vineri, martie 29, 2024

Despre constituţie şi ambiţie politică

Comunicatul Curţii Constituţionale de astăzi, 27 iunie 2012, este ultimul episod dintr-o serie de evenimente cu semnificaţie politică şi constituţională. Tensiunea pe care această  coabitare a  generat-o a sfârşit prin a produce, cum era de anticipat, o criză constituţională. Intenţia USL şi a cabinetului Ponta era transparentă- aceea de a rescrie constituţia, fără a proceda la un vot în camere pe tema revizuirii constituţiei. Decizia Camerelor de a interpreta constituţia dovedea disponibilitatea USL de a transforma majoritatea conjuncturală din  parlament într-un mecanism de presiune la adresa şefului de stat. Limitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale se încadrează în aceeaşi strategie juridică transparentă.

Intervenţia Curţii, la solicitarea şefului de stat,  clarifică disputa pe care a născut-o ofensiva constituţională şi mediatică a USL. Ceea ce primul ministru  a intenţionat să confişte preşedintelui , anume calitatea de reprezentant al României în plan internaţional, este reafirmat ca fiind o prerogativă constituţională inalienabilă a preşedintelui. Miza nu este persoana Traian Băsescu, ci modul în care legea fundamentală este ignorată sau nu în momentul în care se realizează un proces decizional. Prezenţa la Consiliul European a şefului de guvern poate fi realizată doar cu condiţia unei delegări din partea preşedintelui. Orice  vot al  parlamentului pe această temă devine irelevant în acest context.

Lecţia  politică şi  instituţională pe care o transmite această decizie a Curţii Constuţionale ţine de necesitatea limitării ambiţiilor politice prin acceptarea existenţei unui cadru constituţional.Voinţa deputaţilor şi senatorilor  trebuie situată în contextul suveranităţii constituţiei.  Democraţia nu poate fi imaginată în absenţa  acceptării rolului central al legii fundamentale în viaţa unui stat.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Numai bine ce ati scris acest text, pertinent de altfel, ca domnul Ponta a si declarat ca nu se simte obligat sa respecte hotararile CCR.

  2. Total de acord, mai putin cu prima fraza, mai exact partea cu „…este ultimul episod…”. Avem deja declaratia lui Ponta.

    • Nu se intampla nimic initial. Dar dupa ce isi asuma rolul presedintelui poate raspunde penal. Vezi Codul Penal Art 240:

      „Art. 240

      Uzurparea de calităţi oficiale

      Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale, însoţită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

      Cred ca isi imagineaza ca portita de scapare este „insotita sau urmata de indeplininrea vreunui act legat de aceasta calitate”. Dar daca semneaza o declaratie … ooops!

      • Nu se poate aplica. art. 240 Cod.Pen. pentru că Ponta participă în calitate de şef de guvern, nu de şef de stat deci nu uzurpă nici o calitate.

        • „In exercitarea atributiilor constitutionale, presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru”. CCR

          In calitate de sef de guvern D-l Ponta nu poate reprezenta Romania la CE decat cu mandat expres al Presedinetelui. Daca nu are mandat expres asa cum spune CCR primul ministru isi asuma calitatea de reprezentant al statului Roman aceasi calitatae regasita la art. 80 (1) din constitutie. Aceasta calitate revine insa presedintelui.

            • Da, pentru ca intelegem contextul, adica intr-o republica este Presedintele, intr-o monarhie este regele.

              Daca insa suntem la ora libera cu carcotasii avem motiv de speculatie…

            • Nu-i vorba de nici o cârcoteală ci de o treabă serioasă. Când CCR se apucă și judecă are în vedere, teoretic, Constituția, hai, cadrul legislativ. Și argumentația lor pentru o decizie, oricum ar fi ea, trebuie să se regăsească acolo. De-aia întreb. ce e șeful statului, din punct de vedere constituțional?

  3. Chiar si pentru un politician tupeist, care a obtinut fraudulos titlul stiintific, incalcarea deciziilor CCR este o anti-performanta deosebita. Victor Ponta intra in istoria politica pe usa din dos. Numele sau va ramine in „debaraua” istoriei noastre democratice. Alaturi de coordonatorul doctoratului plagiat, Adrian Nastase.

    Victor Ponta va merge la Consiliul European, pentru ca asa vrea „muschiul” lui! De vina este mai ales constitutia noastra bicefala. Daca Romania ar fi avut un singur sef al executivului, asa cum este normal si logic, n-am fi avut parte de acest spectacol grotesc.

    Concluzie: constitutia Romaniei trebuie schmbata DE INDATA !!

  4. In aceasta trista actiune Ponta se ascunde dupa fustele parlamentului – nu el a decis cine sa mearga ci parlamentul – ca si cum nu el (in calitate de copresedinte USL) ar fi seful politic al tuturor parlamentarilor USL .
    Am ajuns acum in situatii similare celor de pana in ’89 cand seful politic al CC al PCR , care decidea in toate, ce visa noaptea forta ziua si inebunea pe toata lumea !

  5. Si de iesit in strada cand iesim? Pana cand toleram acest atac asupra constitutiei si democratiei? Noi cand ne mai trezim?

  6. Inca una: Monitorul Oficial se muta la guvern. Asa D-l Prim Plagiator poate sa dispuna publicarea deciziilor CCR si a decretelor prezindentiale cand vrea dansul. Ura! Cu pasi mari pe urmele lui Nastase.

  7. Decizia CCR, e decizia CCR si trebuie respectata. Dar nu ar strica sa gandim si cu mintea noastra, indiferent cat ne place Traian Basescu sau ne displace Victor Ponta. Mai ales cand ne pretindem specialisti in drept constitutional. Nu de alta dar a noastra Constitutie e destul de clara cand spune ca „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.” sau ca „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. ” Pe de alta parte, desi are destul de multe atributii, cand vine vorba de lucruri, sa le spunem, administrative, „Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. ” Asa ca, mai ales daca luam in considerare actuala situatie conflictuala dintre Presedinte si majoritatea parlamentara/Guvern, pare logic ca la Consiliul European sa mearga Prim-ministrul. Pe de alta parte, CCR spune ca trebuie sa mearga Presedintele in calitate de sef al statului, Sunt curios ce inteleg judecatorii Cutii prin „sef al statului”.

    • Domnule Andrei,

      Cred ca va cunosc de undeva…

      Pentru cei cu un pic de experienta in business, totul este simplu, se rezolva prin analogie.

      PM este similar Directorului Executiv, dar nu conduce singur si este supraveghiat.

      Directorul Executiv este cel care executa zi de zi sarcinile pe care si le-a asumat in fata Parlamentului. Am mai spus, daca nu isi executa sarcinile guvernul este demis de Parlament – adica de cel care i-a aprobat mandatul de guvernare.

      (Parlamentul poate forta nota – vezi cazul MRU!
      Acel vot de neincredere a fost puci stalinist in Parlamentul Romaniei. Rusine celor care au aderat – imi permit sa spun acum, deschis, au alergat ca pr…tii catre o mare aiureala – guvernul Ponta.)

      (Spre deosebire de guvern, Parlamentari care nu sunt demisi daca nu isi respecta programul asumat in fata propriilor lor alegatori – trist, dar adevarat!)

      Cand sunt probleme nationale de importanta majora, constitutia spune ca si atunci cand PM o cere, Presedintele poate lua parte la sedintele Guvernului, unde stati bine, prezideaza lucrarile guvernului!!!!

      Ma intorc la urmatoarea sedinta de la Bruxelles care este de o importanta majora, se discuta aspecte legate de viziune si unde cel mai bun reprezentant este Presedintele ( – trec peste necazul PM care a plagiat si care nu prea ar avea loc decat fortand nota, ceea ce si face acum Ponta)

      Personal consider ca existenta Constitutiei, inca o data validata prin decizia CCR, ii confera dreptul de participare la Bruxelles Presedintelui, si ca Basescu, in actualele conditii si circumstante reprezinta cu mult mai bine Romania decat Ponta.

      Dvs. ce credeti?
      ===================
      Introduc un nou topic – subiectul si materialele sedintei CE-ului

      Apropo, ati citit documentele trimise de Presedintele CE, adica ceea ce urmeaza sa fie discutat? vi se pare ca este vorba despre o agenda obisnuita a unui PM?

      Este primul document care incearca sa rescrie viziunea asupra Europei, cu toate implicatiile sale financiare.

      Am impresia ca la Bruxelles o sa fie o mare dezbatere de idei, de solutii, de capete, de interese. Desi toate interventiile au fost limitate la 2-3 minute/ reprezentant. Este nevoie de o voce puternica, de specialisti pentru a sustine un punct de vedere coerent. (sincer nu cred ca Marga poate face fata la ceea ce va urma in calitatea sa de MAE…)

      Germania va dori sa isi impuna punctul sau de vedere – nu cred ca este cel mai bun, nu sunt singur in acesta opinie, si ca argument invoc rundele pregatitoare din Italia si din Franta – Presonal cred in euro-bond, sunt o solutie care rezolva acum o situatie de criza –
      Dvs ce credeti despre aceste probleme?

      ==========================
      P.s. Nu stiu, va rog sa ma scuzati, de ce juristii au uneori o judecata asa de complicata ?
      Probabil pentru ca asimileaza un bagaj mare de informatii…

      • Poate ne cunoaștem, poate nu. E neimportant. Analogia cu realitatea unei firme nu prea își are rostul aici, pur și simplu pentru că CCR judecă pe baza legislației care guvernează funcționarea unui stat, nu pe baza regulamentelor unei firme. Dar, fie. Cine negociză și are grijă să fie puse în aplicare contractele firmei? Directorul Executiv supravegheat de Consiliul de Administrație și șeful de la corporate affairs (un fel de reprezentant al firmei în relațiile externe, ca Președintele țării)?
        Chestiile alea de viziune care se discută la Bruxelles, pentru a fi susținute de România au nevoie, la noi în țară, de un guvern și o majoritate parlamentară care să le pună în aplicare. Mai ales că, cel puțin teoretic, România trebuie să aibă o poziție în concordanță cu propriile viziuni, acestea fiind cuprinse în programul de guvernare aprobat de Parlament. Acum, e puțin important cine formează majoritatea parlamentară, cine e prim-ministru și cine președinte. Pot să îmi placă/displacă dar aici contează funcționarea instituțiilor, nu faptul că mie nu-mi plac Ponta și Băsescu.

  8. 1. In Romania nu se poate vorbi de COABITARE pentru ca presedintele nu este membru al vreunul partid politic. Doar in Franța se poate vorbi de coabitare!
    2. Romania nu are un SEF DE STAT! Nu exista expresia in niciun text de lege!

    • Am gasit prin googlizare – legea 406/2001 legata de acordarea unor drepturi persoanelor care au fost sef de stat.se poate gasi usor si citi.

      Iara concluzia este clara – s-a formulat astfel incat si un fost Rege sa aiba acces la aceste drepturi.

  9. e o chestie foarte grava deoarce incalca un principiu foarte clar: MO tine de legislativ si nu de executiv. Guvernul este aripa executiva a statului. Singurul mod in care poate legisla, oarecum zis, e prin ordonantele de urgenta. In rest totul e legislat de Parlament. Si aici ar trebui modificata Constitutia: Guvernul sa nu aiba drept legislativ in nici un fel. Are nevoie de ordononata de urgenta, sa roage parlamentul sau o comisie parlamentara exceptionala sa aprobe un act legislativ urgent.

    In felul acesta s-ar evita aceasta strutzo-camila in care Guvernul poate lua decizii unilaterale care sa nu poata fi aduse sub control.

    Ceea ce a facut Guvernul legat de Monitorul Oficial este foarte grav, deoarce ingradeste in mod subversiv din libertatea Parlamentului. Este un atac la statul de drept. Si e foarte grav.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro