu am un doctorat in: fizica, geofizica, astrofizica, climatologie, biologie, zoologie, pedologie, hidrologie etc. etc.
3. Ca sunt un propagandist platit (de miliardari americani feroce, cu interese in industria petrolului) pentru a discredita miscarea ecologista in fata cititorilor Hotnews si Revistei 22.

Las cititorilor placerea sa derive cele trei acuze de mai sus, prin inductie sau deductie, din pozitiile mele, asa cum au fost ele expuse mai devreme.

Oricum , placere sau nu, cred ca de fapt ar fi un efort nerelevant. Pana la urma, nu pozitia mea sau persoana mea conteza. Ceea ce conteza este corectitudinea su incorectitudinea ideilor expuse mai sus. Intrebarea este deci: Cand vorbim de tot tam-tam-ul facut in jurul incalzirii globale, avem sau nu avem de a face cu un fenomen alarmist si de irationalitate in identificarea riscurilor si pericolelor? Avem sau nu un caz de propaganda institutionalizata la nivel global? Si daca da, ce implicatii are aceasta realitate?

Update:

Sunt sincer onorat de comentariile de calitate cu care, ca de obicei, cititorii mei reactioneza – fie ca sunt de acord cu mine, fie cu nu sunt. Mai jos, reactiile mele rapide si improvizate, la cateva dintre comentariile de pana acum:
1. Poate ca este o deformatie profesionala a cuiva ce a studiat candva economia dar impresia mea e ca toata aceasta discutie se bazeaza pe o prezumptie implicita. Anume existenta unui optim climatic de la care exista devieri determinabile atat conceptual cat si operational. Ca exista in orice clipa o temperatura optima, una si numai una. Asadar ca avem incalziri/raciri globale ce se abat de la “temperatura justa”. Altfel spus, ca cineva care are formula optimului si un model al fenomenului in cauza, poate preciza care ar trebui sa fie temperatura optima la orice moment din istorie. Si cu cat ne abatem de la ea. Mai mult, ca poate prezice care ar trebui sa fie temperatura optima in 2012, 2025 etc.
Nu vreau sa neg existenta acestui optim sau capacitatea de a-l masura. Daca n-ar exista,  discutia n-ar avea sens. Numai ca cineva trebuie sa-si asume si sa ne explice cum e determinat el conceptual si operational. Inteleg ca unii din criticii mei detin aceasta formula si modelul. Nu pot decat sa-mi exprim admiratia si invidia.
2. Lasand la o parte aspectele de masurare si predictie, existenta unui optim presupune existenta unui criteriu al optimalitatii. Cei care au studiat economie stiu ca intrebarea urmatoare este automat: Care este natura acestui criteriu? Optimul este relativ si criteriile optimalitatii sunt numeroase. Vorbim de un optim in termeni evolutionisti, sociali, economici, geologici etc.? N-ar fi bine sa-l precizam in loc sa aruncam in stanga si dreapta cu scenarii catastrofice cu morti si raniti pe post de “criterii” si sa ne prefacem indignati ca interlocutorul nu impartaseste viziunile in cauza?!
In plus, daca avem nu unul ci mai multe criterii de optimalitate, care este relatia dintre ele? Avem trade-off-uri? Si daca da, cum le tratam? Inteleg ca unii din criticii mei s-au gandit intens la aceste chestiuni si ne pot da o solutie acceptabila global (rezolvand astfel din mers si o serie de probleme de revelare si agregare a preferintelor sociale identificate ,intre altii, de Pareto sau Arrow). Cinste lor. Ne fac viata mai usoara.
3. Observ ca unii cititori imbratiseaza fara rezerve o forma radicala a “principiului precautiei” ce atinge forme teologice, pascaliene. Ca si cum putem vorbi de “precautionary principle” si “risc assessment” fara referire la aspectele de cost/beneficiu ce ii dau de fapt sens practic. Pai daca asa, reducem totul la o discutie in termeni absoluti, dogmatici si demagogici. Articolul de mai sus vorbeste exact despre acest aspect legat de prioritati, costuri si nuante cantitative in asumarea de riscuri. Daca e sa o luam pe aratura formulei pascaliene “ori la bal ori la spital”, n-am facut nimic. Sau am facut: am demonstrat ca toata povestea e o nota de subsol la teologia unei religii seculare.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. Sa vorbesti despre incalzirea globala fara sa-i tragi o smetie lui Al Gore e ca si cum ai face politica in Romania fara sa o „blagoslovesti” putin pe Elena Udrea. „It’s almost too easy”.
    Cati stiu oare insa ca secretarul pe probleme de energie in guvernul american e Steven Chu?

    Luati-i ma si astuia premiul Nobel!

  2. De ce, „sceptic” e o eticheta foarte laudabila. Sceptic inseamna opusul exaltatului, care desi caracterizeaza destul de bine tipologia militantului ecologist/PETA/naturist/vegan, are in mod clar o conotatie negativa. Chestiile astea tin de domeniul credintelor si de aceea este cam greu sa discuti cu exaltatii, indiferent cat de bine intentionati ar fi. Se instaleaza disonanta congnitiva – vai ce termen frumos – si gataaa, dialogul a luat sfarsit.

  3. Domnu’ a lu Gică, e bine şi cu demascarea ecologismului alarmist şi a vedetelor semianalfabete de la Hollywood, dar nici gramatica limbii române nu-i de aruncat. Cum adică, mai imediate? Mai semnificative? Şi, crede-mă, nu poţi modela natura unor fenomene, poţi modela mecanisme de producere, cât ştii şi poţi face, că şi cu modelarea asta e o poveste.
    Şi apoi, nu vrei să te uiţi prin statisticile firmelor de asigurări, să vezi cât de mult costă schimbările climaterice, ălea care, după matale, nu există decât în propaganda ecologiştilor?
    Nu cred că ecologiştii sunt mai manipulatori decât ăia care ne vând tot felul de căcaturi de care nu avem nevoie. Autorii campaniilor publice ale ecologiştilor sunt tot ăia care vând prezervative, detergenţi şi politicieni. E lumea în care trăim, ne place sau nu.

  4. Vad ca v-ati facut un scop in a combate ‘alarmismul’ schimbarii climatice (n.b. incalzire globala este un termen deposit din moment ce nimeni nu poate anticipa exact efectele cresterii initiale a temperaturii globale).
    Va felicit pentru faptul ca aduceti problema asta pe tapet. Din ceea ce scrieti este clar ca aveti o marota si v-ati facut un scop din a combate cu orice pret teoriile climatice, dar dezbaterea este intotdeauna utila indiferent de cauza ce a generat-o. Pentru ca abordarea Dvs este pur speculativa o sa-mi formulez si eu raspunsul in acelasi mod, pentru o mai buna intelegere.
    Ce am a va spune : in primul rand fundamentati problema pe coordonate gresite, reducand totul la o problema aproape exclusiv sociala si tratand-o drept ‘alarmism’.
    E drept ca exista reactii extreme din partea unor activisti de mediu. Dar e la fel de drept ca exista o nepasare extrema si inversunata si din partea ‘opozitiei’, a celor ce cred ca sistemele socio-economice actuale sunt perfecte si ca putem consuma linistiti resurse in mod nelimitat fara a avea vreodata alte probleme decat sa fugim dupa bani si sa avem papica la discretie.
    Si Dvs si activistii alarmisti pe care-i infierati aici sunteti de fapt niste extreme, cu diferenta ca ei au scuza pasarii fata de locul unde traiesc, iar Dvs sunteti in aripa conservatoare a societatii care ar primi sa se schimbe cate ceva pe ici pe colo, dar sa nu se modifice nimic in fond. In opinia Dvs cei ce doresc sa evite o potentiala schimbare climatica sunt niste idioti aserviti unor mari interese economice. Nu va deranjeaza mai deloc faptul ca se cheltuiesc infinit mai multi bani pentru carpirea sistemului financiar actual si a economiei traditionale, va deranjeaza in schimb faptul ca se mai aloca fonduri si pentru reducerea emisiilor poluante, pentru cresterea eficientei energetice a trasporturilor, a cladirilor etc.
    Spuneti ca Bucurestiul ar trebui sa dezbata mai mult problema cutremurelor decat pe aceea a schimbarii climatice. Adica problema acuta a unui oras ce se dezvolta haotic si nesanatos este un potential cutremur. Nu va deranjeaza ca gradul de poluare a crescut alarmant numarul de boli cardio-respiratorii, ca suprafata parcurilor tinde sa devina un punct, ca gunoaiele se coleacteaza in mare parte haotic in loc sa le reutilizam, ca se subventioneaza un sistem de incazire ineficient in loc sa se subventioneze cu aceiasi bani masuri de scadere a consumului la utilizator, ca majoritatea prefera sa stea captiva pe sosele in masinile personale si nu exista perspectiva apropiata a unui transport in comun eficient care sa ofere o alternativa la nebunia de azi. Daca v-ar deranja toate aceastea si ati studia mai atent ‘afacerea’ incalzirii globale, ati realiza ca masurile cerute de ‘idiotii’ care sustin aceasta teorie militeaza exact pentru a schimba in bine dezastrul de mai sus. Prefer oricand o astfel de afacere decat cele de ‘rit vechi’.
    Presupun ca sunteti un om umblat si ati calatorit prin Austria si Germania de ex. Tantalaii astia exact astfel de masuri iau pentru a combate schimbarea climatica si vedeti cum arata orasele lor si ce planuri de dezvoltare au. Nu e suficient ca au un sistem de transport eficient, se pregatesc sa-l imbunatateasca organizand mai bine punctele modale de trafic pentru a reduce timpii de asteptare, a salva timp si a creste confort, si nu in ultima instanta pentru a reduce poluarea semnificativ prin calatorii inutile intre doua puncte. Probabil ca ati vazut si cum arata fabricile sau centralele electrice de pe la ei, o termocentrala pe deseuri ai impreisa ca e un loc SF si nu un potential furnizor de fum si mirosuri grele.
    Poate ca schimbarea climatica este exagerata in anumite medii, dar e cert ca toata mizeria produsa de umanitate e de dorit sa se reduca la maximum posibil. Ne-am inmultit cu vreo 4 miliarde in ultimul secol si e clar ca asta afecteaza atat planeta care ne suporta cat si pe noi ca indivizi. E logic si fara echivoc pentru orice om, indiferent de preagtirea de baza. Acum depinde de fiecare ce-si doreste pentru el si pentru copiii sai. Recunosc ca este mai usor sa stai pe tusa si sa critici superior pe cei ce incearca sa actioneze ca sa fie mai bine.

    • Tu nici macar n-ai citit articolul.

      „v-ati facut un scop din a combate cu orice pret teoriile climatice”? Pai tocmai despre asta e vorba. Daca dai alarmismul la o parte, care sunt teoriile? Cum s-a ajuns la ele?

      • Schimbarea climatica e fundamentata pe baza de observatii stiintifice la nivel local si planetar. Nu o sa fac aici documentare pe tema, da si tu un search pe google si o sa gasesti destule referinte pe tema. Cea mai cunoscuta este raportul IPPC care a fost elaborat cu contributia a peste 1000 de oameni de stiinta si pe baza a enorm de multe documente si care cu toate hibele sale partiale nu a fost niciodata contestat in esenta.
        Romano-scepticilor nu le este inca prea clar ca niciun om de stiinta nu contesta schimbarea climatica. Scepticismul oamenilor de stiinta este in legatura cu influenta activitatii umane asupra climei. Absolut nimeni nu contesta evidenta crestere a concentratiei de emisii din atmosfera si incalzirea observata de 0.5 grade Celsius pe durata ultimului secol. Nimeni nu nega cresterea evidenta a emisiilor datorate activitatilor umane. Singurele motive de indoiala sunt relativ la influenta activitatii umane asupra climei si la modele utilizate de catre IPPC in previziunile referitoare la schimbarea climatica. Referitor la primul punct, chiar daca s-ar dovedi ca activitatea umana nu influenteaza dramatic schimbarea climatica tot ar trebui sa actionam in sensul reducerii poluarii, al protectiei naturii si al utilizarii eficiente a resurselor. Poluarea si reducerea vegetatiei (include aici si padurea tropicala) datorita activitatii umane au efect clar si incontestabil asupra sanatatii si existentei umane si asupra echilibrului biologic al planetei.
        Referitor la modele IPPC am aceleasi dubii pe care le am fata de orice modelari si previziuni in cam orice domeniu: economic, social, climatic etc. Nu exista model credibil si nu va exista niciodata un model atat de bun incat sa ofere previziuni exacte despre viitor. Se poate asta pe termen scurt si eventual pe termen mediu daca esti norocos si ai o perioada relativ statica, fara crize, schimbari semnificative etc. Singurul model de previziune in viitor care a functionat este cel al psihoistoriei din Fundatia lui Asimov.
        E ilar sa vezi cat de egoisti si masochisti sunt unii oameni ce sustin idei contrare interesului public si al lor personal. De ex. ca sa fiu actual ma uimeste permanent cat de multi suporteri au diversi propavaduitori ai curbelor economice de sacrificiu si al finantarii sistemului financiar de catre stat ca sa poata da la cap datornicilor care la randul lor au finantat statul. Foarte putini se intreaba in aces caz: ce model de utilizeaza astia? Este fundamentat stiintific ceea ce fac ? Este convingator din moment ce mereu au fost infirmate previziunile lor? pentru ce facem asta? Sa salvam ce? De fapt societatea actuala, statele si sistemele financiare globale servesc interesele cui? Eu platesc taxe ca sa mi-o traga statul si bancile pe banii mei?
        Foarte putini romano-sceptici isi pun problema ca sistemul economic actual e unul piramidal, functional numai cu conditia sa existe crestere economica permanenta, si bazat pe o populatie in crestere si care consuma din ce in ce mai mult. Dar foarte putini se indoiesc de modelele impuse noua de catre state si sistemul financiar.
        E clar ca vom ajunge la fundul sacului la un moment dat cand totul va exploda precum Caritas, vom ramane cu resurse insuficiente si vom trai intr-un mediu irespirabil intr-o lume in care vor exista numai animale si plante comestibile pentru a hrani omenirea. Probabil numai atunci vor fi cu totii convinsi ca era bine daca ascultam candva inclusiv de alarmisti si faceam ceva sa ne schimbam cursul. Dar va fi prea tarziu si va trebui sa platim pretul adaptandu-ne unei situatii nedorite si extrem de greu de schimbat.
        Cam asa si cu schimbarea climatica. Faptul ca te indoiesti de modelare si de precizia previziunii nu este un argument sa nu faci nimic, cu atat mai mult cu cat masurile ce se impun sunt oricum benefice pentru noi toti, din toate punctele de vedere, inclusiv pentru economia actuala. Culmea ironiei este ca singurul mod de a convinge climato-scepticii ca schimbarea climatica e datorata activitiatii umane este sa nu facem nimic si aceasta sa se intample. Nu cred ca merita riscul.

        Si da, am citit articolul de mai sus, la fel ca si multe altele pe acesta tema ale aceluiasi autor.

        • Ati binevoit sa scrieti doua tarlale de text. Si incepeti cu „Schimbarea climatica e fundamentata pe baza de observatii stiintifice la nivel local si planetar. Nu o sa fac aici documentare pe tema, da si tu un search pe google”

          Pai cam asta e problema. Si imi aduce aminte de bancul ala de pe vremea lui Ceausescu:
          O coada uriasa. Ultimul venit intreaba:
          – Ce se vinde aici?
          Penultimul:
          – Stai sa intreb in fata!

          Si tot asa si tot asa pana cand al doilea il intreaba pe primul, un personaj mai in varsta:
          – Ce se vinde, taica, aici?
          – Pai cine a zis ca se vinde ceva? Ca eu m-am sprijinit de tejgheaua asta ca ma dureau genunchii..

          Cam asa e si cu cautarea pe goaglele asta..

        • toata stima mea, Bozo! cand cititorii sunt mai inteligenti si scriu mai bine decat insisi autorii articolelor… de, daca nu sunteti „republican” sa sustineti marile industrii poluante nu puteti face rocada cu dl. aligica, sa treceti dvs. la autori si dumnealui la cititori.

  5. am citit cu atenție articolul dumneavoastră și consider că sunt necesare anumite precizări clarificări punctuale:
    1. „Ea este bazata pe distinctia dintre (a) analiza stiintifica a fenomenelor naturale si sociale– adica explicatia si intelegerea lor; (b) predictiile privind fenomenele respective – adica problema naturii si validitatii predictiilor.”
    operați o eroare gravă amestecând fenomene naturale (ale lumii fizice), cu cele sociale. dacă în ceea ce privește ultimele sunt total de acord că o predicție validă a unui sistem social cât de cât complex este iluzorie (dată viind natura eterogenă a acestuia și „variabila umană”, greu de cuantificat și manipulat matematic) – tocmai de aceea științele sociale nu sunt științe exacte – în primul caz (sistemele fizice) afirmați complet eronat to așa așa-zisă imposibilitate a predicției. am impresia că tindeți să confruntați complexitatea unui sistem ce este modelat cu imposibilitatea principială a predicției variației parametrilor ce se doresc a fi monitorizați. cu alte cuvinte, doar pentru că nu știu unde se află fiecare moleculă a unui gaz în oricare moment de timp înseamnă nu pot spune ce se întâmplă cu respectivul gaz dacă îl încălzesc, răcesc sau comprim. ceea ce este o greșeală, elegant spus. a…și dacă vorbim despre fenomene naturale destul de complexe/obscure astfel încât să nu se poată efectua predicții solide asupra lor – precum cutremurele – dificultatea este una de natură cronofagă, nu principială. cu alte cuvinte, ceea ce nu știm azi vom putea cunoaște mâine sau poimâine, metaforic vorbind.
    personal, nu știu 100% sigur dacă încălzirea globală datorată activităților umane este o realitate obiectivă sau nu, știu doar că nu pot discuta despre asemenea teme în mod eseistic sau ideologic, fără un bagaj faptic și o metodologie științifică adecvată la centură. altfel…e doar gazetărie, eventual. aducerea în discuție a ideologiei sau trendului eco nu are nimic de-a face cu fondul problemei.
    în fond este bine că v-ați axat pe alarmismul ecologic și pe militanții săi. probabil explicațiile necesare rezidă în punctul 2 al concluziilor, de altfel corect identificat chiar de către dumneavoastră.

  6. Aa, domnule Aligica, ati gasit de cuviinta sa va nuantati pozitia! Ma bucur! Cu un an in urma ( http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-6738109-copenhaga-scandalul-secolului-climategate.htm ) lucrurile ori va erau mult mai neclare, ori nu va pasa de rigurozitatea exprimarii, pentru ca, asa cum am comentat la acel articol la ora 18:24, pozitia dvs era partinitoare si nedocumentata.

    Acestea find spuse, sunt de acord ca exista o oarecare doza de isterie in propaganda si nu sunt in stare sa discern in ce masura isteria e justificata. Din lipsa de timp, ma limitez la a face cateva observatii pe marginea acestui articol:

    1) Afirmati ca „presupozitia ca daca poti explica si modela natura unor fenomene inseamna in mod automat ca le poti si prezice, este gresita”. Imi permit sa va contrazic: de la Sir Isaac Newton incoace, ingineria in ansamblul ei prezice comportamentul materialelor si ale sistemelor pe baza modelelor matematice care le explica. Bineinteles, diavolul sta in detalii, iar predictiile climatice au mai multa legatura cu teoria haosului decat calculele lui Saligny pentru podul de la Cernavoda, dar asta nu inseamna ca afirmatia dvs devine automat adevarata.
    2) Afirmati ca „raportat la gradul real de pericol pentru umanitate pe care incalzirea globala il reprezinta, altele ar trebui sa fie prioritatile unei societati care abordeaza in mod rational si socialmente util spectrul amenintarilor globale.” Daca gradul real de pericol ar fi mic, ati avea dreptate. Problema acestei afirmatii este insa ca gradul real de pericol este necunoscut. Exista atat argumente teoretice in favoarea unui scenariu de tip incalzire globala paroxistica (vezi argumentul descompunerii catastrofice a clatratilor de metan de pe fundul oceanelor http://en.wikipedia.org/wiki/Methane_clathrate ) ceea ce ar duce rapid la distrugerea totala a vietii, precum si argumente care prevad doar topirea calotelor polare si disparitia catorva specii fara semnificatie economica sau ecologica deosebita, daca Terra si-ar gasi un nou echilibru, doua grade Celsius mai sus decat in prezent, precum si o gramada de predictii intermediare. Nici una dintre ele nu este sustinuta cu dovezi. Intr-adevar, modelele matematice existente au doar capacitatea de a prezice directia spre care ne indreptam in conditiile emisiilor curente de dioxid de carbon, fara a ne putea spune in totalitate ce vom gasi acolo unde ne indreptam. E clar ca vom gasi un ocean planetar mai cald si niste calote polare lipsa, insa nu avem capacitatea de a evalua ce va insemna asta pentru noi, in afara aparitiei unor rute comerciale noi, prin Oceanul Arctic. Totusi, posibilitatile includ variante inspaimantatoare. Iar esenta propagandei este „hai sa nu incercam sa aflam cu tot dinadinsul”. E cam acelasi lucru cu conducerea rutiera preventiva: incercam sa evitam situatiile periculoase, ca sa nu fim nevoiti sa aflam daca murim sau nu. Ceea ce ne duce la punctul 3:
    3) Riscul climatic este probabil singurul care nu poate fi evitat decat prin schimbarea comportamentului majoritatii oamenilor de pe Glob. Nu se compara nici cu pericolul de a fi loviti de un asteroid (chestie care se poate evita de catre o mana de oameni finantati de restul omenirii prin taxe), nici cu pericolul seismic (care e o treaba locala, indiferent unde e localitatea). Si atunci, omul rational se trezeste pus in fata unei forme moderne a Pariului lui Pascal: daca incalzirea globala are in realitate efecte catastrofale insa nu credem in ea, efectele se vor produce iar noi vom disparea cel putin ca civilizatie daca nu cumva si ca specie; daca are insa in realitate efecte minore insa omenirea isi reduce emisiile de dioxid de carbon, nu pierdem mai nimic.

  7. Nu ma mira deloc faptul ca articolul acesta a mers direct la gunoi. Este pur si simplu foarte slab, fara consistenta si plin de insulte.

    Exista si climato-sceptici si climato-alarmisti care pot sa dezbata sine ira et studio. Si este o placere sa discuti cu ei pentru ca iesi din discutie mai bogat. Si apoi exista cei care nu au nimic de adus in discutie, in afara de insulte.

    Nu are rost sa discutam pe fond – nu aveti nici un fond in articol. Singura intrebare utila este „de ce presa romana consacra mai mult spatiu incalzirii globale risc mai mic decat cel al unui cutremur in Romania”? Raspuns: din comoditate; e mai usor sa faci sinteze din presa internationala decat sa investighezi in mod serios in curtea ta.

    Hai sa recapitulam: in chiar prima fraza dati sentinta: ecologismul alarmist (atentie: alarmist, nu extremist! cel care crede ca, fara actiune, ne va fi rau, nu cel care iese in strada sa dea cu pietre!) este o ilustrare a „patologiei gandirii”. Prin urmare, daca eu cred ca e nevoie sa actionam, sunt „cu capul”. Si vreti sa continuam discutia si sa luam in serios articolul ca o contributie la o dezbatere civilizata?

    Apoi spuneti lucruri de inalta tinuta intelectuala, sententioase si complet neargumentate gen: incalzirea globala este alarma, manipulare si „prostie tangenta”; alarmistii ecologisti spun „da, manipulam, mintim, insultam”. Sunteti sigur ca asta nu e ceea ce spuneti de fapt dumneavoastra? Daca nu, ar trebui. Altfel, ar fi bine sa aduceti ceva dovezi. Trec peste alte expresii gen „in indignarea lor ipocrita…” etc.

    Sa va raspund la intrebarile din final:

    1. Nu cred ca aveti ceva imptriva aerului curat si buburuzelor; Nici un om cat de cat normal nu are.
    2. Cred ca aveti dreptul sa va exprimati, chiar daca nu aveti un doctorat in domeniu. Dar cred si ca, unu, ar trebui sa dati acest drept si lui Al Gore (care, in ciuda lipsei lui de charisma, intre el si dumneavoastra, la nivel de informare si inteligenta, cum sa va spun fara sa va intristez…) si doi, ar trebui sa incetati sa insultati pe cei care au o parere contrara.
    3. Nu cred ca sunteti platit de nimeni. Banii ar cumpara fara indoiala opinii mult mai pertinente, echilibrate, deci influente.

    In ceea ce ma priveste:

    1. Am tendinta sa ii cred pe cei 90% din experti care considera ca activitatea umana este responsabila in mare parte de tendinta actuala de incalzire globala;
    2. Nu am vazut niciodata vreun studiu care sa demonstreze ca micile eforturi propuse ar putea inversa sau opri tendinta. Vom fi in curand 9 miliarde, fiecare voind sa consume din ce in ce mai mult si cu cateva panouri solare in plus nu vom schimba trendul. Sunt prin urmare mai mult fatalist decat alarmist.
    3. Cred ca ne vom lovi curand de probleme ecologice mult mai urgente decat incalzirea climatica: lipsa de resurse si poluarea (non-CO2)..
    4. Cred si ca s-ar putea sa ma insel in tot ceea ce cred si ca cei ce au o parere diferita de a mea nu sunt neaparat bolnavi, mincinosi, corupti. Dar asta nu le da dreptul sa ma numeasca pe mine bolnav, mincinos sau corupt.

  8. Problema este ca daca majoritatea analizelor a si b (analiza fenomenului stiintific + predicitii) sunt corecte avem o problema globala si mecanisme sociale/politice aproape inexistente pentru a o putea rezolva. Vedem ca politicienii nu sunt in stare sa rezolve probleme mult mai concrete (de ex. deficite bugetare nesustenabile) de frica ca isi vor pierde scaunele. Iar intreaga societate nu este pregatita sa accepte o restrangere a consumului de resurse.
    Din punctul meu de vedere scopul acestei „propagande desantate” este sa constientizeze lumea de aceste idei, pentru ca apoi aceste idei sa ajunga si pe agenda politicienilor.
    Cu siguranta nu ne dorim o stare de echilibru a sistemului (planeta noastra) in care specia umana nu mai exista si nici una primitiva. Este la fel de important faptul ca NASA cerceteaza cum ar putea fi deviat un asteroid care vine spre Pamant si faptul ca unii oameni incearca sa previna o schimbare dramatica a sistemului climatic.

  9. Sunt convins ca activitatea umana influenteaza masiv sistemu climatic, evident ca nu stiu cit de mult.
    De altfel ecologia nu-i altceva decit o moda, asa cum a fost Make love not war, cum a fost punk si cite altele. Cind apare o anumita moda baietii destapti se orienteaz rapid, cistiga bani frumosi cu produse bio, cu benzina din rapita, cu mori de vint si alte schmeckerii. Ziaristii au si ei niste subiecte, ca trebe sa scrie si ei ceva indiferent daca pricep sau nu, politicienii spun ei ei ceva.

    Fraierii in schimb incep sa „dezbata”, isi rup paru din cap, platesc biru modei.

  10. Daca fenomenul alarmismului incalzirii globale este, ca multe altele, un fel de isterie, asta nu inseamna ca fenomenul incalzirii globale nu ar putea sa existe si ca nu ar reprezenta un real pericol.
    Am vazut recent un documentar foarte bine facut, cu dovezi indubitabile, care prezenta fenomenele climatice majore din ultimii 600 milioane de ani. Ultimii 11.500 ani erau analizati mai pe larg. Cateva concluzii sunt clare:
    1. Variatiile climatice pot fi extreme, si pot avea loc intr-un timp extrem de scurt.
    2. Cauzele acestor variatii sunt extrem de diverse si efectele lor par, uneori paradoxale.
    3. Existe modele de simulare a evolutiei climei care se verifica foarte bine pe istoricul cunoscut al variatiilor acesteia. In consecinta, valoarea lor predictiva nu poate fi subestimata (asa functioneaza demersul stiintific – verific pe cazurile cunoscute si fac predictii)
    4. Chiar daca incalzirea globala, in termeni de masuratori, este mai greu de dovedit (datorita metodologiilor de masurare), efectele acesteia sunt certe (si dramatice), cel putin in ceea ce priveste topirea ghetarilor. Iar urmarile acestui fapt, pentru clima, sunt indiscutabile. Si, din pacate, pot deveni dezastruase.
    5. In consecinta, problema incalzirii globale este o problema extrem de complexa si cu posibile consecinte extrem de grave pentru viata pe intreaga planeta.

    Cu toata consideratia pe care o am pentru autor, nu pot fi de acord cu registrul in care este scris acest articol. Eu am o formatie stiintifica (matematica, si am cunostinte de baza bune in fizica) ce nu imi permite sa tratez cu usurinta dovezile si argumentatiile oamenilor de stiinta care se ocupa de problemele climei. Fara sa fiu specialist, am cunostinte de baza care imi permit sa fac aprecieri asupra unor teorii stiintifice. Desigur, pot gresi, de aceea caut sa ma informez din cat mai multe surse posibile si sa imi folosesc si propria ratiune.

    Opinia autorului, spusa mai grosolan, este ca daca un dobitoc spune ca o teorie este valida, atunci acea teorie trebuie sa fie falsa. Validitatea unei teorii insa nu se stabileste prin sondaje – nici chiar in cazul in care acestea se fac in cadrul comunitatii stiintifice.

    „Avem sau nu un caz de propaganda institutionalizata la nivel global? Si daca da, ce implicatii are aceasta realitate? ”
    Si daca aceasta propaganda este fortuita? Daca, intr-adevar, am declansat un proces de incalzire globala cu posibile urmari catastrofale si nu facem nimic (sau facem prea putin) pentru a opri aceasta evolutie?
    Eu zic ca un minim de prudenta ne-ar prinde foarte bine…

    • Cata aroganta pe capul unora….care isi imagineaza ca pot influenta clima….Cata isterie mesianica pe capul altora…care se simt datori/indreptatiti sa puna taxe pe spatele prostilor…in numele „salvarii planetei”….
      Ce gretos…
      Apropo, vrei si tu sa „salvezi planeta”? Am o dedicatie pentru tine, de la raposatul George CARLIN
      http://www.youtube.com/watch?v=eScDfYzMEEw
      Interesant ar fi daca aceleasi indicatii pretioase privind „precautia” le-ai propune si ecologistilor alarmisti! Foarte interesant ar fi…
      In rest, mare dreptate a avut EINSTEIN:…”Universul si prostia umana sunt infinite”…
      Nimic mai adevarat!

      • „The people LIKE YOU are fucked”?
        Da, CARLIN avea dreptate…dar cu referire clara la „ecologisti”
        Arogantii mesianici si isterici….care isi inchipuie ca „pot salva planeta”.
        Ai inteles pe dos tovarasu’ Vlad!
        Deh, sa e mintea „eco-nazis”, pe dos!

  11. Sunt sincer onorat de comentariile de calitate cu care, ca de obicei, cititorii mei reactioneza – fie ca sunt de acord cu mine, fie cu nu sunt. Mai jos, reactiile mele rapide si improvizate, la cateva dintre comentariile de pana acum:

    1. Poate ca este o deformatie profesionala a cuiva ce a studiat candva economia dar impresia mea e ca toata aceasta discutie se bazeaza pe o prezumptie implicita. Anume existenta unui optim climatic de la care exista devieri determinabile atat conceptual cat si operational. Ca exista in orice clipa o temperatura optima, una si numai una. Asadar ca avem incalziri/raciri globale ce se abat de la “temperatura justa”. Altfel spus, ca cineva care are formula optimului si un model al fenomenului in cauza, poate preciza care ar trebui sa fie temperatura optima la orice moment din istorie. Si cu cat ne abatem de la ea. Mai mult, ca poate prezice care ar trebui sa fie temperatura optima in 2012, 2025 etc.

    Nu vreau sa neg existenta acestui optim sau capacitatea de a-l masura. Daca n-ar exista, discutia n-ar avea sens. Numai ca cineva trebuie sa-si asume si sa ne explice cum e determinat el conceptual si operational. Inteleg ca unii din criticii mei detin aceasta formula si modelul. Nu pot decat sa-mi exprim admiratia si invidia.

    2. Lasand la o parte aspectele de masurare si predictie, existenta unui optim presupune existenta unui criteriu al optimalitatii. Cei care au studiat economie stiu ca intrebarea urmatoare este automat: Care este natura acestui criteriu? Optimul este relativ si criteriile optimalitatii sunt numeroase. Vorbim de un optim in termeni evolutionisti, sociali, economici, geologici etc.? N-ar fi bine sa-l precizam in loc sa aruncam in stanga si dreapta cu scenarii catastrofice cu morti si raniti pe post de “criterii” si sa ne prefacem indignati ca interlocutorul nu impartaseste viziunile in cauza?!

    In plus, daca avem nu unul ci mai multe criterii de optimalitate, care este relatia dintre ele? Avem trade-off-uri? Si daca da, cum le tratam? Inteleg ca unii din criticii mei s-au gandit intens la aceste chestiuni si ne pot da o solutie acceptabila global (rezolvand astfel din mers si o serie de probleme de revelare si agregare a preferintelor sociale identificate ,intre altii, de Pareto sau Arrow). Cinste lor. Ne fac viata mai usoara.

    3. Observ ca unii cititori imbratiseaza fara rezerve o forma radicala a “principiului precautiei” ce atinge forme teologice, pascaliene. Ca si cum putem vorbi de “precautionary principle” si “risc assessment” fara referire la aspectele de cost/beneficiu ce ii dau de fapt sens practic. Pai daca asa, reducem totul la o discutie in termeni absoluti, dogmatici si demagogici. Articolul de mai sus vorbeste exact despre acest aspect legat de prioritati, costuri si nuante cantitative in asumarea de riscuri. Daca e sa o luam pe aratura formulei pascaliene “ori la bal ori la spital”, n-am facut nimic. Sau am facut: am demonstrat ca toata povestea e o nota de subsol la teologia unei religii seculare.

    • Referitor la punctele 1 si 2 este evident ca exista un interval de temperaturi optim care asigura prosperitatea fiintelor umane asa cum sunt ele astazi. E de ajuns sa mergi pana in Sahara si la Polul Nord ca sa iti dai seama de asta.
      Cat despre resursele alocate, aveti niste statistici despre cat se aloca pentru actiuni ecologice versus alte activitati (de exemplu entertainment, industria auto, industria luxului, industria modei) ca sa sustina calificative ca „alarmism” si „isterie”. Pe cand un articol si despre „isteria” luxului?

      Eu nu m-am gandit cu siguranta prea mult si nu am solutii globale, dar e evident ca pentru problemele ecologice (biodiversitate, incalzire globala) va fi nevoie de solutii globale (din moment ce nu pot sa opresc aerul din atmosfera sa nu circule de la o tara la alta). Sunt si oameni care s-au gandit mai serios la asta insa, iata un exemplu aici:
      http://www2.gsb.columbia.edu/faculty/jstiglitz/download/papers/2008_Global_warming_istanbul.pdf

      • La fel de bine s-ar pute vorbi despre isteria anti-alarmismului incalzirii globale, adica tot acest Tea Party zgomotos care decreteaza si anunta pe un ton de hartag ca nici vorba de modificare a climei globale cauzata de actiunile umane.

  12. Ambele probleme (seisme si incalzirea/schimbarea climei) sunt „rezolvate” prin geologie. In roci se afla intreaga istorie a Terrei. De acolo a inceput predictia si acolo se va si termina.
    Cata vreme discutam de max 100-200 de ani de masuratori si ignoram cateva milioane (care se pot vedea in straturile de roci) de ani discutia se poate numi doar … vorbe.
    Geologii spun ca totul pe terra este ciclic si ca viata abunda pe terra in anii calzi (cat mai calzi). Deja suntem de prea multa vreme intr-un ciclu cald si in curand incepe unul rece. NU depinde de noi cand va incepe si cat de rece va fi. Nu are rost sa ne „asumam” asemenea puteri, caci nu avem, cel putin nu inca. Poate vom avea asa puteri cand vom putea sa controlam vremea in mod curent, si nu cu dansul ploii si de astea :)
    Daca vreti sa aflati mai multe despre seisme, intrebati geologii si nu cititi prin ziare, ca va pierdeti vremea. E exact genul de gandire: hai sa intreb fotbalistul de ce ma doare spatele, si sa nu intreb medicul.
    Articolul asta si comentariile nu includ decat vagi trimiteri la geologie si la geologi. Pacat …
    Desi, poate ca nu e prea tarziu sa realizati …

  13. Faceti totusi o greseala grava epistemologica in pretentia de a califica „alarmismul climatologic”. Nu il definiti. Imi este greu, pentru cineva care nu apreciaza deloc ecologismul rosu, politic si extremist, sa inteleg din textul dumneavoastra unde mai are loc ecologismul responsabil. Daca el exista, unde este el plasat in dezbaterea dumneavoastra. Pentru ca totusi dilemele incalzirii globale, or fi manipulate, politic utilizate si pline de un weltanchauung apocaliptic, dar se refera totusi si la realitatea unor schimbari climatice pe care nu le putem ignora. Ca ele sunt prost calificate, prost tratate, asta e una, dar a le recuza este alta. Si, imi pare rau, dar asta faceti: le recuzati! De ce? pai e simplu, pentru ca nu dati limitele precise ale econogismului panicard. Daca un ecologism responsabil exista el trebuie semnificat pentru a putea fi identificat si opus celui politicard. Or nu puteti face asta pentru ca disjungenti radical problema stiintifica de cea politica si sociologica.
    In rezumat, idea ca putem discuta in articole de presa, deci in pozitii publice, deci relevante praxeologic, subiecte in care incercam sa disjungem sferele de intelegere este, in opinia mea, o greseala substantiala. Faceti practic in oglinda ceea ce fac ideologii rosii ai ecologismului. Ei manipuleaza stiinta reala, dumneavoastra o evacuati complet. La ce o fi asta util, decat, ma scuzati, la o vaicareala isterica gen Patapievici, cum ca ati fi linsat moral si mediatic, complet inutila si contraproductiva pentru dezbaterea publica substantiva, nu inteleg. Duce la altceva decat la o radicalizare a taberei adverse si la o imposibilitate de largire a dezbaterii pozitia dumneavoastra?

  14. Nu se poate un mic moratoriu de iarnă la discuţia despre încălzirea globală? Sau cel puţin, transhumarea ei dintr-o emisferă în cealaltă după cum se înclină axa Pămîntului. Nu de alta, dar iarna, propaganda încăziristă prinde mai greu. Aşa cum, e foarte greu să-i explici unui marinar a cărui ambarcaţiune a fost răsturnată de vreo balenă, că balenele sunt animale gingaşe, ce trebuie protejate.

    Tocmai am măsurat temperatura din casă. Sunt 11,2 grade. Şi nu-mi permit să o încălzesc. Dacă ard petrol, plătesc implicit şi impozitul de emisii de carbon, pe lîngă acciza pe combustibil. Să le mulţumesc ‘cologiştilor. Dacă ard masiv curent electric, iar îmi sar în cap ecologiştii că centrala de la Shimane a scăpat niţel microCurie pe la garnituri. Abia luna viitoare va intra în parametri. Şi-apoi, dacă încălzesc casa cît să fie confortabil, mă trezesc cu mucegaiuri, ca să nu mai zic de termite (cariu-n grinda lui Coşbuc) ce devin mai zglobii dacă le termorăsfăţ. Şi nu am bani să reclădesc o casă mîncată de termite, atîta timp cît metrul cub de cherestea de construcţii e pe ţeavă să se scumpească în urma presiunii „eclorogiste” globale.

    Io cred că singurul echilibru ecologic pe care îl urmăresc ecologiştii este ca anual, numărul morţilor de frig să fie acelaşi, indiferent de media climatică. Mă duc la culcare. Am pus cearşaful electric. Cu numai 55 de Waţi voi hiberna tun, şi sper să le dejoc ecologiştilor planul cincinal la morţi de frig.

  15. Admit ca, de exemplu, fenomenul UFO este unul social, nu obiectiv. Insa faptul ca aveti convingerea ferma ca nu merita nici sa acordati o farama de „reasonable doubt” ipotezei existentei schimbarii climatice globale, facand din asta un fenomen eminamente social negandu-i cauzalitatea naturala (vad ca modelele conservativiste functioneaza ca un cleste, daca e natural nu e cauzat de om, iar daca e cauzat de om, e subiectiv si deci irelevant, asa ca precis in spatiul dintre ele nu a ramas nimic de mentionat), va duce in postura lui Nastratin, care si-a pierdut inelul in casa, insa il cauta sub felinarul de afara.

  16. am inceput sa citesc, dar dupa scurt timp m-am oprit. n-avea sens. cand am vazut ca va considerati un sceptic al teoriei incalzirii globale, am zis ca perceptia unuia dintre noi are un offset disproportionat… inclin sa cred ca nu a mea. perceptia mea e ca pozitia d’vstra nu are nimic de-aface cu scepticismul. mai toate articolele publicate pe tema asta (daca nu toate) au un caracter combativ, nu sceptic. sunteti clar de partea ‘cealalta’, sa va declarati sceptic e un neadevar, sau o incercare de repozitionare. ce sens are?

    • Mister „gopo”, scuza-ma ca te inoportunez….

      Vreau sa iti arat ceva…

      Luni si marti, saptamana asta…o buna parte din Quebec (CANADA), inclusiv Montreal (unde traiesc si eu) a fost lovit de o furtuna de zapada…insotita de vant…de iti taia pofta de viata, ma crezi? Cosmar…e putin spus….Anyway…

      Ei bine…berbecii de la Environment Canada admit, astazi, miercuri 08 Dec, dupa furtuna, ca „nu au fost in stare sa prevada „cantitatea de zapada”…
      Ia uite aici

      http://ca.news.yahoo.com/enviro-canada-admits-underforecasted-1-000-per-cent.html

      In schimb, aceiasi berbeci, platiti regeste din banul public, vor fi CONVINSI de „global warming” pana la cel mai mic detaliu…Si asta…nu peste 2 zile…ci peste cativa ani!!!

      Mister „gopo”, iarta-ma ca te-am „inoportunat”, dar asta e o jignire la adresa logicii elementare, a bunului simt…si a noastra, a tuturor…

      Parerea mea…
      :)

      PS Toata nebunia asta, oferita cu mare darnicie de „mother nature” (apropo, nu cumva „global warming” – adica NOI -, a cauzat si furtuna asta de zapada?) va costa primaria din Montreal nu mai putin de 17 milioane CAD (curatatul orasului de zapada).
      Daca intelegi franceza, citeste aici:

      http://www.24hmontreal.canoe.ca/24hmontreal/actualites/archives/2010/12/20101207-120458.html

      Pai…nu cheltuim destul cu curatatul zapezii??? Tu mai vrei sa cheltuim (ABSOLUT AIUREA) cu „global warming”??? Nu s-au cheltuit ZECI, SUTE, POATE MII DE MILIARDE DE DOLARI ABSOLUT AIUREA PANA ACUM???
      Care „global warming” frate???
      Give me a break, right?

      • Cu logica asta, nu putem prezice nici ca iulie e mai cald in medie decat decembrie in Montreal, fiindca nu putem prezice exact cati centimetri de zapada o sa cada maine.

      • La fiecare discutie pe aceasta tema apare cineva care nu face diferenta dintre o observatie (furtuna de zapada in Quebec) si media mai multor observatii (temperatura media din anul 2010 din Canada sa zicem). Felicitari Pareristul, de data asta ai tras acest loz (sau bilet de papagal cum ii zice Doc).

        Una din consecintele schimbarilor climatice este frecventa crescuta a fenomenelor extreme (cum a fost si furtuna ta de zapada). Chiar si cei de la The Economist considera un fapt existenta schimbarilor climatice, vezi de exemplu acest articol:
        http://www.economist.com/node/17628093?story_id=17628093&CFID=156181546&CFTOKEN=83354847

        • @Bogdan
          @George

          Mi-e teama ca atat alarmistii „eco-nazis” din mass-media…cat si „oamenii de stiinta” de teapa astuia

          http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-6884904-phil-jones-profesorul-din-centrul-scandalului-climategate-gandit-mai-multe-ori-sinucid.htm

          v-au spalat bine pe cerebel cu CO2. Macar daca o faceau cu SO2, stiam si noi o treaba…
          Nu stiu ce varsta aveti voi, dar isteria mincinoasa „global warming” are vreo 35 de ani…Daca habar nu aveti ce scoateti pe gura, tacerea e de aur!

          Culmea, aceiasi „eco-nazis” care damneaza acum saracul CO2 (hrana plantelor, btw…care, saracele, il transforma in oxigenul de care avem atata nevoie!), se isterizau, pe la inceputul anilor ’70 cu „global cooling”, adica „racirea globala”!!!

          http://en.wikipedia.org/wiki/Global_cooling

          Dar voi, in indolenta voastra made in „Universitatea Spiru Haret”….n-aveti de unde sa stiti.
          Mai mult, culmea ipocriziei si a minciunii institutionalizate, cand Bert BOLIN, un cercetator suedez, intuia (pe la inceputul anilor ’70) ca „arderea combustibililor fosili ar putea reincalzi clima…)….a fost considerat NEBUN. Nu i s-au acceptat DELOC ipotezele, considerate atunci FANTEZISTE!
          Detalii aici:

          http://www.garagetv.be/video-galerij/blancostemrecht/The_Great_Global_Warming_Swindle_Documentary_Film.aspx

          Mda….”minte-ma frumos, si mangaie-mi aroganta…si auto-suficienta”. Cam asta va picura in urechi vocea voastra interioara…”
          Sunteti sclavii minciunii repetate si institutionalizate (sub sigla IPCC – ONU) si ai mass-media!
          Enjoy it!

          • @Pareristul
            Sa stii ca am auzit si de global cooling si despre racirea provocata de eruptiile vulcanilor care trimit particule in atmosfera ce opresc lumina solara. Sistemul climatic e unul complex si e greu de prezis cu exactitate cum va evolua. Insa de aici si pana a nega faptul ca impactul a 6 miliarde de oameni care consuma din ce in ce mai mult nici nu trebuie luat in seama e cale lunga.

            Cat despre manipularea datelor, cred ca probabilitatea e mult mai mare sa apara dinspre companiile care polueaza la greu si nu au de gand sa plateasca cuiva pentru asta.

            Iar despre invectivele pe care le folosesti, cred ca ar trebui sa te muti pe alte formuri daca ti-ai propus doar sa jignesti oameni.

  17. @Bogdan

    Sa o luam pe rand:

    1) Orice taxa pusa companiilor se va reflecta in pretul produselor si serviciilor pe care compania le va vinde, adica IN BUZUNARUL/CONTUL/PORTOFELUL TAU! Compania isi va recupera respectiva taxa DIN BUZUNARUL/CONTUL/PORTOFELUL TAU! Ca sa nu mai spun ca o ASTFEL de supraimpozitare va strangula economia! Nu e suficienta criza economica actuala? Mai vrei? Nu platesti destule taxe? Mai vrei? Ok, o sa le ai…Prietenii tai „ecologisti” vor fi autorii morali ai acestor taxe si, implicit, ai consecintelor economice care decurg din aplicarea lor

    2) Poluarea industriala este IRELEVANTA fata de poluarea vulcanilor. Daca tot spui ca „ai auzit” de global cooling sau despre racirea provocata de eruptiile vulcanice, uite aici http://topdocumentaryfilms.com/supervolcanoes/ un documentar foarte interesant pe tema asta. Si mai adu-ti aminte de recenta eruptie a vulcanului islandez Eyjafjallajokull, eruptie care a paralizat traficul aerian pentru aproape o saptamana si a aruncat in atmosfera cantitati uriase nu numai CO2, dar si SO2 (infinit mai daunator pentru mediu). Ploile acide (de care fac atata caz „eco-nazis” se datoreaza emisiilor de SO2 (dioxid de sulf), provenite din eruptiile vulcanice. SO2 plus H20 (sub forma de vapori) da o minunatie de H2S03, adica acidul sulfuros. El este „taticul” ploilor acide, NICIDECUM CO2. Nu trebuie sa fii doctor in chimie pentru a stii asta! Apropo, pe cand o „taxe pe eruptiile vulcanice”??? N-ar fi rea, nu?

    3) Ideea ca oamenii (cei 6 miliarde de care pomenesti) ar fi vinovati de „incalzirea globala” este nu numai o minciuna, dar este si un pretext extrem de periculos. Pentru ca de la acest pretext (ca suntem „prea multi” – apropo, cine a hotarat monstruozitatea asta???) pana la crime in numele „salvarii planetei”nu e decat un pas!!! Mai gandeste-te!
    Asa ca le sugerez trogloditilor care au hotarat ca „suntem prea multi” sa se sinucida, impreuna cu toate rudele lor! Nu de alta, dar asa am putea fi „mai putini”!

    4) Jignirile le-ai proferat tu (e adevarat, ceva mai subtil decat mine – vezi aluzia la „biletul de papagal”). Asa ca nu iau lectii de la tine in ce priveste buna purtare.
    Ok?

    5) Iata si ALTE opinii, mai putin isteriza(n)te despre minciuna „global warming”.

    http://www.noteviljustwrong.com

    http://www.garagetv.be/video-galerij/blancostemrecht/The_Great_Global_Warming_Swindle_Documentary_Film.aspx

    http://friendsofscience.org/index.php?id=394

    http://www.youtube.com/watch?v=_jqcnBugnl8

    http://www.youtube.com/watch?v=KtqSPahiMxw&feature=PlayList&p=D530ADE80B475DC2&playnext=1&playnext_from=PL&index=6

    http://www.cotidianul.ro/boia_denunta_starea_vremii-6380.html

    „AUDIATUR ET ALTERA PARS”!

    • @Pareristul

      Iti raspund tot pe rand:

      1. Taxe mai mari: sunt de acord. Asta e si ideea sa descurajezi consumerismul ajuns la paroxism in multe din tarile lumii. Ideea de a face totul ca sa creasca PIB-ul incepe sa devina tembela, iar deja sunt propuneri pentru a crea alti indicatori care sa masoare bunastarea unei societati. Faptul ca unele state folosesc prost banii colectati e o alta poveste, nu asta e scopul principal al articolului. Daca vrei o alternativa care sa implice mai putin statul, ar fi ca fiecare cetatean sa fie obligat sa planteze si ingrijeasca 1 hectar de padure (e doar un exemplu, nu am facut nici un calcul daca un hectar e mult sau putin).

      2. Nu cred ca poluarea industriala e irelevanta, poate iti amintesti de niste locuri gen Copsa Mica sau Cernobil. Iar global poate iti amintesti de distrugerea stratului de ozon sau de DDT. Desigur, exista si vulcani si supervulcani, dar daca un supervulcan poate sa ne distruga civilizatia, atunci merita sa cercetam cum putem atenua un astfel de eveniment, asa cum deja am spus ca merita sa cercetam cum putem devia un asteroid care s-ar indrepta spre Pamant intr-o buna zi.

      3. Dupa ce o sa exterminam toate mamiferele mari (pastram doar vacile, oile si porcii ca sa putem petrece la gratare) si o sa taiem si toate padurile o sa ramanem doar noi, ceva rozatoare marunte si cu gandacii si vom trai foarte fericiti (normal caci vom sta cu totii pe net). Nu am o solutie pentru asta si in nici un caz nu intentionez sa ma sinucid, dar sa nu observi presiunea pe care o pun oamenii pe mediul inconjurator as numi-o tot o forma de troglodism.

      4. Aceea a fost o rautate referitoare la o afirmatie de-a ta care in mod evident era pe langa subiectul discutiei, ale tale au fost gratuite…

      5. Am citit unele din materialele de acolo, cu siguranta toate cartile lui Boia (si cea despre sfarsitul lumii si cea despre clima) si cu siguranta nu ma consider un isteric pe tema asta. Dar pe de alta parte cred ca societatea umana are o problema legata de mediul inconjurator si poluare si cu cat o vom rezolva mai repede cu atat ne va fi mai bine tuturor.

  18. […] “Despre alarmismul încălzirii globale şi nu numai”, Dragoş Paul Aligică – “Dacă pe Terra clima se răceşte, este un fenomen natural. Dacă oamenii intră într-o stare de isterie colectivă indusă şi exploatată economic şi politic de unii dintre semenii lor, este un fenomen social. […] Problemele ştiinţifice ale analizei şi măsurării fenomenelor naturale sunt un lucru. Problemele social-politice ale alarmismului ca fenomen social sunt altul.” […]

  19. @Pareristul: Inteleg ca tu poate nu te simti raspunzator pentru nimic din ce faci, pana la urma daca o majoritate decide sa ne simtim raspunzatori pentru mediul in care traim, atunci se vor impune taxe, se vor lua masuri si tot asa. Pana la urma de aia traim in democratie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al Centrului de Analiza si Dezvoltare Institutionala din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro