sâmbătă, iunie 15, 2024

Despre discriminare în America (I): două decizii recente ale Curții Supreme a SUA

Vara trecută, Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a emis o serie de hotărâri primite cu multă satisfacție de mișcarea conservatoare de peste Atlantic. Acestea au privit chestiuni precum dreptul constituțional la întreruperea de sarcină, libertatea de manifestare a credinței și separația dintre religie și stat, ori intervenția agențiilor federale în politicile de mediu statale. A trecut exact un an și – iată! – câteva decizii care s-au succedat rapid par să dea câștig de cauză aceleiași viziuni conservatoare despre orânduirea societății americane. Dintre ele, îmi propun să comentez, în două episoade, hotărârea privind refuzul unor servicii cu conținut pro-LGBT și, ulterior, pe cea referitoare la măsurile pozitive de admitere din câteva universități americane („acțiunea afirmativă”).

La suprafață, ambele decizii au în vedere fapte ce țin de domeniul discriminării. În prima, ar fi vorba despre discriminarea împotriva cuplurilor homosexuale; cel puțin, așa ne asigură numeroase traduceri în titluri de presă ale argumentației Curții, redusă în mod tipic la „Curtea limitează protecțiile acordate comunității LGBTQ…” În hotărârea referitoare la învățământul superior, Curtea a declarat neconstituțională utilizarea criteriului rasei în politicile de admitere ale unor universități.

La prima vedere, așadar, instanța supremă americană ar fi acceptat drept constituțională o formă de discriminare într-una dintre decizii, anulând în cealaltă ca neconstituțională o practică discriminatorie, dar împământenită. Afinitatea ideologică a deciziilor cu viziunea conservatoare nu este greu de reperat. Ca atare, presa și societatea civilă internațională au interpretat deciziile în mod predictibil – adică, pe linie ideologică. Voi argumenta mai jos că această lectură a deciziei privind serviciile „pentru cuplurile homosexuale” este inexactă; și, în episodul următor, cel despre acțiunea afirmativă, că lucrurile sunt mult mai complicate în realitate.

Înainte de analiza primei hotărâri, încă o observație de fundal. Astăzi, o majoritate clară (aproximativ 60%) a americanilor se declară nu doar în favoarea relațiilor de cuplu între persoane homosexuale, ci în favoarea căsătoriei între persoane de același sex. În rândul simpatizanților Partidului Republican, peste 40% împărtășesc această poziție; printre simpatizanții care se definesc drept conservatori, cifra este de o treime. În ceea ce privește utilizarea criteriului rasial în admiterea la universitate, doar o treime dintre americani susțin practica, în timp ce jumătate o dezaprobă și 16% nu au o opinie clar formată. Detaliile statistice sunt relevante pentru a înțelege contextul social în care operează Curtea Supremă. În același timp, merită insistat de pe acum că prima decizie nu amenință dreptul cuplurilor de același sex de a se căsători și, în interpretarea mea, nici accesul la servicii. Cea de-a doua decizie restrânge dreptul de utilizare a rasei drept criteriu de acces la educație – deși, anticipez, nu atât cât pare la prima vedere.

*

Hotărârea 303 Creative v. Elenis privește disputa unei creatoare de pagini de internet cu statul Colorado. Conflictul juridic a demarat atunci când cea dintâi a lansat un proces cu scopul de a obține o interdicție preventivă (injunction) astfel încât autoritățile statului amintit să nu o poată obliga să creeze, conform planului de afaceri, portaluri pentru căsătorii între persoane de același sex. Astfel de creații ar fi exprimat un punct de vedere contrar credințelor religioase ale antreprenoarei, pe nume Lorie Smith. (Dacă această acțiune preventivă vi se pare suspectă câtă vreme doamna nu fusese de fapt deranjată vreodată de autorități, iar obiectul de activitate vizat de firmă nici măcar nu se concretizase, motivul este simplu – așa se planifică, la stânga și la dreapta, procesele strategice care țintesc schimbări normative importante prin intermediul înaltelor instanțe.)

În chestiune s-a aflat, mai precis, o lege din Statul Colorado care interzicea serviciilor comerciale destinate publicului larg să excludă persoane în funcție de, printre altele, orientarea lor sexuală. Dna. Smith a susținut că serviciile „creative” pe care firma sa intenționa să le ofere excludeau mesaje care „contravin adevărului biblic”. Antreprenoarea a pierdut procesul la curtea federală de primă instanță și, ulterior, la curtea federală de apel. Cu alte cuvinte, nu a obținut interdicția împotriva autorităților statului Colorado.

Curtea Supremă a decis speța din perspectiva clauzei privind libertatea de exprimare a Primului Amendament la Constituția SUA. A preferat această abordare celei dintr-un alt caz recent, tot din Colorado. Acesta se concentrase pe încălcarea de autorități a obligațiilor de neutralitate religioasă impuse de clauzele privind religia ale aceluiași amendament. Întrucât decizia din 2018, Masterpiece Cakeshop, fusese relativ limitată la particularitățile litigiului, interesul față de cazul discutat aici este evident. Practic, curtea constituțională a avut ocazia să se exprime mai clar în privința unor conflicte de tipul celor examinate, punându-le sub umbrela unui principiu mai general.

Punctul de vedere al instanței constituționale este bine pus în lumină prin contrast cu hotărârea curții de apel federale, combătută direct în motivare. Anume, curtea de apel considerase că, deși legile Statului Colorado impuneau o constrângere asupra liberei exprimări a antreprenoarei, limitarea dreptului ar fi fost acceptabilă în virtutea faptului că firma furniza un serviciu comercial deschis publicului larg. Un astfel de serviciu trebuie să fie accesibil tuturor cetățenilor, indiferent de criterii precum orientarea sexuală, a cărei protecție reprezintă un interes legitim al statului. Dar, observă autorii motivării, această perspectivă presupune că unii furnizori de servicii sunt obligați să se exprime „așa cum le-o cere Statul, sau să accepte sancțiuni pentru exprimarea propriilor credințe”.

Natura serviciului oferit de dna. Smith joacă rolul esențial în raționamentul Curții Supreme. Serviciul nu presupune accesul la un bun neutru ideologic (cum ar fi un loc la restaurant sau de cazare), ci, dimpotrivă, la un produs creativ sau expresiv cu încărcătură marcat ideologică. Distincția reiese mai limpede dacă modificăm ușor detaliile cazului. Ne putem imagina un web designer care refuză să creeze portaluri pentru un cuplu de membri ai unui partid neonazist care doresc, să zicem, să se căsătorească sub semnul zvasticii. Sau ne putem închipui un designer web palestinian care refuză să creeze portaluri turistice ce glorifică Israelul. Urmând aceeași logică, autorii motivării oferă ei înșiși exemplul unui designer căsătorit cu o persoană de același sex căruia i se solicită site-uri pentru organizații ce militează împotriva acestei relații. Presupoziția opiniei majoritare pare să fie că, în asemenea situații (la care voi reveni), puțini americani ar considera refuzul serviciului drept sancționabil de autorități ca o formă de discriminare.

Mai contează, pentru Curte, și că serviciul în cauză nu este unul greu accesibil în Colorado. Faptul că presupusele creații ale dnei. Smith sunt „originale” și „individualizate” în funcție de dorințele clientului nu le face „unice”, așa cum pretinsese curtea de apel federală. Eventualii clienți ar putea accesa servicii echivalente – deși nu, în sens strict, identice la nivelul rezultatului – în altă parte și cu ușurință. Astfel, instanța supremă distinge speța de situații de tipul serviciilor monopoliste, precum transportul de călători (care, desigur, nu reprezintă un serviciu creativ). Aici, accesul limitat ar putea schimba dinamica dintre interesul public și dreptul la libera exprimare.

Confluența de factori descrisă mai sus – natura expresivă a serviciului furnizat și accesibilitatea sa pe căi alternative – fac din cazul dnei. Smith, privit în lumina jurisprudenței constituționale americane a libertății de exprimare, unul destul de simplu. De ce, atunci, interpretările excesive și, în ultimă instanță, confuze din presa internațională? New York Times intuiește nu mai puțin decât o posibilă amenințare la adresa căsătoriei între persoane de același sex. The Guardian pretinde „destrămarea întregii matrice a anti-discriminării în privința serviciilor pentru public”; și, altundeva, „o lovitură la adresa drepturilor LGBTQ+”. În LA Times, o profesoară de drept de la o mare universitate texană întrezărește cabinete juridice care nu mai oferă servicii persoanelor gay. Administrația Biden nu s-a lăsat mai prejos: „decizia de astăzi slăbește legi deja consacrate care protejează toți americanii de discriminarea în serviciile pentru publicul larg – inclusiv persoanele de culoare, pe cele cu dizabilități, pe credincioși și pe femei.”

Ce-i drept, opinia divergentă din cadrul Curții Supreme, redactată sub penița acerbă a judecătoarei Sonia Sotomayor și semnată de celelalte două judecătoare neconservatoare, nu ajută la temperarea interpretării. Dimpotrivă, opinia se deschide cu o lectură exagerată a deciziei: „Astăzi, pentru prima dată în istoria sa, Curtea oferă unei firme care lucrează cu publicul larg dreptul constituțional de a refuza să furnizeze servicii membrilor unei categorii protejate”. Interpretarea excesivă este, apoi, urmărită perseverent până la implicațiile sale ultime. Printre ele se numără ideea că refuzul de a crea un website de tipul celui din speță echivalează cu: afișarea într-un spațiu comercial public a anunțului „No Blacks, No Muslims, No Gays” sau „No dogs or Jews allowed”; refuzul de a înmormânta o persoană cu un partener de același sex; excluderea istorică a femeilor din restaurante, baruri, organizații profesionale, instituții financiare și din sport; și – enunț ascuns într-o notă de subsol – cu notoria practică rasistă „separat dar egal” (separate but equal), rezervată pe viitor comunității gay. Aceste echivalări, pe care opinia minoritară nu le interpretează analitic, ci se mulțumește să le invoce retoric în segmente diverse ale textului, ignoră o distincție centrală din motivarea Curții: antreprenoarea a declarat explicit că își oferă serviciile oricărei persoane, indiferent de orientarea sexuală, dar nu indiferent de conținutul care i se solicită.

Exagerările opiniei divergente, care pune semnul egal între refuzul de a crea un website în condițiile precizate și suita de acte de discriminare crasă culese din istoria Americii, oferă un bun prilej pentru a reveni la scenariile închipuite anterior. Mi se pare remarcabil că semnatarele opiniei minoritare, alături de mai toate comentariile critice din presă, ignoră tocmai astfel de situații analoge. Acestea reprezintă cazuri limită utile în definirea granițelor libertății de exprimare, respectiv ale anti-discriminării. Ar trebui statul să oblige o firmă care imprimă mesaje pe tricouri și bannere, deținută de o persoană gay, să dea curs oricărei comenzi, oricât de reprobabile din perspectiva antreprenorului ar fi mesajele solicitate? Cum diferă spețele imaginate de litigiul de la Curtea Supremă?

*

Nu este greu de înțeles de ce hotărârea 303 Creative a fost denunțată, de o mare parte a comunității LGBT și a aliaților săi, drept o lovitură serioasă. În ordine simbolică, ideologia mișcării sociale opuse – conservatorismul religios – a avut câștig de cauză, din nou, într-o confruntare desfășurată la Curtea Supremă. În ordinea războiului cultural din SUA, politicienii republicani din prea multe state, alături de prea mulți dintre suporterii lor conservatori, au demonstrat că mantrele small government și free speech nu se aplică și reglementării „teoriei de gen” (sau a „teoriei critice a rasei”) prin legi restrictive și confuze. În ordine strategică, invocarea unui atac radical la adresa comunității LGBT se arată, și ea, de înțeles: donațiile vor curge, unii simpatizanți pasivi se vor transforma în membri activi ș.a.m.d.

Totuși, în ordinea bunei guvernări liberale, decizia Curții Supreme este de salutat; și, cu circumspecția dictată – printre altele – de hotărârile recente în privința separației dintre religie și stat, este de monitorizat în privința evoluției ulterioare și a implementării. Decizia se înscrie într-o lungă tradiție de respect pentru libertatea de exprimare. O tradiție care a permis americanilor să-și ardă steagul național atunci când el simbolizează utilizarea de napalm și Agent Orange; să stea de-o parte la rostirea de jurăminte patriotarde la școală; să facă parte din Partidul Comunist păstrându-și slujbele de funcționari publici; să mărșăluiască, în pofida unei populații covârșitor ostile, pentru drepturile civile ale persoanelor homosexuale, inclusiv acela de a se căsători cu partenerii pe care și-i doresc; și, într-o ipostază imaginară, însă deloc implauzibilă, să refuze să ofere servicii expresive unor clienți cu solicitări bigote.

Distribuie acest articol

103 COMENTARII

  1. Analiza ar trebui să aibă în vedere un aspect mult mai simplu de evaluat: în ce condiții există mai multă libertate în societatea americană: după hotărârea Curții Supreme sau după hotărârea curții federale de apel? Comunitatea LGBT a obținut poziții dominante în diverse domenii ale vieții sociale și acum încearcă să-și păstreze dominația prin forța reglementărilor. În timp ce Curtea Supremă a decis că nu e treaba statului Colorado să impună astfel de reglementări.

    Interesant și subterfugiul cu ”celelalte două judecătoare neconservatoare”. Acelea nu sunt judecătoare progresiste, sunt doar ”neconservatoare”. Deci un fel de ”a treia cale”, corect? 😀

    • Nu sunt convins ca Elena Kagan poate fi numita, cel mai adecvat, „progresista”. Sunt convins ca nu poate fi numita conservatoare. Iar aliantele ei la Curte sunt interesante si variaza tematic. Nu este intotdeauna predictibila in functie de un criteriu precum progresist / conservator.

      • Stimate domn, Elena Kagan a fost nominalizată de Obama și este originară dintr-o familie de evrei ruși. Pentru cine nu știe, părinții lui Obama s-au cunoscut la cursuri de limbă rusă. Doriți să susțineți că Obama nu știa ce face, când a nominalizat-o pe Elena Kagan pentru Curtea Supremă?

        • Doar ca e mai bine sa etichetam oamenii in functie de ce fac, nu de cine erau parintii sau chiar de ce presedinte i-a nominalizat. La SCOTUS, s-au vazut destule cazuri…

        • Așa, și la ce oră s-au întâlnit părinții lui Obama la cursurile de limba rusă?

          Mi se pare dl Andreescu spune clar ce dorește sa transmită: ca Elena Kagan nu e conservatoare. Tu apelezi la o dilema falsa: daca nu e conservatoare, atunci trebuie sa fie progresista. Falacy!

          • @Hantzy – la aceeași oră la care Gauck venea în vizită la prietenul lui, pastorul Merkel. Supranumit ”pastorul roșu” probabil de conservator ce era. Mulțumit?

            Nu există ”a treia cale”, formula asta a fost doar minciuna prin care Tony Blair și Gerhard Schröder au ajuns la putere. Obama n-ar fi nominalizat-o pe Elena Kagan, dacă nu era progresistă.

            • Harald, nu e prima dată când încerci să plătești polițe mai vechi. Penibila incercare! Concluzia ta nu rezulta din premize.
              Iar acum folosești argumentul circular: Kagan e progresista pentru că a fost numită de Obama si a fost numită de Obama pentru că e progresista. Nu ține!

            • @Hantzy – înverșunarea cu care o aperi tu pe Elena Kagan e cea mai bună dovadă privind tabăra din care face parte 😀

            • Harald, singurul lucru pe care l-am făcut a fost să-ți arat erorile logice pe care le faci. (Nici acum concluzia ta nu rezulta din premiză.)
              Dar dacă a spune despre Kagan că nu e conservatoare înseamă că aș apăra-o, rezultă că tu nu ai o părere bună despre conservatori. Asta este: la nervi, te scapi și spui ce crezi cu adevărat. Și cu asta, am încheiat discuția.

          • Media „progresistă” zice ca părinții lui Bozo s-au întâlnit într-adevăr la o oră de limbă rusă a universității din Hawaii:

            https://abcnews.go.com/Politics/OTUS/unordinary-facts-president-obamas-mother/story?id=16330771

            Elena Kagan a lucrat ca angajată a lu Bill Clinton în anii ’90. A apărat ca asistentă de avocat clanul Clinton în 1995-1996 în timpul scandalului Whitewater – în care aceștia erau acuzați că au cumpărat pe șest acțiuni ale unei companii ce a primit apoi contracte publice pe când Bill Clinton era guvernator în Arkansas. S-a ocupat de asemenea de mușamalizarea scandalului Travelgate în care același Clinton s-a ocupat de măsluirea facturilor de călătorie (Clinton& Co. au decontat sute de mii în călătorii personale ca „travel expenses” 😀). Tot ea l-a apărat pe Clinton în 1997 în procesul acestuia cu Paula Jones, ce l-a acuzat de hărțuire sexuală.

            S-a afundat cu voluptate în toate mocirlele imaginabile pentru apărarea apărarea stângii americane.

            A fost astfel foarte apreciată de Clinton-i și propusă de Bill ca judecătoare la curtea federală de apel de la Washington DC în 1999. Ulterior Obama a nominalizat-o ca judecătoare la curtea supremă.

            • E. Kagan este deci un avocat de succes. A meritat sa fie numită judecător constituțional. Nu orientarea ideologică pare să fi fost motivul. Spune-i și lui Harald!
              Trump a tras tunuri mai barosane decât Clinton. Partidele de golf la terenurile sale private și le deconta singur. Inclusiv pentru tot alaiul de consilieri, bodyguarzi, bucătari, maseuri șamd, cazați la hotelurile sale.

            • @Haznty

              Elena Kagan nu a fost deloc un avocat de succes ci doar sluga unor unor infractori. Ăia au scăpat nu datorită avocaților iscusiți ci datorită judecătorilor angajați politici ce refuză să-și condamne acoliții. Nu avea nicio experiență sau calificare ca magistrat și evident că nu avea ce să caute nici la Curtea de Apel din Washington DC și cu atît mai puțin la Curtea Supremă. Ca să fac o paralelă cu România era, exact la fel de calificată la Curtea Supremă ca Toni Greblă – și ăsta avocat de infractori ce a trebuit să plece de la CCR după ce s-a dovedit că luase rochii de damă ca șpagă. 😂

              https://www.timesnewroman.ro/life-death/acuzat-ca-a-luat-spaga-rochii-de-dama-toni-grebla-a-iesit-cu-rimelul-intins-din-sediul-dna/

              https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cum-facea-judecatorul-curtii-constitutionale-toni-1594738.html

              Trump și-a câștigat averea prin abilitatea în afaceri și nu prin afaceri cu statul sau ca angajat la stat. Dacă te uiți la adversarii săi politici (Obama, Clinton, Biden) sunt indivizi ce și-au câștigat averile EXCLUSIV ca angajați ai statului. Cu toții erau păduchi înainte să ajungă să-și înmoaie lăbuțele în butoiul cu smântână al banului public.

            • Strawman! Pomenirea lui Toni Grebla o fi picantă, dar nu are nimic de-a face cu SCOTUS.

              Este irelevanta relația pe care o au persoanele cu statul, atât timp cât veniturile sunt dobândite în mod cinstit. Justiția americană a decis in cazul celor nominalizati de dumneata, in cazul Trump a fost împiedicată să se exprime de votul politic negativ la procedura de impeachment. Senatorii, deși aleși nominal, s-au transformat în slugile infractorului care a condiționat ajutorul poporului american pentru Ucraina de satisfacerea unei nevoi personale. Mă gândesc că ăsta e motivul pentru care infractorul mai vrea un mandat: să beneficieze de imunitate sau chiar de o auto-grațiere. Lipsit de orice demnitate, trump se poate deda la astfel de tertipuri.

            • @Hantzy

              Paralela Elenei Kagan cu Toni Greblă e cât se poate de potrivită.

              Niciunul din ei nu s-a evidențiat ca judecător pentru a justifica numirea la Curtea Supremă: Kagan a fost slugă cu leafă la curtea lui Clinton însărcinată cu mușamalizarea mizeriilor administrației. Greblă a fost argat credincios al lui Iliescu, Geoană și Ponta în Parlamentul României responsabil cu ghiftuirea tovarășilor.

              Greblă măcar a fost exoflisit de la curte după mai puțin de doi ani. Nuți Kagan mai e încă acolo.

    • Svejk, va asigur ca, spre deosebire de dumneata, citesc cu atenție. Nu e nevoie sa va exprimați in mod repetat aceeași opinie. Dacă nu a ținut din prima, nu va tine nici mai târziu!

  2. Constituția SUA apără și garantează drepturile indivizilor nu ale unor comunități. Comunitățile erau treaba constituției sovietice a lui Stalin. Aia vorbea de muncitorime, de țărani, de intelectuali, etc, deci de „comunități” și de „drepturile” lor.

    Constituția americană nu recunoaște așa numitele „categorii protejate”. Alea erau în lumea feudală și în „Ferma animalelor” dar nu au ce căuta într-o societate liberă.

    Nu în ultimul rând rând orice afacere onorabilă are dreptul de a-și alege clientela. În orice restaurant sau magazin mai spălat vezi inscripția: „We reserve the right to refuse service to anyone”. Trebuie să te asiguri cumva că un client deraiat nu-i va alunga pe toți ceilalți clienți. Personal nu intru și nu cumpăr nimic dintr-un stabiliment ce nu are așa ceva la intrare.

    Autorul sugerează că, Curtea Supremă ia decizii cumva rupte de realitate și împotriva oamenilor, așa cum procedează de exemplu CCR-ul românesc. Nu-i deloc așa. Povestea cu 60% din americani care ar simpatiza cu LGBT-eii e în mod cert scoasă din bască. Dacă ar fi adevărată atunci cei ce refuză să servească LGBT-ei ar da faliment.

    Treaba e însă exact pe dos. În Aprilie cea mai populară bere americană Bud Light a băgat o reclamă cu o transgenderă. Clienții au început să boicoteze berea respectivă ale cărei vânzări se prăbușesc continuu de aproape 3 luni. Compania a pierdut +$40 de miliarde în vânzări și prăbușirea acțiunilor. De luni de zile a pierdut pierdut poziția de cea mai bine vândută bere americană.

    https://www.nbcnews.com/business/consumer/bud-light-sales-falling-amid-mulvaney-backlash-no-end-in-sight-rcna85832

    Orice încercări de reabilitare ca reclame „patriotice”, „creștine”, concedierea tipei responsabile cu campania respectivă, reduceri masive de preț, bere gratis la evenimente, etc. au fost inutile Cârciumile au în continuare semne mari cu „We don’t offer Bud Light”. pentru ca clienții să fie siguri că nu se spurcă. 😀 Nu numai că circul nu se liniștește dar boicotul începe dramatic să afecteze și alte brand-uri ale companiei mamă ca Stella Artois sau Corona. Zilele trecute un grup semnificativ de acționari ai concernului a anunțat public că lansează o campanie de lichidare a întregii conduceri executive, a consiliului de administrație și un plan masiv de reformă care să împiedice în viitor orice „angajamente ideologice” în speranța de a evita falimentul.

    Lanțul de magazine Target a promovat la rândul său o colecție „pride” și a pierdut $10 miliarde în câteva zile. Se văd de pe autostradă parcările odinioară pline, acum pe trei sferturi goale. Încearcă și ăștia fără mare succes reduceri masive de prețuri și chiar livrări la domiciliu în ambalaje și vehicule nemarcate ca să nu te compromiți față de vecini. 😀

    https://nypost.com/2023/05/28/target-loses-10b-following-boycott-calls-over-lgbtq-friendly-clothing/

    Figura s-a repetat și în cazul altor companii care au simțit nevoia să facă reclamă la curcubee și alte celea.

    https://www.cnbc.com/2023/06/03/anti-pride-backlash-what-target-anheuser-busch-and-others-should-expect-next-.html

    Nu pare a fi deloc ceva popular. Dimpotrivă.

    • Constitutia americana nu recunoaște „categorii protejate”, insa legile sau constitutiile unor state o fac.

      Considerati, deci, ca e OK ca un serviciu comercial deschis publicului – un restaurant, sau un hotel, sau un autobuz – sa excluda negrii, persoanele gay, pe neoprotestanti sau USR-istii?

      Ma interpretati eronat. Nu cred deloc ca, in aceste cazuri, Curtea Suprema a luat ia decizii „rupte de realitate” sau „impotriva oamenilor”. Dimpotriva: decizia privind serviciile pentru casatorii nu afecteaza dreptul persoanelor de acelasi sex de a se casatori; iar decizia privind masurile pozitive de la admitere e consonanta cu opinia majoritatii.

      Nu eu, ci PEW Research (citat in text), sustine ca 60% dintre americani sprijina casatoriile intre persoane de acelasi sens. PEW e probabil cea mai reputata companie de cercetare sociala (de tip ancheta) din US. Oricum, e vorba de acest tip de casatorii, nu de comunitatea trans.

      • Legile ce crează „categorii privilegiate” sunt neconstituționale. După cum am spus astfel de „legi” au sens doar într-o societate feudală, comunistă sau nazistă.

        Da mi se pare normal ca o afacere să-și aleagă clientela. Așa cum am mai spus nu intru și nu cumpăr nimic de la afaceri ce nu-și rezervă dreptul de a respinge orice client. Dacă ele greșesc vor da faliment. Dacă nu greșesc atunci vor menține o ambianță civilizată pe care o apreciez. Eu am învățat în cei 6 ani de acasă să nu mă duc niciunde nu sunt bine primit. Vi se pare normal ca cineva dat afară pe ușă să insiste să intre pe geam? 🙄

        Dumneavoastră chiar credeți sondaje? Really? Really? 😂 Dacă ele ar fi adevărate cum se explică boicoturile masive și generalizate împotriva afacerilor „woke”? Prin 2018 sau 2019 o altă decizie a curții supreme a stabilit că în acord cu Amendamentul I al Constituției o instituție religioasă nu poate fi obligată să furnizeze servicii ce-i încalcă valorile. În următoarele săptămâni majoritatea districtelor școlare din țară și-au pus în charter-e ceva ca să le definească ca instituții creștine ceea ce le-a permis să concedieze și exmatriculeze pe loc activiștii „pidosnici”. Dacă măcar 40% din populație ar avea cea mai mică afinitate pentru LGBT-eală așa ceva n-ar fi posibil.

        • O „categorie protejata” nu e o „categorie privilegiata”. Ci un criteriu care nu poate fi folosit pentru discriminare. Vorbim despre lucruri diferite.

          • Serios? Cum așa? Ce ar fi să dezvoltați un pic subiectul?

            Care-i diferența între „categoriile protejate” și nobilimea medievală, de exemplu?

            • Am incercat sa explic mai scurt pe sus. Dar, fie… „Categorie protejata” inseamna criteriu in functie de care nu poti discrimina (adica, interzice accesul la anumite servicii). Pentru exemplificare: nu poti da afara din restaurant un cetatean (doar) pentru ca este negru, ateu, sau gay („categorii protejate”); dar il poti da afara pentru ca este galagios, murdar, sau nu are bani sa plateasca serviciile.

            • @Liviu Andreescu

              Genial!

              Aha! Deci dacă individul nu e negru, nu e gay și nici ateu îl poți da afară din restaurant (doar) pentru că nu-ți place mecla lui? Care-i diferența dintre genul ăsta de „gândire” și feudalismul în care nașterea în categoria potrivită conferea automat o samă de privilegii?

            • „Aha! Deci dacă individul nu e negru, nu e gay și nici ateu îl poți da afară din restaurant (doar) pentru că nu-ți place mecla lui? Care-i diferența dintre genul ăsta de „gândire” și feudalismul în care nașterea în categoria potrivită conferea automat o samă de privilegii?”

              Da, genial intr-adevar! Chiar ca nu pricepeti mare lucru… Discutam despre categorii. Nu era vorba de negru, gay si ateu (ilustrarea) – ci de rasa, orientare sexuala si religie (categoriile).

        • Legile ce crează „categorii privilegiate” sunt neconstituționale. După cum am spus astfel de „legi” au sens doar într-o societate feudală, comunistă sau nazistă.

          Atunci o lege care nu permite căsătoriile homosexuale ar fi neconstituțională, întrucât Creează o categorie privilegiata, interzicând unor semeni sa se căsătorească cu persoana iubită. E adevărat, Comuniștii și naziștii interziceau astfel de alianțe.

          • Nicio lege nu-i oprește pe homo să trăiască împreună.

            Căsătoria și facilitățile acordate ei au rostul de a perpetua specia și a crea și forma noi cetățeni. „Căsătoria homo” nu perpetuează nimic deci nu există nici cea mai măruntă justificare pentru subvenționarea ei.

            Căsătoria hetero este temelia civilizației noastre. Acesta e motivul pentru care atât Marx cât și Lenin și apoi Mao au identificat-o ca principalul „dușman de clasă”. Una din primele măsuri ale lui Lenin ajuns la putere a fost decriminalizarea homosexualității (pe atunci singura țară din lume) și mai mult decât atât a legalizat rapid „căsătoria homo.” Prima căsătoria homo din lume a fost oficiată în Rusia sovietică în 1921:

            https://www.bbc.com/news/world-europe-41737330

            E de asemenea motivul pentru care neocomuniștii de azi se luptă isteric pentru „legalizarea” ei. Atât timp cât familia heterosexuală există șansele de succes ale celor mai zgubilitice experimente de inginerie socială sunt sortite eșecului.

            Ce alte „categorii privilegiate” le considerați necesare? Hai! Curaj! 😀

            • Am scris eu ceva de categorii privilegiate necesare?! Fie nu știți sa citiți, fie nu înțelegeți. A avea aceleași drepturi nu înseamnă a avea privilegii. A evita discriminarea nu înseamnă a crea categorii privilegiate.
              Și unde ați auzit/citit despre “căsătorii subvenționate”? Nu aveți proprietatea Termenilor.

              Comuniștii considerau familia nucleul societății, iar in RSR homosexualitatea era pedepsita.
              https://ro.wikipedia.org/wiki/Articolul_200

              Perpetuarea speciei nu are nevoie de acte la starea civilă. Articolul 48 (3) din Constituția României stipulează că copiii din afara căsătoriei sunt egali in fața legii cu cei din căsătorie.

            • Ati citit articolul, sau doar primul subtitlu? Casatoriile gay nu au fost vreodata legalizate in URSS-ul bolsevicilor. Anumite manifestari gay erau tolerate – cu limite serioase. Atata tot.

            • @Hanzy

              Căsătoria nu e un drept ci un privilegiu oferit de stat/societate cuplurilor pentru a perpetua specia și a produce noi cetățeni. De exemplu nu e permisă căsătoria dintre un frate și o soră tocmai din cauză că e foarte probabil să producă indivizi cu handicapuri severe. Cu atât mai mult e absurdă căsătoria homo ce nu produce nimic.

              Căsătoria oferă facilități semnificative ce implică costurile sociale pe care le-am amintit mai sus. Nimeni nu-i oprește pe homo să trăiască împreună. Însă e nejustificat să fie subvenționați pentru asta așa cum nu e justificat să subvenționăm, de exemplu bordelurile.

              Singura rațiune a căsătoriei homo e distrugerea instituției căsătoriei. Maerx, Lenin, Mao au evidențiat fiecare-n parte faptul că nu pot construi „lumea nouă” fără a lichida mai întâi instituția căsătoriei. Căsătoria homo a fost inventată de comuniști așa cum evidențiază însăși propaganda de stânga:

              https://www.bbc.com/news/world-europe-41737330

              Comuniștii au fost apoi forțați după vreo 10 ani sub Stalin să revină asupra acestei hotărâri din motive practice. Nu au reușit să distrugă familia dar au reușit să reducă natalitatea așa că au dat înapoi. Nu era ceva neobișnuit. Tot așa au dat înapoi și în privința proprietății private. Inițial au lichidat-o cu totul ca apoi să înțeleagă că sistemul nu funcționează și au permis-o în mod limitat.

              În orice caz obiectivul distrugerii familiei a rămas ceva esențial pentru comuniști dovadă că toate grupurile marxist-maoiste cunoscute sub denumirea eufemistică de „progresiști” promovează isteric căsătoria homo.

            • Căsătoria nu e un drept ci un privilegiu (…) oops! A zburat porumbelul. Aduceți-vă aminte ce scriseserăți mai devreme:
              Legile ce crează „categorii privilegiate” sunt neconstituționale. După cum am spus astfel de „legi” au sens doar într-o societate feudală, comunistă sau nazistă.
              Adică în final, mi-ați dat dreptate.

            • Liviu Andreescu 07/07/2023 At 14:02

              Ati citit articolul, sau doar primul subtitlu? Casatoriile gay nu au fost vreodata legalizate in URSS-ul bolsevicilor.

              Nu e un caz unic, dle Andreescu. Svejk a mai procedat astfel.
              De exemplu, a afirmat că încălzirea globală provoacă invariabil secetă, deși în textul pe care-l aducea drept dovadă scria cu totul altceva.
              De asemenea, el afirma că topirea calotei polare arctice ar ridica nivelul oceanului, deși în textul doveditor, oferit tot de dumnealui, era vorba despre ghețarii de pe Groenlanda.

            • @Hantzy

              Sigur că, căsătoria e un privilegiu. De aia nu se pot căsători frații cu surorile lor sau dumneavoastră cu un animal de companie ca să profitați de facilități fiscale. Nice try, though. 😂

              În altă ordine de idei articolul de la:

              https://www.bbc.com/news/world-europe-41737330

              spune negru pe alb:

              „In January 1921 Russian Baltic Fleet sailor Afanasy Shaur organised an extraordinary gay wedding in Petrograd.” În traducere asta înseamnă „În ianuarie 1921 marinarul flotei baltice ruse Afanasi Șaur a organizat o căsătorie homo extraordinară la Petrograd.” Să nu uităm că a organizat-o fără probleme pe timp de război civil când nici măcar vânzarea unui ceas de buzunar nu mai era legală fără aprobare scrisă de la sovietul orășenesc.

              În altă ordine de idei conform iecologiștilor de la Yale încălzirea globală provoacă secetă:

              https://yaleclimateconnections.org/2023/05/climate-change-and-droughts-whats-the-connection/

              La fel zic și savanții lui Biden plătiți cu lefuri de stat:

              https://www.usgs.gov/science/science-explorer/climate/droughts-and-climate-change

              Aceeași savanți sovietici propovăduiau în 2015 că topirea ghețarilor va duce la ridicarea nivelului oceanului planetar cu 200 de picioare adică 61 de metri. 😀

              https://insideclimatenews.org/news/11092015/climate-changes-worst-case-scenario-200-feet-sea-level-rise-antarctica-ice-sheet-melt

              Calotele polare și ghețarii din Groenlanda se tot topesc într-o veselie, dacă e să-i credem pe toți „iexperții”, problema e că nivelul oceanului planetar e e tot acolo de vreo 1000 de ani, așa cum poate vede oricine călătorște la Lisabona, Shanghai, Anvers sau Tokyo. 😉

            • Svejk, țineți cu tot dinadinsul sa ma convingeți ca nu citiți articolele oferite. Din primele trei rânduri nu deduceți întregul conținut. In toate, dar absolut in toate exista afirmații care va contrazic punctele de vedere.
              Hai, ca sa încheiem, scrie negru pe alb:
              Nuntașii au sfârșit in pușcărie, nunta fiind o farsa.
              Schimbările climatice accentuează seceta in anumite zone, dar apa care se evapora de acolo face ca in alte zone sa crească cantitatea de precipitații. Deci nu INVARIABIL seceta, adică nu peste tot. Ar fi și imposibil: vaporii se condensează când dau de aer mai rece.
              Antartica este continent, adică pământ ca și Groenlanda, gheața care se topește curge in ocean și astfel creste nivelul, dar calota polară banchiza arctică plutește deja in ocean. Topirea acesteia nu mărește nivelul acestuia. Întrebați-l pe Arhimede!
              Acum ca ați învățat ce-ar fi trebuit sa știți demult, va doresc sănătate!

            • @Hantzy

              Iar umblați cu sofisme ieftine. În articol scrie că „nuntașii” au sfârșit-o în pușcărie după un proces spectacol în 1933. În aceeași epocă peste 90% din acoliții lui Lenin au sfârșit-o în pușcărie. Era parte a trendului.

              Asta însă nu schimbă cu nimic faptul că una din primele măsuri ale bolșevicilor ajunși la putere a fost să legalizeze „căsătoria” homo. Evident că există o legătură inexorabilă între între marxiștii hardcore și homosexuali.Și atunci ca și azi homosexualii sunt văzuți ca unelte de demolare a civilizației.

              La aia cu iecologiștii & seceta, pe lângă faptul că e cu totul în afara subiectului eu am citat doar ce spun „iexperții” din branșă. Propagandiștii dumneavoastră Explicați-le lor cum devine treaba cu seceta și ploile. 😀

              https://yaleclimateconnections.org/2023/05/climate-change-and-droughts-whats-the-connection/

              https://www.usgs.gov/science/science-explorer/climate/droughts-and-climate-change

          • Nu, in articol scrie ca nuntașii din Petrograd au fost arestați și acuzați ca subversivi ai armatei roșii.
            Citați constant greșit și nu înțelegeți ce citiți. Nu are rost să-mi mai pierd vremea cu dumneata.

    • Pierderile sau castigurile pe bursa pe perioade scurte de timp sunt ceva normal, in contextul de fata sunt irelevante. Important e ce se intampla pe termen lung si deja Anheuser-Busch, compania care produce Bud Light, e pe un trend crescator. In cateva luni va recupera probabil decalajul.

      Dar cum se poate numi aceasta reactie furioasa a conservatorilor ofensati decat „cancel culture”?

      In rest majoritatea sondajelor arata un larg suport al cetatenilor americani pentru casatoriile intre persoane de acelasi sex, pentru avort si impotriva discriminarii pe criterii de orientare sexuala.

      • Când un vânzător de bere pierde +$50 de miliarde (adică jumătate din bugetul României pe 2022), conform cifrelor de Luni de la închiderea bursei, în câteva luni prin prăbușirea vânzărilor și a acțiunilor nu mai e deja un fenomen trecător. Sigur că-n teorie orice reviriment e posibil. Puteți de exemplu câștiga mâine la loterie premiul ăl mare.😂 Dar să nu anticipăm.

        Da, boicotul poate fi numit, dacă insistați, și „cancel culture”. Rămâne de văzut care „cancel” e mai tare. Al nostru sau al lor. 😉 Ideea de bază e că „Dacă mă ofensezi nu te aștepta să te plătesc.” Cine pricepe chestia asta simplă câștigă. Cine insistă să-și pună gărgăunii deasupra bunului simț elementar învață o valoroasă lecție de viață. Pe pielea sa, desigur. 👍😁

      • ‘Dar cum se poate numi aceasta reactie furioasa a conservatorilor ofensati decat „cancel culture”?”
        Legitimă apărare. In fața asaltului ideologic întreprins de stânga politică ce a prins in menghină diverse corporații slabe și corupte și se folosește inclusiv de reclamele acestora pentru a colporta marotele ei. Până la cancel culture de dreapta mai sunt ceva pași de făcut. Când o să iasă gloata universitară de extremă dreapta pe uliță ca să ceară eliminarea profesorilor gay activiști din colegii atunci mai vorbim…poate.

      • „Anheuser-Busch, compania care produce Bud Light, e pe un trend crescator. In cateva luni va recupera probabil decalajul.”

        În Martie 2023 Bud Light era de peste 15 ani, fără întrerupere, cea mai bine vândută bere americană. În Mai 2023 după scandalul cu LGBT-eii din Aprilie 2023 a căzut pe locul 9 în topul celor mai bine vândute beri. Vineri, după ce au apărut rapoartele de vânzărilor pentru săptămâna cu 4 Iulie (perioada cu cele mai mari vânzări de bere din tot anul), Bud Light s-a prăbușit pe locul 14. Se estimează că pierderile cumulate ale companiei mamă Anheuser-Busch ar din trecut deja de $60 de miliarde. ✔️👍

  3. Mi se pare ca se face mult zgomot pentru nimic.
    Fiecare firma are dreptul de a-si alege clientela. In clipa in care statul ma obliga sa servesc un clinet indezirabil (indiferent de motive), se ajunge la un dictat. (Si inca un dictat pe banii mei, forta mea de munca, talentele mele.) Cine doreste o dictatura? O astfel de problema nu se rezolva in instanta. Firma obligata sa serveasca un client indezirabil se poate rezilia si redeschide sub alt nume. Clientul neservit se poate adresa comunitatii sale, pentru a boicota firma respectiva.
    De ce procese pentru chestii atit de simple? Se pare ca o duc mult prea bine si nu au alte ocupatii.
    Nu mai vorbim de faptul ca o minoritate a ajuns sa dicteze majoritatii. Ceea ce nu prea e democratic.
    Nici conceptul de „corectitudine politica” nu este acceptabil. Adica doar cei ce gandesc ca mine sunt corecti si acceptabili in viata publica? In stiinta? In mass-media? Pai asta e o epurare mai ceva ca pe vremea lui Stalin. Pe urma se intreaba de ce sunt facuti neo-comunisti!
    In ce priveste casatoria dintre LGBTQ+ cred ca iar se sare peste cal cu terminologia. „Casatoria” este uin act religios, consumat la templu sau in cadru privat, cu participarea unui preot. Cum LGBTQ+ nu sunt credinciosi, utilizeaza termenul „casatorie” abuziv si gresit. Este adevarat, termenul s-a impus si prin „casatoria civila”. Aparuta dupa revolutia franceza de la 1789. Si raspindit prin institutiile statelor moderne. Dar este altceva decat „casatoria” traditionala. S-a ajuns la egalitate de sensuri. In mod normal, trebuie folosit termenul „uniune civila” sau „legatura civila consensuala”. Legile din domeniul civil putind fi adaptate la o astfel de uniune, fara sa se mai supere cineva. Doar fanaticii. Desigur, in interiorul congregatiilor, se poate sau nu admite o astfel de uniune, in functie de legile interne specifice. Dar in cetate, legatura dintre LGBTQ+ se poate egaliza cu cea religioasa, daca asta se vrea. Numai ca … „atentie la termeni”! Si la fanatici. Aia ca vor neaparat legalizarea „casatoriei”, ceilalti ca vor neaparat blocarea ei. Ceva e putred, daca nu se intelege macar atita lucru. Si traim clar intr-un societate intoleranta, prin membrii ei, desi se declara toleranta, la nivel general..
    Oricum, e bine ca un stat mai face apel si la lege, nu doar la fantezii impuse fortat de politruci si politruce analfabeti/e.
    Cred cu tarie in forta SUA de a-si alege calea justa, pe cale democratica. Cum zicea un fost om politic american, „SUA nu este Romania”.

    • Casatoria este un act civil de multa vreme, cum stiti si dvs. Nu vad de ce a acorda eticheta unul act civil unui act … civil reprezinta o problema.

      Car despre natura religioasa a casatoriei – desigur, dar nu in primii 7-800 de ani de crestinism (nu e chiar putin). De altfel, la catolici cel putin, casatoria a intrat in dreptul canonic abia la 1560. Cu alte cuvinte, dupa 3/4 din istoria de pana acum crestinismului vest-european.

      • Casatoria este un act de credinta . Restul este o mirsavie sociala . Faptul ca mai intii se manifesta civil si apoi religios este rezultatul smereniei de care a dat dovada Iisus Hristos cind a fost ispitit de farisei si a spus : ,, Dati Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu ” .
        Dovada smereniei lui Dumnezeu pe care omul trebuie sa o urmeze . Dar omul se napusteste asupra celor lumesti si isi imbuiba pintecele si placerile viscerale . Pe Dumnezeu il lasa la urma . Ba Il uita definitiv .

        • Altfel spus, daca ne-am casatorit doar civil suntem (a) in mod necesar necredinciosi (fata de cine?); (b) marsavi sociali. Ce pot sa mai raspund la asa ceva?! Doar ca nu stiu de ce va mai osteniti sa cititi – daca ati citit – cele scrise de un necredincios marsav….

          • Eu prin necredinta inteleg numai si numai lipsa credintei in Dumnezeu ; Cel ce a creat toate .
            Casatorit civil inseamna ca omul il recunoaste numai si numai pe Cezar nu si pe Dumnezeu . Casatorit civil inseamna ca omul este interest numai de trup si de materie nu si de suflet . Asta e grija dumneavoastra zilnica , sa stiti de ce si cu ce ma ostenesc eu ….

    • De acord cu prima idee: nimic nu îl poate obliga pe un agent comercial să ofere servicii care nu sunt incluse în portofoliul său sau să servească clienți indezirabili. Dar nu ar fi fost mai simplu să scrie asta, fie și cu caractere mici, în regulamentul propriu de funcționare. Să vadă clientul din prima, iar nu să apeleze la curți în vederea creării unui precedent? Mi-e că de fapt aici e clenciul. Căci nu clienții refuzați au deschis procesul, ci ofertantul de servicii, în scopul obținerii unei „interdicții preventive”.

      Într-o democrație nu e așa de simplu cu minoritățile și majoritățile. Două situații care nu se exclud reciproc pot coexista: căsătoria heterosexuală nu trebuie să fie unica valabilă sau „adevărată biblic” și nu exclude deci existența uneia homosexuale. Și nici invers: legalizarea căsătoriilor homosexuale nu o interzice pe cealaltă. Și e cam caraghios ca majoritatea hetero să traseze reguli minorităților sexuale. Nu ar fi și asta tot dictat? Sau ca o majoritate să decidă prin referendum reintroducerea sclaviei in SUA. Constituțional ar fi posibil, dar întrebareae aceeași: poate o majoritate să decidă destinele unei minorități?

      Căsătoria este, conform dex, uniunea legală, liber consimțita a doua persoane. Varianta religioasă se numește „cununie” sau „căsătorie religioasă”. E puțin invers decât știți dumneavoastră.
      Am și eu încredere în SUA și cred că, oricât de sinuos ar fi drumul, varianta optimă se alege ca uleiul de apă.

      • Majoritatea afacerile americane au la intrare anunțuri de genul: „We reserve the right to refuse service to anyone”. Asta e ceva ce are efect la oamenii civilizați, dar nicidecum la creaturile numite eufemistic „activiști”.

        A mai fost un caz similar acum 5 ani când cofetărie a unui creștin a fost dată în judecată de LGBT-ei pe motiv că a refuzat să le facă un tort de „nuntă” unor pidosnici. A fost cazul „Masterpiece Cakeshop v. Colorado Civil Rights Commission” ce ajuns de asemenea la Curtea Supremă și a câștigat de cofetărie cu scorul de 7-2. În acel caz proprietarul cofetăriei Jack Philips avea un astfel de anunț și le-a explicat în mod civilizat celor doi de ce nu le poate face tortul. Mai mult el-a dat adresele altor cofetării unde să-și rezolve problema. Dar ei nu și nu, că vor neapărat ca tocmai cofetăria aia să le facă un tort în formă de buci cu mesaje faine pe el. 😀

        Aici nu mai e vorba de drepturi ci de hărțuire sistematică. Și exact ăsta e motivul pentru care reacția publică de respingere a pidosnicilor e tot mai acută. Exact acesta e motivul respingerii lor și pentru care se va ajunge în final la scoaterea în afara legii a căsătoriei homo.

        Căsătoria civilă e o formă de stimulare a perpetrării speciei. Din acest motiv statul oferă tot soiul de facilități (până la urmă financiare) cuplurilor căsătorite. În mod evident un cuplu homo nu poate avea copii deci este căsătoria civilă în cazul lor e o risipă inutilă a resurselor unor state și așa îndatorate până peste capete. Are exact aceeași valoare pe care ar avea-o subvenționarea de la bugetele publice a bordelurilor sau cazinourilor. În acest sens e absolut firesc și normal ca majoritatea să decidă cum anume sunt cheltuiți banii publici și cine merită sau nu facilități pe bani publici. Nu-i așa?

        • O parte din emigrantii soviertici varstnici in Israel au decis in anii ’90 sa divorteze dar sa continue sa traiasca impreuna in aceeasi locuinta.
          Motivul? Pensiile erau in total mai mare decat pensiile pentru cupluri.
          Parintilor mei nici nu le-a trecut prin cap sa se desparta pentru cateva sute de shekeli in plus lunar.

        • Cazul dumitale cu tortul cu fese întărește ceea ce am spus și eu.

          Căsătoria civilă e o formă de stimulare a perpetrării speciei. (…) În acest sens e absolut firesc și normal ca majoritatea să decidă cum anume sunt cheltuiți banii publici și cine merită sau nu facilități pe bani publici. Nu-i așa?

          Nu, nu e așa! Doar pentru faptul ca doua persoane se căsătoresc, nu primesc absolut nimic de la stat. Toate avantajele financiare ale cuplului, și asta indiferent dacă sunt căsătoriți sau nu, decurg din apariția copiilor. Cunosc o familie cu două mame și trei copii, rezultați din alianțele anterioare ale deloc două mame. Au dreptul copiii respectivi la alocație precum alți copii crescuți în familii heterosexuale? Eu zic că da. Are majoritatea dreptul sa decidă suspendarea alocației? Eu zic că nu.

          Majoritatea poate decide între a face un pod sau un aeroport cu banii publici. Dar dacă două persoane vor să trăiască împreună și să își achiziționeze și administreze bunuri în comun, majoritatea nu prea are ce să caute in viața lor. Căsătoria le oferă simplitate birocratica, iar birocrația redusă înseamnă economie. Pentru toți.

          • Fals ca de obicei.

            Căsătoria permite facilități fiscale semnificative. În SUA, cu un strop de abilitate, „married filling jointly” + deducerile ce decurg din asta îți taie taxele pe venit cu aproape jumătate. Căsătoria oferă de asemenea facilități de creditare deosebite ceea ce implică în final de asemenea costuri.

            Căsătoria permite în SUA asigurarea medicală pe familie. Practic taie costurile asiguratului cu ~ 40% – 80% (dacă ai copii) punând diferența de preț în cârca celorlalți asigurați.

            Căsătoria permite de asemenea adopția. Cuplurile homo sunt mult mai puțin durabile ca cele hetero și de regulă abandonează copii. Chiar dacă ei arareori adoptă copii, cei ce au ghinionul să fie adoptați de ei au de de peste 50 ori mai multe șanse să fie agresați sexual sau fizic decât cei adoptați de cuplurile normale.

            Nimeni nu le interzice să trăiască împreună. Însă majoritatea are tot dreptul să nu rispiească bani pe ei. Și oricum acolo se va ajunge. Așa cum am mai spus căsătoria homo are exact aceeași valoare socială ca subvenționarea bordelurilor sau a cazinourilor.

            • Pai dumneavoastră falsati! Și încă grosolan. Deducerile de impozitare nu sunt subvenții. Adică Majoritatea nu risipește un cent pe căsătorii, fie ele hetero sau homo, doar colectează mai puțin din banii câștigați de contribuabili. Nu erați partizanul taxelor reduse?
              Iar asigurările asta fac dintotdeauna: pe baza unor statistici, oferă asiguraților o posibilitate de finanțare în caz de nevoie. Dar ceilalți asigurați nu sunt încărcați, majoritarii respectivi fiind ei înșiși căsătoriți. Adică ăia au contribuții (nu costuri) reduse cu „~ 40% – 80% (dacă au copii)” și vor de fapt să pună și să mențină diferența de preț în cârca homosexualilor, interzicandu-le căsătoria ca să-i jupoaie. Pai nu e ăsta privilegiu?

            • Sint adeptul ,,zero subventii din bugetele publice ” si ,, zero facilitati ”. Daca vorbim de casatorie ( intre un barbat si femeie , nu intre bolnavi mintal ) ea nu trebuie incurajata in nici un fel . Casatoria este o responsabilitate catre care nici un doritor nu trebuie momit cu beneficii materiale . O asumare de responsabilitate trebuie sa o faca un om matur liber de orice fel de momeli .

            • @Hantzy

              Fals din nou.

              Una sunt taxele reduse și alta e evaziunea fiscală.

              Pentru cultura dumneavoastră generală orice ban neîncasat e un ban pierdut.

              Așa cum am mai spus căsătoria oferă o serie de facilități cu costuri sociale destul de ridicate cu scopul de a produce și crește copii. În acest sens „căsătoria” homo e o găinărie exact așa cum e fapta individului care ia mașina bunicului cu număr de handicapat și parchează apoi la handicapați cu toate că el e sănătos tun. 🙄

            • Švejk, din ceea ce spuneți rezulta clar un lucru: sunteți împotriva căsătoriei homosexuale, tocmai pentru a-i obliga pe ei să vă preia cea mai mare parte din contribuțiile de asigurare și tot ei să rotunjească încasările la bugetul statului, din care tot dumneavoastră să rupeți apoi bucata cea mai mare.
              Adică vreți să decideți cum să trăiască alții, doar pentru a vă proteja privilegiile. Pentru cultura dumneavoastră generală, exact așa proceda nobilimea în feudalism.

            • @Hantzy

              Sunt împotriva căsătoriei homo exact așa cum sunt împotriva celor ce parchează fraudulos pe locurile desemnate handicapaților. În ambele cazuri e vorba de găinari ce abuzează civilizația noastră. Nu-i așa?

            • Am spus deja mai sus: căsătoriile homosexuale nu le periclitează pe cele heterosexuale. Eu, cel puțin, nu-mi simt amenințată căsnicia de nicio altă alianță civilă. Dumneavoastră de ce vă este frică?
              Găinarul care parchează pe un loc destinat altuia, îi elimină acestuia dreptul de a parca acolo. E o diferența între cele doua situații.

            • @Hantzy

              Nici indivizii perfect sănătoși ce parchează fraudulos pe locurile rezervate handicapaților nu pericilitează nici parcarea și nici societatea.

              Întrebarea e dacă tolerăm frauda și găinăria. „Căsătoria” homo e formă de fraudare a societății și nimic mai mult. Înțeleg din ceea ce scrieți că aveți o afinitate deosebită pentru găinari și faptele lor. Nu-i așa?

            • Degeaba încercați sa cuplați cele doua fenomene in același mod cu exemplul Țoni Grebla. E o tehnica vicioasa de argumentare. Nu ține!

    • Daca corporatiile private au atata libertate, atunci ne nici o problema daca decid de maine sa nu mai serveasca conservatori de exemplu? Sau este perfect OK daca Facebook, Twitter, Youtube interzic de maine conservatorilor sa foloseasca aceste platforme?

      • Bineînțeles! E afacerea lor, e dreptul lor. Care e problema?

        Vi se pare normal să insistați intrați pe geam într-un stabiliment de unde ați fost dat afară pe ușă?

        Am învățat în cei 6 ani de acasă să nu mă duc niciodată și să nu rămân nicio clipă undeva unde nu sunt binevenit. Încercați și dumneavoastră să învățați asta. Nu e niciodată prea târziu și vă va feri de situații penibile.

      • „Sau este perfect OK daca Facebook, Twitter, Youtube interzic de maine conservatorilor sa foloseasca aceste platforme?”
        cred că sunteți oleacă întârziat in privința facebook și youtube…din moment ce n-ați aflat nici până astăzi câți conservatori au fost efectiv cenzurați și banați pe aceste rețele.

        • Au fost „cenzurați” pentru că mințeau, nu pentru că erau conservatori. Nu știu să existe vreun drept la minciună pentru utilizatori și vreo obligație de a le publica pentru platforme sociale.

          • „pentru că mințeau”
            zbang! iaca și tovarășul Ministrul al Adevărului cum iese să ne asigure că un conservator banat e cu siguranță un mincinos. eh, cum am putea noi, simpli muritorii, să ne punem cu asemenea Teză? aș putea insă să propun ca pe viitor conservatorii mincinoși să fie băgați in lagăre, dat fiind faptul că banarea pe facebook e o sancțiune prea blândă pentru asemenea lighioane și că doar așa putem preveni pervertirea tineretului cu idei conspiraționiste și extremiste… :)

            • Nu, eunuke, din intervenția mea nu rezulta ceea ce susțineți.
              Propuneți ce vreți, eu vă provoc să aduceți una-două mostre de cenzură practicată pe rețelele so iale private și sa analizăm împreună valoarea de adevăr a afirmațiilor eliminate. Hai curaj!

          • După toate aparențele e exact pe dos.

            Un judecător federal american a acceptat zielele trecute o acțiune împotriva administrației Biden ce ar fi fost implicată în plantarea de dezinformări în rețele sociale și cenzurarea opozanților politici pe aceleași rețele.

            Judecătorul federal a interzis angajaților administrației Biden
            să ia legătura în orice mod cu angajații Facebook și ai altor rețele sociale.

            E o premieră. 😀

      • Platformele la care faceti referire nu trebuie interzise . Ele trebuie ignorate ( prin urmare sortite nefolosirii ) de oamenii intregi la cap . Cum pe lumea asta sint din ce in ce mai putini convingerea mea este ca pe toti ceilallti ii gasiti pe aceste platforme .

  4. Este tot mai evidenta radicalizarea partidului republican si a intregii miscari conservatoare din SUA. Nu degeaba Donald Trump a ajuns sa domine de asa maniera acest partid si elctoratul sau. Virajul catre extrema dreapta a spectrului politic a fost observata de multa vreme, i s-a dat si un nume polarizare asimetrica, in timp ce democratii au virat usor spre stanga fata de un potential centru, ceea ce-i pozitioneaza totusi mult mai la dreapta fata de partidele de stanga din Europa, republicanii au migrat mult catre dreapta.

    Politologii americani au sesizat ca acest partid a devenit unul autoritarist care nu mai respecta normele democratice. Discursul sau este unul inflamant, dominat de violenta de limbaj, conspirationist si bazat pe resentimente, frica si dorinta de razbunare. A inceput cu Southern Strategy pe vremea lui Nixon cand agitarea resentimentelor majoritatii albe impotriva minoritatii de culoare a devenit strategie politica.

    A continuat cu politicile de restrangere a dreptului la vot, a dreptului la educatie, sanatate, Reagan a lovit puternic in miscarea sindicala, minoritatile au fost demonizate constant si adversarii politici descrisi ca inamici ai Americii. Odata cu Trump viteza radicalizarii s-a intetit si institutii de baza ale statului de drept au fost atacate frontal, presa fiind declarata inamic public.

    Exista studii care demonstreaza selectarea si promovarea de catre republicani a unor candidati la Curtea Suprema tot mai ideologizati, cu puternice accente conservatoare, in timp ce democratii s-au pastrat pe linia promovarii unor candidati moderati. Trendul se remarca inca de pe vremea lui Reagan si a fost accelarat de catre Trump. Candidatii au fost votati pe repede inainte, fara respectarea cutumelor, republicanii refuzand pur si simplu sa ia in dezbatere propunerea presedintelui Obama la Curtea Suprema.

    Multi dintre candidati conservatori au probleme de etica, fiind acuzati de hartuire sexuala, ex. Clarence Thomas si Kavanaugh, sau mai recent fiind acuzati de conflicte de interese, cum ar fi cadourile de milioane facute lui Thomas, si nedeclarate, de catre miliardarul conservator Harlan Crow. Ar mai fi si eforturile de rasturnare a alegerilor depuse de sotia lui Thomas, unele bazate pe sustineri false si conspiratii.

    Majoritatea judecatorilor conservatori de la Curtea Suprema provin din Federalist Society, o organizatie conservatoare cu scop declarat de promovare a ideologiei libertariene si de contestare a ceea ce ei percep a fi orientarea de stanga din mediul universitar. Teoriile acestei organizatii despre drept si Constitutie au devenit norma dupa care se iau decizii la Curtea Suprema, demonstrand inca o data influenta covarsitoare a ideologiei conservatoare in deciziile privind Constitutia si legile din SUA.

    Miscarea conservatoare pare sa nu se adapteze la normele statului de drept, la modernitate si la valorile tolerantei, liderii sai din presa, politica si justitie contestand tot mai vehement principii si norme care pana de curand erau reguli de necontestat. Asa s-a ajuns la blocarea guvernului de a lua masuri eficiente impotriva pandemiei, de a combate efectele incalzirii globale, de a garanta dreptul la vot. Alegerile corecte au fost contestate ajungandu-se la incitarea multimilor pe baza unor minciuni. Ideologia conservatoare s-a impregnat de un spirit de revolta, de contestare a stiintei si de promovare a unor conspiratii care sa-i justifice menirea.

    Asa a ajuns Kavanaugh sa exclame ca clintonii ii vor capul sau Thomas sa se considere haituit si sa promita ca „liberalii vor plati” (declaratie facuta in anii ’90). Deciziile Curtii nu sunt decat expresia acestei frustrari a ideologiei conservatoare care nu se adapteaza modernitatii si se considera victima unui complot de stanga. Ironia face ca deciziile care au infuriat cel mai tare conservatorii – dreptul la avort la nivel federal si casatoriile intre persoane de acelasi sex – sa fie luate de Curtea Suprema cu majoritati conservatoare! Ceea ce nu impiedica continua victimizare din partea lor si sentimentul acut ca „stanga” concerteaza un efort de destructurare a „valorilor traditionale”.

    Sub masca intrepretarii originaliste si textualiste a Constitutiei se ascunde intentia vadita de a modela Constitutia dupa ideologia libertariana si conservatoare. Decizia de a elimina garantia dreptului la avort la nivel federal, de a bloca anularea datoriilor studentilor, de a elimina affirmative action si de a garanta supradrepturi pentru conservatorii crestini, toate merg in aceasta directie. Sunt de fapt decizii bazate pe ideologia conservatoare, mai putin pe Constitutie. Deciziile sunt contradictorii si anuleaza alte decizii ale Curtii din trecut, exemplu Curtea se declara impotriva „discriminarii” affirmative action dar garanteaza discriminarea LGBT pe baza convingerilor religioase crestine.

    Aceste decizii contradictorii, vadit politizate si scandalurile legate de conflictele de interese ale membrilor conservatori ai Curtii au facut ca increderea in aceasta institutie sa coboare la cele mai scazute niveluri. Deciziile Curtii sunt impopulare si merg impotriva trendului de emancipoare si progres social, spre conturarea unei societati americane dupa viziunea radicalista conservatoare.

    Probabil va fi nevoie de extinderea numarului de judecatori si de introducerea de limite ale mandatelor, pentru a repara raul facut de aceasta majoritate ideologizata din prezent. Prevad o situatie tot mai conflictuala din cazua refuzului acestei miscari conservatoare de a accepta realitatea si de a se adapta la modernitate.

    • Cred ca istoria e ceva mai complicata. O stiti di dvs.: „Ironia face ca deciziile care au infuriat cel mai tare conservatorii – dreptul la avort la nivel federal si casatoriile intre persoane de acelasi sex – sa fie luate de Curtea Suprema cu majoritati conservatoare!”

      Intocmai. Acum 3 ani, Gorsuch a redactat o decizia prin care lucratorii gay si transgen erau protejati de Sectiunea (Title) VII al Civil Rights Act inaintea „discriminarii pe baza de sex”. Nu e putin…

      • Dar acest lucru nu face decat sa contrazica narativul oficial, imbratisat atat de baza conservatoare cat si de intelighentia aferenta, care considera ca de zeci de ani in SUA are loc un experiment social-politic de proportii, prin care stanga incearca sa modeleze societatea dupa concepte marxiste.

        Totodata scoate in evidenta deciziile controversate si contradictorii pe care le-a luat Curtea in ultima vreme, incalcandu-si propria jurisprudenta, uneori creata chiar de catre unii membri ai actualei Curti.

        Logica juridica este de asemenea contradictorie, pe de o parte elimina „affirmative action”, deci fara discriminare de orice fel (desi contextul istoric, social si politic ne arata ca minoritatea de culoare pleaca din start cu un decalaj din cauza sutelor de ani de sclavie si discriminare), iar pe de alta parte instituie criterii discriminatorii pe baza de constiinta religioasa, un concept dubios pe baza caruia se instituie de fapt discriminarea pe criterii de orientare sexuala.

        Si mai bizar este ca „affirmative action” a fost interzis in universitati, dar este permis in armata, ceea ce demonstreaza inca odata contradictiile logice majore din aceste decizii. Intr-un loc este neconstitutional, in alt loc este perfect constitutional. Absurd, dar perfect logic din perspectiva logicii conservatoare din prezent, refractara la protejarea minoriatilor, suspicioasa la educatia superioara (banuita ca indoctrineza marxist tinerii), insa simpatizanta a institutiilor de forta.

        O alta bizarerie este ca acest caz legat de LGBT nici nu exista in realitate, persoana in cauza a ridicat in fata Curtii o situatie pur ipotetica, neexistand afacere sau clienti refuzati. Este de neinteles cum a putut ajunge la Curtea Suprema.

        Desigur cireasa de pe tort este ca aceasta decizie contrazice decizii din trecut ale aceleasi Curti, ceea ce arata lipsa coerentei in luarea acestor decizii. Nu logica juridica pare sa caracterizeze aceste decizii, ci rationamentul extrajudiciar de ordin ideologic.

        Constiinta religioasa trebuie protejata doar in contextul sau firesc, acela al spatiului privat de manifestare sau al celui dedicat manifestarii religioase, cum ar fi bisericile. Nu cred ca statul trebuie sa oblige comunitatile religioase sa oficieze casatorii intre persoane de acelasi sex, insa nu trebuie sa permita unor persoane ca pe baza prejudecatilor religioase sa discrimineze pe baza de orientare sexuala.

        Aceasta Curte, prin decizia sa, a dat nastere la tot felul de concepte fantasmagorice precum bucatar crestin, designer musulman, arhitect evreu etc. Ne putem trezi ca in curand multe servicii publice vor putea fi refuzate pe motivarea ca incalca libertatea religioasa a celui care ofera aceste servicii, daca i se cere ceva ce el percepe a fi contrar principiilor sale. Insa aceasta liberatate trebuie protejata in contextul sau normal, ceea ce nu se intampla in acest caz. Curtea extinde nefiresc spatiul de protectie acordat acestor manifestari ale prejudecatilor care aduc atingere drepturilor altor cetateni. Daca vrei sa fii intolerant, sa emiti prejudecati, o poti face linistit la predica din biserica, in spatiul privat, acasa, insa este nepermis ca aceste manifestari sa aiba loc in spatiul public care afecteaza dreptul la demnitate al altor persoane prin refuzarea unor servicii.

        Curtea a facut o alegre intre 2 valori sociale, pe de o parte a avut de protejat un drept legitim, acela al respectului demnitatii umane ale persoanelor LGBT, pe de alta parte protejarea liberatatii religioase in spatiul public, chiar si atunci cand aceasta are la baza prejudecati si afecteaza demnitatea altor persoane.

        A ales protejarea sensibiliatatii persoanelor religioase si a dreptului de manifestare a prejudecatilor, in defavoarea protejarii demnitatii unor persoane pe care stiinta ne invata ca sunt absolut normale. Ceea ce arata ca la baza deciziilor acestei Curti nu sta logica juridica, ci rationamentul ideologic. Nu e de mirare avand in vedere trecutul si afilierea majoritatii membrilor Curtii.

        • „contrazica narativul oficial”
          Lăsând deoparte faptul că in limba română nu există substantivul ‘narativ’, rămâne speculația caracterului..oficial al poveștilor pe care le așterneți aici cu pretenția că ar constitui basmele altora. Implicându-l pe Marx in discuție -cine oare l-a pomenit anterior?- nu faceți altceva decât să vă dați de gol propriile sensibilități religioase: se pare că sunteți tulburat că atâția gânditori occidentali incă vă atacă dragul profet cu barbă, altfel e neînțeles obida cu care atacați conservatorii imaginari de pe forum și de pe oriunde, pasămite niște conspiraționiști nasoi preocupați de salvgardarea unor valori -cum altfel?- vetuste, adică creștine.

          Deci, dacă ‘narativul oficial’ e contrazis de faptele unor demnitari ori magistrați înseamnă că atât caracterul de narațiune cât și de oficial sunt false, și ipotezele dumneavoastră sunt la rândul lor false. De ce? pentru că pur și simplu mulți americani (și numai) nu judecăm in paradigma asta. Și pentru că nu există blocul ideologic monolitic imaginat de stânga extremă și colportat de atâtea organe de presă mediocre, obsedate de teoria conspirației.

          • Ce fel de american este cel care nu cunoaște cuvântul „narrative” și o face pe funcționalul că nu-l înțelege în română? Dar în rusă cum o fi, că tot se ocupă „euNuke” cu șopârlismul prorus pe Contributors?
            În rest, exprimări ca „stânga extremă” arată cine e obsedat de conspirații, un biet trumpist util lui Putin.

            • cuvântul ‘narativ’ in engleza americană e o tâmpenie, iar in limba română pur și simplu nu există. Acuma, că se supără nu știu ce analfabet funcțional când află că utilizează in mod frecvent un cuvânt al cărui sens nu-l cunoaște și in plus nu este definit de niciun dicționar in limba lui maternă, asta-i altceva: e in mod cert o bună ocazie de a comite un inept reductio ad putinum, că deh, altcumva trolul nu știe să atace, așa că repetă obosita placă a activiștilor politici recenți (cine nu-i cu ei e putinist). și ăsta-i maximul de atenție pe care-l poate primi.

            • În limba română se poate numi dacă vreți „narațiune”, dar nici așa nu se potrivește deloc în contextul din post-are.

              Utilizarea unui termen precum „narativul” e o dovadă crasă a unei educații precare. Alecsandri a descris în piesele sale splendid arhetipul în pielea lui Guliță. Ăla cu „lingursion” și „furculision”.

              Iată că la mai bine de 170 de ani de la crearea personajului el trăiește o nouă tinerețe. 😀

            • Svejk, „narativ” există in lb română, dar are valoare morfologică de adjectiv. Substantivizarea adjectivului este însă un procedeu lexical destul de răspândit.
              Plăcutul este dorit de orice om.
              Frumosul este scopul lucrărilor artistice.

              În schimb, în limba română nu există cuvântul „postare”. Ce scriați despre Guliță?

            • @Hantzy

              „Narativul” o fi existând în versiunea dumneavoastră a limbii române, așa cum „lingurision” era un cuvânt francez în versiunea lui Guliță a limbii franceze. 😂

              Pentru noi ceilalți nu există nici unul și nici altul. Sunt doar niște dovezi crase de incultură.

    • de obicei, la actiune exista o reactiune de semn contrar; ca societata sa ramina la fel, trebuie ca puterea reactiunii sa fie egala cu puterea actiunii; numai ca nu uitati:”cand doi se bat, al treilea castiga”; oare cine o fi al treilea?
      poate ar fi bine sa mai meditati si sa lasati vorbele mari si acuzele cu extremismul

    • Pare o gluma. Stanga a virat atat de mult spre stanga incat orice pare dreapta extrema!
      De pila, sustinerea unor spectacole sexualizate IN SCOLI este un mic viraj la stanga ? Operatii de schimbare de sex pentru MINORI sunt un mic viraj ? Sau ideea ca barbatii nasc – si acesta este doar un mic viraj ?
      Stanga este atat de mult in extrema stanga incat orice i se pare extrema dreapta.
      Republicanii, dimpotriva, pur si simplu sustin aceleasi lucruri ca intotdeauna.

  5. Legea americana permite spitalelor private, declarate de o anumita orientare religioasa (ex. catolice) sa refuze prestarea unor servicii/tratamente care contravin conceptiei lor (ex. nu fac chiuretaje). De ce ar fi obigata o firma cere face pagini web sa puna continut ce contravine conceptiei religioase a patronului? Mai ales ca o pagina web nu e o chestiune de viata si de moarte cum e un tratament medical.

  6. Interpretarea e simplistă. Afacerile nu s-au bucurat niciodată de protecții constituționale similare cu cetățenii, de exemplu chiar dacă e constituțional să spui ca persoană fizică că negrii sunt inferiori, nu le poți exclude accesul la servicii pe care le oferi public pe criterii rasiale. Asta pentru că afacerile pot pune în practică discriminarea structurală, care neagă anumitor categorii de cetățeni drepturi egale în a-și găsi un loc de muncă, o locuință etc., nu e doar un rasism individual pe care victimele îl pot evita în virtutea libertății de asociere.

    Ideea că noua decizie va fi invocată doar în cazuri rare de obiecții de conștiință e mai mult decât naivă – ca să nu spun voit fățarnică – și ignoră lunga istorie a discriminării din US. Când o afacere are conștiință și convingeri politice proprii, atunci absolut orice diferență poate fi invocată ca un pretext de discriminare. Pentru că „conținutul” prestației și „persoana” clientului sunt de fapt unul și același lucru, dacă eu consider că homosexualitatea e un păcat atunci evident că și doi bărbați care se țin de mână la mine în restaurant comit un păcat, iar eu nu vreau să-i servesc și să încurajez păcatul, și niciunul din angajații mei nu vrea să le prepare mâncarea. Dacă în cartierul negru există o anume biserica de care nu mă pot apropia la mai mult de 1km din motive dogmatice, atunci nu voi duce nici clienți la acele adrese, ci cel mult fix la marginea cartierului, iar clienții respectivi n-au decât să folosească „căi alternative”.

    Așa zisa prestație „creativă” acoperă în realitate cam orice prestație semnificativă de servicii și orice produs care nu e fabricat în serie; pentru că orice acțiune umană necesită scop, inteligență, conștiință și creativitate pentru atingerea acelui scop. Nu e nimic „retoric” aici, e un corolar imediat al deciziei curții, și e recunoscut ca atare de întreg spectrul politic american.

    • Nu exista nici un dubiu ca, in SUA, corporatiile comerciale se bucura de protectiile clauzei privind libertatea de exprimare din Constitutie. Spre deosebire de discursul individual, exista restrangeri mai mari. Totusi, sunt convins ca nu ati vrea ca acest drept sa dispara. Un exemplu clasic este cel al ziarelor care publica anunturi sau reclame platite pe care statul nu le vrea publicate (despre, e.g., servicii de avort, marsuri gay, sau conferinte despre critical race theory). Invers, ar trebui oare un ziar sa accepte orice reclama care este platita?

      „Ideea că noua decizie va fi invocată doar în cazuri rare de obiecții de conștiință e mai mult decât naivă…”. Poate, dar ideea nu imi apartine defel. Decizia va fi invocata si para-invocata. Si ii va reveni tot Curtii misiunea de a spune pana unde se poate intinde libertatea de exprimare in asemenea cazuri. Dar faptul ca unii vor invoca decizia in mod excesiv sau, eventual, ca o Curte conservatoare va permite extinderea sa excesiva, nu inseamna ca decizia din acest caz este eronata.

    • Rasa si comportamentul sexual nu sunt deloc acelasi lucru, degeaba incercati sa le echivalati.
      Rasa este ceva ce nu poti alege. Se spune ca nici orientarea sexuala – daca e vorba de homosexualitate, sa zicem ca asa este.
      Dar modul in care iti exprimi sexualitatea tine de comportament, si comportamentul poate fi respins.
      Ceea ce nu este cazul rasei – nu te „porti negru”, pur si simplu esti negru sau alb. Un lucru asupra caruia nu ai control si care este vizibil tot timpul evident ca poate duce la o discriminare continua si distructiva – pentru ca esti tot timpul negru, sau alb, sau asiatic etc.
      Tinutul de mana e modul in care alegi sa te comporti. Pe care oricine are dreptul sa il considere reprobabil si sa aleaga sa se disocieze de acel comportament. Si care nu duce la o discriminare continua decat daca ai o obsesie cu a te tine tot timpul de mana cu cineva sau a tine la curent tot timpul pe toata lumea cu sexualitatea ta in medii nepotrivite. „Don’t ask, don’t tell” e o politica foarte potrivita pentru majoritatea cazurilor.

  7. „Afacerile nu s-au bucurat niciodată de protecții constituționale similare cu cetățenii”
    Aici nu este vorba de o simplă afacere. Ci de o acțiune/non-acțiune impusă de stat unei persoane in răspăr cu valorile sale (religioase), căci o persoană anume crează conținutul respectiv, nu o ficțiune juridică, nu o entitate abstractă.

    E vorba și de un principiu de drept constituțional: protecția unui drept nu se poate face prin anihilarea altui drept (in cazul dat libertatea de conștiință și libertatea de exprimare, plus libertatea contractuală aflate in conflict cu dreptul la demnitate, la tratament non-discriminatoriu și la servicii egale), iar orice restrângere sistematică a exercitării drepturilor trebuie sau ar trebui realizată prin norme de ordin constituțional (in cazul dat avem o lege locală pretins progresistă vs o constituție îmbătrânită ce nu avea cum să prevadă asemenea situații).

    Deci o afacere cu față poartă in mod evident un război ideologic, asumat și personal contra unei corporații (LGBTQ SA) cu mii de fețe insă impersonală, ascunsă in spatele unor minorități pe care pretinde că le reprezintă, încercînd să prevină atacarea micilor afaceri (de familie, de garaj) de către agenții de marketing extrem de agresivi ai acesteia, desigur, in baza unui pattern deja cunoscut de public. Trebuie ca o persoană să fie tare naivă, dacă nu chiar spălată pe creier, incât să creadă că o astfel de normă statală ce ocrotește pasămite „drepturile” unei minorități ar fi altceva decât un instrument de hărțuire a afacerilor personale de către hoardele de activiști ai stângii radicale (a nu se confunda cu membri minorităților respective) ce țintesc chiar țesătura socială, oamenii-cheie ai societății, cei capabili să pornească afaceri, să urnească lumea, să o facă să prospere.

    Este luptă politică, este strategie de tip preemptive strike, și desigur că sunt folosite și metode murdare și arme ale adversarilor precum conștientizare prin scandal și ultramediatizare. Deocamdată presa de stânga (adică 90-95% din teveuri și site-uri) a căzut in plasa intinsă de strategii conservatori și asta-i de bine. Sper să găsească metode de depășire a confuziei de termeni, căci este aberant că această gloată de anarhiști, troglodiți sau colectiviști (după caz) este prezentată publicului ca…o pleiadă de progresiști luminați, din moment ce ei visează ba la mirifice sate verzi din comuna primitivă, ba la bisericuțe și feude, ba la colhozuri șic de tip fourierist.

  8. Dar de ce nu ne inchipuim si situatia inversa: nu e asa ca nu e ok sa obligi o firma de inscriptionat tricouri sa produca un tricou cu mesajul ” Auschwitz is a lie”, daca patronul si/sau angajatii nu cred asta?

  9. Curtea Suprema, sub motivarea ca apara libertatea individuala, nu face altceva decat sa instituie ideologia conservatoare in modelarea spatiului public. Adica exact ce acuza stanga ca face. Este un fenomen de proiectie psihologica. Vedem cum interzice statului sa ia actiuni eficiente de lupta impotriva pandemiei, limitand spatiul de manevra doar la salariatii publici, de parca virusul actioneaza pe baza unor criterii stat-privat, pe de alta parte da mana libera statelor sa interzica avortul, chiar si in situatii absurde de viol sau incest, cum se intampla prin unele state conservatoare, incalcand libertatea de decizie si actiune a femeilor.

    Actioneaza impotriva drepturilor individuale cand acestea nu sunt in acord cu ideologia conservatoare (avort de exemplu), protejeaza drepturile individuale cand acestea se circumscriu logicii consrvatoare (portul de arma), limiteaza actiunea statului in combaterea pandemiilor (pentru ca percep ca aceasta ar limita drepturile indivilzilor, desi se afecteaza sanatatea tuturor – partidul pro life, sa nu uitam), pe de alta parte da mana libera statului sa interzica avortul, purtatul mastilor etc, atunci cand percep ca aceste actiuni sunt in linia conservatoare.

    Curtea Suprema a devenit ceea ce au acuzat conservatorii pe democrati, dar iata ca o fac ei insisi de fapt, un instriment de ideologizare a justitiei si a societatii, sub masca legitimitatii si apararii Constitutiei. Virtue signaling cum ar spune tot ei.

    • Am întâlnit frecvent această remarcă rostită cu aer pedant de apărător al unei neutralități politice imaginare…la bară, și ea imaginară. Este un nonsens ce se vrea a fi obiecție. E ca și când judecătorii ar fi prin definiție uși de biserică, ba chiar s-au și proclamat ca atare: au jurat pe biblia inocenților, născocită și ea de niște falși tehnocrați ai viitorului, biblie care-i ajută pe oameni să judece in mod fenomenal, anume in afara propriilor condiționări existențiale și dincolo de orice convingeri personale, intr-o insulă de obiectivism divin. Sau..ca și când doar judecătorii stângiști se pot pronunța in virtutea propriilor valori morale și, implicit, politice, fără ca boborul să se șocheze… Hahaha.

  10. da America …este fascinanta , ori era… Nu ar fi mai constructiv sa ne ocupam de problemele romanesti ? De administratia asta de prin comunele patriei , de infrastrucura localitatilor rurale unde inca majoritatea populatiei nu are un wc corespunzator secolului 21…decit despe diciminartile din America ? Dvs ati stat in SUA un an …ei bine mie mi-au trebuit cca 6 -7 luni sa stiu stiu punctele cardinale pentru orientare pe streets and avenue , north , south, west, east..deci ma indoiesc mult de competenta dvs in acesta problema.

    • „Nu ar fi mai constructiv sa ne ocupam de problemele romanesti ?”
      nu ar fi mai bine să se ocupe rumânul de coada vacii lui și să-i lase pe alții să-și bată capul cu probleme de ordin constituțional? nu de alta, dar pe drumul lung și prăfuit al satului dumitale e periculos să te încarci cu grija altuia…

  11. Singurul mare pericol e ca USA nu au trait pe propria piele binefacerile comunismului. De asta sunt asa de expusi la stratagemele Wokismului. Se prefigureaza un nou conflict civil/international pe modelul razboiului civil spaniol, care a evoluat ultimamente in ww2 si cold war. De aceasta data, in rolul marxismului/comunismului/coltul „rosu” avem miscarea Woke, cu modificarile de rigoare (neo- ca prefix). ramane de vazut cine va fi in blue corner, nu pot fii centristii si liberalii de rit vechi, sunt prea slabi, probabil vom avea un soi de traditionalism/fascism.
    Nici macar o revenire la centrul politic ala adevarat nu mai poate rezolva nimic, sistemul e mult prea defect. (incepand cu moneda tip fiat pana la pedepsirea victimei si glorificarea infractorului, trecand prin categorii protejate pe baze pur rasiale)

    • Nu știu dacă e chiar așa.

      Sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70 a văzut tulburări sociale mult mai violente și mai puternice ca cele de azi. Marea problemă a „revoluției” e că-și înfulecă rapid progeniturile și că ăia care chiar scapă cumva obosesc și se îmburghezesc relativ repede. 😀

      Pentru mine cea mai relevantă mișcare (în general trecută cu vederea) a fost alegerea lui Youngkin ca guvernator al Virginiei și victoria zdrobitoare a republicanilor acolo în 2021. Vorbim de un stat în care Obama, Hillary și Biden au câștigat mereu cu scoruri de maidan. O bună parte din locuitorii statului sunt bugetari din Washington DC adică „progresiști” fanatici. Oameni ale căror donații electorale se duc 99% spre partidul „democrat”. Oameni pentru care indivizi ca Marx, Lenin, sau Stalin sau fost doar niște ramoliți modelați, doar Mao ce arata mai promițător. 😀

      Guvernatorul de stânga pe atunci în funcție al statului, McAuliffe, nu a înțeles marea diferență dintre gargară și acțiune și a trecut la măsuri de tâmpire și preluare a școlilor comunitare. A vorbit serios de „taxe de solidaritate” și alte celea, ceea ce a înspăimântat electoratul stângii de caviar. Pentru bunii funcționari de stat progresiști ce se înfruptă din plin de tot ce poate oferi capitalismul & segregarea, ideea că în frumoasele & curatele comunități închise, unde orice „indezirabil” e făcut piftie dacă pune piciorul, ar putea fi aduși de tot soiul de „ciudați” a fost insuportabilă. Ideea că statul ar putea aduce, în numele diversității, „dintr-ăia” în școlile unde învață copii lor a produs isterie și panică. Revoluția e ceva interesant atât vreme cât se întâmplă undeva în ghetto-uri, departe. Când ajunge în curtea ta e o mare problemă iar lucrurile trebuie urgent clarificate. 😂 Nimic n-a ajutat. Nici faptul că jumătate din Hollywood + Obama, Biden + you name it, i-au făcut campanie lui McAuliffe, n-a ajutat. „Revoluționarii„ au fost necruțători. Au dovedit că „Moscova nu crede în lacrimi” și chiar dacă McAuliffe, realizând eroarea fatală în ultimele săptămâni de campanie, a retractat totul, ei tot au votat „reacțiunea”.

    • „De asta sunt asa de expusi la stratagemele Wokismului.”
      eu nu văd noua Mișcare de ridicare a conștiinței de clasă ca fiind chiar atât de periculoasă pentru America. Adică da, desigur că mediul universitar e afectat, dar restul i se cam rupe, scuzați franțuzeasca. Și nici nu cred că troglodiții ăia sunt capabili de stratageme de amploare (au o cărticică cu care sunt îmbâcsiți, ca și Obama in tinerețe, și pe schemele de acolo lucrează)..

      Mai nocivă, de-a dreptul devastatoare este revoluția bolșevică cu nume capitalist (i-auziți: green deal! normal, că orice bolșevic care se respectă face ș-un mic profit personal din șmenul guvernamental, că doar nu or face revoluție fără să obțină o vilișoară ecopasivă și o excepție la plimbarea cu jetul prin norii patriei) ce se desfășoară in slow motion in tot Occidentul și care deja a erodat serios ordinea proprietății private, reușind chiar să convingă mase de zănateci că li se cuvine să fie hrăniți din raptul instituționalizat sub pretext ecologic, că e o culme a umanismului să cedezi proprietăți, confort, libertate contractuală, libertate de mișcare…că doar așa ar salva niște unii (șarlatani cu figuri de zei) planeta. In State s-a dovedit că totuși există o posibilă frână instituțională- chiar Curtea Supremă- insă puterile acesteia sunt circumscrise activismului politic, adică fără voluntari care să pornească procese greoaie și costisitoare nu vor exista decizii care să contracareze acțiunile termitelor boșevice ce sălășluiesc chiar in administrația federală. In Europa insă…e grav. Pur și simplu nu avem instrumente legale ca să stopăm jaful verde și distrugerea industriei de către bolșevici. Odată cu Mărețul Plan Verde al tovarășei Ursula (devenit Diktat aprobat de Marea Adunare Națională) putem vorbi și de începutul sfârșitul pentru democrație in Europa. Nu mai există niciun partid parlamentar in Europarlament care să se opună fățiș și radical (asta însemnînd abolirea GreenDeal și judecarea penală a eurocraților pentru atac deosebit de grav asupra ordinii constituționale a națiunilor europene, practic grrendeal fiind o lovitură de stat bolșevică) planurilor ce vizează averile noastre, locuințele noastre, mașinile noastre. Iar justiția europeană, imi rău să o spun, dar este de-a dreptul obedientă față de puterea executivă a Uniunii (deciziile impotriva acesteia fiind rarissime). In legile europene nu mai există niciun temei juridic pe care cetățeanul să-l poată opune nomenklaturii bine instalate ce ia decizii in mod cu totul discreționar asupra averilor noastre, creînd insă un buffer de responsabilitate politică/juridică căci oamenii nici nu ajung să citească/să afle aceste norme, ci doar pe cele emise local in aplicarea celor produse de Centrală..

  12. Bun articolul și obiectiva relatarea autorului. O decizie corecta si demnă de lauda a Curții Supreme americane care a venit ca o imensa gura de oxigen și care a pus puțin lucrurile la punct, in toată nebunia provocată de ideologia extrem de agresiva și nociva a grupării LGBT_plus_minus_logaritm_radical_etc. Decizia nu face decât sa recalibreze dpdv legal societatea americană care este bombardata de tot felul de teorii idioate, antiumane, destructive cum ar fi diversitatea de gen, supremația albă, rasismul sistemic, etc. Se pare ca astăzi e mai mult ca oricând necesar readucerea la “Square Root of one”, reîntoarcerea la bunul simt care lipsește cu desăvârșire din vocabularul si din mințile progresistilor.
    E interesantă argumentația si logica cu împărțeala judecătorilor intre conservatori, mai putini conservatori, liberali, etc. Dupa mine este o interpretare artificiala a faptelor si o manipulare in directia susținută de LGBTisti. Ca Argument suprem se pune accent pe ceea ce demonstrează “oamenii de știință”, alți oameni ca și noi ceilalți dar, atenție, deținători ai adevărului absolut. Judecătorii americani, fara sa aparțină unei tabere sau alteia, au judecat in litera legii, in directia garantării libertății individuale garantate și respectate de atâta amar de vreme de Constituția Americană. Restul e gargara.

  13. Nu ar trebui sa interpretam reglementarea teoriei de gen și a teoriei critice a raselor ca un afront la libertatea de exprimare, pentru ca aceste reglementări se aplica doar școlilor. Școlilor de stat și celor acreditate de stat nu li se permite sa predea orice în numele libertății de exprimare. Sau ar trebui sa lăsăm creationistii sa predea biologia?

    • Mai intai, e vorba – pe anumite dimensiuni – si de universitatile publice. Care ar trebui sa se bucure de libertate academica. Oricum, chiar si in scoli intrebarea e cine trebuie sa defineasca continutul: politicienii sau expertii (asa cum ii stim, cu parti-pris-urile lor).

      In plus, argumentul meu era altul – ca, uneori si in anumite locuri, republicanii renunta imediat la principiile lor, demonstrand ca erau de fapt mai curand lozinci convenabile.

  14. ” Oricum, chiar si in scoli intrebarea e cine trebuie sa defineasca continutul: politicienii sau expertii (asa cum ii stim, cu parti-pris-urile lor).”

    Raspunsul la mirarea sau nedumerirea dvs este cunoscut si aplicat asisderea de mii de ani , il gasiti in Constitutie , anume si in Constitutia SUA nu numai in cea a Romaniei: politicienii.
    Ramaneti la poezie , propaganda woke nu va reuseste nici macar cand o faceti pe naivul.

    • Deci politicienii woke ar trebui sa decida cine defineste curricula? (Sau poate voiati sa spuneti ca doar politicienii anti-woke…) Una peste alta, nu vad unde scrie in Constitutia SUA ca politicienii ar trebui – nu ca au puterea! – sa defineasca continutul curricula scolare.

  15. Dacă aproape toate comentariile de mai sus – apreciez calitatea lor! – ar fi fost trimise acestui articol publicat în, să zicem, „Libertatea”, niciunul nu primea aprobarea cenzurii moderatorului. Mă întreb: cenzura comunistă era mai rea decât autocenzura… corectă politic? Asta ca să ne întoarcem…pardon, să revenim pe plaiurile natale, cum dorea cineva mai înainte.

  16. Disney Might Have Lost Almost $900 Million at the Box Office in the Past Year
    https://www.disneyfanatic.com/disney-lost-900-million-box-office-pk1/

    Cheaper Than Water? Retailers Try to Unload Bud Light. The brand is still struggling to win back customers. Nowhere is that more apparent than at stores, where cases of the beer sit untouched. Bud Light sales continue to go flat during key summer month.

    https://www.cbsnews.com/news/bud-light-sales-fall-dylan-mulvaney/

    Situatia la Target e crestere cu MINUS:

    https://www.digitalcommerce360.com/article/target-online-sales/

    Pe termen lung e fretie la picior de lemn. Woke-ismul va invinge pana la sinucidere. Exact ca si comunismul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Liviu Andreescu
Liviu Andreescuhttps://www.researchgate.net/profile/Liviu_Andreescu.
Liviu Andreescu este profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, unde predă (mai ales) politici publice. Până în 2014, a predat, timp de 13 ani, Studii Americane la Universitatea Spiru Haret. În 2005-2006 a petrecut, ca bursier Fulbright, un an academic într-o universitate conservatoare din Texas, unde a studiat libertatea academică în învățământul superior cu afiliere religioasă.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro