Mergând mai departe decât au făcut-o poziționările a o seamă de autori despre serviciul militar, apărute din 2007 până astăzi, am remarcat o seamă de „insuficiențe” și aspecte care „nu se leagă” în privința resurselor pentru apărare. Aș vrea să fac câteva propuneri pe care eu le consider viabile și constructive.
Trebuie să remarcăm că accederea în NATO[1] și renunțarea la doctrina războiului întregului popor, care presupunea aducerea sub arme a tuturor bărbaților apți de efort militar, nu înseamnă absolvirea de sarcina apărării. Și mai trebuie să avem în vedere alte câteva aspecte esențiale.
Astfel Art. 3 din TRATATUL NORD-ATLANTIC prevede: „Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continue, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat.”[2] Nu trebuie ca cineva să fie specialist în drept spre a înțelege că neefectuarea de către una dintre părți a unora dintre îndatoririle asumate poate conduce la pierderea, măcar morală, eventual parțială a drepturilor specifice. Adică la invocarea Art. 5 din Tratat.
Am în vedere și aspectul „tehnico-militar” conform căruia intervenția trupelor aliate presupune un interval de timp de ordinul săptămânilor, interval în care Armata națională ar trebui să facă față unei agresiuni.
În momentul de față dimensiunile Armatei sunt mult mai reduse față de prevederile specifice din tratatele internationale, la nivelul rezervei, la fel și la calitatea înzestrării, fără a mai vorbi de nivelul salarizării care ne situează spre coada clasamentului.
Trebuie așadar să rezolvăm problema care se află „în curtea noastră” și să facem ceea ce ne-am angajat, ceea ce ne-ar putea salva în cazul unei agresiuni.
Mai întâi, la nivel conceptual, avem în vedere faptul că alin. (1) / Art. 55 din Constituția României prevede că: „Cetățenii au dreptul și obligația să apere România”. În acest loc încap mai multe aspecte de discutat. Fără pretenția de a le epuiza, trebuie să observăm că dreptul (să apere) impune și obligația statului de a asigura pregătirea cetățeanului, o pregătire printr-o formă a serviciului militar. Pregătirea militară impune un timp variabil, dar care este limpede că trebuie desfășurată înainte de producerea agresiunii. Nu intru în detalieri asupra timpului deoarece pot și trebui să fie luate în calcul nu numai pregătirea individuală sau a structurilor mici, ci și aceea a acțiunilor reunite la nivel tactic sau/și operativ, de pildă în condiții diferite de stare a vremii, de noapte și zi și de anotimp etc. La momentul producerii unei eventuale agresiuni Armata ar fi ocupată cu respingerea acesteia, cu acțiunile de luptă specifice. Cine să mai facă instrucția și unde? Sub focul inamicului? Nimeni nu ne așteaptă să ne pregătim resursele.
Dacă cetățenii nu beneficiază de acest drept de pregătire militară, care este o obligație a statului, ar însemna să îi punem practic într-un pericol de moarte în cazul unei agresiuni extinse.
Asupra formei de efectuare a serviciului militar trebuie să remarcăm prevederea din alin (2)/Art. 55 din Constituția României care spune: „Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.” Așadar nu este neapărată nevoie să se revină la o formă de serviciu militar precum cea existentă înainte de 2007.
Se poate opta petru un serviciu militar benevol sau obligatoriu cu o durată de 4-6 luni, dar fără obligația de a rămâne angajat în Armată. În prezent nu avem o opțiune de mijloc. Suntem pe o extremă. Cert este că nu suntem consonanți cu dreptul din Constituție.
Nevoia pregătirii militare este dată nu numai de o posibilă agresiune externă, lucru care se petrece nu departe de granițele României.
Și pe timp de pace putem avea cutremure, incendii majore, inundații devastatore etc. care impun o intervenție manu militari. Schema stărilor societății ne arată și posibilități simultane.[3]
La nivelul acțional, un serviciu militar scurt (benevol sau obligatoriu) ar aduce cu sine mai multe beneficii ca rezultat al adoptării unei astfel de forme de serviciu militar:
- dobândirea de către cetățeni a cunoștințelor și deprinderilor minime necesare acțiunii într-o structură militară;
- crearea bazei de specializare pe arme și servicii militare într-un interval de timp scurt
- constituirea mai bine dimensionată a rezervei Armatei;
- asigurarea posibilității instruirii rezervei în mod real.
- Un serviciu militar chiar de durată scurtă ar permite cunoașterea reciprocă militar încorporat – Armată și ar permite o mai bună selecție, o mai bună adaptare a celor care ar opta pentru serviciul militar de lungă durată
- Ar înlesni predarea-preluarea de expertiză la nivel mic.
- S-ar diminua numărul celor care părăsesc serviciul militar actual sub motivul că există o mare diferență între ce își imaginau despre Armată și ceea ce au găsit la încadrare.
- Am ieși din „zodia anapoda” de a avea rezerviști care nu au fost activi.
- Corpul de cadre și-ar menține rezonabil pregătirea tactică și cea operativă lucrând cu efective reale.
- Eficiența pe termen lung a activității militare ar avea de câștigat.
- S-ar inlesni dezvoltarea unei atitudini moderate, echilibrate și responsabile care să satisfacă cetățeanul privitor la drepturile și obligațiile cetățenești
- Societatea ar avea de câștigat de pe urma experienței dobândite de cetățean în Armată
- Salarizarea militarului pe timpul stagiului militar ar permite acumularea celor necesare vechimii în muncă
- O seamă de industrii ar avea de lucru pentru a produce echipamente, alimente etc. pentru efective mărite
- Am face pași reali pe sensul îndeplinirii anagajamentelor asumate prin aderarea la Tratatul Nord-Atlantic
În ansamblu, un serviciului militar (benevol sau obligatoriu, de scurtă durată și fără obligația de a rămâne încadrat în Armată), menținând bineînțeles și forma – serviciu militar profesionalizat, ar însemna o formulă de serviciu militar mixt. Există oricum și țări care au serviciul militar obligatoriu (cazul Greciei) și țări care au promovat un serviciu militar mixt.
Rezolvarea pe calea alternativă a angajării unor structuri de mercenari nu cadrează cu Constituția României[4] și nici cu statutul nostru de țară NATO.
Am întâlnit în drumurile mele prin țară mulți tineri care ar vrea să facă armata. Majoritatea mi-au spus că ar dori ca la finele stagiului militar să nu rămână angajați. Poate că mulți o să vrea acest lucru dacă s-ar îmbunătăți substanțial condițiile de salarizare, cele referitoare la drepturi specifice, dar și dacă s-ar reduce privațiunile impuse de serviciul militar.
Nu putem sta sub lozinca „Ne apără NATO”, fără a face partea noastră de angajament, Acestea sunt idei „derapate”, vădit neproductive și răuvoitoare. Mai nou aflăm din media că România a căzut zece locuri într-un clasament al celor mai puternice armate din lume. Republica Moldova, în schimb, a urcat zece[5]
Ne aflăm într-o fundătură conceptuală și acțională, iar ieșirea trebuie găsită grabnic. A menține situația actuală înseamnă o lipsă de răspundere față de țară, dar și față de cetățean.
