joi, martie 28, 2024

Despre deficitul de înțelegere în societatea modernă

What cannot be done, will not be done

Thomas Robert Malthus, 1821

Între 1751 și 1772, doi savanți francezi – Denis Diderot și Jean le Rond d’Alembert – au convocat un grup de experți pentru a scrie Encyclopédie, ou dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers, o operă în multe volume, menită să însumeze exhaustiv cunoștințele vremii din diverse domenii de specialitate. O operă fundamentală a Iluminismului, scopul Enciclopediei franceze era, potrivit lui Diderot, „să schimbe modul de gândire” al societății, ca oamenii să se poată informa și să înțeleagă lucrurile din jurul lor.

La două secole și jumătate după apariția ultimului volum din Encyclopédie, cantitatea de cunoștințe acumulate este imensă. De exemplu, Enciclopedia Britanică din 2008 avea 4.411 contribuitori nominalizați, iar ediția a 15-a din 2010, cuprindea 32.640 pagini. Mai recent (2 aprilie 2022), Wikipedia – o enciclopedia virtuală, scrisă de autori anonimi, cuprindea 6.502.170 articole în engleză, întinse pe 55.820.272 pagini. Rata de creștere a Wikipediei este peste 17.000 articole în fiecare lună.

Este evident că asistăm astăzi la o diversificare și amplificare fără precedent a cunoașterii, cu domenii ale științei moderne atât de specializate încât mulți oameni care lucrează în ele sunt forțați să se perfecționeze perioade îndelungate, de multe ori până la 30 – 35 ani, înainte de a intra în templul științei.

Atomizarea cunoașterii nu a făcut deloc mai ușoară luarea unor decizii publice. În ciuda numeroșilor ani de perfecționare profesională, experții se contrazic adeseori în legătură cu cea mai bună cale de acționare. Pandemia SARS-Cov-2 a demonstrat clar că dezacordurile între specialiști se pot extinde chiar și asupra unei măsuri extrem de simple, precum purtarea unei măști. Până la sfârșitul lunii martie 2020 (adică după trei luni de la primele cazuri de infectare), Organizația Mondială a Sănătății (WHO) încă nu recomandase purtarea obligatorie a măștii, cu excepția persoanelor deja contaminate. Pentru că WHO declarase că SARS-CoV-2 nu se transmite pe calea aerului, ci doar prin intermediul secrețiilor produse atunci când o persoană tușește, strănută sau vorbește. De-abia la începutul lunii iunie 2020 WHO și-a schimbat recomandarea legată de mască, iar în iulie 2020 a recunoscut și că virusul se poate transmite aerian. Această ultimă greșeală și procesul prelungit de corectare au semănat confuzie și ridică întrebări cu privire la ceea ce se va întâmpla în următoarea pandemie. De asemenea, nici până astăzi specialiștii nu ai căzut de acord în legătură cu originea virusului chinezesc (zoonosis ori scăpare din laborator).

Și atunci apare o dilemă simplă: Cum pot oamenii fără nici o cunoaștere specializată să adopte o poziție ori să dea un sens acestor dispute dintre experți, care se termină adesea prin retrageri sau prin anularea unor afirmații anterioare (aparent) imbatabile?

Existența unor dispute și incertitudini legate de cunoaștere nu reprezintă, totuși, o scuză validă pentru majoritatea celor care înțeleg greșit mecanismele fundamentale ale lumii reale moderne. Admit că este dificil de răspuns dacă îl întrebi pe cineva cu ce se ocupă femto-chimia (studiul reacțiilor chimice în intervale de timp de femtosecunde, 10^(-15) s, Ahmed Zewail, Premiul Nobel în 1999), ce este reacția în lanț a polimerazei (abreviată PCR, o tehnică de laborator pentru producerea rapidă a milioane sau miliarde de copii ale unui anumit segment de ADN, Kary Mullis, Premiul Nobel, 1993) ori la ce este bună LIGO (observarea undelor gravitaționale prin interferometrie laser, Rainer Weiss, Barry C. Barish și Kip S. Thorne, Premiul Nobel, 2017).

Dar dacă o persoană modernă are dificultăți în a explica cum crește grâul, cum este produs oțelul, de ce globalizarea nu este nici nouă, nici inevitabilă, ori de ce este o greșeală analogia dintre fenomenul natural al încălzirii atmosferei și încălzirea unei sere[1], apare o problemă serioasă, pe care o numesc deficit de înțelegere – o cunoașterea superficială a modului în care lumea modernă funcționează în realitate.

Câteva posibile cauze pot fi invocate pentru a explica acest fenomen.

Ubicuitatea dispozitivelor electronice (de ex., computere de birou și laptopuri, telefoane inteligente, tablete) îi face pe oameni să interacționeze constant cu niște „cutii negre”, dispozitive ale căror algoritmi interni rămân un mister pentru utilizatori. Însă răspunsurile, obținute relativ simplu, prin apăsarea unui buton sau introducerea unui cuvânt de căutare, necesită doar un minim sau chiar zero efort de înțelegere în legătură cu ce se întâmplă în interiorul „cutiilor”. Și electricitatea este o „cutie neagră”, ultra-cunoscută și ultra-utilizată. Deși mulți oameni au o înțelegere destul de bună despre ce intră (arderea combustibililor fosili într-o termocentrală; căderea apei într-o stație hidro; radiația solară absorbită de o celulă fotovoltaică; fisiunea atomului de uraniu într-un reactor) și fiecare beneficiază de ceea ce iese  din „cutie” (lumină, căldură, mișcare), numai o minoritate înțelege pe deplin ce se întâmplă în interiorul centralelor de generare, transformatoarelor, liniilor de transmisie și dispozitivelor finale de utilizare.

Ceva similar are loc și cu procedurile pe scară largă, gen vaccinarea, având cel mai bun exemplu acțiunea la scară planetară în 2021, când suflecarea mânecii a fost singura parte comprehensibilă pentru majoritatea oamenilor.

Cei care erau copii în anii  ’70 – ’80 ai secolului trecut  fuseseră numiți „generația cu cheia de gât”. Acum, ei sunt adulții care nu se mai despart de telefonul mobil: mereu aplecați asupra lui, chiar și când merg pe stradă sau în tramvai, butonând fără răgaz ecranul plin de litere și imagini, îmi sugerează imaginea unor cocostârci pășind netulburați prin balta realității înconjurătoare – o „generație cu mobilul în mână”. Iar dacă ar fi să aleg un simbol pentru „satul global”, imaginat de Marshall McLuhan în anii  ’60, acela ar fi telefonul inteligent inventat de Apple în 2007: este atât de ubicuu încât și văcarul din Kenya și ciobanul din România își mână animalele la păscut cu un mobil în buzunar.

Industrializarea, urbanizarea și mecanizarea sunt alte cauze majore ale acestui deficit de înțelegere. Revoluția industrială, declanșată și întreținută de cantități masive de energie fosilă,  ieftină și abundentă, a transformat societățile agrare în societăți industriale. Consecința directă a industrializării a fost migrația intensivă de la sate în zonele urbane. Începând din 2007, mai mult de jumătate din populația lumii a locuit în orașe (peste 80% dacă considerăm țările bogate). Dar, spre deosebire de orașele industrializate din sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, joburile din orașele moderne sunt predominant în servicii (bancare, IT, comerciale, turistice etc.), o consecință directă a mecanizării și robotizării. Astfel, orășenii moderni sunt deconectați nu doar de la modalitățile în care se produce hrana, ci și de la cele în care se produc mașinile și utilajele folosite pentru a o produce.

Creșterea continuă a mecanizării tuturor activităților productive (agricole, energetice, miniere ș.a.) înseamnă că doar o minoritate nesemnificativă din populația globală mai este angajată astăzi în producerea și livrarea alimentelor, electricității, minereurilor și altor materiale care alcătuiesc lumea noastră modernă.

Statele Unite ale Americii au o populație de cca 332 milioane. Dar numai 3 milioane de bărbați și femei (proprietari de ferme și lucrători angajați) sunt direct angajați în producerea alimentelor – oameni care ară câmpurile, seamănă semințele, aplică îngrășăminte, plivesc buruieni, irigă culturile, recoltează produsele, îngrijesc animale. Asta înseamnă mai puțin de 1% din populația țării. Atunci nu mai trebuie să ne mirăm că majoritatea americanilor n-au habar cum este produsă pâinea sau carnea de vită, ce recoltează combinele (grâul da, dar oare și soia ori mazărea?!), sau cât timp durează pentru ca un purceluș de lapte să devină porc pentru cotlete. Există ceea ce se poate numi „analfabetism agricol”, după cum sugerează datele prezentate de The Washington Post în 2017:

Un procent ridicat de americani nu au nici cea mai elementară înțelegere a alimentelor sau a agriculturii. În prezent, mulți americani experimentează mâncarea doar ca pe un produs industrial care nu seamănă prea mult cu animalul sau planta originală…Un număr surprinzător de adulți americani cred că laptele cu cacao provine de la vacile maro…Unul din cinci americani nu știe că hamburgerii sunt făcuți din carne de vită.

Nu trebuie să cădem în extrema că doar americanii suferă de deficit de înțelegere. China este cel mai mare producător de oțel din lume: în fiecare an, circa un miliard de tone de minereu sunt topite, turnate și laminate. Dar toate aceste operații sunt executate de numai 3,5 milioane oameni, adică 0,25% din întreaga populație a Chinei. Ca și în cazul agriculturii americane, un număr foarte mic de chinezi stau în fața unui furnal sau urmăresc curgerea metalului topit și fierbinte. Deconectarea de lumea reală este marca modernității.

Profesorul Vaclav Smil sugerează și un alt motiv major pentru înțelegerea slabă și în declin a acelor procese fundamentale care furnizează energie (sub formă de alimente sau combustibili) și materiale durabile (fie că este vorba de metale, minerale nemetalice sau beton): aceste activități au ajuns să fie considerate demodate – dacă nu chiar învechite – și foarte puțin interesante în comparație cu lumea informației, a datelor și a imaginilor. Oamenii „deștepți” ai generațiilor  mai recente nu mai gravitează în jurul științelor solului sau creșterii animalelor și nici nu mai încearcă să facă betoane sau oțeluri mai bune. Ei sunt atrași de „lămpi” moderne numite internet (bloguri, vloguri, podcast-uri, influencers etc.),  cripto-monede, inteligență artificială ș.a.m.d., adică de informație moartă. Profesiunile cu „magnet” puternic în rândurile oamenilor moderni sunt cele de avocați, economiști, manageri bancari, softiști, ONG-iști etc. – într-un cuvânt, activități bine răsplătite, dar complet deconectate de realitățile materiale ale vieții pe pământ.

Simptome adiacente ale deficitului de înțelegere pot fi depistate și în scenariile SF ale adoratorilor de date și informații fără corp. Câmpurile de la țară vor fi înlocuite cu agricultura pe zgârie-nori, iar produsele sintetice (din hidrocarburi?) vor elimina definitiv nevoia de a mai crește plante și animale agricole. În Departmentul meu (Earth and Environmental Sciences) de la Brooklyn College se predau cursuri și laboratoare despre Soluri urbane, iar New York-ul, cea mai mare metropolă din SUA, găzduiește un Urban Soils Institute.

Dematerializarea (când se obține mai mult din mai puțin…) alimentează scenariile SF ale celor care visează că inteligența artificială (printre altele) ne va elibera de servituțile explorării, extragerii și prelucrării metalelor și mineralelor și, în cele de urmă, vom scăpa și de obsesia mediului înconjurător. Pentru că, nu-i așa, se pare că ar exista apă lichidă pe Marte, deci, ne vom muta acolo și vom proceda la terra-formarea planetei roșii!

O altă sursă de visare cu ochii deschiși (și deconectare de realitate) o reprezintă invențiile promise care nu se mai transformă în realitate. De exemplu, mult trâmbițata fuziune nucleară,  eventual la rece, pe masa din bucătărie, ca soluție finală pentru toate problemele noastre energetice. Sau imprimantele 3-D.  Casele vor fi imprimate! Mașinile vor fi imprimate! Ați văzut cumva case sau mașini imprimate? Sau, dimpotrivă, așa cum sugerează profesorul Smil, am ajuns trăim într-o lume a promisiunilor exagerate și a științei populare iluzorii?

Dincolo de explicațiile de mai sus, deficitul de înțelegere a produs o rocadă neașteptată: cunoașterea modernă, care încurajează specializarea avansată, are și un revers, care se manifestă printr-o hipertrofiere a înțelegerii superficiale, ignorante chiar, a modului în care funcționează lumea reală.

Pentru că nimeni dintre cei care citesc aceste rânduri nu se va muta pe Marte; nimeni nu va mânca porumb crescut, prin agricultură urbană, pe solurile urbane ale turnurilor zgârie-nori din Manhattan; nimeni nu va trăi într-o lume dematerializată,  deconectată de mediul înconjurător.

Parafrazându-l pe Albert Camus, aș spune că deficitul de înțelegere produce absurdul – un divorț între om și realitate, o vastă prăpastie între  wishful thinking și realitate. Un divorț cauzat și întreținut de fanteziile predictive ale unei societăți îmbolnăvite cu fake news, unde realitatea și imaginarul se întrepătrund atât de mult încât mințile naive, ușor de păcălit, devin susceptibile să cadă în plasa unor viziuni de tip cult (apocalipsă existențială, Armagedon climatic etc.).

Dau un singur exemplu comparativ. În 2020, aprovizionarea anuală medie cu energie pe cap de locuitor pentru aprox. 40% din populația lumii (3,1 miliarde oameni, incluzând aproape toate popoarele din Africa sub-sahariană) nu a depășit rata obținută de Franța și Germania în 1860! Ce „vis” le putem prezenta celor 3,1 miliarde? Ca să atingă un nivel de trai decent, ei ar avea nevoie de cel puțin o dublare, preferabil o triplare, a consumului de energie per capita. Un vis devenit realitate pentru ei va însemna diversificarea și multiplicarea portofoliului energetic, creșterea producției alimentare și construirea  infrastructurilor esențiale: urbane, industriale și de transport.

Deficitul de înțelegere în chestiuni despre schimbarea climei

Există în prezent o majoritate de opinii conform cărora trebuie să facem ceva pentru a preveni multe consecințe nedorite ale schimbării climei. Dar ce fel de acțiune sau ce fel de transformare comportamentală ar produce rezultatele dorite? Cei care ignoră imperativele energetice și materiale ale lumii reale (vezi exemplul de mai sus), cei care preferă sloganurile soluțiilor „verzi” în locul înțelegerii modului în care am ajuns în acest punct al istoriei, au o soluție simplă: decarbonizarea – renunțarea rapidă și totală la carbonul fosil și convertirea la fluxurile inepuizabile de energii regenerabile.

Unde intervine deficitul de înțelegere? În omiterea/ignorarea faptului că civilizația modernă este copilul revoluției industriale, hrănit și crescut de combustibilii fosili, că descoperirile științifice și inovațiile tehnice, calitatea vieții și prosperitatea sunt bazate pe arderea unor imense cantități de carbon fosil, că pur și simplu, noi nu putem să divorțăm de acest partener esențial al bunăstării noastre în câteva decenii, nicidecum câțiva ani.

Oțelul, cimentul, masele plastice și amoniacul  – cei patru piloni fundamentali, care au dezvoltat și susțin  în continuare civilizația modernă – au o trăsătură comună: necesită mari cantități de petrol și gaze. Aș adăuga aici și liantul dintre cei patru piloni, care a permis globalizarea societății moderne: transporturile auto, navale și aeriene, mari consumatoare și ele de petrol.

Combustibilii fosili nu sunt un lux opțional de care lumea se poate debarasa ușor și repede. Viața fără petrol nu este la fel de simplă cum cred unii, deoarece energia regenerabilă nu este decât electricitate intermitentă obținută din vânt și soare, deoarece nici turbinele eoliene, nici panourile solare nu pot produce nimic material pentru societate. Liderii mondiali nu menționează faptul că întreaga industrie farmaceutică, industria chimică, știința materialelor, energia, transportul, încălzirea etc. sunt dependente de aceiași combustibili fosili de care vor să scape lumea. Într-un articol mai vechi am demonstrat că petrolul este călcâiul lui Ahile pentru agricultura modernă și că , în lipsa petrolului, hrănirea a circa 9 – 10 miliarde de oameni va fi o provocare colosală.

Pentru a purta o discuție serioasă despre o tranziție energetică prin care să ne îndepărtăm de arderea carbonului fosil, avem nevoie de o recunoaștere comună a realităților materiale ale lumii. Decarbonizarea completă a economiei globale până în 2050 este nerealistă – o crasă manifestare a deficitului de înțelegere. Cei care au propus și susțin o astfel de acțiune nu iau în considerare scara aplicației – amploarea uriașă a energiei necesare pentru a satisface chiar și nevoile de bază ale celor circa 8 miliarde de locuitori ai planetei: hrană, îmbrăcăminte, locuințe, transport, protecție contra frigului sau căldurii și toate industriile care produc aceste lucruri. De asemenea, ei nu iau în considerare nici necesarul pentru a produce și distribui toată această energie.

Conform rezoluțiilor adoptate de COP26, ar trebui să reducem emisiile de CO2 cu 45% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010 (Fig. 1). Chiar daca pandemia recentă a dat o mână de „ajutor” prin reducerea activităților economice, acest lucru este imposibil. Au mai rămas doar opt ani, iar emisiile continuă să crească. Pe scurt, deficitul de înțelegere îi face pe unii oameni (politici, dar și cu alte meserii) să stabilească termene artificiale care, repet, sunt nerealiste.

Fig. 1. Reducerile necesare ale emisiilor de CO2 în diferite scenarii pentru a păstra creșterea temperaturilor globale sub 1.5°C. (Sursa)

Totuși, întreabă ecologistul, nu există căi credibile pentru decarbonizarea rețelelor electrice? Răspunsul se găsește în date concrete, nu în sloganuri sau vise umede: Energiewende a început în 1991. După 20 ani și aproape o jumătate de trilion de dolari cheltuiți pentru tranziția la energii „verzi”, Germania a trecut de la 84% din energia primară obținută din combustibili fosili la 76%. Poate cineva să spună cum s-ar putea trece de la 76% energii fosile la 0% până în 2030 sau 2035? Realitatea este medicamentul sigur pentru tratația deficitului de înțelegere.

Pe de altă parte, cei de la IPCC nu spun emisii zero, ci net-zero, adică lasă o rezervă  – 1 miliard, 5 miliarde, 10 miliarde tone de CO2 care vor fi emise în continuare, dar de care ne vom ocupa în viitor prin sechestrarea geologică a carbonului. Însă, după cum am mai scris, sechestrarea atât de rapidă și la o scară așa de mare nu este realistă, mai ales dacă ținem cont de faptul că știința nu a dezvoltat încă o metodă de sechestrare care să fie larg răspândită și acceptată de toată lumea.

În 2020, un grup de cercetători de la Princeton University au publicat un scenariu în care trasează schimbările necesare pentru ca America să obțină o decarbonizare totală până în 2050.[2] Autorii scenariului recunosc că va fi imposibil să se elimine tot consumul de combustibili fosili și că obiectivul net-zero emisii s-ar putea atinge printr-o captare și sechestrare masivă a emisiilor de CO2. Calculele lor presupun eliminarea a 0,9 miliarde până la 1,7 miliarde tone de gaz anual. Însă această activitate ar necesita creare unei industrii complet noi de captare-transport-injectare-stocare a gazelor, care ar trebui să gestioneze în fiecare an de 1,3 până la 2,4 ori mai mult decât volumul producției actuale de țiței din SUA, o industrie a cărei construcție a început în 1859 și a necesitat mii de miliarde de dolari.

Majoritatea acestor situri de sechestrare a CO2 sunt prevăzute a se amenaja de-a lungul coastei Golfului Mexic din Texas și ar impune construirea a circa 110.000 km de gazoducte, implicând o viteză fără precedent în proiectarea, obținerea permiselor și construirea unor rețele atât de extinse într-o societate faimoasă pentru procesele legate de proprietatea privată și rezistența NIMBY (Not In My Back Yard).

Putem vorbi aici de wishful thinking ori de deficit de înțelegere ori de amândouă?

Detaliile prezentate de specialiștii de la Princeton și alții ca ei reprezintă, în realitate, echivalentul academic al SF-ului.

Când președintele Biden se referă, pe 23 mai 2022, la prețurile galopante ale carburanților ca la o „tranziție incredibilă” către abandonarea combustibililor fosili, avem de-a face cu o nouă gafă ori un deficit de înțelegere ori amândouă?

Când o revistă cu pretenții, The Atlantic, scrie, pe 11 mai 2022, că în această lună există deja valuri de căldură suficient de fierbinți pentru a găti carnea umană, avem de-a face cu un deficit de înțelegere ori o tentativă de intoxicare ideologică a cititorilor naivi or amândouă?

Deficitul de înțelegere privind energiile „verzi”

Am scris în repetate rânduri că energiile, oricare ar fi ele, nu sunt colorate. A atașa o anumită culoare unor forme de energie înseamnă de fapt că folosești un cuvânt-vampir și limbajul Newspeak. „Verde” este un termen de marketing. Nu are nicio semnificație științifică sau tehnică. Cu alte cuvinte, este 100% propagandă. Verdele este o culoare, nu o ideologie politică.

Dacă se menține actual ritm de folosire în discursurile politice, mass-media și grupurile ecologiste, cuvântul „verde” va deveni sinonim cu „idiot/nebunesc” și vom avea nevoie de un nou cuvânt pentru a descrie culoarea semaforului care nu este roșie sau galbenă.

Cred că ar trebui să interzicem demontarea turbinelor eoliene stricate/expirate din cel mai mare parc eolian din fiecare țară și să le păstrăm ca monumente al  propagandei „verzi” pentru generațiile viitoare. Va fi ceva care merită văzut.

Concluzii

Societatea modernă suferă de o pandemie de minciuni – sau cel puțin așa ne spun voci importante din mass-media, politică și mediul academic. Cultura modernă este infectată de o boală care poartă mai multe nume: fake news, post-adevăr, dezinformare, anti-știință. Afecțiunea, ni se spune, este o pervertire a rolului adecvat al cunoașterii într-o societate informațională sănătoasă.

Iar deficitul de înțelegere a mecanismelor lumii reale agravează boala, prelungind dureros perioada de vindecare. Mai mult, acest deficit alimentează și o nefastă gândire magică, pe care am demontat-o cu doi ani în urmă când am numit tranziția către 100% energii „verzi” drept un exercițiu de gândire magică.

Analizând diversele simptome ale deficitului de înțelegere (am omis alte exemple din motive de economie a textului), nu sunt nici pesimist, nici optimist. Sunt realist, un om de știință realist, care încearcă să explice cum funcționează cu adevărat lumea, fără propagandă, sloganuri, gândire magică, visare cu ochii larg deschiși etc. Susțin cu fermitate despărțirea rapidă, fără echivocuri politicianiste, de scenariile alarmiste sau catastrofiste referitoare la viitor. E plină astăzi lumea de ele, o lume hrănită cu o dietă foarte bogată de Covid și schimbări climatice.

Înțelegerea realistă a trecutului, prezentului și viitorului nostru incert este algoritmul esențial pentru a calcula durata necunoscută a evenimentelor ce vor veni. Iar ca o condiție inițială a aplicării algoritmului propun o idee de acum 200 ani a unui celebru pesimist:

Ceea ce nu se poate face, nu se va face.

Primim provocarea să demonstrăm că Malthus a greșit din nou?


[1] Exemplele folosite aici, precum și alte idei și date, sunt extrase din recenta carte a profesorului Vaclav Smil, How the World Really Works, Viking, 326 p., 2022.

[2] Larson, E. et al., 2020, Net-Zero America: Potential Pathways, Infrastructure, and Impacts.

Distribuie acest articol

219 COMENTARII

  1. In general un articol buna dar chestiunea cu „Pe scurt, deficitul de înțelegere îi face pe unii oameni (politici, dar și cu alte meserii) să stabilească termene artificiale care, repet, sunt nerealiste” , e discutabila in sensul ca poate par nerealiste dar daca problema este reala mai sunt aceste termene nerealiste ? sau ce termene si actiuni ar trebui sa fie?

  2. Chiar si in marile corporatii ingineria se face azi prin Power Point. Cel putin asta e impresia din exterior. Sunt foarte putini ingineri care mai pun numere pe hartie care mai merg pe santiere sa vada cum se construieste ce au pus ei pe hartie. Un numar imens de oameni in corporatiile care mai produc cu adevarat ceva material, se ocupa cu Teams meetings, cu Power Points si in general intra in costul unui produs finit ca „overhead” . Cei care au realizat efectiv un produs sau au construit efectiv un obiectiv sunt o minoritate absoluta. Practic, o majoritate e platita fara sa faca practic nimic, sau foarte putin.
    Va fi interesant ce se va intampla cand omenirea va ramane fara petrol, cu adevarat. Probabil gropile de gunoi ale marilor metropole vor deveni adevarate mine de resurse. Asta daca nu vor fi arse in numele salvarii planetei in ceea ce numim astazi EfW ( Energy from Waste ) care dupa opinia mea e cea mai mare inselatorie a verzilor. Continutul de carbon pe kWh produs intr-o statie de generare EfW e egal cu cel produs intr-o statie de generare pe carbune. Verificat. Si cu toate astea EfW sunt construite intr-un ritm drācesc in Europa.
    Da. Traim intr-o epoca a imposturii generata de un deficit cronic de intelegere si onestitate. Probabil ca explicatia sta in educatia superficiala a maselor. O educatie de tip MacDonald.

    • @Bogdu, mă faceți să zâmbesc când vorbiți (cu ironie?) despre Power Point și Team Meetings. Ați fi surprins, dar un slide de Power Point da sens unui meeting pe Teams.

      Nu cunosc experiența dumneavoastră cu meetingurile, dar cred cu tărie că fiecare meeting trebuie pregătit, de către organizator dar și de către invitați. O minimă agenda in momentul creării meetingului (ulterior updatata cu discuțiile avute, deciziile luate si planurile concrete de acțiune) este mai mult decât necesară. completată cu imagini, linkuri, inadvertente care au dus la nevoia creării meetingului.

      Nu știu cât de obișnuit sunteți cu munca in corporație, cu procesele din companie, cu release-urile și cu auditurile specifice. Produsele finite de care vorbiți dumneavoastră, cele pentru care lucrează „un număr infim de oameni” inseamna nimic dacă nu se încadrează în standardele specifice și nu respecta legislația în vigoare.

      Daca ne gândim la centurile de siguranță (de exemplu), o grămadă de fabricute le pot confecționa. „In număr infim de oameni” pot construi o linie de producție, fără probleme. Dar, fără „o majoritate plătită” sa omologheze acele centuri de siguranță, munca „minorității” devine inutilă și nevandabilă.

      Mai aveți răbdare cu munca in corporație. Studiați procesul și responsabilitățile fiecărei poziții. După un timp, veți înțelege.

      • Lucrez de peste douazeci de ani in corporatii mari si foarte mari. Exclusiv. Sunt la a treia si pe al doilea palier sub MD. My point: Power Point e unealta perfecta pentru impostori corporati cu un deficit masiv de intelegere. …Cā despre asta vorbea domnul professor.
        In rest, despre procese, strategii, gate-uri, step change-uri etc n-are rost sa ne pierdem vremea aici. Riscā sā devinā o discutie de cârciumā. Multumesc pentru sfaturi. O sā am rābdare si intelegere.

  3. Expertii se contrazaic, fiecare are propriul lui sponor si propriile lui idei despre cum trebuie facut, ei neacceptand de cele mai multe ori opiniile celorlalti experti. Daca din dialog ar rezulta o idee mai buna ar fi ceva, dar aceasta nu se intampla.
    Pentru cetateanul de rand aceasta este o problema, el crede ca daca citeste 2-3 articole este egalul expertului. De aici nebunia care ne inconjoara, lipsa de dialog si intransigenta pozitiilor.
    Atata timp cat toata lumea buna a energiei, pe care o cunosc f. bine, vinde ,,hidrogenul verde” ce sa inteleaga omul de rand cand i se tot povesteste de tranzitia catre energiile verzi si hidrogen, degeaba le explic ca nu este fezabil economic si ca hidrogenul verde costa enorm, cand vede ca toti discuta despre turbine cu gaz care ard hidrogen, chiar cred ca asta se va intampla maine pe scara larga. Ce uita ei este ca cei care vorbesc despre asta produc si vand echipamente sau tehnolgie si acesti experti sunt pe lista lor de plata pentru a-si promova produsele.
    Exista un deficit de intelegere, dar el vine la pachet cu parsivenia acestor experti care primesc sponsorizari si granturi pentru a promova anumite interese pe care omul de rand nu le stie.

    • @Constantin Cranganu
      „După 20 ani și aproape o jumătate de trilion de dolari cheltuiți pentru tranziția la energii „verzi”, Germania a trecut de la 84% din energia primară obținută din combustibili fosili la 76%. Poate cineva să spună cum s-ar putea trece de la 76% energii fosile la 0% până în 2030 sau 2035? Realitatea este medicamentul sigur pentru tratația deficitului de înțelegere.”
      ___

      Din strategia energetica a Germaniei de exemplu eu am retinut urmatoarele aspecte:
      1) Anul 2030/2035 prevede termenul substituirii termocentralelor pe carbune cu un mix din energii regenerabile acompaniate de centrale electrice pe gaz (vezi Germany Coal Phase-Out Act). Un proiect ambitios, avand insa in vedere evolutia preturilor la componente pentru valorificarea surselor regenerabile, putem considera ca este un proiect realizabil si chiar fezabil.

      2) Termenul Net-zero emmissions (NZE) nu se refera la emisii zero, respectiv excluderea totala a arderii resurselor fosile. Citez: „Trecerea la „net zero” inseamna echilibrarea emisiilor negative prin eliminarea emisiilor din atmosfera pentru a atinge neutralitatea carbonului….” Tinta acestui target ar fi anul 2050 si ar putea fi atinsa cu ajutorul reducerii preturilor la hidrogen verde si albastru, sechestrarea dioxidului de carbon emis in in procesele industriale, samd. https://www.twi-global.com/locations/romania/ce-facem/intrebari-frecvente-faq/ce-este-net-zero

      Coform expertilor in domeniu, circa 50% din emisiile de carbon in urma activitatilor umane pot fi absorbite de natura. In acest context, termenul NZE ar putea fi interpretat si prin reducerea ponderii fosilelor pana in jur de 50% din consumul total de energie (unde se incadeaza si sectorul transporturilor, incalzirea cladirilor, procesele industriale, topitorii, fabrici de cement si de sticla, petrochimie, productie ingrasaminte, etc).

      • Iar vă prind că nu citiți corect/integral textul meu și din această cauză trebuie să fac o comandă serioasă de noi cartonașe galbene/roșii :-)

        Scrieți așa:

        2) Termenul Net-zero emmissions (NZE) nu se refera la emisii zero, respectiv excluderea totala a arderii resurselor fosile. Citez:

        Nu-i nevoie să citați nimic din afară, am dat definiția exactă a IPCC:

        Pe de altă parte, cei de la IPCC nu spun emisii zero, ci net-zero, adică lasă o rezervă – 1 miliard, 5 miliarde, 10 miliarde tone de CO2 care vor fi emise în continuare, dar de care ne vom ocupa în viitor prin sechestrarea geologică a carbonului.

        • Eu am fost doar amabil sa raspund unei intrebari adresate publicului larg, respectiv v-am dat tintele corecte fixate in timp (i.e. 2030/2035 exitul carbunelui din sectorul energetic; 2045/2050 emisii Net-zero) precum si diferenta intre Net-zero si 0%, conform definitiilor redate in strategia energetica a Germaniei. Pentru mai multe detalii vezi the Coal Phase-Out Act (emis in anul 2020) si the Federal Climate Protection Act (emis in 2021).

          P.S. Asa cum constata si consultantii companiei McKinsey in unul din studiile lor, proiectul Germaniei Energiewende /sau Net-Zero 2045 este intradevar ambitios, reprezinta o provocarea, ofera insa si sanse mari de dezvoltare,i.e. atrage investitii imense in cercetare, noi tehnologii, modernizarea infrasructurii, samd. https://www.mckinsey.com/business-functions/sustainability/our-insights/net-zero-germany-chances-and-challenges-on-the-path-to-climate-neutrality-by-2045

          • Dacă Energiewende s-ar fi bazat pe centrale nucleare (fie și ale Franței, nu neapărat ale Germaniei) ar fi avut șanse să-și atingă obiectivele declarate. Însă Energiewende se bazează pe activiști, pe gaz rusesc și pe huilă importată din Rusia, tocmai așa se dovedește că e o mistificare.

            La Registrul Comerțului din Berlin zice că Geothermis AG a fost radiată. În practică, n-a prea mers Energiewende :)

            • Energiewende /transformarea energetica se bazeaza in mare pe surse regenerabile disponibile pe plan local, acompaniate de centrale moderne pe gaz (convertibile in centrale pe hidrogen). In rest, decizia finala ramane la latitudinea investitorilor in domeniu, like always.
              https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

              P.S. Geothermis a fost un proiect-pilot (in domeniul geotermiei petrotermale) printre altele abandonat datorita problemelor cu politele de asigurare aparute in urma unor incertitudini tehnice (vezi cutremurele din Basel si Pohang /Coreea de Sud).

          • Admir la votantii germani masochismul si voluptatea cu care voteaza – ideologic – masuri care ii afecteaza negativ dpdv economic. Cu cit consumi mai multa energie, cu atit platesti mai putin pt ea. Rezultatul e ca omul de rind plateste pt energie cam cel mai mare pret din lumea dezvoltata, in timp ce marea industrie plateste ceva mai putin de 1/3 din pretul respectiv.

            https://www.statista.com/statistics/595803/electricity-industry-price-germany/#:~:text=The%20industry%20prices%20for%20electricity,comparison%20to%20the%20previous%20year.

            • Dar vedeti, in Germania ultimilor 10 ani s-au majorat si salariile (cu circa 10 mii eruo /an). https://tradingeconomics.com/germany/wages

              Intre timp, pretul componentelor la regenerabile a scazut masiv, ceea ce inseamna ca energia produsa in noile instalatii eoliene, fotovoltaice, etc (implicit si pretul mixului) va scade in urmatorii ani.

            • Nu este importanta nationalitatea . Eu constat acest lucru la poporul roman . Cu cit consuma mai mult cu atit arunca mai mult si plateste sume mai mari ( din taxarea consumului ) la bugetele publice tilharite de guvernanti . Iar costul a ceea ce arunca poporul roman se regaseste indirect in pretul la raft . In plus , daca actiunea de depreciere si aruncare are loc in interiorul supermarketurilor atunci costul produselor aruncate se regaseste in mod direct in preturile la raft . Ca doar nu e proprietarul supermarketului atit de dobitoc sa suporte pierderile ….
              Situatia e identica oriunde pe glob .
              Opinia mea este ca poporul german nu e cu nimic mai presus fata de poporul roman la capitolul dobitocie . Nivelul de bunastare materiala e diferita ( comparativ cu poporul roman ) dar si pe ei ii manipuleaza guvernantii in mod identic .

            • @Florix

              Nu stiu de ce nu pot raspunde la replica lui Florix … cea cu majorarea salariilor.

              Replica e pe linga subiect, carele este diferenta enorma intre pretul platit de industrie si cel platit de consumatorul individual.

              @Adrian Popescu

              Nu stiu daca e mai bun sau mai rau. Spontan gindindu-ma la exemple punctuale nu vad mare diferenta in afara de nationalismul romanesc educat in vremea comunismului, nationalism care le lipseste nemtilor.

            • @Adrian Popescu – cred că în Germania guvernanții au mai mult succes cu manipularea. Acolo am auzit o formulă care nu cred că se poate auzi în România: ”guvernul (Regierung) știe ce e mai bine pentru noi”. Și în UK e cam aceeași atitudine, oamenii nu pun la îndoială narativele autorităților.

              Românii încă țin minte experiența comunistă și au o viziune destul de realistă în privința autorităților statului. Iar presa românească e suprinzător de liberă, se mai publică abuzurile autorităților. În Germania și în UK autoritățile sunt perfecte, ele nu greșesc niciodată.

            • @cititor critic
              Raspunsul este simplu. In urma cu 10-15 ani de exemplu, pretul energiei electrice produsa in instalatii eoliene si fotovoltaice a fost extrem de mare… iar diferenta nu a fost sustinuta/subventionata de guvern, ci a fost transferata direct in factura consumatorului casnic. Consumatorii comerciali evident ca au fost scutiti de aceasta schema – in scopul mentinerii competitivitatii.

              In fine, pana recent (in urma noului val de scumpiri) consumatorii casnici nu au simtit la portofel majorarea tarifului electricitatii (cu circa €400-500 /an?) din moment ce nivelul salariului mediu s-a majorat cu circa €10.000 /an. Partea pozitiva este ca preturile energiei eoliene si fotovoltaice s-au ieftinit masiv (a ajuns in jur de 5-6 centi /kWh la producator). In acest context, este evident ca atat integrarea noilor instalatii, cat si substituirea treptata a instalatiilor vechi (cu instalatii noi considerabil mai ieftine) vor contribui la micsorarea tarifului. Schema guvernelor germane a functionat.

              @Harald
              Guvernele nu traseaza strategiile energetice chiar asa… de capul lor, sau dupa ureche. Nici in Germania, nici in UK, nici in Franta, nici in SUA. Ci se consulta cu participantii pe piata. Pe de-o parte cu reperezentantii producatorilor (presedintii ascociatiilor in domeniu;) iar pe cealalta parte cu reprezentantii societatii civile.

              P.S. Apropo Franta, in privinta sectorului energetic a ramas de caruta cu reformele (este cam socialista;). Guvernele se consulta cu monopolistul EDF (companie cu capital majoritar de stat). Nu este de mirare ca a ramas de caruta si in privinta tranzitiei energetice (UK-ul este mult mai avansata).

            • Draga Florix,

              Scuze ca nu pot raspunde direct replicii tale …

              Admir inversunarea cu care aperi industria germana in defavoarea propriei persoane. Fapt e ca desi zici ca pretul energiei regenerabile e in scadere, realitatea e ca pretul pe care il plateste consumatorul german e in crestere. Tu speri ca intr-o zi sa scada dar eu nu sint deloc increzator intr-o asemenea tendinta.

              In plus tabelul de mai jos zice cum ca AKW Verlaengerung e mai ieftina de cel putin trei ori decit Wind sau Solarpark, dupa cum AKW Neu e sub jumatate decit cele doua alternative „verzi”.
              https://www.tech-for-future.de/kosten-kwh/

            • @cititor critic
              Mda, maine merg sa inaintez actele pentru emigrare intr-o tara in care sectorul energetic este monopolizat de stat (Venezuela, Cuba, Rusia, Albania, Kasachstan, Kirgikstan, RMoldova, etc). Sa ma protejeze acolo statul de facturile corporatiilor ;)

              P.S.
              In ultimile 6-12 luni, preturile combustibililor (carbune, gaz, petrol) au crescut semnificativ. Pretutindeni. Cauzele sunt bine cunoscute – dezechilibrele create pe marginea pandemiei amplificate de razboiul ruso-ucrainean. In UE de ex preturile carbunelui si al gazului s-au triplat – evident ca producatorii de energie electrica nu au alternativa decat sa majoreze pretul.

            • P.S referitor la AKW-Verlängerung, pe unele blocuri nucleare mai vechi (asa cum a fost situatia centralelor nuke germane comisionate prin anii 70s sau inceputul anilor ’80) le paste oricum decomisionarea. Dupa circa 40 de ani de functionare, constructia, cupola, betonul (fie el si armat) este de mult depasit – mai poti prelungi eventual un 10-20 de ani, nu stiu. Dar ce faci dupa aceea (construiesti centrale noi?) caci nu poti sa extinzi functionarea la infinit!

              P.S. Verschoben ist nicht aufgehoben, nu in mod intamplator, UK-ul a inchis (si va mai inchide /nu prelungeste) multe reactoare din lipsa de componente, lipsa de minereu propriu, etc. Probabil ca nici nu doreste sa se treazasca (peste 10-20 de ani or so) depasita dpdv tehnic, fara lanturi de furnizori si know-how prorpriu in domeniul noilor tehnologii bazate pe regenerabile, hidrogen, samd. https://www.world-nuclear.org/getmedia/9891bb05-cb37-4f22-ac8f-aa7a8b3e1f12/LTO-TF-Final.pdf.aspx

              P.S. sunt curios ce viitor are sectorul energetic francez patronat de monopolistul de stat EDF.

  4. Un alt articol excelent semnat de dl. Crânganu. Tema expertizei și a experților este abordată destul de bine in cartea lui Tom Nichols, Sfârșitul competenței. Din păcate, astăzi asistam la o ideologizare a domeniilor de expertiza științifică cu rezultate care de care mai absurde, (știința ne spune ca există exista n genuri care se pot schimba cum avem noi chef, ca barbatii pot sa nasca, etc) practic vedem cum știința din prezent merge in paralel cu realitatea obiectivă așa cum este cunoscută de mii de ani (iar cine spune că totul este interpretabil si nu exista o realitate obiectivă ce poate fi cunoscută face ideologie, nu știința).
    Schimbare climatica a ajuns un soi de religie, pe care nu o poti contrazice fără a ramane nepedepsit. E unul dintre miturile secolului XXI, alături de teoriile de gen. Oricine vine cu alte studii și ridică întrebări pertinente cu privire la presupusele pericole iminente ale climate change este automat descalificat si risca sa isi ruineze munca de o viață. Asta nu e știința, e propaganda ideologică la cel mai înalt nivel. Cum bine a punctat autorul, cei care vorbesc de eliminarea combustibililor fosili nu stiu ce vorbesc, urmează doar o anumita agendă a unor exaltati si se bazeaza pe „descoperirile” unor savanți platiti sa urmeze si sa legitimeze o anumita ideologie. Care ideologie, e prea evident că sa o numim.

  5. primul calculator a nceput cu lampile/tuburile electronice, apoi tranzistori, cipuri ce nglobeaza miliarde de tranzistori. medicii de ieri aveau doar un bisturiu dar o buna intelegere a organismului uman si interactiunea dintre organele corpului. astazi un medic poate „opera” c un computer. un judecator la fel, ar putea „judeca” (dar nu se vrea) c un computer. toate meseriile ar putea dispare ntr o buna zi, mai putin cea de „politician” care mpreuna cu organul/partidul reprezinta forta calauzitoare! (stirpiturile astea intra la „Ceea ce nu se poate face, nu se va face”!)

  6. În zilele noastre, deficitul de înțelegere e creat intenționat, exact cum era pe vremea lui Ceaușescu și a lui Honecker. Diverse ideologii nu pot avea succes decât insuflând oamenilor idei greșite și o înțelegere greșită asupra diverselor fenomene din viața reală.

    Mai devreme sau mai târziu, se va ajunge din nou la situația din 1989, când societățile est-europene au trebuit demolate și reconstruite, fiindcă regenerarea lor pe bazele existente devenise nerealizabilă.

    Partea încurajatoare e că lumea islamică a câștigat definitiv bătălia împotriva socialismului pan-arab, estul Europei nu a uitat experiența comunistă, iar peste 30-50 de ani, coloana vertebrală a Europei industrializate va fi Varșovia – Istanbul. În timpul ăsta, Germania poate să devină campioana hidrogenului ”verde”, nu se supără nimeni :)

  7. marketingul ne imbie cu verde si bio, iar calitatea e perceputa proportional cu pretul; daca l-am lua in serios, ar trebui sa evitam alimentele „cu chimicale” in favoarea cosmeticelor naturiste si sa mancam mai degraba sampon bio de urzici pe paine, decat fasole cu E-uri la conserva;

    • @Prototipescu – nu știu ce se mai poate cumpăra în România, dar în UK se vinde la Tesco șuncă de porc cu 82% porc, procent declarat cinstit pe ambalaj. Șunca de porc cu 99% porc costă aproape triplu, la doar 3-4 metri mai încolo, în același magazin. Mă gândesc că o fi vreo diferență între ele.

      • Si aici e cam la fel, producatorii industriali mentin inca produsele mass market insa au scos si sunca cu procentaje de genul 85%, 90%, 98% carne. Piata insa s-a dezvoltat (eu banuiesc ca segmentul despre care voi vorbi mai departe a existat dintotdeauna doar ca nu era in orasele mari) si au aparut producatori mici sau asociatii de producatori mici de mezeluri care fie au magazine in galeria comerciala de pe linga hipermarket, fie au un spatiu in interiorul hipermarketului (cu vinzatori proprii sau cu angajati locali) – clientul plateste la casa Carrefour – produse cu ceva mai scumpe, sa zic un 25%, insa cu mult mai bune, cu un soi de specific/personalitate si in opinia mea preferabile.
        Imediat ce au aparut eu am renuntat complet sa mai cumpar mezeluri de la producatorii industriali. La cei mici am gasit lucruri adevarate, nu toate pe gustul meu insa „reale”, de la untura de porc pina la caltabosi, sunci, cirnataraie, cotlete afumate adevarat, drob cind e vremea lui, piftie exceptionala si foarte scumpa dar care se vinde ca piinea calda – de Craciun a trebuit sa fac rezervare pentru piftie (!) altfel n-as fi prins, oase afumate real nu stropite cu nu stiu ce, cascaval foarte bun. Greu sa bati un cascaval olandez de virf insa unele dintre cascavaluri sint acolo. Calitatea e atit de buna incit mi-am calcat juramintul facut in anii ’90, acela ca nu voi mai minca vreodata parizer. Imi placea in copilarie, apoi a devenit porcaria pentru care stateam la coada. Am cumparat o bucata de parizer de la ei si este foarte bun. Chiar foarte bun.
        Le-am intrebat de vinzatoare si mi-au spus ca sint doua sate (pe linga Fagaras, intotdeauna le uit numele) care s-au asociat (intr-adevar sint doua vitrine cu cam aceleasi produse insa foarte diferite de la un sat la celalalt, asa cum e normal).
        La fel in piata, pe linga eternele sibience care vind brinza a aparut de vreo 2 ani o vitrina frigorifica mare a unui alt producator de pe linga Rupea, slanina afumata de la el bate tot in opinia mea, si unii dintre cirnati sint pe gustul nostru. Altii nu, asa cum e normal, insa calitatea e incontestabil acolo.
        Similar la piine. Multi ani am fost foarte nemultumit de piinea pe care o pot gasi, nu sint interesat de chestii moderne cu nu stiu ce seminte, masline si asa. (Nostalgia piinii din copilarie: cind venea masina de piine seara si descarca eram acolo impreuna cu un alt copil si cu 50 de bani (parca, or fi fost 25) cumparam un sfert de piine neagra inca calda pe care vinzatoarea ne-o taia in 2 optimi. O mincam imediat, muscind cu nesat, nimic in lumea asta nu e ca piinea calda!). A aparut un producator din Sacele care a deschis initial in piata o mic magazin, o tejghea cu piine adevarata. Trei feluri de piine vindute la gramaj. La cerere o feliaza. Piinea e alba, semi si neagra asa cum era pe vremea copilariei mele, prezentata ca piine mare, piine mica si franzela. Atit. Cam de 3 ori mai scumpa decit piinea care se vinde la tarabele de alaturi, aceea pe care daca o pun in prajitorul de piine se carbonizeaza. Foarte grea/densa piinea de la Sacele. De un an producatorul asta a deschis o alta taraba intr-o alta parte a orasului, de data asta cu o foarte simpatica angajata localnica. Bravo, uite ca a dat de lucru unei femei de vreo 45 de ani! M-am bucurat foarte insa am fost sceptic asupra succesului comercial, produsele lui sint scumpe si concureaza cu porcariile alea la 1, 1.5 lei vindute ca piine insa ii merge bine si asta e imbucurator pentru mine, sint, vad, multi oameni care sint dispusi sa plateasca mai mult, uneori mult mai mult pentru ce pun pe masa.
        Au aparut si retele separate gen „Bunatati din Bucovina” si „Bunatati din Ardeal” fie cu magazinase prin orase fie cu spatii inchiriate in galeriile comerciale ale mall-urilor. Nu au o calitate notabila in opinia mea. Chiar saptamina trecuta am cumparat niste virsli de la Bunatati din Ardeal. Din pacate sint prosti. Ma rog, nu sint ei rai insa astia sint cei mai slabi calitativ (si gustativ) din citi am mincat vreodata, ceva similar de prost am mincat acum 5-6 ani in zona Sarmizegetusa.
        Insa piata reala misca bine si se dezvolta/etajeaza sanatos, in orasele mari cel putin.

      • In Romania puteti cumpara ,,sunca de pui ” . Am citit asta pe o eticheta intr-un supermarket . Iar intr-un altul ,, aripioare de porc ” .
        In plus , zilele trecute am mers sa duc gunoiul menajer la ghena . Stiti ce am gasit acolo ?! Un borcan din plastic de cca 5 litri in care se afla sunca ( de porc , daca mai e nevoie sa precizez ) in saramura cu cimbru .
        Acum doua saptamini am gasit borcane din sticla cu gemuri si dulceturi . Nici unul dintre ele spart . Nici unul dintre ele fara capac . Nici unul dintre ele inceput .

  8. am doar o observaţie, dacă o acceptaţi: deficitul de înţelegere nu este doar o cunoaştere superficială, este lipsa de semantică/ sens/ interpretare în ce ştim-aflăm prin mecanism sintactic logic, care produce disonanţe cognitive şi credinţe dogmatice, ceea ce e cultivat de factorul politic şi nu numai…
    dacă doriţi să amplificaţi înţelegerea, explicaţi hamiltonianul interacţiei pe limba celor care nu ştiu ce e în spatele a ce este… good luck with that!
    poate fi un moment mai potrivit decât altele… total cost of fossil carbon for renewable energy etc. vs TCoE & TCO, sustenabilitate în deglobalizare conflictuală, unde putem ajunge în maxim 10 ani… pericolele şi vulnerabilităţile contextului şi posibilul outcome

  9. Haideti sa fim seriosi .Omul , cetateanul , care foloseste tehnologia este vizibil atasat , nu cutiilor negre, albe sau albastre ,ci dorintei fiecaruia de a cunoste ,de a sti , reverberând,de cele mai multe ori , sentimental ,la toate cautarile ,ce tin de natura personalitatii si a dorintelor de cunoastere si de intelegere atasate fiecaruia , pe segmente de interes. Dezacordul, aparut , intre diferitele categoriile de oameni de stiinta, ce se exprima public pe teme comune , face diferenta intre progres sau stagnare . Pozitionarea, pro sau contra , indiferent de tema discutiei are in continut progresul .Cetateanul ,de rind ,nu poate avea o implicare decizionala atunci cind e vorba de stiinta el este un simplu privitor ce isi formeaza propria parere ,cum dealtfel fac si oamenii de stiinta, pareri sau constatari de moment , care au sau nu au respondent de adevar , in viitor .Exista inca oameni ce inca mai cred ca Pamintul este sustinut de patru imense Broaste Testoase sau de patru elefanti sau oameni ce inca mai cred ca vaporul pluteste deasupra apei .Comprehensibilă sau nu actiunea, cea cu suflecatul minecilor , in sine, a fost parte a deciziei personale a fiecaruia dintre noi dar viata ne-a invatat , pe toti , cum cei care nu au dorit a se vaccina au suferit profund (unii chiar si-au pierdut viata ) in urma contactarii bolii si tot asa cei care s-au vaccinat au suferit foarte putin sau deloc nefiind distrusi de efectele virusului asupra organismului uman .Aparitia vaccinului ne-a arat ,fiecaruia ,cum un numar mic de oameni au facut atita bine intreagii omeniri cum dealtfel asta s-a intimplat mereu si mereu de-a lungul secolelor de existenta umana .Exemplele sunt la nesfirsiit .Exemplele, cele cu „habarnismul ”producerii piinii de catre mari mase de oameni nu are un singur sens .Negresit stim cum fiecare dintre noi , oameni fiind , isi gaseste drumul pe aceasta Planeta Terra ca doar nu ar trebui sa fim cu totii „brutarii universului ”.„Omul potrivit la locul potrivit„ este, in mod evident ,telul existentei umanoidul .Desigur, putem constata cum „lampile ”fie si cea a neasemuitului Aladin ,cel din povestea fermecata a celor 1001 de Nopti , cea cu Seherezada in rol principal , a ars aripioarele multora .Cine nu isi aminteste de visatorul Julers Verne si nemaipomenitele aventuri ala submarinului Nautilus si fara doar si poate stim cum si in acele vremuri au existat milioane de „Toma Necredinciosul ” .Oare cit deficit de intelegere o fi exista si in acele vremuri cum dealtfel deficitul de intelegere este parte permanenta a existetei fiecaruia ?Sa nu uitam cum unii au omorit pisicile sau s-au autobiciuit spre a scapa de Ciuma .Tot asa, vedem cum vaccinul este contestat,de unii dintre noi , desigur asta fiind tot o forma de autobiciure a intelegerii .Putem afirma , fara nici cea mai mica indoiala, cum decarbonizarea completă a economiei globale extimata (pina in 2050 ) nu este un termen ce contine o componenta de adevar el fiind doar o estimare , o dorinta ,ce ar avea , la capatul ei ,un bine comun cum tot atit de evident este si cum demumirea de „energie verde ” este doar o metafora un termen inventat spre a produce o stare de liniste .A te impotrivi existentei unei denumiri , ce ne satisface o anume dorinta de bine in viitor , nu este o preocupare ci mai degraba o ambitie personala . Oare nu ar fi mai bine sa acceptam cum tot ceea ce umanul din noi gindeste sau isi imagineza poate fi si realizat altfel de unde ar fi putut aparea visarea daca nu dintr-o realitate viitoare ce acum ne pare a fi imposibil de atins .Cu mii de ani in urma inca credeam cum „Zeus” cel de pe muntele Olimp arunca cu fulgere si trasnete doar spre a pedepsi umanitatea . Poate este timpul sa intelegem cum tot ceea ce noua ne pare imposibil de realizat, acum , va fi doar un adevar al altor timpuri .Istoria ne invata chiar asta .Nimeni nu poate sti ce va fi in anul 2050 nici macar cel mai mare invatat al lumii dar proiectia in viitor , fie ea si cu valoare estimativa , da un sens vietii .Sa nu ne impotrivim inutil .

  10. Si daca Malthus avea totusi dreptate, domnule profesor? Si, o intrebare mult mai importanta: daca cei mari si puternici cred ca Malthus are 100% dreptate?( cel mai mult conteaza ce cred ei,nu ce credem noi, cei de rind) Si daca sprijina in mod ocult toata armata de ecologisti isterizati ca datorita emisiilor de CO2,a petrolului,etc, vine apocalipsa climatica?( credeti nu credeti in hai sa-i zicem „teoriile conspiratiei” se pare ca unii cu multa putere chiar vor sa reduca drastic populatia lumii;iar in contextul razboiului din Ucrainia o criza alimentara de proportii se arata la orizont).
    Si o intrebare esentiala ( nu cred ca ati discutat despre asta sau cel putin nu am citit nimic scris de d-voastra pe tema asta): bun, e adevarat ce ati scris referitor la importanta petrolului si minciunile ecologiste DAR CE se va intimpla cind rezervele de petrol ( si de gaz) se vor termina?alte intrebari: exista temerea ca se vor termina intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat?Sau nu se vor termina, cel putin in urmatoarea suta de ani? Sau nu se vor termina niciodata?Si daca da,se vor termina, va fi petrolul sintetic sustenabil si eficient?
    Va multumesc anticipat pt. raspuns.
    PS: se pare ca totusi,din pacate, nu putem garanta cu argumente 100% solide ca Malthus nu avea dreptate…
    Si sint intrebari sincere, fara nici o culoare ideologica, fara nimic subversiv;pur si simplu apreciez cunostintele d-voastra.

    • @Cetatean … – dacă Malthus ar fi avut dreptate, lumea n-ar fi ajuns niciodată la 1 miliard de locuitori. Iar Ester Boserup a explicat detaliat de ce Malthus nu avea dreptate, însă Ester Boserup 100% n-o să-ți garanteze nimic ție, atât timp cât nu poți înțelege argumentația ei. Prin urmare, articolul e de fapt despre tine și cei ca tine :)

      Malthus nu avea dreptate, Malthus avea soluția propagandistică pentru a-i împăca pe oameni cu traiul în sărăcie. Malthus a fost un susținător entuziast al taxelor pe importul de cereale care au dus în mod direct la foametea din Irlanda. Iar pe o stradă din Dublin există și astăzi un grup statuar care comemorează foametea provocată de englezi în Irlanda, astfel încât oamenii să nu uite stăpânirea britanică și ”binefacerile” ei.

      • Un scurt citat dintr-un articol mai lung, în care am discutat și despre neo-malthusieni:

        Un cui serios în sicriul ipotezei malthusiene a fost bătut de Ester Boserup începând din 1965, când a publicat The Conditions of Agricultural Growth: The Economics of Agrarian Change Under Population Pressure. Boserup a contestat ipoteza lui Malthus conform căreia creșterea relativ lentă a plafonului alimentar a servit ca limită superioară pentru creșterea potențială mai rapidă a populației. Ea a inversat cauzalitatea, argumentând că creșterea presiunii populației (sau a pământului limitat) declanșează dezvoltarea sau utilizarea tehnologiilor și strategiilor de management pentru a crește producția în concordanță cu cererea. Intensitatea agricolă crește, astfel, odată cu densitatea populației. Pe termen lung, acest proces transformă peisajele fizice și sociale (de exemplu, deținerea terenurilor, piețele muncii și alte structuri sociale).

        Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent?

        • Asa este sau asa pare a fi in conditiile cunoscute de noi .Limita numarului de locuitori ce formeaza , in intregime , populatia Pamintului poate fi doar extimata .Pamintul , ca si planeta , are multiple posibilitati , inca necunoscute ,ce ar face posibila cresterea numarului de oameni cum tot atit de bine multe alte necunoscute pot distruge parte din omenire , indiferent daca ele sunt sau nu sunt create de om .

        • Domnule profesor, va multumesc pt. linkuri, a fost o lectura excelenta,spre rusinea mea, sincer chiar nu stiam ca ati abordat in trecut si problemele respective!!!!
          Tot cu sinceritate, de asta data mi-am facut temele, asa ca am acum suficienta munitie ca sa-i combat pe eco-sceptici si fanaticii lor sustinatori;tin minte ca anul trecut fiind intr-o croaziera pe Adriatica si Egee am avut ocazia sa dezbat cu un francez specialist in robotica eco-sceptic si pro Malthus(cam paralel cu multe, din pacate pt. el) si, fara sa cunosc atunci amploarea studiilor si preocuparilor d-voastra, i-am recomandat sa citeasca ceea ce sustineti( nu cred ca a facut-o ,dar totusi sint bucuros ca am avut o referintza solida pt. argumentele mele!!).
          Cu mult respect,va multumesc din nou si..
          PS: cred ca ati fi putut sa-i dati in judecata pe Panin&comp, din pacate, atit de multa nesimtzire e parca tipic romaneasca;si ne mai miram ca avem liderii pe care-i avem…..Multa scirba!!!!

          • cred ca ati fi putut sa-i dati in judecata pe Panin&comp

            Nicolae Panin este acum academician, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române. Nu te poți pune prea ușor cu academicienii români :-)

            • Domnule profesor, nu pot decit sa replic:este parca TIPIC romanesc!!!!!!!!!!!!
              Incredibil, dar adevarat!!!!!!
              Sa mai zica cineva ca Romania nu e cu adevarat tara tuturor „posibilitatilor”!!!!!!!!!(adica ale celor cu tupeu, pile, cunostinte si relatii,0 caracter…)
              Inca ma mir, desi n-ar trebui!!
              Cu mult respect, toate cele bune!!!!!!!!

