luni, ianuarie 18, 2021

Despre alegeri și alte mofturi politice și cetățenești

„Votul ar trebui cântărit, nu numărat.”

Schiller

Luni, 12 octombrie 2020, Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatul alegerilor locale de la finele lunii septembrie ac.. Desfășurate cu o întârziere de trei luni, pe fondul măsurilor de siguranță sanitară impuse de criza pandemică SARS-CoV-2, aceste alegeri nu par să fi marcat vreun punct de cotitură, așa cum se spune de exemplu despre europarlamentarele din primăvara anului 2019, deși mulți comentatori anunțaseră o schimbare de trend majoră în opțiunile electoratului. Nu a fost să fie.

Rezultatul alegerilor a fost analizat pe mai toate fețele în ultimele săptămâni și toată lumea este convinsă că nu putem cântări serios ceea ce s-a întâmplat dacă nu punem procesul electoral de la locale în strânsă conexiune cu parlamentarele ce urmează să aibă loc în decembrie 2020.

O astfel de poziționare este validă, cheia de analiză este cea potrivită, dar pentru a fi siguri că am înțeles corect modul în care electoratul a ales să se exprime în septembrie și, mai ales, pentru a anticipa ce urmează să se întâmple în decembrie, de Sfântul Nicolae, nu strică să recapitulăm ce s-a întâmplat în ultimii patru ani în procesele electorale.

REZULTATELE ALEGERILOR LOCALE DIN SEPTEMBRIE

• Prezența redusă la vot a electoratului

În țară prezența la vot a fost de 46,63% din totalul electorilor înscriși în liste (minus Municipiul București), adică 7.361.818 alegători. În București prezența a fost și mai redusă, de 36,77%, respectiv 652.155 alegători.

Probabil că sunt destule explicații privind prezența redusă la vot, cea mai importantă fiind dezinteresul electoratului (sub diverse motivații), dar și procentul se pare destul de însemnat al cetățenilor care sunt rezidenți în alte localități decât cele unde-și au domiciliul, în special în străinătate, și care nu pot astfel vota la locale.

Ține de domeniul evidenței că în București electoratul a fost dezinteresat de alegerile din septembrie într-o măsură mult mai mare decât media națională; bucureștenii au preferat fie să părăsească localitatea pentru activitățile obișnuite de weekend, fie să rămână acasă din precauție (amenințarea pandemică) sau din lipsă de încredere în utilitatea participării la procesul electoral (alegători care nu s-au regăsit în niciun candidat sau nu mai au încredere în puterea votului democratic).

• Votul politic

Votul politic național (fără Municipiul București) a fost câștigat de PNL, cu 32,88%, urmat de: PSD, cu 28,40%; USR-PLUS, cu 6,85%; PMP, cu 5,72%; PRO România, cu 5,18%; UDMR, cu 4,92% și ALDE, cu 2,58%.

PSD și aliații săi naturali, adică PRO România și ALDE, obțin astfel 36,16% din sufragii, nu foarte mult peste PNL. Putem calcula pentru PNL, USR-PLUS și PMP la votul politic un cumulat de 43,78% din voturi, dar mi-e teamă că nu ne ajută cu nimic o astfel de proiecție. Cele trei partide nu par să fie foarte dornice să coopereze ca un front unit de centru-dreapta la nivel național; deci analizându-le împreună promovăm de fapt un construct artificial.

În București votul politic arată mult diferit de media națională luată separat, și anume: PSD, cu 32,38%, câștigă votul, chiar dacă nu va avea o majoritate în Consiliul General; USR-PLUS, cu 26,98% îl secondează; PNL, cu 19,31% rămâne a treia forță politică în capitală și urmează PMP cu 7,82%; ALDE, cu 2,93%; PRO București, cu 1,72% și, la mare distanță, UDMR cu 0,23%.

PSD și aliații săi naturali au împreună 37,03% din voturi, ceva mai mult decât media națională; PNL, USR-PLUS și PMP cumulează împreună la București 54,11%, un procent net peste media națională și care le aduce majoritatea în Consiliul General, deci un motiv puternic pentru care ar trebui să coopereze.

• Cine câștigă, cine pierde?

Presa a observat corect: PSD și PNL, partidele tradiționale, anchilozate și marcate de corupție – iar mass media nu prididește să ne înfățișeze nenumăratele cazuri de membri sau rețele de membri ai celor două partide suspectați de corupție, anchetați și condamnați pentru fapte de corupție – sunt marii câștigători ai alegerilor locale.

Și UDMR este un câștigător al alegerilor locale – un rezultat de care actuala conducere a partidului avea nevoie ca de aer, în primul rând în relația cu puterea de la Budapesta în al doilea rând, evident, pentru relația cu Bucureștiul și, în fine, pentru păstrarea reputației în rândul electoratului maghiar din România.

Perdanții sunt USR-PLUS, PRO România și ALDE. Motivele sunt evidente. S-a spus inițial că USR-PLUS ar fi marcat, prin victoriile la locale din câteva orașe importante, un punct de cotitură. Ei bine, așteptările erau mult mai mari.

Dominic Fritz – Timișoara, Allen Coliban – Brașov, Radu Mihaiu și Clotilde Armand (București), Gabriel Pleșa – Alba Iulia, Lucian Stanciu Viziteu – Bacău și Elena Lasconi – Câmpulung Muscel sunt primarii USR-PLUS care au făcut breșa, dar vor avea o misiune aproape imposibilă acolo unde nu au majorități care să-i susțină. Partidul lor nu a reușit să le pună la dispoziție echipe consistente de consilieri (în afară, poate, de București), ceea ce ridică semne de întrebare legate de performanța electorală reală.

PRO-România și ALDE, cu ezitările lui Victor Ponta și efortul aproape disperat al lui Călin Popescu-Tăriceanu de la București, au marcat o performanță absolut modestă, ceea ce a repus ca prioritate în dialogul dintre cele două formațiuni utilitatea fuziunii, în perspectiva alegerilor parlamentare.

PMP a obținut cam tot ce putea să obțină, atât în țară cât și în București, și anume un loc la masa celor mari, poziția de balama în multe consilii, unde fie o parte, fie cealaltă îi va curta. Depinde doar de conducerea partidului să controleze situația și să negocieze cea mai bună variantă pentru partid sau o fuziune în condiții favorabile la nivel național.

CE NE VA ADUCE MOȘUL NICOLAE?

Partidele își lustruiesc de zor bocancii pentru 6 decembrie; declarativ mai sunt ici și colo opinii că ar trebui să nu tulburăm luna cadourilor cu alegerile parlamentare și să ne păzim Grinch – Covid stând acasă, la gura sobei.

Președintele, însă, s-a pronunțat public pentru organizarea scrutinului: „Esența democrației stă în alegeri, alegeri libere. În măsura în care mandatul acestui Parlament se termină în decembrie, este obligatorie realizarea unor alegeri libere, pentru a avea un nou Parlament, cu puteri depline, iar acest lucru se va întâmpla pe 6 decembrie.”

Emulația, ca să fim sinceri, se resimte mai cu seamă la nivelul partidelor, pentru că electoratul are cu totul alte griji în aceste zile (foarte probabil privește cu destul de puțină simpatie spre zona partidelor politice și spre guvernământ). Iar partidele au de ce să-și facă griji, indiferent de care parte a spectrului politic vorbim, nimic nu este jucat dinainte.

Fără pretenția unui pronostic, propun în ce urmează un exercițiu de trecere prin rezultatele alegerilor locale și parlamentare din 2016 și a europarlamentarelor din 2019, pentru a încerca să extrapolăm pentru decembrie 2020, luând în considerare și votul politic al alegerilor din septembrie 2020.

• iunie 2016

• decembrie 2016

• mai 2019

• sinteza comparativă

Tabelul de mai jos nu face altceva decât să afișeze tabloul rezultatelor votului, cu scopul de a sprijini analiza.

Pentru interpretarea datelor din acest tablou comparativ este necesar să ținem cont că:

(i) unele formațiuni sunt nou constituite;

(ii) sunt tipuri diferite de scrutin, cu dinamici diferite, la unele votând și diaspora;

(iii) unele formațiuni au participat în diverse alianțe, iar altele urmează să fuzioneze (sau cel puțin alieze în vederea unei fuziuni) pentru parlamentarele din decembrie 2020;

(iv) PNL exercită o guvernare minoritară, fără susținere parlamentară și se confruntă cu un vârf pandemic SARS-CoV-2 de toamnă, dar și cu o avalanșă de legi votate de majoritatea parlamentară condusă de PSD ce pun presiune pe buget;

(v) USR-PLUS nu a livrat conform așteptărilor la locale și sunt nemulțumiri serioase în partid față de conducerea USR-PLUS, dar și fricțiuni între USR și PLUS;

(vi) nici PRO România sau ALDE nu au livrat conform așteptărilor, dar au posibilitatea replierii în perspectiva parlamentarelor, prin coordonarea cu PSD;

(vi) USR-PLUS contează mult pe votul din diaspora și acest lucru este vizibil, dar în decembrie 2020 nu mai poate conta pe el la fel de mult ca în mai 2019, din motive ce țin de criza pandemică;

(vii) PMP poate fi perdantul scrutinului din decembrie dacă nu identifică o formulă prin care să-și crească șansele de a trece pragul electoral, chiar dacă poate conta pe ceva mai mulți primari și consilieri locali;

(ix) UDMR ne așteptăm să treacă pragul electoral.

Temele principale de atac ale trioului PSD – PRO-România – ALDE la adresa PNL vor fi proasta guvernare: gestionarea ineficientă a celui de-al doilea vârf pandemic și eterna poveste cu pomana electorală (chestiunea pensiilor, alocațiilor, acordarea de sporuri, creșteri de salarii).

Aparenta opoziție, sprijinită consistent de majoritatea din Parlament, îi dă PSD poziția vânătorului, iar PNL poziția mistrețului vânat privit prin luneta sondajelor de opinie.

Dacă PNL nu caută serios o cale politică pragmatică de a se alia cu USR-PLUS, PMP și UDMR, vor fi nu doar victime ale alegerilor, dar și principalii responsabili de readucerea PSD într-o poziție similară celei din 2016, de câștigător al alegerilor, cu un procent (după redistribuire) undeva în jurul a 40%.

Implicit și simetric este și responsabilitatea USR-PLUS și a PMP să caute căi de comunicare cu PNL, dacă-și cunosc interesele lor și ale electoratului lor și înțeleg cât cântărește o decizie politică curajoasă; urmând ca împreună să formuleze propuneri atractive și pentru UDMR.

Fără o politică activă pe eșichierul de centru-dreapta, pandemia și tema pensiilor, în tușele groase trasate de mass-media partizană a stângii, vor decide rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie.

Pentru toți cei care au luptat în stradă în 2017 – 2018 și au votat împotriva abuzurilor PSD în 2019, inclusiv pentru românii din diaspora, ar fi o deziluzie greu de metabolizat, dar care mai poate fi încă evitată.

În caz contrar, rezultatul bun al centrului-dreapta de la București și din cele câteva mari municipii și județe smulse de la PSD vor fi consemnate de istorie ca simple victorii à la Pirus.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Alegerile locale nu au in centrul lor partidul ci omul care candideaza la conducerea localitatii . Pina acum in toti cei 31 de ani de cind sunt alegeri libere PSD (numit si redenumit in fel si chip pina a ajuns asa) a condus marea majoritate a localitatile din Romania . Guvernarile anterioare au pompat bani in ajutorul primariilor si increngatura de interese s-a pastrat pina in zilele noastre . Pentru PNL a fost cel mai bun scor obtinut vreodata in acest fel de alegeri . O contributie majora, cuantificata in procentele PSD din alegerile locale , a fost si modalitatea de vot intr-un singur tur . Daca erau doua tururi PSD mai pierdea inca citeva zeci de primarii .Altfel vor sta lucrurile in alegerile parlamentare , unde voteaza diaspora si tot romanul oriunde s-ar afla in tara sau strainatate .Numarul de votanti va creste si daca el ajunge la 65 % ,ca participare ,multe forte politice nu intra in parlament . Din aceste motive si poate si din cele pandemice PNL si asociatii vor capata peste 65 % din numarul de mandate dupa redistribuiri .Sa nu ignoram si forta celor care au votat actualul presedinte si ale caror voturi vor merge catre dreapta romaneasca cu precadere catre actualul PNl-Orban . Alegerile vor fi in 6 decembrie, ca doar nu o sa credem ca PSD si asociatii nu vor depune liste pentru aceste alegeri , doar, doar, ele se vor desfasura in martie 2021. Si daca depun liste apare inevitabil si acceptul acestora de a participa in data de 6 decembrie 2020 .Pe tema depunerii acestor liste va curge multa cerneala in media .Nu cred ca PSD isi risca viitorul conform principiului atit de cunoscut noua – ce-i in mina nu-i minciuna .

  2. Circula o glumă im care Băsescu îl ironizează pe Tăriceanu: voi ati luat procentual mai putine voturi decât alcoolemia mea.

  3. Nu e cazul sa ne facem ca deplangem USR-PLUS. Oricum PNL se pregateste de noul USL. PSD-ul isi curata vitrina nemaipunandu-i pe lista pe Iordache, Dancila, Carmen Dan si altii ca ei, recruteaza figuri noi gen Rafila si apoi vor sari in barca guvernarii alaturi de PNL. Da, va fi un guvern PNL-USRPlus imediat dupa alegeri dar PNL va face totul sa sparga coalitia pt ca nu va dori un partener care insista pe corectitudine, competenta si reforma, dar apoi se va duce in parlament si va face o noua guvernare cu PSD. LA anul pe vremea asta veti vedea ministri PSD alaturi de PNL in guvern.

  4. „Ei bine, așteptările erau mult mai mari.”

    Ei, bine, dacă cineva a avut așteptări mari – deși eu nu cunosc să fi fost – a uitat că respectiva formațiune politică nu are organizații locale.

    Dacă PMP este „balama”, înseamnă că nu-i de dreapta ci un grup oportunist fără ideologie, prin urmare, nu are cum să se coalizeze cu alte partide de dreapta, într-o coaliție de dreapta. În realitate, comportamentul în consiliile locale – unde a sprijinit constant interesele PSD – și declarațiile împotriva independenței justiției șamd. ale d-lui T Băsescu, arată că PMP este de fapt apendicele PSD.

    În privința USRPLUS, deși reprezentanții ambelor formațiuni politice au declarat în nenumărate rânduri că există disponibilitate deplină de a colabora (cel mai devreme aseară, joi 15 oct) și vor forma coaliția guvernamentală pentru viitorii 4 ani (foarte probabil pentru viitorii 8 ani), există voci (unele fidele cleptocrației securisto-comuniste, care se tem că această coaliție ar putea repune România pe drumul statului de drept, democrației și independenței justiției) care pun la îndoială acest lucru.

    Eforturile în mass-media pentru crearea unor disensiuni între PNL și USRPLUS, evidente din pricina stridenței lor, arată, pe de o parte, că această probabilă coaliție de guvernare creează panică printre infractori, iar pe de alta, că probabil a venit, după 30 de ani, începutul sfârșitului perioadei de tranziție postcomunistă în România.

    Acesta este un proces natural, întârziat față de celelalte state foste comuniste, dar previzibil odată cu dezvoltarea socio-economică (atâta câtă este) și consolidarea conștiinței civice. Așadar, în rândurile cleptocrației securisto-comuniste care de 30 de ani transferă fraudulos resurse din averea publică în proprietatea privată a câtorva, s-a instalat în oarecare măsură panica.

    • N-ai inteles, desi iti dai cu parerea, ce inseamna in politica un partid „balama”.
      Ca orice balama, nu poti sa deschizi usa in ambele sensuri, ci doar intr-un sens. Adica nici intr-un caz in sensul PSD (ai habar de politica mai mult decit un haos daca consideri PMP-ul „apendicele” PSD), dar poate s-o deschida PNL-ul daca nu i-au mai ramas ginduri din mariajul USL.

  5. Cum pot fi motivați tinerii să voteze?
    Participarea la vot al electoratului trebuie laut în calcul. Absența la vot?
    Votul e liber, egal și secret. România are azi cele mai bune conditii exterioare din istoria sa.
    Decizile se iau în țară, nu sunt impuse de nimeni din afară.
    „După lupte seculare, după 30 de ani ….
    Eu cu cine votez?”
    120 de ani după IL Caragiale

  6. Excelenta analiza si atat de reala. Exct asta cred ca se va intampla. Deocamdata PNL nu cred ca face alianta cu USR-PLUS, avand in vedere certurile din acel partid si modul totalitar in care Barna face „curatenie” in USR. Mai intai trebuie sa-si clarifice luptele interne si apoi sa faca aliante. Iar aici nu iau in calcul ideologiile USR-PLUS oarecum dubioase. Loviturile aplicate PNL de catre PSD vor fi exact cele descrise aici in articol, gestionara pandemiei si 40% marirea pensiilor. Este nedrept ca se intampla asta, deoarece nu cred ca PSD ar fi gestionat criza mai bine decat PNL, iar a lovi in guvernul care a fost prins de criza nu este tocmai corect. Practic, nici un guvern nu a fost pregatit pentru asa ceva si nu este niciacum, cu exceptia poate a celui sud-coreean care avea niste planuri de urgenta privind posibile atacuri cu arme biologice si chimice lansate dinspre Coreea de Nord. Diaspora nu va avea mare influenta la aceste alegeri si nici o dorinta prea mare de vot. Va spun ca oamenii nu sunt foarte interesati sa voteze in diaspora romana. Asadar, totul va depinde de voturile romanilor de acasa si de gradul de maturitate al societatii romanesti.

  7. !o țară care se pretează a fi europeană și aparținând unei structuri aliate militare, in care totul decurge ca în Rusia putinistă, cu siloviki și cekiști!

  8. Constitutia spune ca Guvernul organizeaza alegerile (nu parlamentul, care s-ar afla in conflict de interese, si nici curtea constitutionala). Avand in vedere pandemia, in SUA s-a organizat un vot timpuriu, care garanteaza accesul cetatenilor la vot, spre deosebire de Romania, unde dupa ce s-a incercat amanarea alegerilor, se face tot posibilul ca ele sa fie ignorate, si sa se pastreze cat mai mult din trecutul glorios.
    In conditiile in care votul este clar ingreunat de pandemie, este logic nu sa fie amanat, ci sa se ofere mai multe zile de vot , sau macar un vot la distanta (prin posta, online, etc). PNL s-a facut ca cere 2 zile la locale, asa cum s-a facut ca combate coruptia, dar nu e lasat de PSD. Ce face insa USR, care are cel mai mult de pierdut prin pastrarea status-quo-ului? Se multumeste cu 15% cand ar putea obtine 40? Ceva e putred in Dan-e-marca Dambovitei, fara sa adaugam scandalul proceselor verbale

  9. De ce se mai tin alegeri locale si parlamentare in Romania daca participarea la vot este intratat de redusa ? Nu cred sa fie numai lipsa alternativelor, persoane adecvate motivul, ar fi prea simplu.
    Ajung la concluzia, romanii nu cosidera modelul actual de politica ca fiind cel adecvat, poate inainte de toate ar fi mai indreptatit sa fie intrebati , ce vor si cum doresc sa fie condusi ?

    • „De ce se mai tin alegeri locale si parlamentare in Romania daca participarea la vot este intratat de redusa ?”
      Pentru ca orinduirea asta e cea mai proasta, dar alta mai buna nu avem inca.
      Si pentru ca si absenta de la vot este o optiune, dreptul tau.
      Cind votul era obligatoriu, cel Ales avea 99,99% din voturi. Chiar daca se prezentau la vot doar 90% alegatori.
      Avem doar 31 de ani de vot liber, iar la nivelul unui popor e cam putin, dupa ce ai iesit din Iad.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.