Bibliografie:
- Constituția României, actualizată la zi, https://www.constitutia.ro/
- TRATATUL NORD-ATLANTIC, Washington DC, 4 aprilie 1949
- Fidler, Jiri, Mares, Petr, Rusu, Georgel, Istoria NATO, Editura institutului European, 2005
- Rusu, Georgel, Despre urgența stării de urgență, Contributors.ro, 24.03.2020, https://www.contributors.ro/despre-urgen%C8%9Ba-starii-de-urgen%C8%9Ba/
- Rusu, Georgel, Câteva cuvinte despre partea privatizată a războiului, Contributors.ro din 05.08.2023, https://www.contributors.ro/cateva-cuvinte-despre-partea-privatizata-a-razboiului/
- https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-a-cazut-cu-10-pozitii-in-indexul-global-firepower-care-face-topul-celor-mai-puternice-armate-din-lumii-3083315?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=57901048&__grua=11868452804c8a2bb86650b580125ff5&__grrn=1
- https://newsweek.ro/international/general-razboaiele-se-castiga-cu-rezervisti-romania-probleme-uriase-avem-numai-50000
- https://www.ipn.md/ro/victor-gaiciuc-prin-decizia-de-a-renunta-la-serviciul-militar-obligatoriu-ori-se-7978_1040828.html
- Revista 22/mai/2016
[1]Fidler, Jiri, Mares, Petr, Rusu, Georgel, Istoria NATO, Editura institutului European, 2005
[2] TRATATUL NORD-ATLANTIC, Washington DC, 4 aprilie 1949
[3] Rusu, Georgel, Despre urgența stării de urgență, Contributors.ro, 24.03.2020, https://www.contributors.ro/despre-urgen%C8%9Ba-starii-de-urgen%C8%9Ba/
[4] Rusu, Georgel, Câteva cuvinte despre partea privatizată a războiului, Contributors.ro, 05.08.2023, https://www.contributors.ro/cateva-cuvinte-despre-partea-privatizata-a-razboiului/
[5] S.S. Editor, Digi 24, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-a-cazut-cu-10-pozitii-in-indexul-global-firepower-care-face-topul-celor-mai-puternice-armate-din-lumii-3083315?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=57901048&__grua=11868452804c8a2bb86650b580125ff5&__grrn=1
Sunt pentru serviciul militar obligatoriu, cu durată variabilă pentru tipurile diferite de arme. De exemplu, una este un militar care trage cu o rachetă sau o dronă folosind un computer și alta este un infanterist. Periodic, pregătirea militară trebuie reactualizată. Apoi, vor apărea arme noi cu IA, etc.
Pentru unii este absurdă această discuție, s-au obișnuit cu pacea. Chestia e că pacea este relativă, starea principală este conflictul/războiul. Care război deja a început ca, deocamdată, război hibrid. Ne place sau nu, asta e realitatea.
România fiind o țară NATO, se poate presupune că există niște planuri NATO în caz de conflict. Planuri în care este prevăzut ca România să aloce 30.000 sau 40.000 de militari sau cât o fi cifra reală. Nu e de imaginat ca în aceste planuri să fie prevăzută alocarea a 250.000 de militari sau altă cifră comparabilă.
În caz de conflict armat, România nu va fi în situația de a se apăra singură și nici nu i se va permite să se apere singură. De asta se află deja trupe franceze și americane în România. Pentru că în caz de conflict armat, lucrurile să nu degenereze în războaie locale cu Ungaria sau cu Ucraina.
Poveștile astea cu armata obligatorie au alt scop: creșterea controlului asupra populației civile. Niște oameni formați în comunism regretă vremurile acelea și ar fi foarte entuziasmați să vadă toată populația trecând prin cazărmi, la fel ca atunci.
Ar trebui ca legea sa fie facUta cu mai multe viteze:
1. activitatea militara in timp de pace
2. activitatea militara in timp de razboi
1. Activitatea militara in timp de pace trebuie sa prevada posibilitatea serviciului militar de 6 luni, pentru toti cei ce doresc acest lucru; ambele sexe; cu rechemari la 2-3 ani si la aparitia unei arme noi;
in afara de armata clasica, va trebui sa orgaizam Garda Civila, dupa model american; cu toate armele, dar in special armele tehnice(artilerie/rachete. blindate, aviatie. drone, RADIOCOMUNICATII);
2.In caz de razboi, serviciul militar devine obligatoriu; se discuta doar limtele de varsta si ramurile economice scutite;
Ca veni vorba de inarmare.
Am vazut recent, la una din televiziuni ca armata romana este subinarmata in domeniile tancuri, obuziere, aviatie, elicoptere (in special de atac), drone.
De ce nu se reporneste industria de aparare?
Cu capital roman si strain, cu tehnologie performanta, dar cu fabrici aici. (DACA N-AU FOST TAIATE….)
De ce nu s-a dat -si nu se da- comanda pentru obuziere romanesti? (Un proiect excelent al unui investitor roman, care a reusit sa produca un obuzier autopropulsat, usor blindat, automat, dar si cu incarcare manuala la nevoie, cu sistemul de ochire asistat de computer? Cu colaborare israelina si americana in proiectare.)
Se vorbeste mult, dar se face putin! Nu ne dau voie rusii?
Există un pachet normativ al apărării. Acesta, ca și alte aspecte organizatorice și acționale suferă de „piedici” care nu încap în articolul de față. Rezolvările presupun altceva decât a face pe plac unora sau a copia modele. Mai mult decât atât nu numai finanțarea a condus la locul în care ne aflăm.
Cât privește piedicile – trebuie să ne punem întrebări referitoare și la aspecte de genul celor care se regăsesc și în presă:
https://clubferoviar.ro/otel-beton-pentru-lucrarile-feroviare/
https://www.capital.ro/cine-a-cumparat-combinatul-otelu-rosu-va-crea-peste-600-de-locuri-de-munca-in-zona.html
Din punctul meu de vedere armata pe timp de pace ar trebui să fie obligatorie. I-ar mai scăpa pe tineri de anumite obiceiuri nesănătoase să nu le numesc. Totuși preferabil ar fi să fie PACE. Iresponsabilii vor război. România ar trebui să fie neutră, dar nu va putea să facă asta, dat fiind că facem parte dintr-o alianță.
Dragă domnule Rusu,
Tinerii au fugit de armată pentru că era o bătaie de joc (și înainte și după!). APViștii (și mentalitatea lor) au rămas aceiași, dar cu alt nume – vezi episodul 10 august cînd au bătut oameni nevinovați. Pînă una-alta, uitați-vă în ograda proprie la sutele de generali burtoși și reformați-o! Apoi veniți la noi cu vrăjeli d-astea cu „dreptul la pregătire militară”!
GC
Toti cei care ziceti ca armata obligatorie ar prinde bine va zic eu sa va mutați copii in grecia unde serviciul militar e obligatoriu și ce s a realizat? Toți se droghează și sunt aceeași adolescenti
Încă ceva noi nu suntem în stare sa ne pregătim actualii militari în caz de ceva și voi cereți armata obligatorie și cu ce o va ajuta pe cei care vor sa facă alte domenii precum medicina sau inginerie? Voi oameni buni pur și simplu nu gândiți aveți creierul gumat de la atâta social media și televizoare
Visati la cai verzi pe pereti!
Legat de afirmatia: ” Am întâlnit în drumurile mele prin țară mulți tineri care ar vrea să facă armata. „, va pot spune de asemenea ca si eu am intalnit o GRAMADA de tineri care au spus ca ar refuza categoric sa lupte, iar in cazul obligativitatii dupa ce ar primi arme ar face ceva ce prefer sa nu reproduc.
Cu alte cuvinte bagati-va mintile-n cap ca nu isi mai da nimeni viata pentru un sistem corupt, iar in caz de obligativitate se vor naste multi monstri!!!
Preocuparea pentru apărarea țării diferă de la o persoană la alta. La fel și „expertiza” și mai mult decât atât, buna credință. Nu cred însă că în materie de sănătate (exemplul dat mai sus toți beneficiarii își imaginează că au de a face numai cu doctorul C (cel care a tăiat altceva …). Nu toți inginerii fac poduri care cad. Cât privește pokemonii (colorați) care să ne apere, ar însemna un alt joc. Și Nintendo a devenit preocupat de urmările practicii specifice asupra psihicului infantil.
Mă tem însă că problemele dumneavoastră sunt altele decât cele ale țării și mai mult decât atât sunt sigur că planurile de operații pe care le fac unii cu privire la România sunt susținute și de astfel de „expertize” și alianțe ca ale domniilor voastre.