        • ,,Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent?”
          Omeirea nu trebuie sa se ingrijeasca de asta .,,De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
          26. Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? ” Omenirea trebuie sa aibe o singura grija ; sa traiasca asa cum ne invata Dumnezeu . Poruncile si fericirile . Restul e mindrie in stare pura .

          • ,,Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent?”

            Problema nu e daca poate pamintul suporta, problema e daca populatia poate suporta acea aglomeratie si saracie , deoarece se eludeaza intrebarea esentiala: cine defineste ce inseamna „decent” ?
            Ati vazut vreodata o Avicola ? Gainile alea sint hranite si vaccinate si ingrijite si protejate de pradatorii naturali in conditii mult mai decente decat ar avea de capul lor, in lumea libera , darwinista , concurentiala si selectiva , nu ?

            In momentul in care cineva isi si va propune „sa salvam omenirea” sau „planeta” , amintiti-va de Avicola.
            Indiferent ca propunerea vine de la Malthusieni, de la alti „eni’ si „isti” sau de la diversi purtatori de cuvant ai lui D-zeu. Toti si fiecare dintre ei vor sa conduca si va invita intr-o Avicola. Mai demult va bagau cu japca.

      • Harald,domnule am inteles, nu cred ca de asta data e nevoie de atacuri la persoana.
        Eu, sincer, CHIAR NU stiam daca Malthus are sau nu dreptate 100& am mers o vreme ca o oaie docila, e adevarat, fara sa ma documentez pe firul narativ al eco scepticilor crezind ca intr-adevar de la un anumit nr. resursele planetei nu vor ajunge pt o crestere radicala a populatiei globului.
        Cel putin, tema principala a firului lor narativ m-a captat:” daca toti vor sa consume asa cum consuma un american mediu, atunci planeta va deveni nelocuibila”+ „documentare” peste „documentare” care pareau prea veridice, prea realiste cu gramada de „dovezi” cu care veneau;deci,pt cineva care nu e in domeniu si nu are cunostinte de specialitate ca domnul Crânganu e usor sa crezi;people are gullible.Nu toti sint prosti, doar ignoranti, cum am fost eu inainte sa incep sa citesc articolele domnului Crânganu anul trecut.
        Pe de alta parte, ati omis esentialul: pina la urma, dat fiind avalansa eco scepticilor de pe piatza, se pare ca exista interese la nivelul celor mari si puternici si NU conteaza adevarul, conteaza ce vor ei sa ajunga pe piatza si o populatie mai mica poate fi mai usor de controlat si de prostit.
        Dar ma rog, pina la urma e parerea mea bazata pe some facts.S-ar putea sa ma insel.

        • Pe termen scurt n-ai suficienta putere iar pe termen lung oricum mori deci nu mai conteaza. Te consumi inutil . Tema e artificiala , falsa, nu ne intreaba nimeni nimic cand se iau decizii macro si nici nu e nevoie de acceptul tau. E preferabil dar nu indispensabil. . E praf in ochi. Nu salvarea planetei si nici a omenirii nu este motivul ori scopul. Scopul e ala repetat de Harald, sa te tina dependent si prost si focusat pe tinte false . Ceea ce nu e neaparat rau daca tot ai fost nascut in meniu.

      • Harald PS: Eu, din instinct parca nu am fost cu adevarat convins in adincul fiintei mele de pro malthusieni, dupa cum acestia la pachet cu eco-scepticii( de la cel mai de sus nivel, nu cei pacaliti si deveniti idioti utili) manipuleaza bunele intentii ale oamenilor ignoranti care, de buna credinta, fara nici o culoare ideologica isi doresc un viitor sigur,mai bun; pina la urma e vorba despre manipularea unor instincte umane primare si ar trebui sa reflectati mai mult daca exista sau nu niste interese oculte care doresc ca aceasta manipulare sa aiba succes si de ce anume.

        • Nu se pune problema despre convingerile nu stiu cui, astea conteaza secundar, adica sociologic si politic. Pentru a afla ce si cum sint importante alte criterii, sa intelegem realitatea dpdv stiintific, real, nu propagandistic, la tema sa indentificam problemele legate de clima, poluare scl si sa cautam/finantam solutii pentru a le rezolva. Daca e ceva de rezolvat in privinta climei, unii credem ca e o tema falsa, daca e de rezolvat in privinta poluarii, problema reala.
          Toata povestea climei terestre e acoperita de o ceata propagandistica generala – azi am aflat ca refugiul x din Alpii francezi ar fi fost inchis din cauza „schimbarilor climatice”. Nu s-a spus nimic despre stabilitatea si fisuratia rocilor pe care era fundat refugiul aflat pe o vale (o morena laterala? o treapta glaciara?, situatii care schimba imediat datele fundatiei cladirii, dar n-am vazut o fotografie mai larga…) – foarte usor de propagat/vindut in presa cu efecte imediate.
          E la fel cum unii latra la noi despre desertificare. Pai am aflat despre zone predispuse la desertificare in Romania inca din clasa a 4 a. Ba in Cimpia de Vest, ba prin Dolj. Ne-a spus invatatoarea. Si, zau, sint multi ani de-atunci, respectivele zone au putut fi irigate si sint partial fertile inca din anii ’80. Se poate face mai mult pentru ele? Da. Merita? Merita anume ce? S-ar subintelege agricultura. Pai sa vedem daca e rentabil sa plantam o cultura potrivita si vorbim apoi. Insa scandalul in mintea oamenilor e(ra) deja ponit, ne ia dracu ca se schimba clima.

          Nu credeti pe nimeni! Cititi si judecati cu propria minte! Nu exista convingeri in stiinta, exista doar date si interpretarea lor. Cu siguranta veti gresi, e firesc sa gresiti de mai multe ori decit veti avea dreptate.
          Stiinta nu e un concurs de popularitate iar dl Profesor Crânganu nu candideaza la vreun concurs de gen, domnia sa si-a cistigat o notorietate unica, cred, in spatiul public de limba romana tocmai prin sustinerea si argumentarea unor pozitii in raspar cu propaganda celor 97% care… S-ar zice niste pozitii in general nepopulare. Asa, si?

          Nu exista fani in stiinta decit pentru morti, intre vii concurenta e feroce. In toata competitia asta pentru sustinerea unor teorii exista partizanate, tendinte, politici, ralieri, imfamii. Judecati cu propria minte. Nu e neaparat comod insa va sinteti dator dv insiva! N-a zis nimeni ca e usor insa poate fi unic de frumos.

          • ,,Cititi si judecati cu propria minte!”
            Da . Numai ca pentru asta e nevoie de o minte instruita . O minte inteleapta . Iar intelepciunea nu o dobindeste nimeni din studiile lumesti . Sursa intelepciunii este Sfinta Scriptura . Aceasta este indrumarul pentru viata lasat omului de catre Dumnezeu .
            Dumnezeu nu ne indeamna nicaieri sa ne concuram ci sa ne iubim . Concurenta naste ura si risipa .

      • Foametea din Irlanda a fost provocata si de neglijenta rusilor si administrarea cursului Dunarii Inferioare, ceea ce a dus la micsorarea capacitatilor de transport(export) naval a grinelor romanesti. De asta UK s-a implicat in Razboiul Crimeei si au sustinut infiintarea Comisiei Europene a Dunarii, luind monopolul Rusiei pe administrarea fluviului. (Cred ca stiti ca dupa razboiul din 1828-1829, rusii faceau ce voiau in tarile noastre si pe cursul Dunarii.)

      • Incredibil ce scrie in linkul respectiv; o veste care nu prinde bine pt. oligarhii rusi care controleaza petrolul si gazele.
        Oare se vor putea reprofila?
        F. interesant, va multumesc!!!

    • „DAR CE se va intimpla cind rezervele de petrol ( si de gaz) se vor termina?”
      Orice. Aceia care vor trai acele timpuri se vor adapta sau vor pieri , unii sau toti , care-i problema.
      Hai sa presupunem ca in 5 sau 50 sau 500 de ani se termina hidrocarburile. Revenim la epoca de piatra , cei care supravietuim . Oricum nu putem face nimic in privinta asta. Regenerabilele sint visuri umede pentru prosti. Fara petrol si gaze nici regenerabilele nu functioneaza. Ai nevoie de industrie siderurgica sa faci cable , moristi si panouri si sa le tii in functiune. Sa produci ciment pentru betoane. Etc.

      Cand se vor termina, vedem noi atunci. Nu exista solutie la schimbarea catastrofica a climei si nici la disparitia unor resurse esentiale. De energie si hrana. Va disparea civilizatia tehnologica , asta se va intimpla. Si se va petrece selectia naturala. Si cu Malhus si fara el e tot un drac.

  11. Un alt exemplu de deficit de înțelegere: energie vs. putere

    Deși definițiile specifice ale energiei și puterii sunt predate în liceu, apare, din păcate, de multe ori o confuzie între cele două noțiuni, care trădează o ignoranță a fizicii elementare și prezența unui deficit de înțelegere.

    Energia este un scalar, care, în fizică, este acea cantitate descrisă doar prin mărimea sa; volumul, masa, densitatea, timpul și viteza sunt alți scalari omniprezenți.

    Puterea măsoară energia pe unitate de timp și, prin urmare, este o rată (în fizică, o rată măsoară schimbarea, de obicei în timp).

    Instalațiile care generează electricitate sunt numite în mod obișnuit centrale electrice (power plants), dar puterea este pur și simplu rata de producere a energiei sau de utilizare a energiei.

    Puterea este egală cu energia împărțită la timp: în unități științifice, se măsoară în watt = joule / secundă

    Energia este egală cu puterea înmulțită cu timpul: 1 joule = 1 watt x 1 secundă.

    Din nefericire, citim de multe ori că „o centrală produce 1.000 MW de electricitate”, dar chestia asta este imposibilă. O centrală poate avea o putere instalată de 1.000 megawatt, adică poate produce electricitate la această rată, dar făcând asta, ea generează 1.000 MW-h (megawatt pe oră), adică 3,6 x 10^12 joule într-o oră (1.000.000.000 watt x 3.600 secunde).

      • În limba engleză, ca și în franceză, există două noțiuni înrudite, dar nu identice.

        Speed (vitesse) este o mărime scalară care se referă la cât de repede se mișcă un obiect (de ex., 100 km/oră). Fiind un scalar, are numai magnitudine.

        Velocity (vélocité) este o mărime vectorială, care se referă la rata cu care un obiect își schimbă poziția. Ca vector, are magnitudine și direcție.

        De exemplu, Darcy velocity (vélocité) caracterizează vectorial deplasarea apei subterane. Are magnitudine, de ex. 1 cm/an și direcție (apa curge întotdeauna de la potențial hidraulic mare la potențial hidraulic mic sau, mai popular, de la deal la vale).

        Limba română nu are aceste diferențieri și folosește termenul viteză și pentru mărimi scalare și pentru mărimi vectoriale.

        Sensul pe care l-am folosit în comentariul meu este de speed (vitesse), adică o mărime scalară.
        La limită, s-ar putea introduce un adjectiv diferențiator: viteză (scalar) și viteză orientată (vector).

    • ,,Puterea este egală cu energia împărțită la timp ”

      Va rog sa imi spuneti cu ce este egala puterea acolo unde nu exista timp . Adica acolo unde exista vesnicia . M-ar ajuta sa inteleg astfel puterea lui Dumnezeu .

      • Ați citit răspunsul meu de mai sus despre dictincția între speed (vitesse) și velocity (vélocité)?

        Limba română folosește numai termenul viteză, pe care-l tratează ca velocity, având caracter vectorial.

        Pentru ca să apară și sensul scalar, aș propune traducerea prin iuțeală pentru speed (vitesse). Iar velocity ar fi tradus prin viteza românească. Dacă acceptați, asta v-ar satisface, probabil, aprehensiunile legate de definiții.

      • majoritatea vitezelor sunt scalare; de exemplu viteza cu care ne creste sau ne scade valoarea contului bancar, viteza cu care variaza temperatura sau concentratia unei substante, etc
        chiar si viteza de deplasare poate fi scalara, de exemplu viteza de curgere a unui fluid printr-o conducta, care e functie de debit si presiune

  12. Un alt exemplu de deficit de înțelegere: efectul de seră

    Atmosfera terestră absoarbe radiația solară (cu lungime de undă scurtă) și o emite în spațiu (cu lungime de undă mai lungă). Fără această reacție, temperatura la suprafața Pămîntului ar fi -18°C, adică planeta ar fi permanent înghețată (permafrost).

    Gazele-urmă, în special CO2 și CH4, schimbă balanța radiaței terestre prin aborbirea unei porțiuni din enegia infraroșie emisă în spațiu. Acest fapt permite existența apei lichide, a cărei evaporare plasează vaporii de apă (un alt gaz care absoarbe radiația infraroșie) în atmosferă. Rezultatul final este o temperatură terestră la suprafață cu 33°C mai mare decât ar fi în absența gazelor-urmă și a vaporilor de apă. Adică, se obține o temperaturp medie globală de 15°C care suportă viața în multe forme.

    A numi acest fenomen natural „efect de seră” este o analogie înșelătoare, pentru că, într-o seră, căldura prezentă nu este datorată doar pereților de sticlă care o înconjoară, prevenind evadarea unei porțiuni de radiație infraroșie, ci și lipsei curenților de aer.

    În contrast, „efectul de seră” natural este cauzat numai de interceptarea unei mici porțiuni a radiaței emise de către gazele-urmă și vaporii de apă, în timp ce atmosfera globală rămâne într-o mișcare constantă, nerestricționată, și adesea violentă.

    • Efectul de sera, ca si termen folosit , nu are referire stricta la ceea ce se intimpla intr-o sera oarecare . Efectul de sera se refera la ceea ce ati aratat iar denumirea nu face decit sa creeze o imagine in mintea cititorului , nu o procedura .Nu putem pune semnul egal .

    • aveţi dreptate, numai că e un pic mai complicat: grosul efectului este dat de vaporii de apă, iar CO2 are o influenţă după virgulă prin concentraţia redusă, cel mult ca un efect de pârghie, un articol în acest sens ar fi https://arxiv.org/pdf/2004.00708.pdf
      modelările utilizate sunt sub-grade, pentru că fizicienii buni sunt ori la CERN ori fac bombe, laseri, sau alte chestii mai interesante (Big-Bang Theory)

      totuşi, se pot face, fără a intra în detalii de calcul, unele aprecieri după rule-of-thumb:
      -grosul reglajului termic este realizat de ciclul apei în natură
      -este mai probabil că schimbarea antropică a suprafeţelor locuite şi exploatate să inducă un efect de încălzire cu un ordin de mărime mai mare decât concentraţia CO2 din atmosferă
      -o zecime de grad creştere de temperatură duce la evaporări de apă care deşertifică unele locuri şi inundă altele

      Morala este că, dacă am putea ajunge peste noapte la net-zero CO2, fără să ne schimbăm obiceiurile, am putea ajunge să constatăm că sursa schimbărilor climatice este habitatul uman, betoane, asfalt, acoperişuri, suprafeţe agricole, drumuri… pot bănui că astfel de analize există, dar… proşti, dar mulţi versus mulţi, dar proşti, vorba lui Lăpuşneanu: capul lui Moţoc (red herring)

      • Habitatul uman nu ocupă nici măcar 1% din suprafața planetei.

        70% din suprafața planetei e acoperită de oceane, asta e partea pe care propaganda ecologistă o uită. Numai când e vorba de plastic, atunci își aduc aminte ecologiștii și de oceane, însă atunci ignoră miile de enzime și sutele de specii de bacterii care descompun plasticul.

        ”Sursa schimbărilor climatice” este Soarele și variația parametrilor orbitei Pământului.

        Ce înseamnă ”o zecime de grad creştere de temperatură”, când diferența de temperatură de la zi la noapte e de 10-15 grade, iar aceeași zi din calendar, în ani diferiți, înregistrează adesea diferențe de temperatură de ± 8-10 grade?

        Efectul de insulă termică urbană se discută de ani întregi, el există, este real, însă suprafața acoperită de orașe este nesemnificativă, la scara întregii planete. România e practic o țară pustie, dar asta e mai greu de înțeles pentru bucureștenii care ies din oraș doar 3 săptămâni pe an, când se duc în Grecia.

        Există ”efect de seră” în Frankfurt sau în Londra, am dat în mod repetat exemple concrete în anii trecuți, dar la Piatra-Neamț sau la Alba-Iulia nu există niciun fel de ”efect de seră”, iar efectul de insulă termică urbană e destul de modest și el.

        • habitatul uman acoperă cam 20% din uscat, including croplands, iar acestea au efecte, e.g. dust bowl…
          o mărime medie nu se compară cu volatilitatea mărimii respective în intervalul de măsură
          altceva am semnalat dpdv corelaţii… dar şi Soare & orbita pot fi o credinţă modernă :)

          • Lozinci progresiste americane: ”croplands, dust bowl” și alte asemenea inepții.

            O mărime medie la scară planetară e o aberație în sine, marja de eroare poate fi oricât de mare. A propos, ”zecimea de grad” te-a dat de gol :)

            • iute sari la concluzii:
              tehnologiile agricole permit o utilizare mai eficientă a terenului, necesarul mediu per capita scăzând continuu, cum remarca şi autorul articolului
              https://en.wikipedia.org/wiki/Dust_Bowl
              https://www.carbonbrief.org/explainer-how-do-scientists-measure-global-temperature/
              nimic politic, nimic în răspăr cu ce susţine şi dl Crânganu, dimpotrivă:
              dacă compari ce susţine articolul citat de pe arxiv cu graficul de temperatură din ultimul link se cam corelează la cca +0.5C, nu mai mult…
              e o explicaţie mai lungă legată de zecimea de grad
              dar, dacă zici că m-a dat de gol, pesemne că ai deja o opinie fermă… şi suficientă
              PS Soarele şi orbita au efect cumulat în iradierea solară, care şi asta a putut fi determinată istoric, şi care a variat în ultimii 1 milion de ani într-un interval de 1.4 W/m2… ar fi trebuit să fie dublu ca să explice 0.5C creştere de temperatură
              e ultima dată când îţi răspund, pentru că reacţionezi ofuscat, iar un astfel de ton nu e propice unui schimb de idei

          • @xyz – ai determinat tu că:

            ”Soarele şi orbita au efect cumulat în iradierea solară, care şi asta a putut fi determinată istoric, şi care a variat în ultimii 1 milion de ani într-un interval de 1.4 W/m2” ?!

            Când a fost asta, pe vremea când îți spuneai @ClaudiuS sau pe vremea când îți spuneai @DanielS ? :)

            Nu e nevoie de niciun schimb de idei. Când vii cu pretenția că deții datele privind iradierea solară pentru ultimul milion de ani, poți să-ți păstrezi liniștit ideile, nu se supără nimeni :) A fost ”determinată istoric”? Când a început istoria pentru tine, în urmă cu 1 milion de ani? :)

            Există evenimente mult mai recente, gen 8.2-kiloyear event sau Younger Dryas, ale căror cauze nu le cunoaștem, iar în ultimii 6.000 de ani tendința cumulată a fost de răcire a planetei, însă tu pretinzi că știi datele privind iradierea pe ultimul milion de ani și mai și scrii despre ”opiniile ferme” ale altora? Are you for real? :)

      • @xyz – găsești aici un rezumat simplu, pe înțelesul tuturor, privind ciclurile de 21.000 de ani, 41.000 de ani și 100.000 de ani, cele care determină epocile glaciare:

        https://www.brown.edu/news/2017-01-26/iceages

        Cumulat cu înclinația variabilă a axei Pământului, între 22 și 25 de grade, asta duce la o variație a iradierii de peste 20%. Pentru un punct anume, de exemplu la Cercul Polar de Nord în luna iulie, valoarea orientativă e 500 W/mp ± 50 W/mp, asta însemnând o amploare maximă a variației de 100 W/mp, între minim și maxim (deci între 450 și 550 W/mp în valori efective).

        Cei 1,4 W/mp din povestea ta reprezintă de vreo 70 de ori mai puțin decât variația reală. Și asta pe intervale mult mai mici, de zeci de mii de ani, în niciun caz pe 1 milion de ani.

          • Articolul acela e despre Holocen. Holocenul este ultimul milion de ani pentru tine? Rezultatul la care ajunge acel articol e o variație de 1,5 W/mp pe intervale de câte 10 ani, nu pe un milion de ani. Pe un milion de ani se depășește garantat 100 w/mp și poate chiar 200 W/mp.

            Găsești în graficul următor exact ce scriam mai sus: tendința generală pe ultimii 6.000 de ani este de răcire a planetei, chiar dacă pe ultimii 325 de ani a fost încălzire. Epoca industrială nu a început la 1695, încălzirea modernă atunci a început.

            https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/Holocene_Temperature_Variations.png

        • -ciclurile Milancovici nu explica ce se petrece pentru că suntem într-o perioadă în care excentricitatea orbitei Pământului este în scădere, şi, oricum, se petrece pe o scară de timp cu 2 ordine de mărime mai mare (suntem cam la mijlocul între maximul şi minimul de excentricitate)
          -axele şi perioada orbitale sunt invariante, iar excentricitatea este marginal influenţată de Jupiter şi Saturn
          -ştiam de această teorie, şi nu sunt nick-urile menţionate
          -păcatul rezumatelor simple, pe înţelesul tuturor, este cel semnalat de Dl Crânganu: deficitul de înţelegere…sorry
          Vehemenţa Dumneavoastră este demnă de cauze mai bune

          • @xyz – vehemența mea e determinată de minciunile tale. Pe care le-am mai întâlnit scrise aici de 50 de ori, le-am mai demontat de 50 de ori, însă apare întotdeauna câte un nickname nou care nu știe absolut nimic despre nickname-urile vechi, însă repetă exact aceleași minciuni.

            E falsă însăși referința de la care pornește toată teoria ta încălziristă: la 1695 era cel mai rece moment al climei din ultimii 10.000 de ani. Chiar și răcirea bruscă provocată de 8.2-kiloyear event nu a fost atât de severă ca aceea de la 1695, pe care încălziriștii o folosesc drept punct de referință, de parcă ar reprezenta media. Studiază graficul ăsta cât timp e nevoie, până îl înțelegi:

            https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/Holocene_Temperature_Variations.png

    • interesant, dar ch4 se masoara in ppb, adeca parts per billion. cum se poate constata in mod serios ca asa e si nu altfel?

  13. Sunt de acord să trecem la energie regenerabilă nu din motive ecologiste ci doar pentru a scăpa de dependența de regimuri autoritare, nebune care hărțuiesc milioane de oameni. Dacă trebuie să merg mai mult cu bicicleta sau cu troleibuzul pentru a slăbi hoardele de orci de la est și pentru a nu hrăni cuibare de radicaliști islamici din golf o voi face cu cea mai mare plăcere. Este pentru prima oară când sunt de acord cu folosirea in masă a energiilor regenerabile și dezvoltarea surselor alternative. Da e bla bla bla cu codoiul dar atat timp cât solul din grădina ta nu conține petrol ar trebui să depui eforturi maxime pentru a capta ceea ce este: vânt, soare, fisiune nucleară, flux-reflux, geotermale, hidro etc. Și trebuie să facem asta știind că cu fiecare litru de benzină ars de tine să îți cari fundul obez până la mac se alimentează ideologii care omoară oameni nevinovați, țin popoare întregi în lagăre de concentrare, castrează femei în numele unui prieten imaginar. Confortul și progresul de care ne bucurăm acum este la fel ca și confortul deținătorilor de sclavi din America sec. 17, 18, 19. Ne bucurăm de progres și închidem ochii la crime. Cine are petrol la el în curte să și-l folosească liniștit, cine nu are petrol să dezvolte surse alternative dar ieșite de sub cortina ideologiei și marketingului obsesiv. Mulțumesc profesorului Crânganu petru articole interesante și care instigă la gândire critică.

    • @Grigore – în luna ianuarie, panourile solare produc energie electrică timp de aproximativ 45 de minute pe zi, iar în iulie, timp de aproximativ 6 ore pe zi (la latitudinea și insolația din România).

      Vântul bate cel mult 25 – 28 % din timp, iar la peste 25 m/s eolienele oricum se opresc, pentru propria lor protecție. Dacă ai o mini-hidrocentrală, statul român îți facturează apa ”consumată” la un preț mai mare decât energia electrică produsă într-o centrală nucleară nouă.

      Dacă vrei un foraj geotermal în România, cu toate taxele și aprobările ajunge să te coste între 800.000 și 1.000.000 de euro, pentru că toate resursele minerale sunt ale statului și ți le vinde la ce preț vrea el. Iar dacă iei o roabă de cărbuni dintr-o mină abandonată, același stat român își face dosar penal pentru furt calificat. De ce? Ai ghicit, pentru că toate resursele minerale sunt ale statului :)

      În concluzie, până la ”regimuri autoritare, nebune care hărțuiesc milioane de oameni”, nu cumva politicile statului român sunt adevărata problemă?

    • Degeaba solul din gradina ta contine petrol/gaze, daca Bombonel a privatizat sectorul cu vinzarea rezervei de hidrocarburi din sol; eu am pamint intr-o zona bogata in astfel de chestii si nu am voie sa extrag nimic; doar strainii au voie!
      De altfel, vechile teorii cum ca hidrocarburile sunt un fel de rasina produsa de scoarta au reaparut si sunt oameni de stiinta care declara ca vechi zacaminte epuizate, au redevenit atractive. Nimic nu este epuizabil, in afara de paduri si carbuni, se pare.
      Asa o fi?

      • Degeaba solul din gradina mea contine apa . Daca vreau sa constuiesc un put din care sa folosesc apa trebuie sa platesc la ,, Apele Romane ” . Pentru apa ce o da Dumnezeu oamenilor trebuie sa platesc unor capuse ordinare . Inteleg sa ii platesc pe cei care administreaza apele de suprafata ( lacuri , riuri , ….) pentru ca le administreaza pentru mine . Dar apa din adincul solului ?! E in proprietatea institutiei ,, Apele Romane ” ?! O administreaza / ingrijeste ei ?
        Inepuizabila , probabil , este prostia si fudulia umana …..

        • Gradina dvs nu exista. Nu este a dvs. Este o parte din proprietatea comuna numita teritoriu national. Acea mica parte o administrati partial si temporar dvs. Nu va apartine. Statul e cel care v-a dat-o in folosinta si va numeste pompos si inexat „proprietar”.
          Nu exista proprietate absoluta si eterna.
          Statul va taxeaza ca sa va apere de agresori si ca sa plateasca contributiile la organizatiile internationale fara de care nu ati putea accesa internetul.
          Daca nu va convine apartenenta la o comunitate sinteti liber sa o parasiti dupa ce platiti cheltuielile comunitatii cu persoana dvs.

          • Statul român taxează pentru că poate, nu de altceva.

            De cele mai multe ori, promotorii unor astfel de teorii sunt pur și simplu slujbași ai statului român, în serviciile secrete. Pentru ei și pentru pensiile lor speciale ia taxe statul român, nu pentru ”accesarea internetului”.

            În lumea oamenilor normali, statul e al cetățenilor, nu invers. În neo-stalinismul românesc, statul se crede iarăși stăpânul cetățenilor. Numai că de data asta nu mai aveți tancurile sovietice la dispoziție, așa că s-ar putea să aveți unele surprize, ca să zic așa :)

            • Aveti si vreun exemplu de Stat in care cetateanul proprietar de gradina face si impune legile proprietatii , ale monopolurilor de Stat si taxarea ?
              Dupa cunostintele mele lucrurile aste le fac si le impun reprezentantii Statului .
              Imi permit sa va reamintesc ca cetateanul isi manifesta suveranitatea prin…. reprezentanti.
              Asadar o fi Statul al „cetatenilor” dar face ce vrea reprezentantul, nu ce vrea cetateanul.
              Alternativa e anarhia dar nu aveti libertate de optiune decat teoretic, abstract , ca exercitiu mental.

            • „Statul român taxează pentru că poate, nu de altceva.

              De cele mai multe ori, promotorii unor astfel de teorii sunt pur și simplu slujbași ai statului român, în serviciile secrete. Pentru ei și pentru pensiile lor speciale ia taxe statul român, nu pentru ”accesarea internetului”. ..”

              Aveti nevoie si de Stat deoarece va trebuiesc serviciile si Servicile lui. Va sint indispensabile.
              Faceti un exercitiu de imaginatie in care nu exista Statul , o lume in care dvs forati in gradina pina va intalniti in centrul pamintului cu ala care foreaza si el in gradina lui din China..
              Sau incercati sa va puneti de acord cu alti 2 milioane de conducatori auto pe care parte a drumului sa se circule. Sau cat costa kilul de cartofi.

              Aveti nevoie de Stat din doua motive: comunitatile numeroase nu se pot auto-organiza si auto-administra , obiectiv, iar al doilea motiv este urmatorul: comunitatile tribale sedentare adica relativ stabile pe un teritoriu au fost invadate si exterminate sau asimilate de comunitatile mai numeroase organizate -deci mai puternice- in formatiuni…. proto-statale si statale. Adica formate din populime si elite.
              Elita comanda iar populimea executa. Ca sa fie bine sa nu fie rau.

            • @ Alsa 29/05/2022 At 22:01

              Cele mai adinci foraje efectuate vreodata (a fost si aici o competitie intre USA si URSS) sint ceva peste 12 km. Costurile si uriasele dificultati tehnologice au oprit competitia pentru multi ani de-aci inainte. De nu pentru totdeauna.
              In nici un caz nu se poate vorbi despre o intilnire a unor foraje de felul celor pe care le descrieti, sint aproape sigur ca asa nu este ceva realizabil indiferent de „tehnologiile viitorului” date fiind temperaturile si mai ales presiunile intilnite deja la acele adincimi.
              Cu siguranta Wikipedia are un articol despre asta :)))

              N-a spus nimeni ca nu e nevoie de stat. Discutia de avut este ce face statul, cit de bine o face si cit ne costa pe noi, contribuabilii.

