vineri, martie 29, 2024

Despre democratie si scrutine

Mesajul  alegerilor din SUA: miza alegerilor e functionarea democratiei insasi

Marti, 4 noiembrie, au avut loc alegeri in Statele Unite. Cum Republicanii detin acum majoritatea locurilor si in Senat si in Camera Reprezentantilor, comentatorii sunt ingrijorati pentru soarta proiectelor politice ale Presedintelui Obama care, cel mai probabil, vor fi blocate pentru urmatorii doi ani. Miza acestor alegeri – pe langa castigarea puterii sau a majoritatii de catre un partid sau altul – este functionarea democratiei si a echilibrului puterilor in stat. (Da, americanii dezbat foarte mult problema democratiei lor pe care o vad functionand din ce in ce mai greoi!) De altfel, in ciuda victoriei, Republicanii sunt constienti de importanta modului in care vor exercita aceasta putere: alegerea inteleapta a proiectelor venite dinspre Casa Alba pe care le vor bloca sau sustine, felul in care vor superviza administratia si solicita responsabilitate din partea acesteia, actiunile in care bipartizanatul va conta mai mult decat clivajele politice. Asa cum declara pentru Washington Post un fost senator republican, Trent Lott, chiar daca acordul bipartizan e atins in proiecte aparent mici, daca le duci la indeplinire si arati ca lucrurile se intampla, acest tip de acord politic va deveni contagios.[1] De cealalta parte, tabara democrata, dar si unii analisti arata ca Republicanii sunt o majoritate fara viziune, ca le lipseste leadershipul si ca mai devreme sau mai tarziu disensiunile interne vor deveni inamicul acestei majoritati, mai mult decat oponentii politici. Pana sa se adevereasca aceste predictii insa, blocajul institutional si modul responsabil de a exercita checks and balances sunt ingrijorari reale. (Asa cum si in Romania ar trebui sa fie ceva mai mult in aceasta campanie.)

Pe langa discutia despre implementarea valorilor democratiei si echilibrul puterilor (care trebuie sa functioneze in interesul cetateanului, iar nu al partidelor!), alegerile din SUA sunt relevante pentru Romania si regiunea in care ne aflam din perspectiva posibilelor schimbari la nivelul politicii externe. O majoritate republicana creeaza asteptari mai mari privind investitii crescute in capabilitati si operatiuni militare, pozitii mai ferme privind zonele in care interesul strategic al SUA trebuie sustinut – speram aici un angajament mai ferm si in Europa de Est – si o deschidere mai mare fata de proiectele de acorduri comerciale, mai ales in ceea ce priveste exporturile de energie. Desigur ca agenda vine dinspre Casa Alba, iar semne majore de schimbare a abordarii in politica externa nu sunt asteptate aproape de nimeni inainte de alegerile prezidentiale din 2016. Desi Biroul pentru Afaceri Europene si Euro-Asiatice a aratat constant angajamentul ferm fata de regiunea Europei Centrale si de Est, Secretarul de Stat John Kerry a omis intr-o discutie publica[2] despre interesele strategice ale SUA in lume acum doua saptamani orice referire la Ucraina, relatia cu Federatia Rusa sau orice fel de interes strategic al Statelor Unite in Europa Centrala si de Est. Politica fata de regiune ramane fara o strategie clara, problema care nu va fi rezolvata pe termen scurt nici macar de o majoritate Republicana in Congres.

Democratia e si o optiune strategica

Operationalizarea democratiei si a principiului separatiei si controlului puterilor reprezinta la nivel macro si miza alegerilor parlamentare din Ucraina de acum doua saptamani, dar si a alegerilor prezidentiale din Romania. Alegerile pun in discutie functionarea unor institutii fundamentale ale statului, capacitatea acestora de a traduce pasnic si echitabil optiunile cetatenilor, dar si o alegere valorica. Pentru Ucraina aceasta alegere motivata de valori e in mare parte o decizie care vizeaza orientarea strategica a tarii. Cele doua treimi din locurile din parlament castigate de cei care sustin o viziune pro-Vest reprezinta o promisiune asemanatoare celei facute de natiunile central si est europene acum 25 de ani. Alegerile din Luhansk si Donetk de saptamana trecuta umbresc insa aceasta promisiune, amintind faptul ca optiunile Ucrainei vor fi greu de pus in practica in conditiile divizarii teritoriale si a nerecunoasterii legitimitatii guvernarii de la Kiev de catre intreaga populatie. De asemenea, polarizarea electoratului ucrainian intre doua proiecte de societate incompatibile, care se adauga separatismului teritorial alimentat de Moscova, nu vor transforma succesul fortelor democratice intr-unul usor de gestionat in termenii politicilor concrete.

Intr-o oarecare masura si alegerile din Romania au aceasta dubla semnificatie strategica. Pe de o parte, avem viziunea de tara a candidatilor – atat cat am putut sa ne dam seama care ar fi – in privinta guvernantei interne si a problemelor legate de institutionalizarea democratiei – de la disfunctionalitatile observate in organizarea alegerilor, pana la temerile legate de functionarea institutiilor dupa alegerea noului presedinte, a echilibrului sau monopolului puterii de catre o singura forta politica si a intaririi statului de drept. Pe de alta parte, avem viziunea de tara a candidatilor – si cu greu am putut sa ne dam seama care ar fi –  in privinta orientarii de politica externa a Romaniei, incluzand aici pozitionarea strategica la nivel regional si valorile la care Romania adera si care ar plasa-o ferm in familia occidentala. Langa o Ungarie unde democratia liberala se clatina, o Bulgarie tot mai captiva intereselor politice obscure interne si externe si o Ucraina unde razboiul nu s-a incheiat, ar fi de asteptat ca discursul prezidentiabililor sa ne spuna unde vor plasa Romania, intern si extern, si cum. Poate ca in loc sa repetam papagaliceste importanta apartenentei la UE si NATO, ar trebui sa ne intrebam si ce substanta putem da acestor afirmatii. Uitandu-ne spre vecinii Romaniei nu mai e atat de clar ca Pax Europaea e de neclintit, iar comunitatea de valori la care ne-am angajat acum 25 de ani ne inspira la fel de mult patos. Provocarile la adresa functionarii democratiei merg – asa cum sustinea Victoria Nuland – mana in mana cu optiunile strategice. Acest mesaj a fost transmis, in formulari diferite, si la Bucuresti la inceputul acestui an, si mai recent la Washington (la conferinta CEPA din 2 octombrie) si la Kiev (la aniversarea Universitatii Shevcenko pe 7 octombrie).

Asadar trei scrutine diferite, dar cu mize identice: leadership, valori si functionarea democratiei. Prea putin a reflectat campania electorala din Romania contextul in care se desfasoara – si in care infruntarea dintre valori a redevenit centrala – si care va fi rolul Romaniei intr-o regiune care nu va mai fi nici stabila, nici ata de hotarat orientata spre vest. Ce fel de model democratic va proiecta Romania catre vecinii pentru care vrea sa fie mentor, dar si pentru aliatii pe care vrea sa-i convinga de seriozitatea sa? Am auzit de mai multe ori in ultima vreme mesajul ca o natiune trebuie intai sa se ajute singura si apoi sa caute sprijinul aliatilor sai. In cazul Romaniei asta se va intampla in primul rand consolidand intern functionarea institutiilor democratice si a statului de drept si vorbind despre acestea cu onestitate. E sanatos sa ne intrebam de fiecare data cand votam si nu numai, asa cum o fac si americanii acum, in ce directie ne duc optiunile noastre politice, daca institutiile vor fi blocate sau vor functiona in beneficiul cetateanului, daca agenda politicienilor este doar una de negare a adversarului sau cauta sa ne convinga de proiecte reale, daca politica noastra externa ne vulnerabilizeaza sau ne intareste.

Asta va trebui sa cerem alesilor nostri inainte de 16 noiembrie, dar mai ales dupa.

_________________________


[1] http://www.washingtonpost.com/national/2014/11/04/313e831a-5337-11e4-892e-602188e70e9c_story.html?hpid=z4

[2] http://www.theatlantic.com/live/events/washington-ideas-forum/2014/

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Cred ca republicanii avand o majoritate in congresul american poate fi o veste proasta pentru Romania, depinzand de rezultatul alegerilor si din Romania si evolutiile ulterioare.

    Republicanii sunt mult mai intransigenti decat democratii cand vine vorba de principii de baza ale democratiei.

    Este de asteptat o pozitie mult mai ferma a SUA in privinta derapajelor democratice din Europa de est si deviatiilor de la statul de drept, si cu mult mai ferma daca un republican se instaleaza la Casa Alba in 2016.

    Obama s-a dovedit un leader slab, care nu a stiut cum sa faca fata ascensiunii lui Putin, situatiei din Siria, dosarului iranian si derapajelor democratice din Europa de est.

    • Acordandu-va credit pentru comparatiile dintre republicani si democrati, nu vad de ce aceasta veste ar fi una proasta pentru Romania?

      N.B. Ma refer, desigur, la Romania care munceste, nu la cea care fura!

      • Domnule IosiP,

        Un presedinte republican este o veste proasta pentru Ponta in cazul in care va deveni presedinte si va incerca sa deraieze statul de drept si democratia in Romania.

        Obama s-a mai rastit la Ponta prin doamna Nuland, insa chiar si Obama de curand a inasprit tonul si a pus sanctiuni impotriva Ungariei care a sarit peste cal.

        Insa un presedinte republican ar avea mult mai putina rabdare cu alde ponta decat are Obama.

        Aproape ca ma rog sa apara un candidat moderat american pe care sa pot sa il votez la alegerile din 2016. Cu alde Romney nu m-a lasat inima, si oricat nu-mi placea mie Obama, imi placeau si mai putin candidatii republicani. Alegerile promare republicane pur si simplu m-au speriat cat de mult au alunecat spre extreme religioase in loc sa se concentreze pe economie.

        • Domnule Gafencu,

          Va dau din nou dreptate: un presedinte republican ar fi o veste proasta pentru Ponta. Dar orice veste proasta pentru Ponta este o veste buna pentru Romania!

  2. Barrack Obama culege ce-a semanat. A derulat politici stangiste care ar fi fost greu de digerat chiar si in Franta sau in fostele tari comuniste, dar mite tocmai in Statele Unite. A dat in nenumarate randuri senzatia de slabiciune in relatiile externe, lucru de care au profitat teroristii islamici si Rusia lui Putin. Socialistul Obama trebuia, odata si-odata, sa dea socoteala in fata americanilor pentru prestatia sa foarte slaba din fruntea Executivului, de sase ani incoace. Este normal ca Republicanii sa castige Congresul, asa cum, in 2016, va fi mai mult decat normal si legitim sa vedem o victorie fara drept de apel a candidatului republican, oricare ar fi el, in fata candidatului democrat, oricare ar fi acesta. Pentru noi, ca tara membra NATO, ascensiunea Republicanilor in dauna democratilor nu poate fi perceputa altfel decat ca o veste nemaipomenit de buna. Republicanii au ramas, de-a lungul timpului, fideli principiilor capitalismului, moralei crestine, atlantismului si implicarii hotarate a Statelor Unite in politica mondiala, in timp ce Democratii, incepand cu anii ’60-’70, au alunecat pe un drum intunecat al socialismului, pacifismului complice, izolationismului si egalitarismului.

    • Domnule Nelson,

      L-am votat pe Obama la ultimile alegeri in 2012 pentru simplul motiv ca nu aveam nici un stomac si nici un fel de apreciere pentru Mitt Romney „Etch-a-Sketch”.

      Nici un fel de candidat conservator american nu mai are vreo sansa sa ajunga la presedintia SUA pentru ca independentii centristi or sa voteze contra, si ei deja sunt o majoritate.

      Nu avem nevoie de un presedinte care sa conduca SUA cu Biblia in mana si ne impuna la toti opiniile lor retrograde prin legi federale care sa dicteze ce se petrece in dormitor sau in casa dupa cum se vede ca face Statul Islamic in Orientul mijlociu.

      Singurul republican pe care l-as fi votat era John McCain, pentru ca e un republican moderat cu un record foarte bun de performanta. Insa atunci inca nu aveam drept de vot in SUA, asa ca nu l-am putut vota.

  3. Este de necontestat rolul de prima mana al Romaniei in strategia SUA pentru Europa , mai ales pentru Europa de Est expusa vicisitudinilor Rusiei. Din pacate in Bibliografia aflat la dispozitia vorbitorilor de limba romana lipseste o lucrare fundamentala. Este vorba despre al doilea volum de Memorii al doamnei Hillary Cllinton dedicat perioadei 2008 – 2012. Desi Republicanii se bucura acum , mecanisele natange ale corectitudinii politicce si manelismul star-sistemului fac inevitabila ocuparea functiei de Presedinte al SUA la urmatoarele alegeri de catre o femeie, iar alta decat Hillary nu se intrevede. Cartea de care spun nu a fost publicata inca in limba romana , Abia daca am putut sa o rasfoiesc vara trecuta intr-o librarie din allat tara a Europei. Am cautat cu febrilitate momentele interesante pentru Romania. In mod special am cautat fragmentul dedicat loviturii de stat din vara lui 2012. Nu m-am descurcat prea bine , asa incat am dat fuga la indexul alfabetic . Existau acolo toate Latviile, Georgiile , Sudanurile de Sud , dar nu si Romania. Nici la litera B nu figura vreo mentiune despre presedintele – eroul al reformelor din ultimii 10 ani din Romania, Cum spuneam Roamaia este un obiectiv major al SUA . Doar cca lipseste cu desavarsire din memoriile sefei politicii externe a SUA si nu avem de 2 ani ambasador american la Bucuresti.

  4. Pentru Mihai2. Romanii sunt atat de „smecheri”, au atat de multe fetze, incat Hillary a preferat sa nu scrie despre Romania decat sa gresasca. Iti amintesti ziua cand Nicolae si Elena Ceausescu erau plimbati cu caleasca prin Londra chiar de regina Angliei?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Corina Rebegea
Corina Rebegea
Corina Rebegea este Resident Fellow in cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) in Washington DC unde cerceteaza teme legate de democratie, buna guvernare si statul de drept si coordoneaza Intiativa SUA-Romania. A absolvit, prin programul de burse Fulbright, studiile de masterat in Administratie Publica la Universitatea din Syracuse, SUA, si de asemenea un Masterat in Drepturile Omului la Universitatea din Manchester, UK.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro