Cum poti evita dezbaterea publica pe un subiect care te sacaie? Simplu: fie dai o ordonanta de urgenta, fie, dupa ce ai dezbatut subiectul, introduci pe sub masa o modificare in sedinta de guvern. Asta s-a intamplat cu strategia energetica 2007-2020. Dupa ce a fost dezbatuta public cateva luni in primavara si vara lui 2007, in forma finala aprobata de Guvern in septembrie 2007 a fost introdus un paragraf nou, niciodata discutat inainte, care prevedea infiintarea unei companii integrate de energie.
Intre timp lucrurile s-au schimbat, odata cu schimbarea partidelor de la guvernare; varianta cu o companie integrata a fost abandonata, iar acum discutam de infiintarea a doua companii. Din nou, opozitie masiva, pentru ca si aceasta idee e proasta; insa tinem mortis sa o facem, indiferent de cate voci sunt impotriva.
Iata, asadar, ca de curand infiintarea companiilor integrate s-a blocat din cauza unor procese: unul initiat de Fondul Proprietatea si actionarii sai, care isi vad periclitata valoarea actiunilor la Electra si Hidroenergetica, celalalt din partea sindicatului Hidroelectricii, care se opune divizarii companiei.
Cum s-a gandit insa guvernul sa inlature acest ultim obstacol? Emitand o Ordonanta de Urgenta, prin care modifica Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Prin OUG 90/2010, procesele pe rol nu mai pot impiedica fuziunile si divizarile unor societati comerciale (adica fuziunile si divizarile se pot face inainte ca instanta judecatoreasca sa dea o decizie, dupa aceea Dumnezeu cu mila).
Ca de obicei, n-a existat nicio dezbatere publica pe acest subiect, desi importanta sa e colosala:
1. OUG 90/2010 este aplicabila nu doar companiilor integrate de electricitate, ci tuturor societatilor comerciale din aceasta tara. De pilda, in termeni de guvernanta corporativa, va fi o portita pentru abuzuri din partea actionarului majoritar asupra actionarilor minoritari, in orice companie. In cazul nostru, Fondul Proprietatea se teme ca unirea unor companii profitabile cu companii care merg pe pierdere le va reduce valoarea actiunilor detinute acum la companiile componente, adica in alte cuvinte valoarea noilor actiuni la companiile integrate va fi mai mica. Dar in cate alte situatii de companii private si de stat n-ar putea sa apara aceeasi problema?
De exemplu, daca am actiuni de 55% intr-o companie A pe profit si am o alta firma B pe pierderi, pot sa-mi recuperez o parte din pierderea lui B pe seama actionarilor care detin cei 45% la firma A. Unesc companiile si, in loc sa le dau actionarilor minoritari 45% din profitul distribuit al firmei A, le dau o parte din pierderea firmei A+B (partea lor fiind cota redusa de actionariat la noua firma A+B, sa zicem 30%). Pana acum nu puteam sa fac asta, ca m-ar fi dat in judecata actionarii care detin 45% din firma A si fuziunea s-ar fi suspendat; acum imi pot bate joc de ei fara grija. Mai vedem noi ce se intampla peste 3 ani cand se termina procesul, pana atunci declar faliment si fug cu banii.
Aviz si companiilor private de distributie: initial statul voia sa includa in Electra si Hidroenergetica cele 3 Electrice de stat si actiunile minoritare ale statului la Electricele detinute de EON, ENEL si CEZ. Numai scandalul si probabil teama de un proces a oprit acest lucru. Noua OUG se poate insa aplica la fel de bine si in cazul lor. Cum in tara noastra Ordonanta bate aritmetica (adica nu conteaza ca privatii au pachetul majoritar de actiuni), s-ar putea include si privatii din distributie in structurile gigant cum fusese vorba initial – idee care s-a amanat, nu s-a abandonat. Iar statul ar argumenta ca prin fuziunea cu capacitatile de productie din Electra si Hidroenergetica face o „majorare de capital” la companiile privatizate din distributie, ceea ce inseamna practic o nationalizare (statul majorandu-si actionariatul la, sa zicem, 51%). Improbabil, dar… va asumati riscul sa se intample asta si sa nu puteti da statul in judecata?
2. Procedural: nu e normal sa guvernam prin Ordonante de Urgenta, din care avem deja 90 in primele 9 luni ale anului, adica 10 pe luna. Conform Constitutiei, ordonantele de urgenta trebuie folosite doar ca instrument exceptional in situatii pentru care urgenta e deplin justificata. Chiar am avut 90 de urgente anul acesta?! Si apropo, le-om fi rezolvat pe toate bine, a verificat cineva efectele OUG dupa aplicare?
3. Tot procedural: nu e OK sa modificam o lege organica printr-o ordonanta de urgenta, legile respective fiind prin natura lor foarte importante si de aceea si necesita doua treimi din Parlament. In cazul nostru in Legea 31/1990 e vorba nici mai mult nici mai putin decat de regulile dupa care functioneaza orice societate comerciala din tara asta. O lege de o asemenea importanta nu trebuie modificata decat dupa o dezbatere ampla.
4. Ordonantele de Urgenta pot fi anulate de Parlament. Ce se intampla in cazul acesta, daca OUG si-a produs deja efectele? Si chiar, ce se intampla daca un actionar minoritar da in judecata pe majoritari pentru abuz si castiga, insa dupa ce se va fi facut fuziunea sau divizarea? Ordonanta spune ca ar trebui sa fie despagubit de „societatea debitoare sau societatea succesoare”. Dar daca aceasta e pe pierdere (cel mai frecvent caz de abuz la care ma astept, dupa cum ziceam) sau chiar intra in faliment?
parcă ne-ar mai putea mira ceva, în ceea ce privește incompetența și/sau prostia guvernanților acestei țări…
Procedura de aprobare/avizare a oricarui act normativ emis de guvern este stabilita prin HG 561/2009 si ea include obligatoriu si o etapa de consultare in cadrul careia toata lumea poate face observatii/propuneri. Dezbaterea publica e doar o forma de consultare si nu doar legile care trec prin parlament sunt supuse dezbaterii publice.
Daca nu s-a respectat procedura de consultare asupra actului normativ atunci exista o baza ca OUG sa fie contestata.
Pana nu face mai multa lume presiune asupra guvernului sa respecte partea aia de consultare publica pentru actele pe care le initiaza o sa ne tot trezim cu ordonante si hotarari scoase peste noapte.