            • :) 29/05/2022 At 22:44

              Am uitat sa scriu ca cea mai adinca sonda forata in Romania a atins 7025 m si s-a reusit si extragerea unei carote de la adincimea aceea. Baicoi, 1984 cu utilaj preponderent romanesc.

            • „În lumea oamenilor normali, statul e al cetățenilor, nu invers.”

              Asa este. E al dvs dar nu va puteti folosi de el . Il conducem noi si va dam ce vrem si cat vrem cand vrem noi. Dar e al dvs, aici aveti dreptate. Si pentru linistea si confortul dvs existential chiar va oferim posibilitatea sa alegeti din 4 in 4 ani care dintre noi sa va faca ce v-am descris mai sus: eu, sau tovarasul meu de afaceri.
              Welcome to the real world.

              Dvs ca proprietar al Statului puteti face un singur lucru: in momentul in care percepeti ca nesatisfacatoare firimiturile pe care vi le aruncam si/sau asteptarile pentru viitor, puteti incerca a schimba conducerea adica sa veniti dvs in locul nostru si sa faceti exact ce facem noi. Deoarece sistemul nu-l poate schimba nimeni. Decat in mai rau.

            • @Stoian – schimbarea lui Ceaușescu cu Iliescu nu a fost în niciun caz o schimbare în rău. Iar Iliescu avea nevoie de legitimitate populară, așa că a schimbat în bine o mulțime de lucruri.

              Stalinismul lui Ceaușescu devenise anacronic, vremurile se schimbaseră, dar el nimic: ”Batman, Batman” :)

              Cu vreo 10 ani înainte de asta, optimismul bunicului era molipsitor: ”comuniștii se omoară întotdeauna între ei”. Asta fusese regula pe care o extrăsese el din istoria pe care o trăise și s-a dovedit corectă :)

          • Sint perfect de acor cu dumneavoastra . Cu citeva exceptii .
            Pentru mine statul reprezinta suma cetatenilor . Ceea ce este diferit de institutiile statului . Dumneavoastra cind spuneti ,, stat ” eu ma gindesc de indata la institutiile statului .
            Cu ultima fraza nu pot fi de acord . Pot pleca oricind din Romania sau din localitate fara sa platesc un sfant .

            • Nu exista o suma reala a cetatenilor. Din cauza ca niciunul dintre cetatenii pe care-i artificial insumati nu este intrutotul de acord cu „suma”, cu ce urmeaza dupa semnul „=” .

              E o subsumare abstracta. Institutiile Statului sint unelte pe care constuentul le-a considerat necesare intru infaptuirea menirii Statului , a scopului existentei sale.
              La rindul lor institutiile sint abstractiuni populate cu oameni, cu cetateni. Se decid si se implementeaza diverse politici „in numele” institutiei , al Statului si al cetateanului reprezentat.
              Dvs plecati at will deoarece va permit Statele in conditiile stabilite de State. Cel din care plecati si cel unde mergeti.
              De platit platiti si cand traversati strada , atita doar ca nu stiti.

            • ” Pot pleca oricind din Romania sau din localitate fara sa platesc un sfant .”

              Ati platit anticipat sau veti plati ulterior dvs ori urmasii dvs iar daca nu aveti urmasi vor plati urmasii celor care au. S-au ocupat Statele de acest aspect atunci cand in numele dvs au semnat Tratate de libera circulatie. Platile se fac de la bugetul de Stat pe de o parte, iar pe de alta sint consecinta unor contracte economico-financiare .

        • @Alsa – de o formă oarecare de stat este nevoie, însă Statul (scris cu S mare) făcea parte din repertoriul lui Adrian Năstase. Căruia i se spunea Însuși, avea portretul pe perete în fiecare sediu de prefectură, dar tot a făcut un pic de închisoare când a început să se creadă el însuși ”Statul”.

          Prin urmare, discuția de față nu e despre stat sau despre necesitatea lui. Discuția e de fapt despre tine, cel care te crezi statul. But guess what? Fostul colonel Trosca se credea și el statul, iar acum are un monument frumos în Drumul Taberei :). Nu te poate împiedica nimeni să te crezi însuși statul și nici să-i faci monument lui Trosca, dacă ții neapărat. Dar faptele au consecințe, după cum a descoperit chiar el :)

          • Vezi dumneata, Statul suntem toti in diverse masuri. Eu pot fi intr-o pozitie, intr-o functie care-mi permite mai multa influenta asupra vietii dumitale si a altora . Sau nu. Dumneata poti fi la fel intr-o pozitie oarecare in sistem iar „simplu cetatean” este tot o pozitie in sistem.
            Ideea este ca toti si fiecare avem o pozitie, o functiune necesara si indispensabila functionarii sistemului . Si depindem toti unii de ceilalti. Se poate eventual discuta despre meritocratie si Politica dar noi ca „simpli cetateni” contribuabili la si beneficiari ai sistemului nu putem evalua , perceptiv deci subiectiv , decat rezultatele leadershipului, nicidecum buna-intentie, buna-credinta si / ori competenta lui.
            Ca sa citez un ilustru necunoscut: „avem aceleasi drepturi dar alte obligatii”.
            Parerea mea este ca articolul si pagina d-lui Profesor nu si-au propus a deveni un seminar de stiinte politice.

            • Părerea mea este că avalanșa de nickname-uri noi care au devenit brusc interesate să promoveze rolul statului este mai mult decât suspectă.

              Dl.Crânganu a dovedit în repetate rânduri că se află mult peste nivelul celorlalți autori de pe platforma asta. E oarecum deplasat să stabilească altcineva ce pot și ce nu pot deveni articolele pe care le scrie.

  14. „monumente al propagandei „verzi”, genial spus. Nu doar ca astazi suntem martorii acestor „monumente” ale propagandei, ci suntem si martorii unor „monumente” de prostie care ne inconjoara din toate partile. Toti acesti indivizi cu pretentii de mari ingineri au mintea spalata de propaganda si nici nu incearca sa inteleaga sau macar sa creada ce spun. Este un peisaj dezolant si „arid”, la fel cum sunt campurile acelea cu centrale eoliene.

  15. Am o amintire despre deficit de intelegere. Ma rog, aici sub forma de naivitate cu o ganga de prostie.
    O vecina, dactilografa, vine extaziata la noi si-i spune mamei:
    – doamna, uitati ce verigheta noua de aur am cumparat la pretul … (suspect de mic, nu-mi aduc aminte exact). Mi-a vindut-o cineva in gara, mi-a facut si proba ca e aur. Dumneavoastra lucrati la laborator, ce spuneti?
    Am simtit ca mama ascute cutitele. Zice:
    – ce proba v-a facut?
    – a pus-o pe o bucata de hirtie in bataia razelor de soare si mi-a demonstrat ca e aur pentru ca doar daca e din aur lumina se concentreaza intr-un punct in interior!
    Eu eram mic, prin gimnaziu, cred, (nu faceam eu diferenta intre un bronz, o alama, un aliaj antiscintei) dar tot mi s-a parut o explicatie aiurea. Mi-aduc aminte ca acum ca mi-a trecut prin imediat intrebarea: ce are geometria obiectului cu faptul ca e sau nu din aur?
    Mama a fost mineralog si stia carte multa (iar laboratorul avea o foarte puternica sectie de chimie, pe linga alte sectii), lucra chestii mult mai complicate decit un biet aliaj de ce-o fi fost el, insa aproape sigur ii trecusera prin miini zeci de grame de bijuterii din „aur de trompeta”. Ba chiar era iritata cind vedea bijuterii din ceea ce ea identifica instantaneu a fi „aur turcesc” si „aur sarbesc” (expresiile ii apartin). Si spune asa:
    – doamna, mie asta nu-mi pare a fi ce spuneti dar veniti miine la laborator si il verific. Stiti cum se verifica, nu-i asa?
    – nu.
    – e simplu, un aur care merita numele asta nu este atacat decit de foarte putine substante. Dar daca dumneavoastra sustineti ca e aur nu am nevoie de Apa Regala, vi-l bag in acid si daca e aur atunci n-are nimic. Daca insa e ce banuiesc eu ca e o sa arate rau dupa. Sau daca o scufund si-o las acolo verigheta dv o sa dispara.
    – nu puteti altfel?
    – doamna, nu am nevoie sa comand o analiza spectrala pentru asa ceva! Pot insa sa spal bine verigheta si sa picur acid pe ea si vedem ce se intimpla. Daca aveti noroc un bijutier v-o va putea lustrui la loc.
    – cum, doamna, daca am noroc?
    – exact cum va spun. Veniti miine la laborator si spuneti la poarta sa trimita pe cineva sa ma cheme.

    N-a venit iar eu banuiesc ca nu a fost un caz de deficit de intelegere, ba dimpotriva :))

    • Bijuteriile pentru oamenii de rind nu sint din aur ci din aliaje ce contin aur . In diferite procente . Cel mai intilnit este cel de 14 k ( 585 a mie aur ) . Adica , daca impart obiectul respectiv in 1000 de parti 585 de parti sint aur pur .) Prin urmare o bijuterie de 14 k are cu putin peste jumatate aur . Restul sint metale de alta natura .
      Cazul prezentat de dumneavoastra este unul de necunoastere si ignoranta . Avem libertatea ( de la Dumnezeu ) sa nu fim interesati de un domeniu sau altul al vietii . Dar si aceasta implica responsabilitate . Cum isi poate manifesta un om responsabilitatea in legatura cu un domeniu in care e necunoscator ?! Nu face pe desteptul cind se vorbeste despre acel domeniu . Cind nu aminformatii despre un domeniu anume ma informez sau nu ma implic .

  16. AFP, citat de Agerpres, scrie despre refugiul Pilatte din Alpii francezi,
    –––––––––––––––––-
    Este a doua oare când sunteți impostor și folosiți nickname-ul @Harlad pentru a plasa propagandă și spam.

    Data trecută v-am întrebat dacă mai aveți rușine.

    De data aceasta, vă anunț că nu mai puteți posta comentarii pe marginea articolelor mele. Acest site are nevoie să întrețină măsuri de carantinare a impostorilor pentru a eradica impostura și a proteja sănătatea mintală a cititorilor.

    Constantin Crânganu

  17. „Multi stiu, putini inteleg”
    De exemplu, veți ști că vremea este rea atunci când există ploaie, dar este posibil să nu înțelegeți de ce se întâmplă, asa si cu multe alte lucruri care se intampla in jurul nostru, clima si incalzirea globala.
    Stiutul se bazeza pe experiente, fenomene empirice in urma unor observari, etc,etc
    Intelegerea este un fenomen complex care necesita multe cunostiinte, important, punea acestor cunostiinte in contexul necesar astfel incat urmarile, actiunile care rezulta sa fie explicabile.
    Intrega industrie IT , se poate spune ca. 5 % inteleg ce se intampla, ca. 10 stiu ce fac iar restul doar aplica, inseamna ca stiu ceva dar nu inteleg cum se intampla, secretul functionarii algoritmilor fiind ceva similar cu „alchimia” iar cea care o practiva fiind „vracii moderi”,
    Când înțelegi, poți distinge, explica, interpreta și rezuma datele. ( cei 5 %)
    Când știți, puteți identifica, eticheta, lista, numi și reține date. ( cei 10 % )
    Stiu ca acum vor exista multe obiectii, algoritmii functionaeaza dupa legi matematice, da, asa este, cine intelege ?
    Un alt exemplu, mai tineti minte criza financiara 2007/2008 provocata printre altele de multe produse financiare extrem de dubioase puse la dispozitia pietii, multi stiau sa le aplice insa putini intelegeau cum acesta functioneaza, incepand cu cei care le cumparau , multi vanzatori neavand nici ei cunostiinte cum acestea intradevar functioneau.
    Cineva spunea, ca. 10 % stiu ce se intampla in spatele ecranelor/monitoarelor, iar 90 % nu stiu mai nimic insa aplica.
    Industria IT a fost si este catalizatorul acestor discrepante tot mai mari intre a stii si intelege, nu stim cum functioneata toate aplicatiile puse la dispozitia noastra insa le folosim, stim ce putem obtine in urma aplicarii acestora, de mai mult nefiind nevoie.
    Intre timp pentru aproape orice problemele exista o aplicatie iar daca nu exista probleme, industria le creaza artificial pt a putea pune la dispotie aplicatia pe masura, sa nu uitam, toata lumea doreste sa castige bani, la nevoie cu prostia altora.
    Aplicatiile sunt „moartea intelegerii”, incerca se rezolve probleme cu un efort mimim fara multe cunostiinte, sunt consumatorii acestor aplicatii.
    Nu aveti impresia cu cat evoluam technologic, lumea se tampeste si mai tare ?
    intelegera fenomenelor a ajuns sa fie concentrata doar in mainle a catorva.

    • Tocmai asta e problema, în ce privește ”clima și încălzirea globală”: o tabără politică are pretenția că ea știe cum să controleze clima și încălzirea globală, deși în realitate nu avem nici cunoștințele de specialitate necesare, nici cantitățile de energie necesare pentru a controla clima.

      Chiar dacă am avea respectivele cunoștințe și respectivele cantități de energie, nu avem acordul Spaniei pentru a-i aduce clima la nivelul climei din Polonia și nici acordul Poloniei pentru a-i aduce clima la nivelul celei din Suedia. Însă acea tabără politică nici nu e interesată de așa ceva, deci știe că minte. Acea tabără e interesată doar de puterea politică, acea tabără controlează deja Germania și mai trimite și postaci pe forumurile de limbă română, pentru a propovădui înțelepciunea Berlinului.

      În esență, exact ce făceau sovieticii în anii ’80, cu exportul lor de revoluție mondială, exact asta face Germania în prezent, exportă revoluție globală. Va avea la fel de mult succes cum a avut și URSS, în cel mult 4-5 ani regimurile neo-marxiste europene se vor prăbuși, exact cum s-au prăbușit și regimurile comuniste în 1989. Însă până atunci, sute de milioane de oameni din Europa sunt din ce în ce mai săraci, iar asta doar din cauza idiosincraziilor Berlinului. Ecologia e doar pretextul, obiectivul real e exact același ca pe vremea lui Stalin: controlul statului asupra cetățenilor și menținerea lor în sărăcie, că doar așa pot fi dependenți de stat.

      • @Harald
        Spre deosebire de comunism sau de alte ideologii politice, transformarea energetica este printre altele o strategie de dezvoltare economica – tinteste atragerea capitalului in investitii durabile, cercetare, modernizarea infrastructurii, productie componente, crearea de noi joburi pe plan local, sporirea securitatii energetice, samd. Ambele transformari -digitala si energetica- fac parte din noua revolutie industriala /4IR, iar daca tot am pierdut startul in domeniul digital, Germania si membrii UE si-au propus sa devina lideri in domeniul transformarii energetice. Evident, provocarea este mare, nu vad insa nimic rau in asta (dimpotriva). Sau considerati ca aici in UE, nu avem dreptul sa devenim lideri /in nimic, nu avem dreptul sa asiguram si noi copiilor un viitor prosper? https://www.mckinsey.com/business-functions/sustainability/our-insights/net-zero-germany-chances-and-challenges-on-the-path-to-climate-neutrality-by-2045

        • Germania si membrii UE si-au propus sa devina lideri in domeniul transformarii energetice.

          Exact asta demonstrează că totul se bazează pe minciuni. Dacă Germania și-ar fi propus să elimine termocentralele pe lignit, ar fi folosit centrale nucleare și ar fi eliminat termocentralele pe lignit.

          Însă a-și propune ”să devină lideri” e doar praf în ochii cetățeanului plătitor de taxe.

          • Economiile dezvoltate nu au ajuns in mod intamplator lideri pe multe piete (subventiile in unele ramuri ale economiei, in special in cercetare, etc, au jucat si vor juca in continuare un rol).

            Referitor la nuke, exista multe aspecte cons, incepand cu pretul ridicat al energiei produsa in noile centrale si continuand cu provocari serioase la adresa securitatii, depozitarea deseurilor radioactive, samd. Sau putem exporta si instala nuke prin Africa si prin toate vagaunele lumii (nuke la tot coltul?)

            • Deșeurile radioactive înseamnă 20 de tone pe an (practic un TIR pe an) pentru fiecare reactor. Sigur sunt de preferat miile de tone de cenușă radioactivă produsă în fiecare an de o termocentrală de lignit?

              Cât despre depozitarea deșeurilor radioactive, fostele minele de uraniu sunt cel mai potrivit loc, niciun ecologist n-are cum contesta asta.

              ”Prețul ridicat” al energiei nucleare e veșnica ta marotă, cred că ai 50 de comentarii pe tema asta. Bine că e mai ieftin Nord Stream :) Exact așa se demonstrează că misiunea ta vine direct de la Cancelaria de la Berlin, tocmai fiindcă include și isteria anti-nucleară.

              Merită amintită aici și experiența Lituaniei: a fost obligată să-și inchidă cele două reactoare de la Ignalina, drept condiție pentru aderarea la UE, iar acum importă energie electrică din Belarus și folosește ”solid biofuel”, așa se cheamă acum lemnul de foc la Bruxelles. Iar 40% din lemnul exploatat în Germania se folosește și el pentru obținerea de energie electrică. Chiar crezi că mai ține mult Energiewende? :)

            • Am si eu o intrebare (de dragul polemicii) de ce nu investesc companiile englezesti sau americane in centrale noi pe nuke @150 $/MWh la turbina? Cat despre NS-2, era planificat sa transporte gazele pana la terminalul Bacton din UK. Pentru consumul propriu, companiile germane se pot aproviziona cu gaze din Marea Nordului (Norvegia), SUA, Nigeria si Katar… cu perspective (intr-un viior nu foarte indepartat) la un mix format din gaz-hidrogen-verde. Nu scrie in niciun act ca este obligatoriu sa importam gaze de la Gazprom. https://upload.wikimedia.org/wikip edia/commons/d/d7/Major_russian_gas_pipelines_to_europe.png

              P.S. iti reamintesc ca in Germania ultimilor 10 ani, ponderea energiei electrice produsa din gaze naturale a ramas aproape constanta, in schimb s-a majorat ponderea energiei produsa din surse regenerabile (predominant eolian si solar). Fii asa de amabil si detaliaza motivele reale de ce te simti asa de deranjat. https://www.energy-charts.info/charts/energy/chart.htm?l=en&c=DE&chartColumnSorting=default

            • @Florix – investițiile în nuclear țin de decizii politice. În US nu știu cum merg lucrurile la capitolul ăsta, dar Boris Johnson e un neomarxist mai fervent decât Merkel, deci nicio șansă.

              Tocmai a trecut la re-naționalizarea transporturilor feroviare de pasageri, a stabilit calendarul interzicerii motoarelor termice și organizează conferințe pe teme climatice. Dar nu-ți face griji, că o să cădeți toți deodată, când o să cădeți :) Estimarea mea e 4-5 ani.

    • Nu ne situam de regula noi doi pe aceleasi pozitii – e intotdeauna posibil ca eu sa nu am dreptate, imi asum in orice moment asta insa doar pina cind am datele in fata :) – dar cred ca aveti mare dreptate cind spuneti ca lumea pare a se timpi din ce in ce mai tare. In discursul public cel putin.

      Ziceti ca folosim o tirla de aplicatii care nu stim cum functioneaza. De acord. Folosesc citeva aplicatii pentru orientare pe munte, stiu bine ce topografie au in spate, insa despre aplicatie si cum functioneaza ea nu stiu mare lucru. A, ca telefonul „vede” niste sateliti si-mi spune unde sint in teren (indeosebi daca nu sint in padure…) e ok, inteleg binisor ca telefonul calculeaza pe baza unei diferente de timp intre ceasurile satelitilor si ceasul lui din mina mea corectata conform Teoriei Relativitatii si-mi da si mie si, fereasca Dumnezeu, Salvamontului, pozitia mea exacta cu precizia accesibila azi domeniului civil. Pot spune ca inteleg ce (nu cum, matematica respectiva nu o cunosc si aproape sigur ma depaseste) face aplicatia.

      Resping insa insinuarea din spatele concluziei dv, aceea ca „intelegerea fenomenelor a ajuns sa fie concentrata in miinile citorva” pentru ca acei citiva sint citiva oameni de stiinta care au descoperit ceva nou si au publicat descoperirile. Faptul ca sint putini cei care inteleg sau pot intelege respectivele descoperiri e subsidiar si deloc obligatoriu. Cei care inteleg nu sint nu stiu ce oculta, sint „doar” niste cercetatori. Am avut doua exemple cum nu se poate mai bune, parintii mei. Stiau lucruri pe care putini in lumea asta le stiau (si, cred, nici astazi. Lumea nu le stie desi lucrarile au fost depuse la intreprindere, asta era regula si nu exista abatere de la ea: nu existau brevete de inventie la nivelul ala, la nivelul ala exista doar doctorat – ai mei nu stiau ca exista premii pentru activitate stiintifica in geologie, nici nu erau preocupati de asa ceva, nici eu nu am stiut asta pina cind am aflat aici de la dl Profesor Cranganu!) asta nu pentru nu stiu ce motive obscure ci pentru ca asta era treaba si pasiunea lor, sa „stoarca” de informatii niste pietre. Ce se intimpla cu respectivele informatii mai departe nu ii privea. Unde a ajuns munca lor de cercetare azi, e un alt subiect, persoana Ovidiu Tender nu prezinta vreun interes pentru mine.

      Foarte de acord cu asertiunea dv privind crescinda discrepanta intre a sti si a intelege, cu siguranta ca disjunctia asta trebuie analizata!

      • M-ati inteles gresit, nu exista nici ” o oculta” in spatele acestor technologii, sunt cativa baieti destepti in adevaratul sens al cuvantului care au resusit performante notabile dar aplicarea acestora este netransparenta mai ales cu privire la datele noastre si utilizarea acestora.
        Pt ca este vorba de foarte multi bani la mijloc, secretele algoritmilor sunt foarte bine pazite dar nu ar fi problema, fiecare firma incerca datorita unor performante sa optina rezultate si profite , este menirea lor economica.
        Este vorba de aplicarea acestor cunostiinte datorita volumului imens de date colectat fara voia noastra in sensul manipularii utilizatorului/consumatorului.
        Metodele de obtinere a datelor devin tot mai sofisiticate, exista „armate” intregi de oameni bine platiti care nu fac altceva decat sa aplice descoperiile stiintifice si se le valorifice monetar iar noi utilizatorii cu ce ramenem ? folosirea gratuita a aplicatiilor ? de multe ori si aici pt versiuni mai bune si lipsite de reclama tot mai enervanta si agresiva, trebuie sa platesti.
        In mod normal marile concerene IT care utilizeaza datele consumatorului ar trebui sa ne platesca pe noi, sa platesca pt datele personale folosite.
        Datele noastre fac parte dintr-un business foarte profitabil, firme specializate, discrete in aparitia lor nefacand altceva decat sa se ocupe de comercializarea acestora fara acordul nostru.
        Intre timp traim intr-o lume in care nu mai suntem liberi, suntem sub supraveghere totala si imi este teama ca in viitor nu ne vom mai putea manifesta spontan si creativ
        vom fi obligati sa manifestam un comportamant adecvat, „pe linie”, conformist fara a risca sa intram in conflict cu legea.
        UE incerca pe de o parte sa ne apere de abuzurile companiilor pe de alta parte doreste sa implementeze prin noile technologii metodele controlului total asupra noastra, ID digital, Euro digital, sisteme de comportament social pe model chinez.
        In acest sens ar trebui purtate discutii serioase, discutii pe care nu le vad in spatiul public. In schimb aud numai de si mai multa digitalizare, control etc. etc.
        In ce directie ne indreptam ?

        • Nu stiu ce sa spun privitor la datele mele si cine ce face cu ele, chiar nu ma preocupa subiectul iar opinia mea despre Inteligenta Artificiala merge pina acolo incit uneori o consider o contradictie in termeni. Nu e cazul acum sa intru intr-o discutie Von Neumann – non Von Neumann ca sa vad ca desi au multa minte in ele, mintea computerelor nu-i a lor. Altfel spus sint proaste ca noaptea. Niste unelte si nimic mai mult. Da, discutia despre date si asa trebuie purtata insa eu nu pot participa la ea, nu am vreo competenta si nici nu doresc sa am, daca doream puteam foarte bine sa fac Facultatea de Automatizari si Calculatoare. N-a fost cazul, traiectul meu profesional (primul) era schitat inainte sa intru in liceu.

          M-ati „lovit” insa cu „armate de oameni care aplica descoperiri stiintifice” si fac bani din asta. Sint un mindru membru al unei astfel de armate. Doar ca „plutonul” din care fac eu parte e un pluton de pisici, nu ne incoloneaza nimeni si nu raspundem la ordinele nimanui. Ma rog, excluzindu-ne consoartele :)))

    • Vremea este rea nu atunci cind ploua . Poate atunci cind cade grindina . Dar am convingerea ca tot ceea ce vine de la Dumnezeu este bun . Pentru ca tot ce ni se intimpla noua oamenilor este rezultatul actiunilor/inactiunilor noastre . Cind se intimpla ceea ce dorim ( de multe ori dorim raul , fara sa realizam ) e meritul nostru iar cind se intimpla rau omul cearta pe Dumnezeu si ii cere socoteala .
      Relele sint pentru indreptarea omului . Indreptare pe calea cea dreapta . Aceasta este detaliata in Sfinta Scriptura care este indreptarul de viata ignorat de oameni .

  18. Mi se pare ca urmatoarea i-a fost atribuita lui Moisil:

    Sa ne imaginam CUNOASTEREA ca pe o sfera. Fiecare dintre noi are o sfera proprie a cunoasterii. In afara sferei CUNOASTERII este NECUNOSCUTUL, iar contactul nostru cu acesta este suprafata sferei. Cu cit sfera cunoasterii unui individ e mai mare, cu atit suprafata de contact cu necunoscutul e mai mare. Cu cit sfera cunoasterii unui individ e mai mica, cu atit suprafata de contact cu necunoscutul e mai mica.

    • In popor este o vorba : ,, Cine stie multe moare ” . ( Multe ale lumii acesteia ) .
      Citind cele ce ati scris inteleg asa ; omul poate mari sfera cunostintelor sale ( lumesti ) limitat numai de timp . Cu cit sfera e mai mare cu atit suprafata de contact cu ,,necunoscutul ” este mai mare . Si daca ,,necunoscutul ” este Dumnezeu ?!
      Cautam cu ardoare sa detinem si sa cunoastem tot ce este material / palpabil . Dar pe Dumnezeu ( care este energie necreata ) de ce nu cautam sa Il cunoastem cu aceeasi intensitate ?
      Toate cele ce se afla in jurul nostru se ,,desfac ” cautarii noastre pentru ca ele au fost puse de Dumnezeu la Creatie sub noi . Dar pe cele ce sint deasupra noastra nu le putem cunoaste decit prin revelatie . Iar aceasta se petrece numai daca voieste Dumnezeu . As mai adauga ca numai celui ce este pregatit cu sufletul si nu cu mintea .

  19. Si domnule profesor, cu multa sinceritate va multumesc pt ca va luati mult din timpul liber pt. toate astea!!!
    Oferiti o oaza de ratiune pt. ca m-am saturat de falsele alarme ale eco-scepticilor care au devenit deja clisee enervante.

  20. Un deficit de înțelegere rezolvat miraculos de președintele Biden!

    Am întrebat, puțin ironic, în textul articolului dacă nu cumva președintele Biden a făcut o nouă gafă sau și-a manifestat deficitul de înțelegere a problemelor climatice atunci când, pe 23 mai, s-a referit la prețurile galopante ale carburanților ca la o „tranziție incredibilă” către abandonarea combustibililor fosili.
    Ei bine, am greșit, chiar rău de tot. De fapt, președintele Biden a cam rezolvat problema schimbării climei. Cum așa?

    Pe 25 august 2012, în ajunul alegerilor prezidențiale când domnia sa și dl. Obama se pregăteau să concureze cu republicanii Romney și Ryan, ziarul The New York Times a publicat o posibilă soluție a crizei climatice.

    Sub titlul Carbon Tax Silence, Overtaken by Events, profesorul de economie Robert H. Frank de la Cornell University a susținut că o taxă pe carbon de 300 de dolari pe tonă, care ar crește prețul benzinei cu câțiva dolari pe galon ar duce nu numai la „stabilitatea climei”, ci ar preveni și „sfârșitul vieții așa cum o știm” (o aluzie directă la a șasea extincție).

    Domnul profesor de economie de la Cornell (universitatea care l-a găzduit și pe faimosul fracktivist impostor Anthony Ingraffea, mult prețuit de fracktiviștii români) a explicat:

    Studiile preliminare ale IPCC au estimat că o taxă pe carbon de până la 80 de dolari pe tona metrică de emisii – o taxă care ar putea crește prețul benzinei cu 70 de cenți pe galon – ar duce în cele din urmă la stabilitate climatică. Dar, deoarece estimările recente privind încălzirea globală au devenit mai pesimiste, stabilizarea ar putea necesita o taxă mult mai mare. Cât de greu ar fi să trăim cu o taxă de, să zicem, 300 de dolari pe tonă?

    Dacă afirmațiile prof. Frank din 2012 ar fi fost corecte, clima Pământului ar trebui să se afle acum într-o stare perfectă de „stabilitate”, având în vedere creșterea masivă a prețului la benzină de când Joe Biden a devenit președinte în 2021, o creștere mai mult decât dublă a prețurilor la pompă.

    Se pare, totuși, că rezolvarea „schimbării climei” nu este încă deplină – oficial, conform declarației președintelui Biden din 23 mai a.c., creșterea prețurilor la pompă este încă în faza de tranziție incredibilă către abandonarea combustibililor fosili.

    Poate prof. Frank va scrie un nou op-ed, Après 10 ans, și va propune o scumpire și mai drastică a galonului de benzină. 70 cenți nu-i oare prea puțin?!

    • Tranziția oncredibilă continuă spre noi culmi de „progres și bunăstare”.

      Ieri, The New York Times a publicat o nouă dare de seamă:

      Prețul benzinei obișnuite [CO 87, n.m.] în California a crescut deja la peste 6 dolari pe galon și este practic imposibil să găsești benzină sub 4 dolari în altă parte. La nivel național, prețurile au crescut cu aproape 50 de cenți pe galon în ultima lună.

      Vinovații au fost și ei imediat arătați cu degetul: rușii care au invadat Ucraina și, bineînțeles, cetățenii care „au un apetit robust să plece la drum” în America post-pandemie. Rezultă, conform ziaristului new-yorkez, că dacă rușii escaladează invazia, prețul benzinei va crește atât de mult încât „apetitul robust” va forța cetățenii americani să renunțe la autoheviculele cu ardere internă și să cumpere mașini electrice, ceea ce va finaliza „tranziția incredibilă” și va salva planeta de la catastrofa climatică pusă acum pe seama arderii carbonului fosil.

      Dar dacă va crește și prețul electricității, ce nouă tranziție va trebui să înceapă?

  21. Timp de cel putin 3 milenii cunoașterea s-a dezvoltat prin urbanizare. Ma tem ca pentru prima data in istorie cetățenii din lumea orașelor se prostesc la fel de mult ca și cei de la tara.
    Pentru o abordare pe baza de date concrete și verificabile a problemelor lumii de azi merita citita ultima carte a lui Vraclav Smil, profesor la o mica universitate din Canada, How the world really works. Desi plina de cifre este destul de antrenanta, mai usor de digerat decât cele anterioare.
    La polul opus, despre pseudo sau pretonsa cunoastere merita citit studiul
    Bullshit in the Sustainability and Transitions Literature: a Provocation de Julian Kirchherr.
    Este inca open file.
    Mi-au plăcut in special doua categorii de bullshit pe care autorul le analizeaza: literature review of literature reviews și master thesis madness and activist rants.

    • Urbanizarea a venit întotdeauna la pachet cu degenerarea. Chiar și pe vremea lui d’Artagnan (omul a existat în realitate, e personaj istoric, nu doar literar) burghezii din marile orașe erau luați în derâdere, iar asta pe bună dreptate. În mediul urban, oamenii pierd contactul cu lumea reală pentru că se ocupă alții de rezolvarea necesităților de bază (obținerea hranei, adăpost, transport etc.).

      Mediul urban contribuie într-adevăr la dezvoltarea cunoașterii, tocmai pentru că asigură un confort personal care permite celor cu o anumită capacitate intelectuală să desfășoare activitățile aferente cunoașterii. Însă atunci când respectivii nu au avut nici măcar în copilărie experiențe derulate în lumea reală, activitățile lor de cunoaștere devin atât de rupte de realitate, încât se ajunge la revolte și războaie civile.

      Un om normal, crescut în lumea reală, are grijă să nu calce pe greblă :) pentru că el știe de mic că faptele au consecințe: nu orice lucru realizabil dpdv ”tehnic” e și util în viața reală, iar unele sunt chiar dăunătoare. Însă oamenii crescuți exclusiv în mediul urban își iau cunoștințele despre lumea reală din filme, după cum se poate vedea chiar în peisajul politic românesc :)

      • Subscriu si vin cu o intimplare recenta, vreo 10 ani sa fie. O amica are o gradinita si fiind in vizita la noi ne povesteste cu mult umor ce se intimpla acolo, apoi ne invita sa vedem gradinita intr-o duminica. Intram in curtea unei splendide case antebelice, iarba, locuri de joaca, leagane, de-astea. Casa care evident a fost gindita de un arhitect care face cinste profesiei, pariez pe orice ca va fi frumoasa si peste 100 de ani. Intram, vizitam peste tot, inclusiv bucataria, cabinetul medical, in bai pisoarele minuscule si plasate foarte jos sint foarte amuzante :))). Ajungem intr-o camera mare cam 10×8 unde sint scaunele, masute, pe jos e o mocheta foarte groasa, ma plezneste un gind si intreb:
        – de ce toate masutele si scaunelele au margini rotunjite si sint foarte usoare? De ce orice colt e acoperit cu ceva moale?
        Raspunde:
        – pentru ca daca vreun copil face vreun cucui iese cu scandal, copiii de azi nu au voie sa faca julituri, vinatai, cucuie, genunchi zdrelite!
        – Wtf!
        – Nu am incotro, imi sare-n cap vreo gasca de „mamici” (in tara asta nu mai exista mame, exista doar mamici!) isterizata pe FB si se poate merge pina acolo incit sa-mi ridice licenta!
        Am avut apoi acasa o discutie despre ce soi de educatie li se da copiilor de virsta mica de la oras azi si la gradinite si si acasa dar n-am ajuns nicaieri.

        • Pe mine ma distrează când vad scoli care organixmzeaza excursii la ferme unde copiii vad găini, vaci și oi, iar anual se face în oraș o expoziție cu astfel de animale. Asa descoperă copiii marilor orașe ca laptele nu este un produs (în întregime) industrial și ca ouăle nu vin de la o fabrica de oua.

          • Genul ăsta de vizite la ferme sunt doar informative, ele nu determină formarea psihologică a viitorului adult.

            Un copil crescut la țară învață să ocolească gânsacul care își apără bobocii, vede cocoșii bătându-se între ei și chiar cloștile bătându-se între ele, știe că vaca trebuie dusă la taur fiindcă dă lapte când are vițel, știe că porcul se taie de Crăciun și participă la ”eveniment” etc.

            În lumea de azi deja se vede repetarea situațiilor din anii ’30, iar pe termen lung ne îndreptăm spre un nou Ev Mediu. Pentru că deciziile politice aparțin unor oameni care au crescut în mediul urban, total izolați de realitate. Mediul urban e ca un parc: are copaci și iarbă, are eventual și veverițe, dar nu e chiar pădurea pe care o imită. În pădure te mai poți întâlni și cu ursul. În parc, nu.

      • Adunarea multor oameni la un loc permite schimbarea de idei și experiente.
        Cand insa sunt prea multi contactele dintre ei aproape ca dispar. Intr-un sat sau chiar un oraș mic un om are contacte directe cu mai multi semeni decât intr-un bloc de 20 etaje.

    • @Alex din Bush

      Un citat semnificativ din eseul lui Julian Kirchherr, briliant și cu utilizări în multe domenii:

      Până la 50% din lucrările evaluate peer-reviewed din literatura de specialitate privind sustenabilitatea și tranzițiile pot fi catalogate drept „rahaturi academice” (academic bullshit).

      „Rahatul academic” este definit drept o știință care este atât de inutilă și lipsită de sens încât nici măcar cercetătorul care o produce nu-i poate justifica existența. În esență, este vorba de o cercetare care nu contribuie la avansarea cunoștințelor științifice cu privire la subiectul ales pentru discuție.

      Cu toate acestea, din cauza configurației actuale a sistemului academic, cercetătorul se simte obligat să pretindă contrariul și să continue să producă acest tip de lucrări.

      • Oh da, sa vedeti complexitatea rapoartelor federale pentru investitii in green infrastructure. Acolo vorbim cu adevarat de financial bullshit reports.
        Sa va dau un exemplu absurd. Aici in Arctic, 8 luni pe an temperatura este negativa. Adica e frig, al naibii de frig. Uneori local diesel powered power plants se defecteaza si trebuiesc reparate. Dureaza vreo doua zile pana aduci tehnicieni, pana aia aduc piese de schimb, etc. Intre timp ce faci? Astepti 48 de ore? La -45*C (sau -45*F, este cam tot pe acolo)? Toate instalatiile de apa sub presiune ingheata si se sparg, incluzand toalete, etc. Nu primim fonduri sa cumparam generatoare diesel de 25kW pana la 75kW pentru scoala, magazin, birouri, case, etc pentru ca merg cu combustibili fosili. Dar primim fonduri sa construim solar PV arrays cu battery back-up. Care panouri solare, vrem de 6 luni produc zero electricitate pentru ca bunul Dumnezeu a hotarat ca iarna in arctic este foarte putina lumina naturala.
        Si atunci fac urmatorul lucru. Cumpar o gramada de diesel generators pentru solar array back-up. Nici o problema, sunt bani suficienti. Si le instalez la scoala, birouri, magazin (sunt mobile) ca back -up. Cand se anunta vreo comisie federala de control, remorcam toate generatoarele si le ducem la solar power plant.
        Asta green infrastructure bullshit domnule profesor.
        Asa ca despre ce vorbim aici? Da, este ipocrizie si probabil frauda ce fac aici pentru ca folosesc fondurile pentru alte assets si activitati. Dar trebuie sa supravietuim si nu avem alta solutie. Asta este cu post-modernism woke culture representation in high federal offices. Nu ai cu cine sa te intelegi, o tin pe a lor.
        Urate vremuri am ajuns sa traiesc.

        • Am avut acum 4 ani o cearta monstru cu un tip pe care-l stiu de mic. Absolvent de Geologie Bucuresti in ’94, fara practica geologica. De 20 de ani la Vancouver. Om destept pot depune marturie. Nu mi-a venit sa cred ce aberatii a sustinut in privinta climei si ce perdaf mi-a tras pentru ca conduc o masina cu motor pe benzina mare (dupa mentalul european)!
          Nici un argument contrar al meu nu a avut relevanta, nici nu a contraargumentat acceptabil pentru mine desi am fost cit se poate de dispus sa i le ascult, a fost siderant pentru mine sa constat o spalare pe creier – zau ca nu-i pot spune altfel – manifesta la un tip pe care-l stiu destept. Nici nu vreau cumva sa sugerez ca o fi contind ca azi e IT-ist, sef de securitate cibernetica la ceva companie mare si certificat de Microsoft ca stie nu stiu ce.

  22. Comentariul presedintelui Biden (ne asteptam sa ziceti ceva de Thumberg ) are in componenta ratiuni economice si vedem cum SUA si UE incearca sa motiveze „Planeta” in spre a renunta la consumul de combustibili fosili .Este evident ca si profesorii , de tot felul , ne balmajesc intelegerea asa cum s-a vazut ca s-a intimplat si in cazul Pandemiei si a necesitatii de vaccinare .Cei care , nu cu multa vreme in urma , se aratau sceptici , considerind o eroare vaccinarea,(unii dintre ei chiar au patit necazul ) acum si-au mutat discursul spre alte zari .Probabil ca se vor gasi multi care vor aprecia si ultimul discurs al lui Trump , cel cu armele si sanatoriile .

  23. Un deficit de înțelegere și în Marea Britanie?

    Pe 15 ianuarie 2022, The Economist a publicat articolul

    Energia scumpă este parte integrantă din viitorul Marii Britanii
    Nu este ieftin să fii verde

    din care citez două paragrafe:

    …Energia regenerabilă nu este fiabilă. Ultimele câteva luni au fost unele dintre cele mai calme din ultimele decenii, reducând cantitatea de energie generată de turbinele eoliene din Marea Britanie. Cu cât mai multe surse de energie regenerabilă sunt adăugate la rețea,… cu atât mai multe surse de rezervă (backup) trebuie să fie construite, chiar dacă o mare parte din acestea rămân inactive în mare parte din timp. Deoarece cărbunele este prea poluant, iar bateriile la scara rețelei naționale sunt încă în fază incipientă, energia electrică produsă pe bază de gaz este un candidat probabil…

    Chiar și atunci când prețurile globale ale gazelor naturale vor scădea, tranziția ecologică va genera costuri mai mari. Cu cât sunt mai multe surse de energie regenerabilă în sistem, cu atât mai mare – și mai scumpă – trebuie să fie rezerva acestora. (Dieter Helm, economist energetic la University of Oxford crede că, luând în considerare intermitența, energia eoliană ar putea fi chiar mai scumpă decât cea nucleară).

    • Traducerea acestui segment reprezentativ este binevenita. Situația e plina de umor, daca n-ar fi tragică. Din păcate JK nu da exemple concrete de articole, probabil din teama de a fi antrenat în costisitoare procese de calomnie.

      • Comentariul meu se referea la traducerea făcută de prof Crânganu din lucrarea despre bullshit în literatura științifică despre tranziția energetica. Vad ca a ajuns ceva mai jos.

      • Ceva, ceva tot spune autorul despre materialele analizate:

        Aceste articole rămân frecvent experiențiale în loc să devină teoretice și/sau empirice; ele încearcă să-și construiască legitimitatea prin afirmații generale, de bun simț, în loc de argumente de fond. Pentru a ilustra: O reflecție despre modul în care un cercetător recondiționează o Toyota din 1969, care are 30 de ani, nu este ceea ce face să avanseze discursul savant, chiar dacă este publicată în Nature. Altfel spus, o atitudine de tip „Fridays for Future” face ravagii în literatura de specialitate.

        Am comentat mai demult un articol publicat tot în Nature, care a stârnit interesul mass-mediei alarmiste pentru că autorii au avut grijă să plaseze o propoziție-cheie, ficțională, despre moartea a 9 baobabi africani. Dacă în rezumatul articolului ei scriu cauza mortalităților este încă neclară, în finalul articolului își schimbă poziția inițială și cântă aria schimbărilor climatice:

        Bănuim că dispariția baobabilor monumentali poate fi asociată cel puțin parțial cu modificări semnificative ale condițiilor climatice care afectează în special sudul Africii.

        Detalii,
        De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească)

  24. fiind mai hitru am prins benzina sub 1 dolar/galon (99 cents!). preturile erau stabile, rar depaseau citiva centi. apoi au luat avint tuciurii cu nisip in urechi (bancksterii sau bishnitzmanii cum se autodenumesc, aciuiati de prin orient), au pompat bani din elicopter si au speculat orice inch de pamint (that s the real business!). in orice caz, scursurile lacome si amorale vor continua pina li se vor rupe din nou gitul (a cita oara?)

  25. Un exemplu de deficit al înțelegerii în Newsweek, 26 mai 2022

    La lunga listă de manifestări ale deficitului de înțelegere mai adaug un exemplu (cred că până la urmă vor fi suficient de multe pentru a scrie o carte întreagă).

    Pe 26 mai 2022, Newsweek, pe care mulți o consideră o sursă informațională de încredere, a publicat articolul Hummingbirds Could Be Wiped Out By Global Warming: Scientists.

    De la bun început atrage atenția folosirea verbului could (ar putea). O folosire corectă a dubitativului ar impune și adăugarea alternativei nu ar putea. Cu alte cuvinte, un titlu corect, fără clickbait, trebuie să arate așa: „Păsările colibri ar putea sau nu ar putea să fie exterminate de încălzirea globală”.

    Este o situație asemănătoare cu cea întâlnită în tabloidele de scandal, când „ar putea” face casă bună cu un alt dubitativ „se pare că”.

    Mai jos în articol este scris că „păsările colibri prosperă în vârful lanțurilor muntoase înalte din Alaska până în America de Sud.” O informare corectă a prezumtivilor cititori ar fi trebuit să menționeze că aprox. 50% din cele 330 specii de păsări colibri sunt ecuatoriale, trăind în centura +/- 10 grade față de ecuator. Adică, în climate calde sau fierbinți.

    Vreau să cred că ziariștii de la Newsweek suferă doar de un deficit de informare onest, deși, când am accesat știrea, imediat sub titlu, mi s-a oferit o alarmă climatică din partea secretarului general ONU. Ceea ce spune multe despre tipul de informare pe care pretinde că o oferă publicația menționată.

    P.S. Știrea din Newsweek comentează articolul Anna’s hummingbird (Calypte anna) physiological response to novel thermal and hypoxic conditions at high elevations, publicat pe 26 mai 2022 în revista Journal of Experimental Biology.

  26. La SVT, postul de stat TV suedez fara reclama citesc ca a) s-a descoperit la Polul nord o bacterie rezistenta la antibiotice si dezinfectante dupa care afli si ca b) topirea ghetarilor ar putea duce la raspindirea ei. Eu nu vreau sa mor de o asa bacterie.
    Asta m-a inspirat la un alt lucru. Oare incalzirea globala si efectul de sera nu fac planeta mai vulnerabila la ciocniri cu asteroizi? Adica sa creasca probabilitatea unei ciocniri? Zic si eu… Adica daca ne loveste asteroidul, de vina e specia umana, cea mai pacatoasa.

    • Oare incalzirea globala si efectul de sera nu fac planeta mai vulnerabila la ciocniri cu asteroizi?

      Mai există o „cauză” care ar trebui luată în serios :-)

      Michael Crichton, Aliens Cause Global Warming, Caltech Michelin Lecture, 17 ianuarie 2003:

      …o credință în extratereștri a deschis calea … către credința în încălzirea globală.

      • Iar religiile, cele de care am auzit, au pus si ele accentul pe cit de pacatoasa e semintia omeneasca si cum trebuie ea adusa pe calea cea dreapta prin pedepse infricosatoare si amenintari.

        • Religia e o formă de educație. În lumea de azi, cu școala obligatorie și cu poliția omniprezentă pe străzi, e simplu să ne dispensăm de religie. Dar când Sentencing Council instruiește judecătorii britanici să aplice pedepse de 6 luni închisoare pentru ”comentarii ofensive la adresa transgenderilor”, nu e clar dacă societatea seculară actuală e mai bună decât cele religioase de pe vremuri.

          Inclusiv Camera Lorzilor recunoaște astăzi că în închisorile britanice se află mii de deținuți închiși pentru fapte pe care nu le-au comis și că ”judecătorii au intepretat greșit legea în ultimii 15 ani, dar ăsta nu e un motiv de revizuire a sentințelor” (?!)

          Sunteți convins că statele neomarxiste de astăzi (Suedia y compris) aduc oamenii ”pe calea cea dreaptă” cu duhul blândeții? Ce părere aveți despre cazul lui Julian Assange și definiția violului în Suedia aceea liberă de religie? Nu cumva oamenii care se tem de Dumnezeu au tendința de a judeca mai cinstit faptele altora?

          • @Harald, ce sa zic, sint intrebari disparate pe care le puneti.
            Eu (cred) ca sint liberal-moderat, chiar daca traiul in Suedia trebuie sa-si fi pus perceptia.
            Orice miscare care-i culpabilizeaza in masa pe oameni, îi face sa se simta vinovati a priori (pentru vina de a fi creati asa cum sint) intra in aceeasi categorie.
            Doctrina suedeza asupra libertatii de exprimare inseamna ca poti critica sau batjocori orice concept, simbol etc fie el religios, politic, cultural social. Mai deunazi a venit un politician danez care a ars coranul in public si a fost OK. A emite judecati injositoare (nu critice) asupra unei comunitati de oameni e privit altfel, desi devine infractiune doar daca instigi impotriva lor. Dar e greu de dovedit si daca rezulta vreo sentinta, nu e cine stie ce grozavie. Nu am perceput niciodata o prigoana in privinta asta.
            Cazul Assange mi s-a parut ori o inscenare derizorie ori o prigoana inexplicabila. Dar nu am datele de care au dispus procurorii. Si ca principiu, a apara o femeie sau barbat de relatii intime pe care nu le consimnte nu e chiar neomarxism. Deci, ,,definitia vioulului in Suedia” e aceeasi ca peste tot: actul sexual neconsimtit. Interpretari exagerate sau tendentioase pot aparea la procurori sau in sala de judecata. Dar definitia e identica. Dimpotriva, exista defintii ,,mai bune” in state islamiste in cere de exemplu o norvegiana care a fost violata in camera hotelului (Arabia Saudita) a fost condamnata dupa ce a reclamat violul. Sint barbat, dar nu m-ar amuza libertatile pe care mi le-ar oferi o astfel de societate.
            E de discutat daca Suedia e neomarxista. Mai liber si mai nestresat decit aici nu m-am simtit niciodata. Dar ce ar trebui sa fac ca sa-mi probez aceasta libertate? Sa ies in public sa clamez? Pe cine, nu ma deranjeaza nimeni decit acei pustani de 13 ani (imigranti) care devin masini de ucis. Administratia suedeza, e drept, n-a fost suficient de clara cu parintii lor si le-a trimis semnale gresite, de exemplu ca practicarea unor elemente din identitatea lor (iarsi identitatea!) nu va fi acceptata daca incalca o lege.

            Oamenii care se tem de Dumnezeu sint si ei o categorie larga. Nu sint mai putin respectabili daca se tem de Dumnezeu dar asta nici nu le confera automat mai multa credibilitate. Poate ca unii dintre ei, in unele situatii, judeca mai cinstit faptele altora. Cu sau fara Dumnezeu, cred ca ceea ce ne da limpezime in judecata e smerenia. Acum, al cui e meritul mai mare, al celuia care nu comite o fapta de frica altcuiva sau a celui care nu comite fapta din convingere proprie, nici cind nu-l vede nimeni? Ar fi minunat daca oamenii ar deveni mai buni prin credinta, macar doua treimi dintre ei. Dar din pacate si in numele unei religii, ca si in numele oricarei alte cauze ,,sfinte”, fie si pagine, s-au savirsit maceluri. Prefer sa fiu freelancer chiar cu riscul sa prind smoala in loc de 100 de virgine.

            Rezumind, nu mi se pare ca miroase bine cind o miscare te culpabilizeaza pentru ca existi. Religie sau ecologie.
            Daca judecatorii englezi au interpretat gresit legea, rusine lor. Desi peste tot e greu sa te legi de judecatori. Putinul pe care-l stiu e ca judecatorii interpreteaza fapte pentru care noi publicul explodam de revolta in feluri care ne surprind si mai tare. Dar in unele din aceste cazuri procedeaza corect.

            • Nu uitati ca impreuna cu virginele alea (parca 72) vine si numarul aferent de soacre! :))))

        • @G.Petrineanu – OK, hai să trecem la exemple concrete:

          a) o feministă de 30+ discută cu un tip pe internet, îi spune că are 16 ani și îl convinge să se întâlnească cu ea într-o gară sau o stație de metrou din Londra. Îl recunoaște după sticla de șampanie pe care ea îi spusese să o aibă în mână, poliția îl arestează și primește 4 ani de închisoare pentru pedofilie. Unde e infracțiunea și unde e victima? Nu a existat nicio persoană de 16 ani și nu a existat nici cel mai mic contact fizic, a existat doar o întâlnire într-o stație de metrou, cu o feministă trecută de 30 de ani. Membră într-o organizație de vigilantes numită Southampton Trap, organizație pe care poliția a admonestat-o cu degetul, să nu mai pună la cale astfel de înscenări. Dar ”făptuitorul” s-a ales cu 4 ani de închisoare, iar alții s-au sinucis, în împrejurări similare.

          b) un tip de vreo 45 de ani se filmează mergând cu mașina cu 200 km/h și pune filmarea pe Facebook. Nu a provocat niciun accident, nu l-a prins poliția, nu l-a întregistrat niciun radar. A primit 4 ani de închisoare, iar fiică-sa, aflată și ea în mașină, a primit 6 luni cu suspendare pentru că ”l-a încurajat”. Ce autoritate morală poate avea o puștoaică de 23 de ani în fața propriului tată, ca să poată pretinde cineva că ”l-a încurajat”?

          c) doi tipi participă la o cursă ilegală de mașini și prietena unuia dintre ei moare într-un accident. Cel care participa la cursă primește 8 ani de închisoare, deși el nu a fost implicat în niciun accident. Cel cu prietena moartă, care a provocat accidentul, primește doar 7 ani, pe motiv că ”el a fost deja pedepsit prin moartea prietenei”.

          Sunteți convins că asta e justiție? Sau e altceva, experimentat și de noi, românii, pe vremea lui Ceaușescu?

          Despre ”actul sexual neconsimțit” din statele neomarxiste: vi se pare OK ca el să fi devenit ”neconsimțit” abia după o săptămână, după ce suedezele respective au aflat una despre cealaltă? În timpul acelei săptămâni, ambele se lăudau cu relația cu Assange. Abia după ce au aflat una despre cealaltă, au descoperit (amândouă!) că ele parcă i-au spus la un moment dat să se oprească, iar el nu s-a conformat. Iar după legislația suedeză, asta înseamnă viol.

          În UK există o campanie, pentru a nu mai permite ca sms-urile din telefonul ”victimei” să fie folosite ca probe la proces. Pentru că ea i-a scris ”aduci tu prezervative” și asta a împiedicat ulterior condamnarea lui pentru viol. Iar teoria aflată în prezent la modă pretinde că regretele ”de după” demonstrează că a fost viol, iar acest ”după” poate însemna și după 20 de ani. Sunteți sigur că asta e justiție și că eliminarea religiei din societate a fost un lucru bun?

          Religia îi învață pe oameni că sunt responsabili atât pentru faptele lor, cât și pentru situațiile în care ajung să se afle. Neomarxismul îi învață pe oameni că ei personal nu sunt responsabili pentru nimic și că pot obține condamnarea penală a altora oricând i-ar satisface respectiva condamnare.

          Last but not least, religia nu pronunță condamnări penale, religia are treabă doar cu psihicul omului.

          • @Harald sigur ca in cazurile enumerate a, b, c sentintele nu par de loc a fi OK, se vede cu ochiul liber. Sub rezerva ca nu le-am citit deciziile, incadrarile in lege etc. Par a concrazice bunul simt si, probabil, pot fi influentate de politic si de o anumita opinie publica.
            Despre Marea Britanie nu stiu insa mare lucru in privinta legilor. Stiu ca in Suedia este ilegal ca politistii (si probabil si altii) sa provoace pe infractori sa comita infractiunea. In cazurile enumerate de dumneavoastra pare a fi salutar, ca cea care a intins cursa nici nu e politista. In alte cazuri (trafic de droguri sau de carne vie, criminalitate grava) politiei suedeze îi scapa cazuri printre degete si asta revolta alti cetateni. Chiar ieri am auzit de doua sentinte in cazul rapirii, violarii si uciderii unei adolescente. Caz de vreo douazeci de ani. Instanta prima a putut sa-i dea vinovatie faptasului arestat, cu un set de probe care impreuna duceau exact la uciderea fetei (fibre, martor care i-a vazut impreuna, desene gasite acasa la faptas). Instanta superioara l-a achitat gasind probele irelevente. Deci nici pomeneala de favorizarea victimei pentru ca era femeie si era si un viol.
            De abia acum s-a putut aduce o noua proba cu ajutorul ADN si procesul se reia. Ce ne spune asta despre presupusa definitie partinitoare si larga a violului in Suedia? E doar un zvon. Judecatorii suedezi judeca foarte instrumentalist si acolo unde nu gasesc o cale sa condamne, chiar daca este evidenta ,,vinovatia” pentru toata lumea, nu o fac. Din asta rezulta o serie de decizii in instanta care apar bizare pentru noi publicul. Nu neg nici ca in anumite cazuri politia, procuratura si chiar judecatorii au fost incomodati de presiunea opiniei publice sau a uneor miscari (cazul Assange, probabil). Dar in multe cazuri, faptasi ai unor violuri clare, ,,clasice” au fost lasati in libertate pe motiv de ,,chichite”. La fel infractori la greu care au incalcat conventia eliberarii conditionate, au furat o masina pe care au condus-o beti si fara permis de conducere. Au fost opriti de politie dar eliberati pentru ca legea nu le permitea sa faca mai mult. Unde e neomarxismul din cazurile astea?
            In opinia mea, justitia e un sistem complex care o poate da in bara bine-mersi, pentru ca e aplicata de specialisti, dar oameni si ei, sub presiunea a multor alti oameni care nu se inteleg intre ei in privinta a ce ar trebui decide judecatorii, politistii, procurorii.
            Daca dumneavoastra credeti ca oameni cu credinta ar putea actiona mai eficient in aceste cazuri, fie! Personal nu fac parte din clubul neomarxistilor, doar ca in privinta convingerilor mele incerc sa fiu ,,freelancer”.
            Totusi, daca abordam tema spinoasa a liberului nostru arbitru ca fiinte, s-ar putea sa nu mai raminem in zona aceea sigura a principiilor absolute. Ar fi de citit cartea Behave, a lui Sapolsky, O fie el ,,putin comunist, sau marxist” dar e si un antropolog si neurolog priecput. Si tot ce explica in carte este cu argumente si explicatii din genetica, biologie, antropologie, psihologie. Ar merita sa fie lasat sa spuna si el ce are de zis.
            @Harald, multumesc pentru discutia interesanta si iau asupra mea faptul ca probabil a devenit un off topic la care autorul articolului a aratat intelegere.

            • @G.Petrineanu – și eu vă mulțumesc pentru răspunsul detaliat. Practic ați descris cealaltă față a monedei. Am menționat mai sus justiția lui Ceaușescu, dar se pare că nu ați făcut legătura.

              Exact asta se întâmpla și justiția din regimurile comuniste, la fel cum se întâmplă și în cele neomarxiste de azi: unele fapte de violență autentică rămân nepedepsite, exact cum scrieți, în schimb se aplică pedepse draconice pentru fapte benigne, care nu au implicat violență reală.

              La fel e și în economie: se aplică o fiscalitate ruinătoare asupra activităților viabile, generatoare de bani și resurse, în schimb sunt subvenționate activități economice false, consumatoare de bani și resurse.

              Scopul e ca societatea să ajungă bulversată și atomizată, să dispară orice solidaritate umană și orice scară de valori autentice. Fenomenul sovietic a fost studiat mai pe larg, dar aceleași lucruri s-au petrecut în toate țările comuniste și aceleași lucruri se petrec și în statele neomarxiste de azi.

              Religia încearcă să creeze niște valori în societate, în timp ce neomarxismul distruge valorile reale din societate, exact cum a făcut și comunismul la vremea lui.

      • @ Adrian Popescu, multumesc pentru intrebare! Dar as minti daca as da vina pe Suedia. Nu poti zdruncina ceea ce nu ai. In Suedia exista crestini credinciosi, mai putini la numar. Dar sint sigur ca acestia cred din convingere.

        • Nu m-am gindit sa invinovatesc pe cineva . Nici pe dumneavoastra nici Suedia .
          Crestin este acela care are comportament de crestin nu care flutura vreun steag anume . Eu am ajuns sa realizez ( destul de tirziu ) ca aveam credinta dar nu constientizam deoarece constiinta era ….adormita . Adormita de exacerbarea poftelor trupesti . Iar cind spun credinta ma refer la credinta in Dumnezeu .
          Convingerea vine atunci cind sintem pregatiti . Noi oamenii nu prea lucram in directia asta ( de a fi pregatiti sa primim Adevarul ) . Va amintiti de tilharii intre care a fost rastignit Iisus Hristos ?! In preajma mortii ( trupesti ) a reusit sa isi deschida inima ( nu mintea ) . Si atunci a patruns in el Dumnezeu / credinta . Celalalt a pasit dincolo de pragul mortii ( trupesti ) si mai incrincenat si razvratit . Iisus Hristos S-a jertfit si pentru unul si pentru celalalt . Primul pomenit a intrat impreuna cu Iisus Hristos in Rai ( ca doar asa a spus El , iar eu cred ) . Celalalt mai are o sansa ( chiar daca nu se mai afla in trup , caci a trecut pragul mortii trupesti ) pina la venirea a doua a Mintuitorului . Caci atunci se vor desparti apele pentru vecie . Sa va traiasca Dumnezeu !

  27. S-a mai postat, in ziua de azi, stiinta s-a politizat. Pentru ca sunt oameni politici care vin cu tot felul de teorii si vor sa impuna modelul lor, obligatoriu. Pentru ca e „dovedit stiintific”, ca au dreptate. E un nou tip de dictatura. In aceste conditii, oamenii de stiinta s-au impartit in tabere si sunt mai interesati de a promova adevarul LOR,decat de a analiza obiectiv adevarul. Iar mass-media e parte la acest circ.
    In plus, exista prostia promovarii oamenilor de stiinta in functie de verificarea teoriilor lor. Si multe teorii neverificabile sau greu verificabile nu pot fi atacate, pentru ca scoala „traditioala”, cu oameni formati pe acele teorii, nu vor accepta alta ipoteza. Nici macar ca ipoteza de lucru.
    In ce priveste Wikipedia… am mai spus-o. Fiecare tara si tabara politica isi scrie teoria, prin voluntari si „voluntari”. Este un corp de date greu de controlat. Va dau un exemplu: cititi pe Wikipedia articolele legate de Stefania Maracineanu si ploaia artificiala in limba romana. Treceti apoi pe acelasi subiect in engleza(„artificial rain”). Veti vedea diferentele. Nu am indraznit sa verific ceva in limba maghiara etc… Am sesizat asta celor mai inalte foruri stiintifice din tara si … nimic.
    Tema este incitanta si cred ca bine tratata. Multumiri pentur articol. Dar pot fi adaugate n observatii, datorita vastitatii subiectului.

  28. Deficite de intelegere:
    – omul trebuie sa aiba
    – omului i se cuvin
    – omul este important

    Daca dam deoparte aceste idei, vedem ca existenta omului nu este mai importanta decat existenta oricarei alte specii ce a existat, exista sau va exista vreodata.

    • Omul trebuie sa fie . Cum ? ,, Fiti dara desavirsiti precum Tatal vostru din Ceruri este ” .
      Omului nu i se cuvine nimic . El are dreptul sa respire . Pentru orice altceva trebuie sa trudeasca . ,, Cine nu trudeste nici sa nu manince ” .
      Nu omul este important . Ci Dumnezeu . Omul nu este stapin pe nimic . Dumnezeu este Stapin peste toate si peste toti . ,,Căci, oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa”

    • „Deficite de intelegere:
      – omul trebuie sa aiba
      – omului i se cuvin
      – omul este important

      Daca dam deoparte aceste idei, vedem ca existenta omului nu este mai importanta decat existenta oricarei alte specii ce a existat, exista sau va exista vreodata.”

      Aveti perfecta dreptate si exact la topic !
      Sincer va spun ca imi este absolut indiferenta existenta , supravietuirea omului, a omenirii , a speciei !
      Pe mine ma doare de mine si de copii mei pe care ma bazez sa ma ingrijeasca la batrinete , atit …. ma rog, macar asistenta sociala…

      Deci daca atunci cand spuneti „omul” va referiti la mine, eu apar aceste idei. Nu vad de ce le-as da deoparte. Adica de ce sa inghet eu la iarna ca sa „salvez planeta” sau „specia” ?! Va anunt cu modestie ca pentru mine eu sunt foarte important. Cel mai important.
      Va amintiti de dl Niculescu ? „Viata noastra unde e, viata noastra ce-ati facut cu ea ? „

  29. Mijloacele de manipulare sunt cunoscute . Probabilitatea , posibilitatea sau extragerea unor pasaje din context si din text este si ea parte a manipularii cum dealtfel si folosirea cuvintului , atit de drag mie ,DAR …..ce induce o modificare de intelegere ,de atitudine, aplecata asupra unei scrieri oarecare face exact acelasi lucru .

  30. The Lancet despre Acordul climatic de la Paris: O invenție cu intenția de a înșela

    Sunt mereu surprins când citesc despre oameni inteligenți din alte domenii care află abia acum despre adevărata amploare și provocările decarbonizării. Cum a fost păstrat acest secret atât de mult timp? E vorba cumva de un deficit de înțelegere genuin sau altceva?

    The Lancet este una dintre cele mai vechi și mai prestigioase reviste de medicină din lume, cu un factor de impact >79. Redactorul-șef al revistei este Richard Horton, profesor onorific la London School of Hygiene and Tropical Medicine, University College London și University of Oslo. A colaborat, de asemenea, de mai multe ori cu Organizația Mondială a Sănătății (WHO).

    Pe 28 mai a.c., Richard Horton a publicat în revista pe care o conduce o critică usturătoare a unei povești moderne. Traduc începutul articolului Offline: The fairy tale of Paris

    Suntem proști? Credem cu adevărat că Acordul de la Paris 2015 va limita încălzirea globală cu mult sub 2°C, de preferat la 1,5°C, în comparație cu cea din perioada preindustrială? Angajamentele asumate astăzi de țările semnatare ar încălzirea la aproximativ 2,4°C (ajungând până la 3,7°C). Suntem departe de a ne îndeplini aspirațiile de la Paris…

    Îm primul rând, am subestimat grav amploarea schimbărilor pe care trebuie să le facem în economia mondială pentru a limita încălzirea globală. Viețile noastre continuă să depindă în mod periculos de de combustibilii fosili. 80% din energia mondială provine din petrol, gaze naturale și cărbune. În următoarele două decenii, se vor investi încă 20 de trilioane de dolari în dezvoltarea petrolului și gazelor naturale.

    În al doilea rând, tranziția energetică de la combustibili fosili la sursele regenerabile va fi mult mai imprevizibilă decât s-a preconizat inițial. Previziunile privind adoptarea de vehiculelor electrice, de exemplu, variază foarte mult.

    În al treilea rând, net zero nu este același lucru cu emisii zero – atingerea obiectivului de 1,5°C depinde de tehnologiile de captare a carbonului care nu există în prezent.

    În al patrulea rând, viteza de reacție politică necesare pentru a realiza acordul de la Paris nu este doar fără precedent, dar și plină de riscuri. Rivalitățile dintre superputerile energetice s-ar putea transforma cu ușurință într-un conflict în toată regula.

    Și, în cele din urmă, îndeplinirea obiectivelor climatice nu necesită nimic mai puțin decât o reconstrucție totală a civilizației umane – într-o singură generație.

    Acordul de la Paris arată din ce în ce mai mult ca un basm frumos. O poveste care a invocat un viitor imaginar, magic și complet fictiv. O invenție cu intenția de a înșela.

    Detalii,

    Horton, R., Offline: The fairy tale of Paris, The Lancet, vol. 399, no. 10340, p. 2002, Published: May 28, 2022

    • ” …oameni inteligenți din alte domenii care află abia acum despre adevărata amploare și provocările decarbonizării. Cum a fost păstrat acest secret atât de mult timp? E vorba cumva de un deficit de înțelegere genuin sau altceva?”

      Este vorba de functionare in optiunea „pilot automat cu raza scurta de actiune”:
      a) lipsa de timp (delegare, incredere oarba in „reprezentativitate”),
      b) lipsa de curiozitate dincolo de sfera imediata/micro,
      c) lipsa dorintei si/sau a capacitatii de a intelege(nu doar a sti cate ceva despre) tabloul macro,
      d) refugierea in sfera imediata/micro cauzata de perceptia(corecta) repetata a faptului ca informatia disponibila este trunchiata/cosmetizata/otravita (a se vedea si diferenta dintre minciuna si „vrajeala docta”/sfertoadevaruri).

  31. Cum funcționeaza lumea reală?

    Economiile moderne vor fi întotdeauna legate de fluxuri masive de materiale, fie că este vorba de îngrășăminte pe bază de amoniac pentru a hrăni populația globală în creștere, de materiale plastice, oțel și ciment necesare pentru noi unelte, mașini, structuri și infrastructuri, sau de noi inputuri necesare pentru a produce celule voltaice, turbine eoliene, mașini electrice și baterii de stocare.

    Și până când toate energiile utilizate pentru a extrage și prelucra aceste materiale nu vor proveni din surse regenerabile, civilizația modernă va rămâne în mod fundamental dependentă de combustibilii fosili utilizați în producția acestor materiale indispensabile. Nicio inteligență artificială, nicio aplicație și niciun mesaj electronic nu va schimba acest lucru.

    Vaclav Smil, How the World Really Works, p.102.

  32. In opinia mea nu este vorba despre vreun deficit de intelegere intre oamenii de stiinta ori intre politicieni.
    Este vorba doar despre cum isi percepe fiecare interesul propriu si in functie de asta fiecare se inregimenteaza intr-o tabara sau alta. Indiferent de cat de stiintific argumentata este sau nu pozitia taberei respective. Deoarece este o lupta pentru putere , nu pentru descoperirea si apararea „adevarului stiintific” ori de alta natura. Este un demers politic deci amoral. Un fel de „nobila minciuna” adica invelirea in tipla colorata si parfumarea rahatului .

    Problema este tocmai ca prea multa lume „nechemata” intelege sau a inceput sa inteleaga. That wasn’t supposed to be happening. Se lucreaza insa si la asta .

  33. :) 29/05/2022 At 22:44

    @ Alsa 29/05/2022 At 22:01

    ” Discutia de avut este ce face statul, cit de bine o face si cit ne costa pe noi, contribuabilii.”

    Daca dl Profesor ar permite discutia am ajunge inevitabil la liberalism vss nationalism statal ca variante sau optiuni politice. In opinia mea liberalismul este o utopie schizofrena ce se auto-contrazice deci o „vrajeala” , un „gaslighting” . Un pretext.
    De stiut nu putem sti tot ce face statul , nici cat de bine o face (cine defineste binele ?) si nici cat ne costa.
    Deci ne lipsesc datele ca sa putem vreodata discuta. A „avea” Stat implica inevitabil a mandata niste reprezentanti cu un cec in alb. Iclusiv cu dreptul , cu puterea de a defini „binele comun”.

    • Foarte adevărat.

      Însă atunci când cei mandatați cu dreptul , cu puterea de a defini „binele comun” încep să sară calul și propriul lor bine devine singurul care contează, mai trebuie date din nou cărțile, cam ca în 1989.

      Mai direct spus, românii au obiceiul să-și execute din când în când conducătorii, dar se pare că nimeni nu învață din istorie. De asta am dat și exemplul lui Trosca, poate trezește niște amintiri :)

  34. Ela, nu rezolvam nimic cu litanii si nici cu firestile si deseori indreptatitele boscorodeli la adresa statului roman. Ca prea isi baga nasul unde nu-i fierbe oala, ca tot ce vreau de la el e sa ma lase dracului in pace, ca are deseori proceduri stupide si nesimtit consumatoare de resurse, ca-si plateste mult prea bine unii angajati si naimiti, ca are prea multi angajati, ca deseori nu-si indeplineste treburile cum trebuie: infrastructura de toate felurile, sanatate, inbatamint, protectia cetatenilor/respectarea legii si mai sint, justitie (avem niste probleme urite rau aici nu pentru spune UE ci pentru ca Danilet). Sa speram ca nu si aparare …
    Toate astea ma vor fi facind liberal in Romania? Nu ma recunosc deloc in ce zic cei care se declara asa. Usr? Pai nu stiu ce doctrina au aia. Cred ca poate fi numita Oscillodancila. Stinga socialista? Nu eu, mersi frumos. S-ar zice dreapta, nu- asa? Care dreapta? Aia din carti poate ca-n realitate nu-i, mozolul intelectualist practicat de unele personaje nefrecventabile care au lucrat toata viata la stat si n-au avut vreodata o idee proprie, vindut unora ca dreapta nu tine, suna mai degraba a fomisti gregari in cautare de rente. De la stat.
    Nu, nu sint in situatia de a intreba „eu cu cine votez” insa sint satul sa aleg intotdeauna intre doua rele dintre n-spe natarai si t-spe tutalaie.

    Minune mare, unele lucruri s-au miscat, am un exemplu: inainte de Covidenie a trebuit sa-mi preschimb buletinul, pasaportul si permisul de conducere. M-am uitat ce trebuie sa fac pe site-urile cuvenite, Prefectura, M.I. M-am programat online si totul a durat foarte putin. Bravo, stat, nu-ti sint un simpatizant, te platesc mult si faci o treaba submediocra insa de data asta ai fost ok, nu am pierdut aiurea timp la cozi si m-am vazut cu ce doream de la tine – pentru ca la rindu-ti imi pretinzi toate actele astea si eu accept obligatiile astea. Intr-o companie condusa normal procedurile astea ar fi fost schimbate dupa 2-3 sedinte si eventual ceva consultanta externa (externa companiei, zic) si ar fi luat 2 luni. La stat adica a durat cit? 25 de ani. 25 de ani pentru ca Maricica de la Biroul Birfe, Tifne si Insinuari sa nu mai aiba drept de veto/sa blocheze o procedura de emitere a unui act (si conferindu-i astfel o putere cu totul artificiala) pentru ca stampila ei rombica trebuie s-o confirme pe cea rotunda a Mariucai de la Departamentul Posete si Supraveghere a Subtirimii Gleznei, pe care ori au strins-o pantofii, ori e de la alta gasca/partid!
    Lucrurile sint mult mai simple decit ne sint ele vindute a fi, insa fara toata viermuiala asta majoritatea personajelor publice si din politica si din presa ar trebui sa-si gaseasca locuri de munca. Or asta-i peste poate!

    • „Lucrurile sint mult mai simple decit ne sint ele vindute a fi, insa fara toata viermuiala asta majoritatea personajelor publice si din politica si din presa ar trebui sa-si gaseasca locuri de munca. Or asta-i peste poate!”

      Aveti dreptate. Tocmai din cauza ca nu exista locuri de munca pentru toata aceasta viermuiala s-a inventat umflarea sectorul bugetar si al prestarilor de servicii. Vi-i puteti inchipui pe toti bugetarii occidentului trecuti brusc la somaj ?
      Sa nu ne imbatam cu apa rece , modelul economic importat din occident nu mai livreaza nici acolo , din cauze obiective , deci trebuie sustinut cu ceva ca sa nu se rastoarne modelul politic. Il sustinem prin inflatie si prin ocuparea resursei umane. Cu indiferent ce. Mircea fa-te ca lucrezi. Am inceput insa a livra justificari pentru recesiune: covidul, putin, china… incalzirea globala… Pina la o limita oamenii se multumesc si cu justificari in loc de rezultate.

      • ”modelul economic importat din occident nu mai livreaza nici acolo , din cauze obiective”

        Cauzele ”obiective” sunt birocrația excesivă și taxarea furibundă, expresia marxismului soft practicat în zilele noastre: nu se mai confiscă direct proprietățile, ca în anii ’50, însă cetățenii sunt expropriați prin taxe și prin inflație.

        Modelul economic occidental a fost confiscat și deturnat de tabăra care a preluat puterea în toată Europa începând cam din 2005 (în Germania chiar din 1998). Iar ”a livra justificări” e tot apanajul respectivei tabere. Însă acea tabără politică a fost creată de oamenii lui Brejnev și ea e legată indisolubil de oamenii lui Putin. Însă Brejnev e mort de mult, iar Putin nu se simte nici el prea bine :)

        Occidentul își va reveni (în mod suprinzător, pentru unii) tocmai pe baza propriilor modele. N-o să vă spun concret cum, ca să nu vă stric surpriza, dar estimarea mea rămâne 4-5 ani.

        • Nu isi va reveni niciodata deoarece modelul sau este perimat istoric , outdatat datorita avansului tehnologic si al cunoasterii stiintifice : capitalism de cumetrie si de jungla , nereglementat , tribal , ce contine in el saminta autodistrugerii. Decaderea a inceput cu iluminismul . Fara aport de valori materiale din exterior sistemele capitaliste se auto-devora. Intr-o lume inevitabil multipolara singurul model sustenabil este cel chinez . Iudaismul , monoteismul, maniheismul sint perimate . Nu au livrat niciodata bunastare si pace decat cu pretul exterminarii si jefuirii altor regiuni, lucru pe care cvasi-egalitatea tehnologico-militara il face imposibil de perpetuat.
          Nu va faceti iluzii despre nukes , nici militar nici energetic. Uraniul si plutoniul se afla vreo 70-80% in CSI adica Rusia. Iar militar va informez ca timp de 50 de ani au fost plasate unde a trebuit incarcaturi semnificative . Transportate cu microgramul. Cu nanogramul , daca vreti. Timp de 50 de ani. Zilnic, de zeci si sute de carausi .
          Posibil sa fie in cativa ani tulburari sociale masive in occident , lucru care ar doar accelera dizolvarea si inca , ar face-o in moduri si mai auto-distructive. Asta deoarece in occident nu mai exista tesatura sociala. Nu sinteti colectivitati, sinteti populatii.
          Va aflati pe Titanic dar nu ati aflat-o inca. Liderii dvs v-au vandut demult pentru un bilet pe barca de salvare.

          • @Doara – mai discutăm pe tema asta după înlocuirea lui Putin :)

            O Rusie un pic mai mică, de vreo 80 sau 100 de milioane de oameni, va fi mult mai cooperantă cu Occidentul. Cârtițele plantate de Putin cu mâna lui în anii ’80 își cam încheie cariera politică în Europa de Vest, iar fără ele Rusia nu reprezintă nimic.

            Țesătura socială a dispărut într-adevăr pe alocuri în Occident, însă doar din mediul urban. Londra și Berlinul nu mai sunt ale localnicilor, sunt ale rușilor și ale altora ca ei. Însă la firul ierbii, prin satele din Bavaria și prin satele din East Midlands, oamenii au rămas oameni, pe ei nu i-a contaminat patologia de extracție marxistă și cu promovare rusească :)

            Poți avea un absolvent de Oxford numit Boris, care să conducă vremelnic țara. Însă prin satele din East Midlands și prin satele din Bavaria regenerarea societăților occidentale e asigurată: în acele sate nu-și numește nimeni copiii Boris :)

          • @ Doara,
            cu aceiasi patima cu care sustineti modelul („sustenabil”) chinez, cu aceiasi patima, zic, ii auzeam perorind si pe sustinatorii URSS-ului.
            Si Hitler a avut sustinatorii sai, ca si Stalin ori acum Putin (imi pareti printre ei).
            Traiti-va clipa!

        • AVERTISMENT

          Dacă mai doriți să postați comentarii publicabile, pe lângă valoarea adăugată articolului de fond, este necesar să vă asumați un singur nickname pe care să-l folosiți consecvent. Avalanșa de noi nickname-uri, generate dintr-o sursă unică, este suspectă și se încadrează în categoria trollims.

          Constantin Crânganu
          ======================================
          Modelul economic occidental este de foarta multa vreme unul rentier-extractiv , nicidecum unul investo- productiv. Chiar daca ar re-deveni unul productiv in sensul ca acumulatul capital ar servi dezvoltarii sistemului , nu exista crestere infinita intr-un sistem finit iar Terra este sistem finit. Minciuna capitalismului este la fel de daunatoare si grozava precum cea a comunismului. Capitalismul este antisocial iar comunismul este antiuman. Ambele au la origine iudaismul: impartirea oamenilor in semi-zei, alesi, „speciali” daca vreti, si semi-animale , goy. Alesii incearca sa exploateze si sa mentina sistemul prin minciuna , inselaciune si la nevoie prin forta bruta. Cea mai recenta gaselnita este „marele reset” si instaurarea unei idiocracy butonata discret.
          Capitalismul occidental nu poate reveni la modelul pre-WW2 , conditiile interne si externe s-au schimbat. A fost un accident al istoriei, o etapa nefericita care din fericire a durat doar cateva sute de ani.

        • ,,birocrația excesivă ” – cresterea in volum a tumorei canceroase pe corpul social
          ,, taxarea furibundă ” – cresterea afluxului de singe in venele ce transporta hrana catre tumora . Aceasta din urma are capacitatea sa transmita corpului parazitat ca de fapt ea este partea sanatoasa si nu invers .

  35. „Harald 30/05/2022 At 0:33

    @Stoian – schimbarea lui Ceaușescu cu Iliescu nu a fost în niciun caz o schimbare în rău. Iar Iliescu avea nevoie de legitimitate populară, așa că a schimbat în bine o mulțime de lucruri.”

    A fost schimbata conducerea si modelul politico-socio-economic nu sistemul.
    Si evident ca aveti dreptate si nu numai romanii au respectivul obicei, este de fapt singurul lucru pe care il pot face popoarele. Care uneori sau poate de cele mai multe ori dau cu copita si rastoarna galeata cu lapte daca i-a deranjat un taun sau daca li se pare lor ca. In special cand li se sopteste suficient de insistent ca.
    Off topic din fericire nu ma aflu in pozitia in care sa ma ingrijoreze exemplele date de dvs iar pentru mine amintirile respective au doar valoare anecdotica :)

  36. Deficitul de intelegere e bun si apreciat ca atare dintotdeauna – „Fericiți sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor!”: (Matei 5:3-11), iar „crede si nu cerceta” e mai actual ca niciodata. Deficitul de intelegere le permite politicienilor sa justifice orice tampenie sau sa inventeze dusmani reali sau imaginari vinovati de toate cele. Deficitul de intelegere ii ajuta pe cetateni sa se simta speciali si superiori atunci cand se incoloneaza voios in armate de idioti utili pentru cauze care, la final, ii vor lasa mai saraci sau cu mai putine drepturi. Sau morti. Deficitul de intelegere e o resursa inestimabila iar utilizarile sale sunt practic nelimitate.
    Lasand sarcasmul deoparte, un aspect aproape deloc discutat (de fapt se mai discuta la modul real ceva?) e ca in mareata noastra lupta contra schimbarilor climatice vom produce … schimbari climatice! Combaterea schimbarilor climatice va deveni o cauza care se va autointretine, caci mereu vom avea de combatut efectele ultimelor masuri geniale luate pentru combaterea schimbarilor climatice. Ni se servesc solutii la modul axiomatic, care trebuie acceptate ca atara ca deh, „don’t question the science”, fara a se discuta deloc despre posibilele efecte negative sau despre conditiile in care respectivele solutii pot fi de fapt aplicate. Iar daca totusi cineva ridica problema e clar un climate chage sceptic si va fi tratat corespunzator.
    Dupa cum arata dl. Cranganu intr-un articol recent, exista studii care constata ca zonele cu parcuri eoliene de mari dimensiuni produc distosiuni si atenuari ale circulatiei curentilor de aer – practic se reduce viteza si se modifica directia vanturilor din respectiva zona. Nu stim cum afecteaza asta vegetatia si fauna locala, sau care este efectul pe termen mediu/lung asupra caracteristicilor climei in zona respectiva si in cele adiacente. De asemenea – desi nu am vazut studii in acest sens – banuiesc ca si parcurile fotovoltaice de mari dimensiuni pot produce modificari ale caracteristicilor locale ale climei, cu impact necuantificat asupra ecosistemului si a climei locale sau in ansamblu. Ne ajuta insa deficitul de intelegere, pentru ca putem ignora sau minimaliza preocuparile de acest gen.
    Deficitul de intelegere ne ajuta inca o data cand e vorba de Acordul de la Paris, un act admirabil al politicienilor de pretutindeni de a contribui la salvarea planetei. Putem ignora astfel faptul ca tintele propuse sunt realiste doar daca acceptam niste costuri, nu doar financiare, pe care nici un politican nu e dispus sa le discute sau agreeze cu proprii cetateni. Putem ignora si faptul ca dincolo de declaratiile pompoase, exact tarile care polueaza cel mai mult sunt cel mai putin dispuse sa respecte acordul. Sau ca beneficiarii reali ai acordului nu sunt in nici un caz clima sau cetatenii, ci China, Rusia si politicenii progresisti (post comunisti?) de preturindeni.
    Un pic ironic, daca sumele investite in subventii si proiecte fanteziste de salvare a planetei erau investite in cerecetari in domeniul fiabilitati si sigurantei centralelor nucleare si tratarii deseurilor nucleare, am fi putut avea probabil demult o reducere masiva a dependentei de combustibili fosili pe zona de energie.

  37. Ok, si cum rezolvam problema? Noua doctrina climatica este o imensa vaca de muls pentru cel putin 100 de ani de acum inainte. Din cate inteleg exista lideri europeni la varful institutiilor implicati in afaceri cu eoliene si panouri fotovoltaice. In politica mare, o mana spala pe alta, iar apoi spala creierii altora pentru care lecturarea a mai mult de 3 pagini poate produce un AVC. De ce nu iese lumea in strada, atat in SUA, cat si in UE? Raspund tot eu (fac monolog): deoarece pe unii mai „sensibili” ii atinge „la sentiment” chestia asta cu distrugerea planetei si pestii care inghit plastice, intrele aceste doua lucruri nefiind vreo legatura oricum. Daca le mai arati si o plaja in filtru rosu sau vreun cos de fabrica prin care iese abur (sic!), i-ai terminat! Daca mai si faci vreun „documentar” cu astfel de imagini si pui o coloana sonora mai trista, nu mai exista nici o sansa ca oamenii sa-si puna intrebari sau sa mai gandesca ceva cu propriile creiere. Domnule, dar stau si ma intreb daca ar fi fost invers, adica sa asistam la racirea globala, cum ar fi fost propaganda? Deja sunt unii prin UE care ne sfatuiesc sa mai punem o haina pe noi (Borell) la iarna, evident pentru a sprijini Ucraina si pentru a-l „pedepsi” pe Putin. Un grad in minus in case, salveaza un litru de petrol sau cam asa ceva spunea Tanti Ursula von Marx. Inca o data zic, faceti apel la prieteni, rude, cunoscuti sa puna mana si sa citeasca cat mai mult, chiar cu riscul de a obosi. Altfel, va veni o era intunecata tare pentru umanitate.

    • Mike, in ultimele saptamini a vorbit GM de la Stelantis si la o saptamina dupa, cel de la VW si au spus exact ce spunem noi aici: nu exista nici supply chain-ul si nici materia prima suficienta pentru electrificarea masiva a transportului nci azi si nici peste 10 de ani. Cind oameni care conduc industrii atit de mari dependente 100% de supply chain-ul mondial e semn ca treaba e groasa. Iar razboiul de la est de noi amplifica problemele anterior existente. Prilej ca salbaticii de la Rasarit sa fie izgoniti din lumea civilizata si redusi la ce sint, simpli producatori de materii prime de care avem nevoie. Din pacate nu-i putem plati cu bucatele de sticla colorate asa cum ar merita.
      Musk, care e orice numai un prost nu, se ruga mai an de marii mineri ai lumii sa-i dea mai multe metale. Ba iesise si un zvon cum ca ar investi in minerit/companii de resurse si bineinteles ca „site-urile de socializare” si presa natinga au avut obisnuitele orgasme programatice. S-a cam fisiit treaba, mineritul e lucru greu, nesigur si de durata indiferent citi bani ai avea!

  38. Circula de citeva zile ceva ce se inscrie perfect la tema:

    –––––––
    Six months of UK energy policy

    Industry: We want to invest in the North Sea
    Government: No! Come on guys, it’s COP26

    Government: Russia happened. Invest please
    Industry: In the North Sea? Maybe

    Industry: Oil prices are high. We’re investing
    Government: We noticed. Windfall tax
    –––––

  39. ” viteza e vector!:) ”
    ar trebui aduse acuzatii de abuz (sau hartuire?) matematicii asupra fizicii, prin care realitatea e siluita sa se prezinte potrivit unor constrangeri imaginare;
    in matematica viteza e ce vrem noi sa fie, sub forma oricarui raport intre variatia unei marimi intr-un interval de timp, in cadrul unui sistem de referinta subiectiv, convenabil inventat de mintea noastra;
    pe cand in realitatea fizica ma tem ca viteza e ceea ce vrea ea sa fie :)
    … cel putin in cazul vitezei luminii, pe care nu o putem defini subiectiv, sub forma unui vector cu orice directie, marime si sens, pozitiva, negativa, sau chiar radical dintr-un numar negativ, care ar varia in functie de sistemul de referinta ales;
    un vector matematic uneori poate descrie realist o anume viteza mecanica, dar asta nu inseamna ca in fizica o viteza trebuie sa respecte sau sa se margineasca la definitia unui vector;
    instrumentul matematic al analizei vectoriale e util pentru generalizare, nu si pentru simplificare :)
    sistemul de coordonate al vectorului poate fi oricand transformat in alt sisem echivalent, de exemplu un sistem de referinta fix (OX) cu coordonate polare (raza R, unghi R-OX) in care definim o viteza unghiulara scalara (omega), sau un sistem mobil reprezentat de o dreapta care se reorienteaza in permanenta pe directia variatiei (OR), sau redus chiar la un singur punct care se repozitioneaza mereu in centrul unui corp, caz in care viteza corpului va fi intotdeauna zero din perspectiva matematicii;
    ce e valid in matematica nu valideaza automat fizica nici in lipsa probelor contrarii; doi vectori egali si de sens contrar de forta superluminica aplicati unui corp conduc la o rezultanta nula, fapt care nu este infirmat de fizica, dar nu valideaza o realitate a existentei fortelor superluminice; sau cand domeniul de aplicatie a unei relatii vectoriale ce descrie un fenomen de reflexie isi pierde valabilitatea in caz de refractie sau ciocnire plastica;
    in general fizica are nevoie de matematica pentru a face predictii imaginare despre viitor, dar matematica intotdeauna are nevoie de experientele reale ale fizicii pentru a face predictii corecte despre trecut.

  40. O veste bună:

    După milenii de expansiune agricolă, lumea a depășit „vârful” terenurilor agricole

    Lumea produce mai multă hrană decât oricând, dar cantitatea de teren pe care o folosim este în scădere. Acest lucru înseamnă că putem hrăni mai mulți oameni și, în același timp, putem reface habitatele sălbatice.

    Noile date statistice confirmă ceea ce am descris cu doi în urmă:

    Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin…

    • Probabil ca lumea produce mai multa hrana decit oricind dar in cazul in care cantitatea de teren ( sau mai degraba suprafata ) pe care o foloseste este in scadere opinia mea este ca hrana in discutie este nesanatoasa ( am vazut recent in Romania o cultura de capsuni care creste fara sa ,, vada ” pamintul . Rasadurile sint infipte intr-un strat de fibre de nuca de cocos , aflate la cca 1,40 metri deasupra solului ) in care sint picurate cu o instalatie controlata de un soft substante chimice . Prefer sa maninc corcoduse crescute pe marginea drumului .) O hrana nesanatoasa produce boli in organism . Vai noua !

      • De unde stiti ca „produce boli in organism”?
        Da, ca salata verde produsa in piscine pe placi de polistiren expandat e ca dracu, are doar culoare, nu gust, nu miros, dar cum anume produce ea „boli in organism” si care anume boli?

        • Toate plantele modificate genetic, substantele chimice folosite in culturi vegetale, hormoni si antibiotice in cresterea animalelor sunt metabolizate de olante si animale si trec in hrana noastra. Multitudinea de cancere, malformatii genetice isi gasesc originea in alimentatie chimizata in exces.

          • Acum doi ani profehehehetea unu’ care-i ceva saf pe la beserica prin Moldova ca o sa-mi creasca solzi daca ma vaccinez. Azi aflu de la d-na profesoara ca o sa fac cancer de la salata verde.
            Sper ca au trecut suficient de multi ani asa incit sa nu mai puteti preda! Multa sanatate.

        • Rostul prezentei mele pe aici nu este sa ma contrazic cu cineva .
          Dumneavoastra doriti sa va ofer concret exemple . Am citeva dar nu o sa le folosesc .
          Dumneavoastra continuati sa consumati produsele minune rezultate din cercetarea de laborator a oamenilor de stiinta . Incepind cu bauturile de tip cola , cafeaua de la automat , energizantele , tigarile clasice si / sau electronice pina la fructele si legumele crescute oriunde numai in sol natural nu . Adaugati tot sortimentul de hrana fast- food . In fine , minunatiile ,, evolutiei ” umane ( cum spun unii ) .
          O sa aflati cindva raspunsul ce il cereti singur . Sa va traiasca Dumnezeu !

          • Domnu’, vi s-a colorat nasu-n rosu. Daca doriti sa-mi dati vreo replica, la aur, la boli sau la orice altceva ma astept sa aveti si argumente, nu sa va eschivati ca un copil prins cu minciuna. Dumneavoastra aveti pregatire medicala macar la nivel de medic rezident de va puteti permite sa emiteti astfel de opinii?
            Inca o data: de unde stiti ca produc boli in organism si care anume boli? Solzi nu mi-au iesit. Fac vreo boala de piele? E mai rau? Prognozati un AVC? Nu? Hai, macar o paradontoza. Osteoporoza, ceva? Nu ma speriati, infarct? Niste negi, citiva, acolo? Macar un pui de diabet? Toate la un loc? Ce metode de diagnostic medical folositi dv, in baza carui drept si a carei practici?

            Dv aruncati cu niste vorbe fara sa aveti cea mai vaga idee despre ce vorbiti, exact cum faceti catre „turma” careia va adresati uzual. Va atrag atentia ca subsemnatul nu e nici macar metaforic o oaie.

            • @ :) – există unele probleme serioase cu alimentele din magazinele din UK. De exemplu, salatele contaminate frecvent cu norovirus provoacă indigestii severe, iar după 3-4 experiențe din astea soluția e renunțarea la salatele gata preparate.

              Există diverse sortimente de ”șuncă” (de fapt o pastă de carne turnată în forme) care provoacă crize severe de hemoroizi, probabil din cauza tipului de conservanți folosiți sau a cantității de conservanți în exces.

              Există diverse sortimente de pâine care provoacă o senzație severă de foame, presupun că așa se explică obezitatea foarte răspândită în UK, comparativ cu România. Legenda spune că există laboratoare de cercetări alimentare care cu asta se ocupă, cu a concepe rețete care să creeze dependență din partea consumatorului.

              Există chiar și un exemplu cât se poate de natural: când făcea peltea de gutui, bunică-mea prepara pectină din coajă de lămâie și de portocală, ca să ”se lege” pelteaua (gelificare se numește procesul modern). Nu știa ea că se cheamă pectină, nu era clasificată drept E 440 pe vremea aceea, dar realitate e că provoacă diabet, iar astăzi e folosită în exces în toată industria alimentară. Coaja de portocală și resturile de mere sunt extrem de ieftine, astfel încât și pectina e extrem de ieftină, se pune în orice. Astăzi nu mai e lichidă, cum o făcea bunică-mea. E sub formă de pulbere, că e mai ușor de ambalat și transportat.

              Zahărul e și el folosit în exces, tocmai pentru că e foarte ieftin. Un soi de plăcintă de la Tesco conține 35% zahăr, un asemenea produs chiar n-ar trebui să existe. Dar există, pentru că zahărul are un preț ridicol.

              Într-un peisaj mai larg, corporațiile nu ar trebui să se ocupe de alimente preparate, așa se ajunge la asemenea excese. Pentru a fabrica nave și locomotive e neapărată nevoie de corporații, dar când o corporație produce pâinea pentru un sfert de țară (Warburtons, 4500 de angajați) o să vândă tot felul de gunoaie pe post de pâine, pentru că fiecare penny reducere de cost contează la ei.

            • @ Harald: da, de vreo 20 de ani ceva s-a schimbat si nu in bine. Este imposibil sa-mi iasa o supa de gaina cum facea mama desi folosesc aceeasi reteta. Doar ca eu nu fierb o gaina cumparata vie din piata, taiata, ciupelita, pirlita la aragaz, nu, eu fierb un mutant si trebuie sa adaug niste untura de gisca sau de rata, Made in Hungary, ca sa am petele galbene de grasime plutind la suprafata. Nu prea vreau sa-mi inchipui ce e in mutantul ala. Nu iese rau supa mea insa sint departe de ce-as vrea. Capsunile pe care le cumpar n-au nici o legatura cu cele din copilarie. Legumele, fructele? Majoritar plastic aratos. Iar eu cumpar astea „de la taran”, niciodata din hipermarket. Nu e bine.

              Acuma, prima oara cind am ajuns la Londra m-am dus seara la pub. Na, institutie englezeasca. Pe linga Earl’s Court si am mincat ce mincau ei. Bon, am priceput, nu, multumesc, asa ca am rugat-o pe receptionera sa-mi faca o lista cu restaurante de care-or fi, thai, chinezesc, frantuzesc, arabesc, italian, mediteranean, indian, ce-o fi numai englezesc irish welsh si scotian nu. (Google era motor de cautare si-atit pe-atunci). Ca stiti ce-a scris Traian Ungureanu: micul dejun englezesc e o forma de razboi civil!
              Mai sint: carnea de porc se comporta altfel in tigaie. Champinioanele pe care le gatesc n-au nici o legatura cu cele pe care le culegeam cu mina mea de pe un cimp pe care pasteau vaci la 3-4 km de oras.
              Cred ca industrializarea productiei de mincare a fost ceva inevitabil si va cuprinde si parti ale lumii in care azi se moare de foame si nu cred ca e posibila revenirea la alimentele anilor ’70, asta fie si pentru faptul ca noi care am trait atunci avem in materie gustativa alte repere fata de cei ce ne urmeaza.

              Intr-a noua am facut o „practica agricola” la o fabrica de conserve. Nu m-am mai atins de vreun castravete murat vreun an iar un borcan cu gogonele imi provoca o reactie viscerala de respingere chiar daca astea erau puse in casa de ai mei.

              Cred ca legenda privitoare la laboratoarele de cercetare creatoare de substante care sa creeze dependenta are mai mult decit un simbure de adevar in ea. Economic e una dintre metodele pe care poti sa le folosesti ca sa-ti cresti piata si eventual s-o tii captiva produselor tale. Aici Simona (Tivadar) are opinii cit se poate de ferme si de indreptatite. In opinia mea e una dintre treburile statului sa vada ce si cum prin Ansva sau cum se numeste institutia aia si FDA-ul european daca exista asa ceva. Precum vedem n-o face. Poate-n Franta dar n-as paria.
              Oricum, cred ca e un domeniu in care piata trebuie supravegheata permanent si sa i se dea peste deste, altfel vom ajunge sa mincam ce maninca americanii. Sper sa nu prind anii aia.

            • @ :)
              eu tanjesc dupa cas de oaie si mere ionatane sau golden rapanos
              vand taranii prin piata, dar ceva mult prea departe de ceea ce stiu eu ca ar trebui sa fie; chiar si parintii mei, inca de-acum vreo 30ani in urma, au apucat sa schimbe semintele, soiurile si „metodele”; capsuni ca astea de-acum erau si atunci si aveau acelasi gust, dar le cultivau numai cei care ieseau cu ele pe piata, in timp ce soiul autohton mai dulce, era mai degraba pentru consum propriu; si ma refer la gradinaritul de la oras, care se poate face mai cu pasiune, ca pe la tara nu prea gaseai mai mult decat zarzari si corcoduse; iar in zona in care locuiesc acum tot taranul cultiva vie hibrid, ca mai degraba as bea un cotnari de la market decat vin „de tara”; iar la Selgros chiar au preparate din carne foarte bune, productie proprie, din carcase de porc importate din Spania, poate chiar porci mutanti, crescuti cu furaje mutante, la sol sau la inaltime, nu scrie nimic pe eticheta

            • @ Prototipescu.
              Cind mergeam la mare in copilarie, pe drumul spre statiune opream intotdeauna pe linga Tuzla. Era acolo o livada de piersici si mincam cite una doua, poate mai luam in punga inca citeva pentru a doua zi. Niciodata n-am intinit astfel de piersici nicaieri in lume, erau mari, foarte frumoase, gustoase si extraordinar de zemoase, tata ne interzicea sa le mincam in masina! Unde naiba o fi soiul ala ca ar matura orice piersica de pe piata! Ma rog, unde dracu o fi toata livada aia?

              Vad si eu la Carrefour cotlet foarte aspectuos provenind din Spania. Nu pot sa nu ma mir ca vine din partea opusa a Europei si este competitiv pe piata noastra, ca pretul tot ala e. Asta inseamna ca e ceva in neregula nu cu ei ci cu noi, cu industria noastra. Daca bine stiu eu mai bine de jumatate din carnea consumata in Romania este de import. Daca este asa atunci asta spune ceva despre gradul de dezovoltare a industriei carnii de porc de la noi.

              Cu vinurile sa va dau un pont: daca veti cauta veti gasi cite-o vinarie care distribuie citeva zeci de feluri de vin autohton. Eu am cautat, am gasit si cumpar preponderent de-acolo. Vinaria distribuie vinuri din zona aceea intre Ploiesti si Pietroasele/Buzau, in stinga drumului spre Ploiesti Buzau sint numai vii una linga alta. Dupa multe incercari, chiar foarte multe, am gasit la vinaria asta citiva podgoreni ai caror clienti le sintem de citiva ani si la vinuri vrac dar si la vinuri de 20-25 de Euro/sticla. (Daca nu-l cheama Chablis eu nu dau mai mult pe un vin). Unii au inceput sa faca si rachiuri si distilate din fructe (la 40 de grade si mai mult tarie alcoolica, – a propos: stiti cum a descoperit olteanul tuica? A fost invitat la o nunta in Ardeal si a turnat apa intr-un pahar cu palinca. No pun intended), scumpe, adica peste 120 lei litrul (sursa mea de palinca din Salaj imi vinde licoarea de 53-54 de grade la 40 de lei! La calitatea si finetea aia e aproape gratis!) dar mergind si mult mai sus pentru unele tarii din cirese, caise, piersici, pere. Si vinde bine si asa ceva. Gasesc in asta o crestere a calitatii vietii in orasele mari cel putin, calitate de care am fost privati o jumatate de secol. Evident ca nu e o crestere pe toate straturile societatii insa procesula inceput.

              Mi-au spus amici din Transilvania ca sint destui care s-au apucat de vinarie (de la plantat vie pina la productie de vin, cupajare, invechire si toate alea) se-ntimpla ca un coleg de liceu, inginer TCM, s-a apucat si el de asa ceva la nivel de mica industrie!, si ca sint multe crame foarte bune. Nu le stiu deocamdata, le voi vizita. Hipermarketurile nu acopera latura asta a pietei, firesc, ele cistiga din rulaj, e drept ca la unele gasesti si cite-un Veuve Cliquot. Am vazut insa in galeriile comerciale de pe linga citeva hipermarketuri, mici magazine de coniac/brandy si chiar cunoscind cite ceva in materie a trebuit sa-i cer voie vinzatoarei sa fotografiez bauturile pentru ca apoi sa pot sa aflu de pe net ce si cum cu ele. De multe nu auzisem. Bon, si coniacul si armagnacul sint continente intregi de exporat.
              Ce spun, Romania e plina de produse bune dar si de balarii la tejghele, pe multe dintre produsele bune si foarte bune nici cei interesati nu le cunoastem, piata abia a inceput sa se dezvolte. Si imediat s-a dus la dracu-n praznic, ma refer la oribilele petreceri mamaiote cu sampanie-n roaba. In fine, inca un motiv pentru care familia mea nu are ce cauta in Mamaia veci sohan!

      • @Adrian Popescu

        Cred că nu ați citit cu atenție cele două articole menționate în comentariul meu.

        Dacă mai aveți timp și răbdare, vă sugerez să citiți și acest citat dintr-un articol pe care l-am publicat în 2018, Petrolul este călcâiul lui Ahile pentru agricultura modernă. Cum ne vom hrăni când nu va mai fi petrol?:

        În cartea sa The Wizard and the Prophet, Charles C. Mann prezintă cazurile a doi fermieri de pe lângă Chicago, unul producând bio, celălalt, industrial.

        Fermierul bio are 213 ha și opt clădiri dotate cu frigidere alimentate cu energie solară, plus o turbină eoliană. Are 11 angajați permanent și 30 sau mai mulți muncitori sezonieri. Produsele sale bio (peste 1.000, dar în cantități mici) sunt mai scumpe la supermarket decât cele din fermele industriale și, din această cauză, fermierul bio are o clientelă restrânsă.

        Toate bune și frumoase, dar nu-mi pot imagina că acest tip de agricultură ar putea juca vreun rol semnificativ în hrănirea a 10 miliarde de locuitori ai planetei în anul 2050. Într-un moment când căutăm mijloace de a dubla recoltele globale, este o greșeală să ne focalizăm pe ferme-butic, indiferent cât de fermecătoare ni s-ar părea ideea.

        Fermierul industrial crește grâu și porumb pe 490 hectare și are doar 1 muncitor și jumătate – fiul fermierului, care mai conducea din când în când camionul fermei. Cum se lucrează atunci pământul? Cu mașinile care au costat peste un milion dolari (tractoare, combine, treierătoare etc.) și tratamentele chimice aplicate riguros pe bază de calendar.

        Cel mai mare obstacol pentru succesul agriculturii bio este lipsa forței de muncă. Și nu trebuie să ne mire această situație. Imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, majoritatea guvernelor naționale au direcționat intenționat forța de muncă în afara agriculturii. (China comunistă a fost o lungă excepție). Munca pe câmp a fost considerată ca fiind „neproductivă” și „stagnantă”. Scopul politicilor naționale a fost consolidarea și mecanizarea muncilor agricole, care ar fi produs recolte mai bogate cu costuri mai mici și, foarte important, ar fi eliberat forța de muncă necesară dezvoltării industriale. Situația această este ilustrată exemplar de agriculturile țărilor vestice.

        Iar dacă vreți să aflați cum se moare de foame cu agricultura bio (gen corcodușele crescute pe marginea drumului), vă invit să citiți o analiză sobră publicată de Foreign Policy pe 5 martie 2022:

        In Sri Lanka, Organic Farming Went Catastrophically Wrong
        A nationwide experiment is abandoned after producing only misery.

      • Opiniile, cu care și eu sunt de acord, ale unui fermier american despre regenerative farming vs industrial agriculture:

        Prin industrializarea unui proces natural s-a făcut un experiment care a eșuat în aproape toate aspectele, cu excepția producției. A distrus solurile, a poluat bazinele hidrografice, a epuizat pânza freatică, a otrăvit mediul cu erbicide și pesticide, a perturbat coridoarele pentru fauna sălbatică, a alungat familiile de pe pământ, a transformat zonele rurale în orașe fantomă, a distrus sănătatea consumatorilor și a șters nenumărate secole de înțelepciune și cunoaștere a practicilor care au permis civilizației să existe.

        Și toate acestea din cauza petrolului ieftin și a lăcomiei.

        Procentul americanilor implicați direct în agricultură este puțin mai mare de 1%. Așteptarea ca o singură persoană să fie responsabilă pentru hrănirea a 100 de persoane este o idee ridicolă, dar acesta este rezultatul a 50 de ani de intervenție deliberată a guvernului. Părerea mea este că oamenii fie vor începe să se obișnuiască să plătească până la 1/3 din venitul lor pentru alimente, fie vor decide să se întoarcă la un mod de viață agrar. Sau, dacă nu, vor mânca gunoi.

        Agricultura regenerativă este singura soluție pe termen lung, însă necesită multă muncă. Dacă o parte semnificativă a populației nu revine la un stil de viață agrar/pastoral, această soluție nu se va materializa.

        Discuția a pornit de la articolul:
        Industrial Food Production Is Failing Us, Regenerative Farming Is the Solution
        https://childrenshealthdefense.org/defender/industrial-food-production-regenerative-farming/

        • @Petru IP – acel ”regenerative farming” se numește de fapt grădinărit și are o aplicabilitate diferită. Roșiile și ardeii se pot cultiva în grădină, grâul nu se poate cultiva în grădină.

          Articolul respectiv conține tot soiul de aberații, care n-au nicio legătură cu producția de alimente și cu asigurarea hranei. Sunteți convins vă dacă vă dă cineva 1000 mp pe care să plantați roșii, reușiți să asigurați măcar consumul propriei familii?

          Agricultura mecanizată produce alimente ieftine și reduce suprafața cultivată. Nu e nimeni nebun să cultive 2000 de hectare, când poate valorifica doar producția de pe 800. În România sunt milioane de hectare de teren arabil necultivate, tocmai pentru că nu e nevoie de producția agricolă care s-ar putea obține pe ele. Așa-i că în articolul respectiv nu scrie despre asta?

          În România se obțin în prezent 4.500 – 5.000 kg de grâu la hectar, destul de departe de cele 8.500 – 9.000 care se obțin în Franța și Germania, dar totuși mult mai bine decât cele 600 kg de grâu la hectar care se obțineau în 1930 în Maramureș, folosind tracțiune animală. Agricultura mecanizată obține producția de azi, iar terenurile de care nu mai e nevoie ajung reîmpădurite. În Maramureșul de azi e mai multă pădure decât pe vremea lui Ceaușescu.

          Ați fost vreodată prin nordul județului Hunedoara, prin satele care au rămas cu câte 10, 20 sau 50 de locuitori? Orice localnic poate să vă arate fostele ”holde”, terenurile pe care se cultiva grâu și porumb până prin anii ’60, iar acum se reîmpăduresc de la sine. Unde sunt condiții să crească pădure, oricum o să crească pădure.

          Ar fi ideal să vă luați informațiile din lumea reală, să discutați cu oameni care se ocupă de agricultură și să vedeți în ce constă munca lor. După care o să vă convingeți că în acel articol cu ”regenerative farming” sunt numai bazaconii, scrise de oameni care n-au plantat în viața lor niște răsaduri de roșii.

          • Interesanta discutia.

            @Harald zice: „în acel articol cu ”regenerative farming” sunt numai bazaconii, scrise de oameni care n-au plantat în viața lor niște răsaduri de roșii.”

            Daca v-ati fi aruncat un ochi peste articolul cu pricina, ati fi vazut ca incepe cu:

            „A new report by the Natural Resources Defense Council, based on interviews with more than 100 farmers and ranchers from 47 states, details how regenerative agriculture can make the food system more resilient and also protect biodiversity.”

            Cu ce credeti ca se ocupa cei 100 de fermieri? Cu chiromantia?

            Nu imi plac ong-urile, majoritatea sint subversive si ar trebui interzise, insa acesta (Children’s Health Defense), care a publicat articolul, vad ca il are ca „founder, chairman of the board and chief legal counsel” pe Robert F. Kennedy, Jr. Despre care eu am o parere foarte buna.

            @Harald zice: „Agricultura mecanizată produce alimente ieftine și reduce suprafața cultivată.”

            In fond, asta zice si fermierul american citat mai sus: „Prin industrializarea unui proces natural s-a făcut un experiment care a eșuat în aproape toate aspectele, cu excepția producției.”

            Chiar e nevoie de productii mari si ieftine de cereale indiferent de consecintele periculoase pe termen lung, din gama celor semnalate de acesta?

            Sigur ca da, America si Europa trebuie sa aiba productii agricole uriase ca sa combata foametea in Africa si in Asia. O chestie bifata cu deplin succes de altfel: din 1950 pina in 2022 populatia Africii a crescut de peste 6 ori, ajungind la 1,406,722,629 locuitori fiindca, odata risipit spectrul mortii prin inanitie, fara ocupatie si cu burtile pline, ce sa faca oamenii aia? Copii, ce altceva?! Multi. Zeci de copii/femeie.

            Ca sa nu le moara copiii cu milioanele, daca tot au inceput sa se inmulteasca ca chinezii pe vremea lui Mao, americanii si europenii au sarit cu vaccinurile pe ei. Sa creasca mari, frumosi, sanatosi.

            Si, pina la urma, de ce toate aceste eforturi si cheltuieli?

            Pentru ca, odata ajunsi la maturitate, milioane de tineri barbati africani si asiatici sa navaleasca an de an, in flux continuu, in Europa si in America de Nord. Unde, dupa cum s-a vazut, daca li se pare ca nu sint primiti suficient de bine, vor riposta furiosi ca ei isi cunosc drepturile. Apoi ii vor acuza pe bastinasi de rasism, de white supremacism, de toxic masculinity, de white privilege, de white fragility, de crime comise de stramosii lor ALBI acum 500 de ani. (Bon, astea nu-s din capul lor, ii invata cineva. Evident. Dar asta e un alt subiect.)

            Deci, da, sigur ca da, America si Europa trebuie sa aiba productii agricole uriase…

            • @Din Franta – nu știu cu ce se ocupă ”cei 100 de fermieri”, dar te asigur că de agricultură ”regenerativă” nu se ocupă. Chiar crezi că fermierii reali, cei acuzați că ar cultiva ”water-thirsty crops in a desert” or fi cu toții nebuni? Chiar crezi că așteptau să vină regenerativii tăi, să-i învețe să cultive dovleci și fasole, că pe ei nu-i ducea mintea? Dacă pe terenurile acelea s-ar fi putut obține dovleci și fasole, fii convins că s-ar fi obținut deja.

              100 de inși ”din 47 de state” nu ți se pare cam puțin? 1% din populația Statelor Unite înseamnă peste 3 milioane de oameni, iar ecologiștii tăi au găsit 100 de inși care îi consideră iresponsabili pe ceilalți 3 milioane?!

              Tot articolul acela e plin de povești cu amprenta de carbon, e propagandă pură. Sigur nu-ți plac ONG-urile, tu doar le promovezi propaganda ridicolă, în rest nu-ți plac absolut deloc :)

            • Sistemul zice: Dă-I Un Răspuns Lui Din Franta.
              Nu, ii dau un raspuns lui Harald.

              @Harald zice: „nu știu cu ce se ocupă ”cei 100 de fermieri”, dar te asigur că de agricultură ”regenerativă” nu se ocupă. ”

              Banuiam eu ca e ceva in neregula cu ei. De aceea v-am si intrebat. In naivitatea mea ii suspectam de ghicitori in palma. Acum e clar. Multumesc.

              @Harald zice: „Chiar crezi că fermierii reali, cei acuzați că ar cultiva ”water-thirsty crops in a desert” or fi cu toții nebuni? Chiar crezi că așteptau să vină regenerativii tăi, să-i învețe să cultive dovleci și fasole, că pe ei nu-i ducea mintea? Dacă pe terenurile acelea s-ar fi putut obține dovleci și fasole, fii convins că s-ar fi obținut deja.”

              Nu mi-as permite sa consider pe cineva nebun doar fiindca are vreun hobby ciudat in desert. Sint crestin practicant. Mai mult, dupa ce am vazut ce sint in stare sa faca unii oameni in Las Vegas, nimic nu ma mai mira cind vine vorba de comportamente ciudate in desert. E o caldura acolo…

              „100 de inși ”din 47 de state” nu ți se pare cam puțin? 1% din populația Statelor Unite înseamnă peste 3 milioane de oameni, iar ecologiștii tăi au găsit 100 de inși care îi consideră iresponsabili pe ceilalți 3 milioane?!”

              Foarte astutioasa observatia d-voastra! Mie nu mi-a cazut fisa din prima. Da, 100 de inși ”din 47 de state” e cam putin. Devine clar ca cel putin 97% sint de alta parere. Good point!

              „Tot articolul acela e plin de povești cu amprenta de carbon, e propagandă pură. Sigur nu-ți plac ONG-urile, tu doar le promovezi propaganda ridicolă, în rest nu-ți plac absolut deloc :)”

              Sa va spun un secret: nu am citit articolul respectiv. :)

              Am intrat in vorba doar fiindca mi-a placut judecata fermierului din poveste. O gasesc grozava, asa ca o copiez in acest comentariu cu BOLD. Fiindca repetitio est mater studiorum.

              Prin industrializarea unui proces natural s-a făcut un experiment care a eșuat în aproape toate aspectele, cu excepția producției. A distrus solurile, a poluat bazinele hidrografice, a epuizat pânza freatică, a otrăvit mediul cu erbicide și pesticide, a perturbat coridoarele pentru fauna sălbatică, a alungat familiile de pe pământ, a transformat zonele rurale în orașe fantomă, a distrus sănătatea consumatorilor și a șters nenumărate secole de înțelepciune și cunoaștere a practicilor care au permis civilizației să existe.

              Și toate acestea din cauza petrolului ieftin și a lăcomiei.

            • @Din Franta – petrolul ieftin (combustibilii fosili, la modul general) înseamnă energie ieftină și înseamnă un nivel de trai mai bun pentru omul obișnuit.

              Exact ăsta e motivul pentru care eco-marxiștii luptă împotriva combustibililor fosili: ei au nevoie de oameni săraci și dependenți de stat, altfel nu se pot menține la putere.

              ”A distrus sănătatea oamenilor”? Străbunicul meu ara cu caii în Bucovina imperială, bunicul ara și el tot cu caii în România interbelică (deși era învățător și directorul școlii din sat) iar 5 dintre copiii pe care i-a născut bunica au murit înainte de a împlini 5 ani. Bunicul a visat toată viața lui la un tractor cu abur, cele diesel au apărut abia după al doilea război, iar comuniștii oricum nu permiteau deținerea individuală de tractoare.

            • „petrolul ieftin (combustibilii fosili, la modul general) înseamnă energie ieftină și înseamnă un nivel de trai mai bun pentru omul obișnuit.”

              Asa e! Nici o obiectiune (daca exclud faptul ca eu nu cred ca petrolul are vreo legatura cu fosilele).

              Problema e ca si lucrurile bune pot sa aiba efecte perverse. Agricultura industriala, de exemplu. Petrolul ieftin e ca o sabie cu doua taisuri. Sau ca o unealta cu care poti sa repari ceva sau sa ii dai cuiva in cap.

              Dupa cite am inteles eu, regenerative agriculture nu exclude utilizarea petrolului, a tractoarelor si a masinilor agricole. Nu e vorba sa ne intoarcem la carul cu boi si la plugul de lemn. E vorba de protejarea sanatatii solului si a bazinelor hidrografice, adica de stoparea deversarii de chimicale pe terenurile agricole (herbicides, pesticides, chemical fertilizers), care au consecinte spectaculoase pe termen scurt (recolte record), dar dezastruoase pe termen lung. Cam la fel ca hormonii de crestere cumparati de la gym (pe sub mina) cu care se indoapa unii baieti care vor sa faca muschi in 3 luni.

            • @Din Franta – ”protejarea sănătății solului și a bazinelor hidrografice” se întâmplă deja, însă într-un mod diferit de visele eco-marxiștilor.

              Fără reducerea populației și fără întoarcerea la sărăcie: roboții moderni din agricultură știu să deosebească buruienile de plantele cultivate pe acel teren și ard cu raze laser buruienile, astfel încât nu mai e nevoie de ierbicide.

              https://www.youtube.com/watch?v=VJbyYh89E0s

              Așa-i că despre asta nu scrie în acel articol?

        • @Petru IP

          Articolul de la care ați pornit a fost produs de Natural Resources Defense Council, una dintre cele mai vocale organizații propagandistice în domeniul ecologiei, schimbării climei. Big Oil, fracking etc. Personal, am mari rezerve în ceea ce privește imparțialitatea unor activiști declarați.

  41. un agricultor (din vremea lui Marin Preda) avea citeva hectare de pamint (acolo se nascuse, de acolo trebuia sa traiasca). isi planifica un numar de copii care sa traga la coarnele plugului si sa i aline batrinetea. problema era ca venea „fonciirea” peste el si i lua totul. pentru ce ? statul nu i daduse tractoare, iar Ilie (Moromete) ce nu si parasea vatra nu beneficia de nici o binefacere „statala”. stau si ma ntreb, de ce trebuie sa sustina Ilie toate vietatile precare ce se nmultesc necontrolat ? pai nu era Ilie „capitalist” (ce si planifica constiincios propria i viata) si nu sint stirpiturile de azi ce se adapa cu nesat de la „buget” ? bugetul ala o fi sa se plimbe plavanul Iohannis cu mercedesul, si sa plateasca pleava inepta (ciomagarii) ce i asigura securitatea (de cine se teme?) si traiul de monarh?

    • Nu mai exista agricultori ca pe vremea lui Marin Preda. Au murit. Copiii lor sint prin Spania, Canada, Germania. Satele s-au golit, pamintul a fost vindut sau jefuit, iar investitorii straini, ceva mai intelepti decit oamenii locului, au cumparat si continua sa cumpere teren agricol. S-a trecut si in Romania de la regenerative farming la industrial agriculture.

      La ce le foloseste romanilor din Romania industrializarea agriculturii daca lucrurile au ajuns sa stea asa cum sint descrise in articolul de ieri de pe Cotidianul?

      https://www.cotidianul.ro/abia-al-patrulea-exportator-de-griu-este-o-firma-din-romania-cerealcom/

      Abia al patrulea exportator de grîu este o firmă din România: Cerealcom!

      primele trei firme exportatoare de grîu din România sînt:

      – COFCO INTERNATIONAL – capital China
      – CARGILL AGRICULTURĂ – capital SUA
      – GKENCORE AGRICULTURE – capital Elveția.

      Abia pe locul patru se află o firmă cu capital românesc: CEREALCOM din Segarcea.

      Situația este greu de înțeles, căci România are o producție medie de grîu de 10 milioane tone pe an, cu un vîrf de 11 milioane, înregistrat chiar anul trecut, în timp ce România procesează anual doar 2 milioane de tone de grîu! Rămîn, așadar, peste 8 milioane de tone de grîu care intră în circuitul economic ca marfă de export.

      • „La ce le foloseste romanilor din Romania industrializarea agriculturii daca lucrurile au ajuns sa stea asa cum sint descrise in articolul de ieri de pe Cotidianul?”
        Cotidianul demască ca o gazetă de perete comunistă imperialismul și capitalismul străinilor.
        Industrializarea agriculturii folosește românilor prin:
        1. menținerea unor prețuri mici, accesibile la alimente
        2. joburi specializate bine plătite,ca niciodată, in agricultură
        3. salvarea câtorva sute de comune de la ruină, comunități ce au beneficiat de investiții străine consistente și de contaminarea cu spiritul antreprenorial al străinilor așezați prin români.
        4. unii români au reușit să devină capitaliști in agricultură și să intre in top 10 al producătorilor de cereale. bravo lor.
        5. producția și exporturile de cereale au crescut masiv, prin urmare fiecare român a beneficiat, cel puțin teoretic, de pe urma dezvoltării sectorului prin aceea că in loc de acordat subvenții statul a recoltat taxe.
        6. rumânul verde cu bască de propagandist mâncă și el o pâine mușcând o b__ă grasă de capitalist venetic…altfel ar fi rămas un milog sărac la mâna unor aparatcici de stat și partid.

        • „Cotidianul demască ca o gazetă de perete comunistă imperialismul și capitalismul străinilor.”

          Indiferent despre ce ar fi vorba, strainii care vin sa faca afaceri in Romania o fac in propriul interes. Chiar daca unii sint numiti filantropi. Grija lor pentru Romania e exact atit cit prevede legea romaneasca. (Daca nu o pot ocoli.) Cind insa prind un vid legislativ sau macar portite de evadare, capitalistii ard fara mila. Iar cei mari-mari vin abia dupa ce s-au votat legile pe care le-au comandat, incluzind avantaje fiscale la care o firma romaneasca nici nu poate visa. Daca, totusi, legea tine cont si de interesul national, ca sa mai si glumim, investitiile straine sint binevenite.

          „Industrializarea agriculturii folosește românilor prin:
          1. menținerea unor prețuri mici, accesibile la alimente”

          Industrializarea agriculturii, dupa cum se intelege din articol, a fost facuta in principal de investitorii straini (8 din totalul de 10 milioane de tone de grîu intră în circuitul economic ca marfă de export, iar principalii exportatori sint strainii).

          Daca vinzarea pamintului catre companii straine si exportarea intregii productii agricole de pe aceste suprafete a dus la scaderea miraculoasa a preturilor alimentelor in Romania, pai vindeti-l pe tot! Sa scada preturile pina sub nivelul marii. Inca o dovada ca marile idei sint simple. Frumos ambalata ideologic, ideea aceasta s-ar putea materializa intr-o stralucita teza de doctorat la Academia SRI. Sau macar la cea a Politiei Romane.

          „2. joburi specializate bine plătite,ca niciodată, in agricultură”

          Sigur ca da. De ce sa-i slugaresti pe straini la ei acasa cind poti sa o faci, mult mai confortabil, chiar de la tine de acasa, din satul tau din Romania?!

          Eh, inca nu au reusit sa robotizeze chiar tot. Dar vine si asta.

          „3. salvarea câtorva sute de comune de la ruină, comunități ce au beneficiat de investiții străine consistente și de contaminarea cu spiritul antreprenorial al străinilor așezați prin români.”

          Filantropie curata. Oare de ce mama dracului nu s-a ocupat statul roman de salvarea satelor in ruina din 1990 pina azi? Ar fi fost suficient sa-i crediteze pe localnici pe termen lung cu bani ca sa-si cumpere masini agricole si sa-i scuteasca de taxe 6-7 ani, pina incep sa ia viteza. Nu s-a ocupat fiindca filantropii nu ar mai fi putut sa cumpere hectarul de pamint cu un pumn de margele colorate si citeva cioburi de oglinzi.

          „4. unii români au reușit să devină capitaliști in agricultură și să intre in top 10 al producătorilor de cereale. bravo lor.”

          Da, prin industrializarea agriculturii se obtin productii mari. Se stie. Marfa ieftina si proasta. Da’ multa. Ieftina doar in aparenta. Facturile vor incepe sa vina peste citiva ani.

          „5. producția și exporturile de cereale au crescut masiv, prin urmare fiecare român a beneficiat, cel puțin teoretic, de pe urma dezvoltării sectorului prin aceea că in loc de acordat subvenții statul a recoltat taxe.”

          Posibil. Teoretic…

          ***

          Eu unul sint nationalist si cred ca pamintul tarii nu trebuie vindut strainilor. Chichitele avocatesti si ideologice pe tema asta nu ma mai impresioneaza. A trecut vremea cind le ascultam si le cintaream.

          Libertatea si proprietatea privata sint inseparabile. Nu poti sa o ai pe una fara sa o ai pe cealalta. George Washington e autorul constatarii. Ori esti proprietar, ori ești chiar tu proprietatea cuiva. Oraseanul salariat, oricit de bine ar fi platit, nu e un om liber. Uitati-va la universitarii occidentali – elita orasenilor, somitati stiintifice – cit de fulgerator pot sa ramina fara job si fara salariu pentru un singur cuvint incorect politic rostit sau scris. Nu-i salveaza nici sapte premii Nobel luate in trecut.

          Ce poti sa-i iei unui fermier care are pamintul lui, animalele lui, clientii lui, angajatii lui, aurul lui in care isi preschimba sistematic banii de hirtie in care nu a avut niciodata incredere? Dreptul de a curata zilnic balega de vaca din grajd? Cizmele pline de noroi? Proprietarul de pamint e un om liber. Da, statul poate sa ii bage bete in roate. Asta se stie. Dar statul poate, daca vrea, sa distruga orice si pe oricine.

          • @Din Franta – partea cu libertatea și proprietatea e cât se poate de valabilă, însă cu situațiile din viața reală avem noi unele probleme :) Exemplul cu fermierul e foarte bun, dar când apar în peisaj și angajații lui, deja se complică povestea. A fi angajat la stat e mult mai convenabil decât în domeniul privat, astfel încât oamenii aleg foarte ușor. Un robot cât o mașină de spălat înlocuiește munca la prășit a 3 angajați, așa că alegerea e simplă și pentru fermier. Încă nu se întâmplă asta în România, dar în Franța se întâmplă.

            În România sunt mii de sate și cătune părăsite sau aproape părăsite, eventual mai au câte 10, 20 sau 50 de locuitori, toți trecuți de 50 de ani. În unele cazuri n-au avut niciodată acte pe teren și pe locuință, deși familia lor trăiește acolo de generații. În alte cazuri au acte, dar au abandonat terenul și casa pentru că la 25 km de primul drum național chiar e foarte greu de trăit. Chiar și cei care au păstrat terenurile, preferă să se ocupe de livezi. Nu mai pun cartofi și porumb pentru că e multă muncă și recolta o mănâncă mistreții.

            Drept consecință, sunt milioane de hectare de teren nelucrat în România, iar dacă diverse corporații nu ar exploata ele diverse terenuri, ar rămâne și acelea nelucrate. Unele orașele din România se află la 800 – 1.000 km de Viena, iar Viena nu e nici ea în mijlocul Europei civilizate. E abia la marginea ei, mai sunt 800 km până la Frankfurt sau până la Milano. Transportul pe acești 1.600 – 1.800 km va face întotdeauna necompetitive produsele românești.

            E greu de spus cât au beneficiat românii de producția și de exportul a milioane de tone de cereale, dar alternativa ar fi fost să nu fie obținute deloc, iar terenurile să rămână nelucrate. În plus, odată ce producția a mers la export, care e problema cu ”marfa ieftină și proastă”?

          • „Da, statul poate sa ii bage bete in roate.”
            Dacă sunteți naționalist repetați-vă de 10 ori chestia asta. Văd că aveți totuși idee de ce ravagii poate face o birocrație tembelă, cu figuri patriotice.

            Apoi încercați să înțelegeți că străinii trebuie să aibă aceleași drepturi și libertății ca și băștinașii când vin și investesc aici. E in interesul națiunii.

            Atunci când li se limitează accesul la proprietăți înseamnă că cineva le bagă bețe in roate.

            Cei mai mulți străini care înființează companii in România devin români. Colonizarea e parte din formarea unei națiuni. A fi naționalist înseamnă a accepta că națiunea s-a format prin aportul unei multitudini de nații și că manevrele de sabotare pe criterii etnice a procesului de fuziune națională e o formă de fascism. Din moment ce e țara plină de tătari, turci, țigani, bulgari, unguri, toți proveniți din migrații istorice, majoritatea asimilați, adică deveniți români, e pur și simplu aberant să te crezi naționalist opunîndu-te sosirii unor srilankezi, chinezi ori vietnamezi. Alta ar fi situația dacă numărul acestora ar fi atât de mare și sosirea atât de bruscă incât să provoace dezechilibre sociale (dar un asemenea fenomen este de obicei numit invazie).

            Ideea de a contracara (respinge?) la nivel legislativ -ca principiu- capitalul străin nu ajută cu nimic o națiune. Din contră: autarhia este caracteristică societăților înapoiate, pe cale de ducă. Problema este alta: proveniența capitalului -alb, gri, negru sau maro. Adică, aș fi înțeles îndărătnicia unor naționaliști wannabe (sunt doar închipuiți, căci prin delirul lor patriotard mai mult dăunează națiuniii) dacă i-aș fi auzit zbierînd împotriva spălării unor bani negri proveniți din salteaua unor oligarhi emanați de Rusia fascistă. Nu a fost cazul. Nu am auzit nici proteste vizavi de fondurile europene (alea ni se cuvin, nu-i așa? chiar dacă-s bani luați cu japca de la niște capitaliști veroși europeni). Pare că deranjează mai tare SUA, China, Elveția.

            Văd că vă tulbură și ideea de patron străin. Interesant. Mai ales că națiunea a reușit să evolueze schimbîndu-și patronii, toți străini (bulgari, unguri, tătari, turci, austrieci, ruși, germani), înțelegînd că până și la acest nivel -de antrepriză politică- funcționează regulile pieții și că, implicit patronul cel mai bun -in sensul de bun platnic și consecvent in respectarea contractelor- va fi preferat in detrimentul celor răi, abuzivi, mincinoși, corupți, demagogi și degrabă vărsători de sânge. Ca atare, indiferent de etnia conducătorilor, un popor va alege, dacă va fi in putință, patronul cel mai puțin dăunător. De pildă un neamț in secolul 19. Sau, iarăși, un sas in secolul 21.

            • @euNuke – ”străinii trebuie să aibă aceleași drepturi și libertății ca și băștinașii când vin și investesc aici. E in interesul națiunii.”

              Dacă investesc pentru a înființa noi capacități de producție, da. Însă când investesc pentru a închide capacitățile de producție existente, atunci nu. Industria Sârmei Câmpia Turzii și COS Târgoviște sunt niște exemple foarte bune, la fel ca și fabricile de ulei închise de Cargill, menționate deja.

            • Opinii de veritabil Young Global Leader fara portofoliu. Dar total in linie cu Jacinda Ardern, Justin Trudeau, Peter Buttigieg, Chrystia Freeland, Jagmeet Singh, Sanna Marin, Annalena Baerbock etc.

              @euNuke zice: „Văd că aveți totuși idee de ce ravagii poate face o birocrație tembelă, cu figuri patriotice.”

              E, mai stiu si eu cite ceva. Cind ma uit in oglinda, unde dreapta-i stinga si stinga-i dreapta, guvernele patriotice sint rele. Cele anti-nationale si internationalist-globaliste sint bune. Iar birocratii lor, spre deosebire de cei ai nationalistilor, nu sint tembeli. Daca aceste guverne ne-patriotice mai sint si controlate de WEF/Klaus Schwab si impanate cu Young Global Leaders, aproape ca poti sa atingi cu mina the Brave New World, cu rafturile ei goale si cu cetateni aliniati, disciplinati, cipati, vaccinati, legumizati, monitorizati 24 din 24 si cu scorul social afisat la vedere, pe frunte, intrind si iesind din lockdown-uri la un simplu click, ca un singur om, strins uniti in jurul guvernului mondial. Tocmai s-a incheiat un lockdown de 2 luni, extrem de reusit, in Shanghai, tara imparatului Xi Jinping, cel foarte apreciat la Davos, unde, in 2017, a rostit the keynote speech. 24 de milioane de chinezi disciplinati au invins covidul in doar doua luni. Slava Lor! Nu trebuie sa va simtiti vinovat daca in timpul asta ati fost ocupat cu altele si nu ati bagat de seama mareata realizare a Partidului Comunist Chinez. Coming soon to a neighborhood near you si-o sa vedeti ce misto e. Pina atunci, faceti ceva provizii de conserve, orez, macaroane, fasole, lapte condensat, apa de baut. Sa fie acolo, ca daca va lasati in seama guvernului (local sau mondial) sa va hraneasca…

              Dar nu ma uit toata ziua in oglinda. :)

              Ca sa fie mai clar: eu ma refeream la STAT in general*, de orice culoare ar fi el. Nu a existat guvern bun (sau birocratie buna) in istoria omenirii decit ici si colo, cind si cind si pentru scurt timp. Iar in vremurile apocaliptice pe care le traim, majoritatea dintre noi ca niste somnambuli, doar nationalistii – dusmanii naturali ai globalistilor, uniti in partide si preluind puterea politica in tarile lor ar mai putea, eventual, opri prabusirea in iadul NWO.

              @euNuke zice: „Ca atare, indiferent de etnia conducătorilor, un popor va alege, dacă va fi in putință, patronul cel mai puțin dăunător. De pildă un neamț in secolul 19. Sau, iarăși, un sas in secolul 21.”

              Popoarele aleg? :)

              O întrebare care circulă pe internet:
              În LUMEA în care NU sunteți lăsați să vă alegeți MELODIA, credeți că sunteți LĂSAȚI să vă alegeți CONDUCĂTORII?

              O întrebare și de la mine: credeți că Joe Biden chiar a avut mai multe voturi decât Trump? Sau Băsescu decât Geoană?

              @euNuke zice: „… zbierînd împotriva spălării unor bani negri proveniți din salteaua unor oligarhi emanați de Rusia fascistă.”

              Mda…

              Russian billionaire – oligarch.
              Western billionaire – philanthropist.

              ______________________
              (*) Statul acela despre care televizorul ne spune zilnic si in toate limbile ca:
              Government narrative – fact.
              Counter-government narrative – conspiracy.

            • @Din Franta
              K Șvab și ceilalți demagogi și politruci globaliști aduși in discuție nu au nicio legătură cu subiectul, dar tare vă place să vă victimizați atârnînd medalii de Tartor Conspiraționist interlocutorilor. De fapt îmi repugnă la fel de tare ca si dumneavoastră Agenda acestor șarlatani, in frunte cu maestrul lor de ceremonii. Dar să nu uităm că la aceeași masă cu Șvab au stat -ani de zile, in repetate rânduri- Merkel, Macron, Putin, Xi Jinping. Să nu uităm că naționaliști de carton de pretutindeni au marșat la totalitarismul sanitar clamat și schițat de Mișcarea globalistă de la Davos. Acasă se băteau cu cărămida-n piept că ce patrioți sunt ei, dar in târg la Davos pupau cuminți papucul unor bufoni cu aere mesianice. Pentru bani și influență (oamenii complexați sunt disperați să ajungă in postura de a-și da coate cu oamenii puternici). Și că au instituționalizat apoi un rapt sanitar prin care au impus populației achiziții inutile (pentru națiune) in valoare de miliarde de euro (foarte utile și profitabile unei cabale din pig pharma).

              cu scuze pentru offtopic.

            • @Harald
              eliminarea concurentei se practica la scara mai mica si de catre capitalistii autohtoni intre ei; gasiti dvs. si singur nume sonor-scandaloasea de capitalisti autohtoni care au inchis sau falimentat afaceri bune, preluate pe mai nimic de ka stat;
              daca cineva isi permite sa cumpere o fabrica doar ca sa o inchida inseamna ca acea fabrica fie merita inchisa cat sa fie recuperat costul la fier vechi, fie merita un pret mai bun pe care un investitor serios ar fi fost dispus sa-l plateasca daca s-ar fi organizat o licitatie corecta;

            • @Prototipescu – tendința de eliminare a concurenței se manifestă la toate nivelele, nu asta e problema. Problema e amploarea impactului. Dacă un birt de la țară și-a eliminat concurența, vor fi afectați câteva sute de oameni. Dar dacă un producător mondial de ulei și-a eliminat concurența, vor fi afectate zeci de milioane de oameni.

              România e o țară săracă, orice fabrică poate fi cumpărată și închisă de ”investitorul” potrivit. Sunteți de-acord să fie închise reactoarele de la Cernavodă, cum i s-a impus Lituaniei închiderea celor de la Ignalina? Un ”investitor” se găsește oricând, dacă ar fi de vânzare.

              Rămân să funcționeze fabricile Germaniei, că pe acelea nu le închide nimeni, iar restul românilor pleacă la cules sparanghel, tot în Germania. În prezent e destul de evidentă revenirea la situația dinainte de 1918, cu toate căile de comunicație și lanțurile de producție și aprovizionare orientate spre și dinspre Europa Centrală.

              Bucureștiul are și el păcatele lui în problema asta, nimic de zis. Dar ar trebui să remarcăm că Polonia e condusă de polonezi, Ungaria e condusă de unguri și ambelor le merge mult mai bine decât României. Oare de ce? :)

          • Filantropie. Ați pomenit in repetate rânduri acest cuvânt in contextul investițiilor și capitalurilor străine. Nu știu de unde marota asta, eu cel puțin nu am susținut nicăieri că filantropia ar fi motivația acestor investiții, ori, in general, a capitalistului care se aventurează peste mări și țări ca să-și dezvolte afacerea. Ar fi și aberant să susțin așa-ceva. Poate doar un căpiat-alist francez (atins de filoxera egalitarismului și umanismului) să pretindă asemenea gogomănii, că pasămite el s-ar risca să bage bani intr-o țară din lumea a treia spre binele localnicilor, iară nu spre înmulțirea averii sale.

            De investițiile străine profită adesea și băștinașii (dacă-i duce capul), dar asta nu înseamnă că ar trebui să-l ridicăm in slăvi pe aventurier și să credem că ar fi un soi de semizeu binefăcător, mare iubitor de sărăntoci cu aspirații euro-atlantice. Relația cu patronul străin este și trebuie să rămână una contractuală, nu religioasă. Deci nu știu de ce au unii pretenții/așteptări atât de deplasate, iraționale de la o corporație străină, de multe ori o multinațională total impersonală, dez-etnicizată.

            • @euNuke – ca opinie personală, ”filantropia” era o aluzie transparentă la omul-stat, marele filantrop al planetei, ai cărui emisari români nu au primit niciun fel de pedepse pentru afacerea cu licențe plătite din bani publici. O corporație americană este responsabilă și în fața legislației americane pentru mita plătită în alte țări, dar și de peste Atlantic tăcerea a fost asurzitoare, iar corporația a păstrat și banii publici încasați ”pe-alături” (45% din total). Tot fiindcă era vorba de marele filantrop al planetei.

              Și nu, nu e vorba de nicio multinațională ”total impersonală”, respectiva multinațională are o imagine foarte bine asociată cu imaginea personală a marelui filantrop de anvergură planetară.

        • @euNuke – povestea cu capitalul străin e mai complicată.

          A fost mai demult o discuție cu unul din ”comunicatorii” Berlinului, care pretindea că e normal ca Mercedes să trateze România drept o colonie economică, la fel cum Apple tratează China drept o colonie economică.

          Concret, dacă vreți să cumpărați o cutie de viteze automată de la Sebeș, o să fiți trimis la reprezentanță, care v-o vinde de 3 ori mai scump decât prețul de la poarta fabricii, cu care acele cutii de viteze pleacă în Germania. O asemenea investiție nu e integrată în economia românească, România nu se alege decât cu plata salariilor și a utilităților. Prețul real al cutiei de viteze produse în România se regăsește în prețul mașinii vândute în Germania, dar consumatorul român nu are acces la prețul real al cutiei de viteze produse la Sebeș.

          Dacă Tuborg își face o fabrică la București, vinde pe piața locală și exportă, e foarte bine. Dar dacă Heineken cumpără pur și simplu fabricile românești de bere și le vinde românilor aceeași bere, asta nu mai e la fel de bine. Iar când Cargill cumpără fabricile de ulei de prin țară, le închide și vinde terenurile, asta iar nu mai e la fel de bine.

          Corporațiile au în general tendința de a crea monopoluri, iar Cargill poate considera că e mai convenabil să vândă în România uleiul produs în Ucraina, iar fabricile din România sunt deja desființate, deci nu prea mai sunt alternative.

          Cât privește ”sasul din secolul 21”, ar fi util să ne amintim că vorbim de premierul Grivco, deci a avut binecuvântarea Berlinului și a Kremlinului. A alege între el și Ponta a fost echivalent cu a alege între Iliescu și Vadim în 2000. Alegerile din România sunt ”ghidonate”, nu sunt tocmai libere, deci entuziasmul pentru ”sasul din secolul 21” e oarecum deplasat. Vă imaginați Germania condusă de un etnic turc? Eu nu.

          • „…va imaginati Germania condusa de un turc….”
            dar sasi au venit in Transilvania incepind cu secolul 13 au creat marile centre si comunitati din sudul Transilvniei: Brasovul , Sibiul , Sighisoara etc….. si au facut mult mai mult decit „romanii” veniti de prin Albania sau de prin nord vestul Indiei…prin urmare afirmatia dvs este putin deplasata …

            in ceea ce priveste pretul cutiilor de viteza la poarta fabricii ..chestiunea asta este putin marxista …pretul il face piata …altfel de ce am da 1000 dolari pe un apple phone ce face la poarta fabricii 10 dollari …

            • @unul – chestiunea nu este deloc marxistă, producția din România ar trebui vândută din România. Chiar dacă 90% dintre cutiile de viteze pleacă în Germania, celelalte 10% ar trebui să fie disponibile la același preț. Muncitorul de la Sebeș este plătit cu 600 de euro, cel de la Stuttgart este plătit cu 2.000. După care românii mai plătesc și certificate de carbon pentru idiosincraziile Germaniei.

              Cât privește sașii, au venit în Transilvania pentru ei, nu pentru români. Unio Trium Nationum a fost cea mai bună dovadă privind modul cum erau tratați românii, pe vremea când sașii erau pe cai mari în Transilvania. Cele 3 națiuni erau sașii, ungurii și secuii, în timp ce românii nu erau reprezentați în niciun fel.

              Iar Brukenthal a provocat practic de unul singur răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. El era guvernatorul provinciei, era sas și nu dădea doi bani pe modul cum trăiau ”opincarii” români.

              Asta ca să nu mai discutăm și despre simpatiile sașilor și înrolarea lor voluntară în armata germană, în timpul WWII. Președintele Edvard Beneš a adoptat cea mai bună soluție pentru sudeții lui, care erau loiali unui stat străin.

          • Eu da. In rest sunt de acord cu tot ce susțineți. Dar legile nu trebuie să țintească capitalul străin, prevenirea monopolurilor și a bancrutelor frauduloase prin norme clare trebuie să privească toate persoanele juridice din România și UE.

  42. Asa ceva nu se poate inventa!

    ––––
    Video footage captured at the historic museum showed the young man, who wore a wig and lipstick, jump out of a wheelchair and „smear cake on the glass, and throws roses everywhere before being tackled by security,” wrote one user who posted the video. Leonardo da Vinci’s famed painting was left unharmed, the Louvre said.

    “Think of the Earth,” he shouted in French, per AP. „There are people who are destroying the Earth. Think about it. Artists tell you: think of the Earth. That’s why I did this.”
    –––––-

    Baiatu’, timpitelu’ tatii, daca tot zici ca te gindesti la Pamint ce-ar fi sa te-nscrii la Geologie? A, e mai greu decit sa te porti ca un idiot.

  43. Deficitul de înțelegere à la Nichita Stănescu

    Hieroglifa

    Ce singurătate
    să nu înţelegi înţelesul
    atunci când există înţeles.

    Şi ce singurătate
    să fii orb pe lumina zilei,-
    şi surd, ce singurătate
    in toiul cântecului.

    Dar să nu-nţelegi
    când nu există înţeles
    şi să fii orb la miezul nopţii
    şi surd când liniştea-i desăvârşită,-
    o, singurătate a singurătăţii!

  44. Un posibil deficit de înțelegere și în cazul unui climatolog binecunoscut

    Katharine Hayhoe, cercetător-șef al organizației Nature Conservancy din SUA și profesoară la Texas Tech University, a acordat recent un interviu publicației alarmiste The Guardian. Părerile sale, combinate cu opiniile ziaristei care le-a comentat, au fost prezentate pe 1 iunie în articolul

    We cannot adapt our way out of climate crisis, warns leading scientist

    Prof. Hayhoe spune că lumea se îndreaptă spre pericole pe care oamenii nu le-au mai văzut în 10.000 de ani de civilizație. Lumea nu se poate adapta pentru a ieși din criza climatică, iar miza pe adaptare pentru a limita daunele nu poate înlocui reducerea urgentă a gazelor cu efect de seră.

    Mi se pare ciudat scepticismul persistent și vocal față de diversele tipuri de adaptare la o climă în schimbare în rândul multor climatologi binecunoscuți. Ca exemple de adaptare, nediscutate de prof. Hayhoe, mă gândesc la culturi agricole mai rezistente, aer condiționat, controlul inundațiilor, desalinizare, sisteme de avertizare timpurie, coduri de construcție.

    Ipoteza mea este că adaptarea ar scădea dramatic importanța unor climatologi ca prof. Hayhoe.

  45. Nu am putut citi toate comentariile, fiind foarte multe, de aceea îmi cer scuze dacă cineva a pomenit mai sus același punct de vedere cu al meu. Ceea ce nu am găsit pomenit în articolul Dvs, domnule Crânganu, este tocmai sursa primară – mă rog, pe care eu o consider primară – a deficitului de înțelegere, și anume școala. Mai exact, cunoștințele care ar trebui predate – și verificate – în timpul primilor ani formativi. Când școala a devenit o caricatură din pricina incompetenței celor care o fabrică și o conduc (care a permis și accesul inacceptabil al cererilor părinților întru modificări „spre binele” progeniturilor), când la școală se predă orice numai cunoștințe nu – nu voi avea tupeul să spun cunoaștere -, ea nu mai poate avea drept rezultat tânărul înzestrat cu cunoștințe minime pentru înțelegerea vieții, ci, grație tehnologiei, rezultatul este tânărul care crede că înțelege orice.
    Nu poți înțelege cu adevărat cum anume, în anumite condiții, H2O se transformă în H2 și O2 dacă nu înțelegi ce este un element chimic, ce loc are el în sistemul periodic al elementelor, ce înseamnă sistemul periodic al elementelor, ce este valența etc, etc, etc. Adică lucrurile de bază, noțiunile de bază care își înlesnesc un minim acces spre înțelegere.
    Nu sunt acestea cărămizile pe care se construiește funcționarea rațională a minții? Cam de aici ar trebui plecat, ca să înțelegem cu adevărat sursele deficitului de înțelegere. Părerea mea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro