sâmbătă, octombrie 5, 2024

Despre energie și Avuția Națiunilor în sec. al XXI-lea: Revoluția Industrială à rebours

I sell here, Sir, what all the world

desires to have – POWER

Matthew Boulton, 1776

O coincidență istorică m-a uimit, de când am descoperit-o, prin jocul inefabil al unei întâmplării astrale. Doi oameni, ambii scoțieni, care se întâlniseră în Glasgow, au avut fiecare o epifanie la o zi distanță unul de altul.

Pe 8 martie 1776, James Watt, în colaborare cu Matthew Boulton, citat mai sus, a lansat pe piață primul motor cu aburi având doi cilindri și un randament mult mai bun decât al motorului cu un singur cilindru, inventat de Thomas Newcomen în 1712.

Pe 9 martie 1776, Adam Smith a publicat An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, prima lucrare modernă de economie și a doua cea mai cunoscută carte de specialitate, după Capitalul lui Marx.  Pe baza unor cercetări asidue,  vreme de 17 ani, Smith a demonstrat că avuția unei națiuni are câteva cauze precise: interesul personal, o guvernare limitată, o monedă solidă și o economie de piață liberă, dominată de acțiunile unei mâini invizibile.

În martie 1776 lumea s-a aflat, fără să bănuiască, într-un loc geometric mirific: începutul unei Revoluții Industriale și, respectiv, al unei noi orânduiri sociale – capitalismul. Prin epifaniile lor aproape simultane, cei doi scoțieni au schimbat omenirea pentru totdeauna.

Adam Smith a decedat în 1790 fără să poată constata că invenția conaționalului său va introduce un nou și major parametru în ecuația definitorie a avuției națiunilor: energia, abundentă, ieftină, fiabilă, scalabilă, disponibilă pe arii geografice imense. Revoluția Industrială, declanșată de inventarea motorului cu aburi, a însemnat, de fapt, o schimbare de paradigmă energetică, controlată de legile termodinamicii.

Și nu pot încheia discuția despre annus mirabilis 1776 fără a semnala un alt eveniment stelar: pe 4 iulie, într-o sală din Philadelphia, reprezentanții a 13 colonii britanice au semnat Declarația de Independență – actul de naștere a unei noi națiuni. Îmbinând principiile capitaliste descrise de Adam Smith cu beneficiile enorme ale Revoluției Industriale, susținute de combustibilii fosili, Statele Unite ale Americii au devenit cea mai importantă forță economică și militară a lumii contemporane.

După 1776, civilizația umană a cunoscut multiple transformări și evoluții rapide, unele spectaculoase, care se resimt și astăzi. O adevărată Epocă a Abundenței a fost creată: Sărăcia extremă a fost redusă drastic: de la 90% la circa 10% în 2013. Alfabetizarea a crescut de la 15% la peste 85% în 2015. Longevitatea a devenit mai mult decât dublă: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scară planetară și la 80 ani în țările dezvoltate. Mortalitatea infantilă (sub 5 ani) a scăzut de la 20 milioane în 1950 la 5,4 milioane în 2017. Folosirea muncii copiilor s-a redus semnificativ. Venitul mediu global pe cap de locuitor a fost aproape dublu în ultimii 30 ani, ceea ce a dus la reduceri masive ale sărăciei. În 1990, aproape patru din zece oameni din lume erau săraci; astăzi, mai puțin de 10% sunt în această situație. Pentru numeroase alte exemple, se poate consulta articolul meu din 2019 – Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative.

Una dintre cele mai importante realizări ale Revoluției Industriale a fost creșterea avuției națiunilor odată cu creșterea consumului de energie (Fig. 1). Graficul de mai jos este interactiv și acoperă intervalul 1960 – 2015. Cititorul interesat poate ușor constata cum, de-a lungul a peste cinci decenii, corelația dintre energia utilizată și PIB-ul per capita a fost predominant crescătoare.

Fig. 1. Consumul de energie este esențial pentru creșterea bunăstării. În timp ce oamenii din întreaga lume devin mai prosperi, ei vor dori ceea ce alții au deja, de la asistență medicală mai bună la mașini și vacanțe. Miliardul de oameni care trăiesc în țările bogate utilizează cu cel puțin 500% mai multă energie pe persoană decât celelalte 6 miliarde de oameni din lume.

Conform datele reprezentate în Fig. 1,  în general, oamenii trăiesc mai bine pe măsură ce folosesc mai multă energie. Un miliard și jumătate dintre ei, cei din lumea dezvoltată, cu un PIB ridicat, se bucură de energie abundentă și la prețuri accesibile, fără de care probabil nu și-ar putea imagina altfel viața. Dar majoritatea populației globului sunt cele șase miliarde și jumătate de oameni (din stânga jos) care sunt lipsiți de energie suficientă. S.U.A. consumă de 30 de ori mai multă energie decât oricine din Nigeria, iar 3 miliarde din cele 8 miliarde de oameni din lume folosesc în fiecare an mai puțină electricitate decât un frigider mediu din S.U.A.

Dar, în ciuda existenței de-a lungul multor decenii, a unei corelații pozitive între consumul de energie și creșterea avuției națiunilor, ceva neașteptat și alarmant a început să se manifeste în aproape toate economiile occidentale, începând de prin 2004-2007: o plafonare sau chiar o scădere a numărului de kWh utilizați (Fig. 2).

Fig. 2. Consumul de energie per persoană în perioada 1965 – 2021 în câteva economii occidentale. Se observă că, începând din 2004-2007, energia consumată fie a scăzut, fie s-a plafonat.

De exemplu, consumul de energie în UE a stagnat odată cu criza financiară din 2008, a scăzut cu aproximativ 14% față de vârful din 2006 și se află acum la niveluri similare cu cele de la mijlocul anilor 1980.

În Statele Unite, după 2007, consumul de energie a scăzut substanțial, apoi a stagnat, scăzând din nou din cauza pandemiei și până în 2020, a pierdut circa 13% din maximul înregistrat în 2007. Odată cu ridicarea restricțiilor legate de sănătatea publică, o parte din pierderea anterioară a fost recuperată. Dar rămâne de văzut când se va ajunge la valorile anterioare perioadei de stagnare.

Și Canada a înregistrat o scădere de aproximativ 17% a consumului energetic față de vârful din 2007. În Japonia, cererea de energie a scăzut cu peste 24% față de vârful din 2004. O evoluție similară se observă și în cazul Uniunii Europene. Iar Australia a înregistrat după 2007 o scădere cu aproape 17% a consumului de energie. După 2005, economia Marii Britanii a înregistrat o scădere a cererii de energie cu peste 50%.

De remarcat că evoluțiile descrescătoare ale consumului de energie din țările avansate economic s-au produs pe fondul creșterii populațiilor. Și de aici, decurge o constatare  importantă și alarmantă:

Consumul de energie este un indicator-cheie în sporirea avuției unei țări. Reducerea acestui consum nu reprezintă un semn bun.

Ce se întâmplă?

La prima vedere, nimic inexplicabil, vor spune unii. Reducerea consumului de energie este datorat unei eficiențe sporite. Dar, vor spune alții, o mai mare eficiență energetică într-un domeniu va crea un surplus de energie pentru alt domeniu. Într-un articol din 2016 – Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul – am explicat că o creștere a eficienții energetice va produce o ieftinire a unui anumit produs sau serviciu. Cu banii economisiți se pot întâmpla de regulă două lucruri: fie se vor cumpăra mai multe produse sau servicii ieftinite, fie se va îmbunătăți calitatea vieții într-un alt sector. Astfel, consumul total de energie va tinde să crească, nu să scadă. Cititorii articolului meu din 2016 vor găsi mai multe exemple concrete despre efectele creșterii eficienții energetice (becuri și iluminatul domestic ori public, automobile și distanțele parcurse, frigidere modernizate și produsele cumpărate pentru refrigerare etc.).

Cu alte cuvinte, energia, ca și banii, nu este niciodată lăsată pe masă. Nu există o limită evidentă pentru creșterea bunăstării noastre, iar energia ne oferă mijloacele necesare. Istoria post-James Watt arată în mod concludent că, pe urmele lui Jevons, creșterile eficienței energetice nu reduc, ci cresc consumurile energetice ale națiunilor. Prin urmare, ce se întâmplă cu economiile occidentale după anul 2007, nu are legătură cu reducerile cererii de energie. Economiile sănătoase, precum oamenii sănătoși, au un apetit puternic. Dacă unui medic i s-ar prezenta un pacient care nu mănâncă suficient, el nu l-ar felicita pentru eficiența dietei sale, ci s-ar îngrijora mai degrabă de prezența unor posibile afecțiuni fizice și mentale subiacente. Similar, dacă observăm o economie înfometată energetic, ar trebui să ne îngrijorăm și să ordonăm un control imediat și amănunțit.

Atunci, care este cauza reală a prăbușirii consumului de energie în Occident? Într-un studiu publicat recent, Europe’s Green Experiment: A costly failure in unilateral climate policy, Dr.  John Constable avansează o ipoteză interesantă: scăderea consumului este rezultatul direct al costurilor extrem de ridicate ale politicilor climatice pentru adoptarea unei producții de energii regenerabile inferioare din punct de vedere termodinamic și a consecințelor lor neintenționate, dar de anvergură. De exemplu:

* Schema de comercializare a certificatelor de emisii din UE i-a costat pe consumatori aproximativ 78 de miliarde de euro în perioada 2013 – 2021 și continuă să adauge aproximativ 17 miliarde de euro pe an la facturi.

* Subvențiile pentru energia din surse regenerabile au costat consumatorii din UE 27 aproximativ 770 de miliarde de euro în perioada 2008-2021 și continuă să adauge aproximativ 69 de miliarde de euro pe an la facturi.

* În contrast cu UE, Statele Unite au cheltuit pe subvenții doar 120 miliarde de euro din 2008 până în 2018, fiind astfel un jucător relativ minor. Dar cheltuielile mai reduse indică o situație mult mai acceptabilă pentru populație decât în țările de peste Atlantic.

* O analiză suplimentară arată că productivitatea producției de energie electrică s-a prăbușit, factorul de încărcare a sistemului scăzând de la un nivel adecvat de 56% în 1990 la un nivel îngrijorător de ineficient și scump de 37% în 2020.

* Datele UE arată că prețurile la energie au fost în mod constant peste media G20 din afara UE, de exemplu, prețurile la energia electrică pentru gospodării au fost cu 80% mai mari, iar prețurile la energia electrică industrială au fost cu 30% mai mari, o diferență care se datorează în mare parte politicilor climatice. Efecte similare se regăsesc atât în ceea ce privește prețurile la gazele naturale, cât și la combustibilii pentru transport.

Injectările masive de subvenții guvernamentale au avut două scopuri majore: scăderea costului energiei regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la un preț acceptabil. Din păcate, ambele scopuri au fost ratate.

Dintre motivele care au provocat acest eșec răsunător al subvențiilor (costurile de capital, costurile de exploatare, costurile de gestionare etc.) aș insista asupra unuia care definește termodinamic calitatea energiei produsă de o anumită sursă.

Pentru a fi cât mai utilă pentru noi, o sursă energetică, fosilă ori non-fosilă, trebuie să aibă un grad foarte scăzut de dezordine (entropie redusă), adică o densitate sau o calitate ridicată. Combustibilii fosili, ca și uraniul fisionabil, au o calitate termodinamică ridicată.  În contrast, sursele regenerabile (vânt, soare), chiar dacă sunt gratuite, suferă de o calitate căzută. Energia solară, ca și cea eoliană, prezintă un grad așa de mare de dezordine încât entropia lor nu permite decât schimbări foarte limitate. De aceea, nicio creatură nu trăiește prin extragerea energiei din vânt – calitatea acelei energii este prea scăzută. Iar organismele care reușesc să trăiască din energia solară – plantele – sunt relativ simple și, în general, lipsite de mobilitate. Complexitatea va crește când alte organisme vor consuma plante. Ființele care se hrănesc cu ierbivore pot fi și mai complexe. Pe scurt, nu se pot face prea multe lucruri pe pământ cu energiile de calitate slabă.

Ei, și?!, vor spune unii. Dacă suntem ecologiști (înverșunați) nu ne mai batem capul cu termodinamica surselor energetice. Începând din anii 1990, diverse organisme și factori de decizie occidentali au manifestat o evidentă lipsă de discernământ energetic, o periculoasă „orbire” cu privire la ideea calității energiilor regenerabile, tot așa cum peștii sunt orbi la ideea de apă. Subvenționarea masivă și rapidă a energiilor eoliană și solară a pariat pe scăderea costurilor. Pariul este pierdut, pentru că slaba calitate a celor două surse de energie înseamnă că nu există nicio speranță de a scădea semnificativ costurile asociate cu energiile regenerabile prin comparație cu cele ale energiilor fosile sau nucleare. Din nefericire, guvernele occidentale ignoră (intenționat?) diferențele de calitate termodinamică energetică. În prezent, energiile regenerabile sunt folosite ca niște bunuri Veblen – mărfuri de lux ale căror prețuri nu urmează legile economice tipice ale cererii și ofertei. Această situație este posibilă pentru că în prezent 80% din energia folosită la nivel mondial provine încă din surse de înaltă calitate, ieftine, fiabile, abundente. Dar lucrurile se vor schimba dacă scenariul zero-emisii va deveni vreodată realitate.

Odată cu Revoluția Industrială omenirea a parcurs o tranziție cu sens unic: de la energii cu densitate mică (calitate scăzută) – biomasă, energie animală – la energii cu densitate tot mai ridicată (calitate crescută) – cărbuni, petrol, gaze (Fig. 3).

Fig. 3. Revoluția Industrială à rebours – coborând pe scara densității.

Post-1776, oamenii au folosit surse de energie cu o densitate crescândă, care produc mai multă energie per unitatea de masă și necesită mai puțin teren pentru a o produce. Energiile regenerabile (verzi) au o densitate mai mică  decât combustibilii fosili (bruni). Aceasta înseamnă că actuala mișcare către adoptarea pe scară planetară a energiilor regenerabile va crește considerabil amprenta producției de energie la nivel mondial (suprafețe de producție mai mari și densitate a puterii mai mică), împiedicând în același timp o expansiune a energiei nucleare.

Actuala paradigmă energetică, aflată pe frontispiciul tuturor mișcărilor ecologiste din ultima vreme, proclamă inversarea acestui trend istoric și întoarcerea la surse de energie slabe ca densitate, intermitente, nescalabile și scumpe fără subvenționări. Adică, suntem martorii unei Revoluții Industrialeà rebours. De ce? Pentru că, în opinia ecologiștilor, asta ar fi singura soluție majoră de control al emisiilor antropogene de CO2.

Un al doilea aspect care indică un mers în marșarier al Revoluției Industriale se referă la reducerea concentrației actuale de CO2 antropogen din atmosferă prin captare și sechestrare geologică în rezervoare de petrol sau gaze exploatate, acvifere sărate adânci sau strate ne-economice de cărbuni.[1]

Să considerăm, de exemplu, captarea directă a CO2 din aer. De la bun început, orice inginer care nu este „orb” energetic, va spune: concentrația CO2 este de circa 0,041% din toată atmosfera, adică aerul este extrem de diluat cu acest gaz. Câtă energie va trebuie consumată pentru a reduce această valoare la cea de dinaintea Revoluției Industriale?

Compania canadiană Carbon Engineering Ltd a construit recent un prototip al unei instalații care „suge” aerul atmosferic și extrage frânturile de procent de CO2 din el. Conform datelor prezentate într-un articol din 2018, instalația poate elimina un milion de tone de CO2 anual, la un „cost nivelat” de $94 – $232/tonă.[2] Alimentată de o combinație de gaze naturale și electricitate, captarea unei tone de CO2 necesită arderea a 5.000 de metri cubi de gaz și utilizarea a 366 kWh de electricitate.

Acum, puțină aritmetică. Raportul special IPCC – Global Warming of 1.5ºC, susține că pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C față de era pre-industrială, ar fi necesară eliminarea a 3 până la 7 miliarde tone de CO2 pe an până în 2050. Să ne imaginăm că în viitor vom folosi proiectul companiei Carbon Engineering pentru a elimina 10 miliarde tone CO2 în fiecare an. Asta ar însemna să ardem anual 50.000 miliarde metri cubi de gaz, adică circa o treime din producția globală americană, și să utilizăm circa 4.000 miliarde kWh electricitate, aproape cât produc acum Statele Unite într-un an.  Vor putea energiile regenerabile să facă față unor astfel de cerințe uriașe? Mă îndoiesc. Și ar mai fi o întrebare: ardem o imensă cantitate de gaz, care va genera cantități semnificative de CO2, pentru a-l îngropa și pe acesta? Nu cumva ne împușcăm singuri în picior?

Eliminarea dioxidului de carbon antropogen ar putea fi descrisă ca o a doua mișcare à rebours a Revoluției Industriale: după ce, vreme de câteva sute de ani post-James Watt, ne-am străduit să extragem cât mai mult carbon din subsol pentru a ne spori avuția și prosperitatea, acum ni se propune să-l îngropăm la loc în adâncurile pământului. Dar pentru această activitate sisifică va trebui să consumăm enorme cantități de energie regenerabilă pe care acum n-o avem în cantități suficiente și la prețuri acceptabile.

Dieta de înfometare energetică este practicată de toată lumea?

Nu, o simplă privire asupra curbelor din Fig. 4 oferă un răspuns imediat.

Fig. 4. Consumul de energie primară în perioada 1965 – 2021 al țărilor din Fig. 2 plus China.

De când economiile occidentale au intrat într-o dietă de „slăbire” energetică, o țară își sporește continuu consumul de energie, susținând astfel delirul nostru „verde” prin exporturile sale: China. Din 2007, consumul de energie primară al Chinei a crescut cu circa 75%, în timp ce economiile occidentale au plafonat sau scăzut acest consum. În 2021, China consuma cu 70% mai multă energie decât SUA, cu peste 160% mai mult decât toate cele 27 țări ale UE, sau de 22 ori mai mult decât Marea Britanie. De remarcat că 90% din energia Chinei este produsă de combustibilii fosili și centralele nucleare, ambele superioare din punct de vedere termodinamic și doar o parte din uriașa bogăție generată de aceste surse este exportată. Ce se întâmplă cu restul? Nimeni nu știe. Vom trăi și vom vedea.

Situația actuală, în care economia Chinei este ancorată într-o bază termodinamică solidă, iar economiile occidentale sunt debilizate de simptomele „delirului verde”, este surprinzătoare și alarmantă. Viitorul nostru energetic arată incert, în condițiile în care tehnologiile solare și eoliene sunt masiv dependente de produsele chinezești. Securitatea noastră energetică este și ea precară, dacă nu de-a dreptul compromisă. Guvernanții pe care i-am ales în diverse poziții de conducere manifestă o orbire energetică pe cât de costisitoare, pe atât de periculoasă.

Termodinamica creșterii Avuției Națiunilor

Luată în ansamblu, civilizația poate fi privită ca un exemplu de emergență vie care consumă o matrice de materie și energie. Pentru civilizație, „hrana” include materii prime precum apa, lemnul, cimentul, cuprul și oțelul. Energia potențială este conținută în combustibilii fosili, combustibilii nucleari și energiile regenerabile. Rețelele civilizaționale sunt drumurile noastre, căile de navigație, legăturile de comunicare și relațiile interpersonale relațiile interpersonale.

Într-o lucrare din 2014,profesorul Timothy J. Garret, University of Utah, a făcut o remarcă importantă:

De fapt, ceea ce susține puterea de cumpărare încorporată în fiecare bancnotă de o mie de dolari și o deosebește de o simplă bucată de hârtie, este un consum continuu de energie primară de 7,1±0,1 W. De exemplu, în anul 2010, o avuție globală de 2352 trilioane de dolari a fost susținută de 16,9 TW de energie primară; iar în 1980, 1300 trilioane de dolari (valoarea din 2005) a fost susținută de 9,6 TW. Raportul dintre aceste două cantități a rămas practic neschimbat în fiecare an între 1970 și 2010, cu o deviație standard de doar 3% pe o perioadă de timp în care bogăția a crescut cu 111%, iar GWP a crescut cu 238%. Implicația este că avuția economică poate fi considerată ca fiind o reprezentare umană a magnitudinii activităților asociate pe care consumul de energie le poate susține.[3] [s.m.]

Concluzii

Avuția Națiunilor este rezultatul Energiei Națiunilor.

Reducerea forțată sau încurajată a consumului de energie de către guverne pe baza îngrijorării reale sau imaginare privind schimbarea climei este periculoasă. Trecerea forțată de către guverne la surse regenerabile și subvențiile acordate acestor surse crește costul energiei și scade stimulentul pentru găsirea celui mai rezonabil echilibru între costuri și eficiență pentru nevoile noastre energetice, pentru că alegerea a fost eliminată din ecuație.

Ceea ce ar trebui să motiveze răspunsul nostru la schimbarea climei este ceea ce ne-a adus în această situație: dorința noastră de a ne bucura de avuția pe care ne-a oferit-o și ne-o oferă în continuare tehnologiile energetice inventate în Revoluția Industrială. Energia este bunul care ne permite, printre multe altele, să ne protejăm de vicisitudinile naturii și să trăim vieți specific umane. Iar cele mai multe dintre beneficiile de care ne bucurăm astăzi au fost posibile datorită exploatării combustibililor fosili. Copiii noștri ar trebui să se bucure și ei de o abundență energetică mai mare decât noi, nu mai mică, și fără să fie nevoiți să trăiască într-un regim de austeritate și abstinență.

Din păcate, deal-urile „verzi” pe care visează să le implementeze oficialii guvernamentali, unii cercetători, activiștii și mass media care susțin agenda climatică propusă de IPCC, împing societățile occidentale spre austeritate energetică. Ni se cere să raționalizăm consumul de energie fosilă până când sursele cu emisii zero, subvenționate din greu, vor înlocui partea fosilă din bugetul energetic mondial.

Argumente teoretice și numerice sugerează că, atunci când ratele de creștere ale civilizației, exprimabile în termeni economici și energetici, se apropie de zero, civilizația devine fragilă în fața unor externalizări precum dezastrele naturale, iar riscul care apare este accelerarea colapsului.

Nu vom reuși să oprim încălzirea globală, cel puțin in timpul vieții noastre. De aceea, ar trebui să ne întrebăm ce ar însemna limitarea suficientă a încălzirii pentru a ne susține viața și civilizația pe o durată cât mai lungă.  Răspunsul are mai puțin de-a face cu politicile și acordurile climatice, cu propaganda incontinentă a activiștilor și mass media ori înfometarea energetică. În schimb, dezvoltarea economică, a cărei componentă esențială este energia, rămâne cea mai solidă formă de adaptare climatică pentru mulți oameni deoarece le oferă protecție împotriva riscurilor și capriciilor produse de dezastrele naturale sau perturbările climatice.

A obține energie abundentă, ieftină, fără intermitențe, disponibilă oricând și oriunde, dar fără emisii de CO2, este (deocamdată) un vis frumos. Suntem blocați în așteptarea unei invenții similare celei făcute de James Watt în 1776, urmate de altele, aparținând unor genii tehnologice precum Nicolaus August Otto, Gottlieb Daimler, Wilhelm Maybach, Karl Friederich Benz, Rudolf Diesel, Henry Ford or Louis Chevrolet. O listă asemănătoare de genii ale energiilor eoliene și solare îmi este necunoscută.

Noua descoperire/invenție epocală, pe care o așteptăm precum iudeo-creștinii pe Mesia, depinde și de cine suntem și unde sperăm să ajungem. Dacă ne situăm în tabăra austerității, speranța este penitențială: am folosit prea multă energie, așa că urmașii noștri ar trebui să facă „foamea” pentru a consuma mai puțină energie („să ajungă la toată lumea”, cum se spunea pe vremuri). Dacă ne situăm pe baricadele abundenței, speranța este legată de o creștere a consumului de energie suficientă, printre altele, și pentru zero-net emisii prin captarea și sechestrarea geologică a dioxidului de carbon din atmosferă.

Fără prosperitate (Avuția Națiunilor), opțiunile noastre tehnologice vor rămâne doar slabe și polarizante politic.

P.S. La primul curs ținut anul acesta, am întrebat studenții dacă știu cât CO2 este în atmosferă. N-au știut și atunci le-am spus eu: 0,04%, adică 4 din 10.000 molecule într-o atmosferă conținând 78% azot și 21% oxigen. Pentru a le oferi o analogie pe care să o înțeleagă ușor, le-am mai spus că pasul unui om este de circa 0,9 m, iar 10.000 de pași ar însemna 9 km. Din acești 9 km, CO2 ar reprezenta primii patru pași. S-au uitat lung la mine, fără să comenteze.


Note:

[1] Cranganu, C., and Suleimani, H., 2015, Carbon dioxide sealing capacity: Textural or compositional controls? A case study from the Oklahoma Panhandle, Environmental Geosciences, vol.  22, no. 2, pp. 57–74.

[2] „Cost nivelat” este o traducere a termenului Levelized Cost of Electricity (LCOE). Personal, consider că folosirea acestui parametru este complet inaplicabilă și invalidă în scopul comparării costurilor de utilizare a generatoarelor de electricitate cu surse regenerabile cu cele folosind surse fosile sau nucleare pentru alimentarea unei rețele electrice funcționale. Simplu spus, baza de comparare este nepotrivită.

[3] Garrett, T. J., 2014, Long-run evolution of the global economy: 1. Physical basis, Earth’s Future, vol. 2, pp. 127–151.

Distribuie acest articol

466 COMENTARII

    • Daca se optimizeaza consumul pentru iluminat (folosind becuri led, de 10 ori mai putin consumatoare), daca puterea de calcul se obtine consumand de 1000 de ori mai putin curent ca acum 50 de ani, daca televizorul actual consuma un sfert din cat conduma unul cu tub, daca imi construiesc casa pasiva si consum o treime din consumul unei case clasice, daca folosesc o masina cu consum la jumatate fata ce cele de acum 20 ani, asta nu inseamna ca am involuat ca dezvoltare sau nivel de trai. Dimpotriva. Si BTW, revolutia industriala inseamna mai multe bunuri produse cu mai putina energie.
      Oricum, poate ca omenirea ar putea sa caute sa se dezvolte in directii care nu necesita consum brut de energie. In loc sa-mi iau inca un SUV, sau sa-mi construiec o casoaie de neam pr ost, sa folosesc banii pe activitati culturale, de relaxare, sa ma dezvolt personal, sa am o alimentatie mai de calitate, sa imi tratez orice afectiuni medicale. Calitate, nu cantitate.

      • Dacă ai avea o familie normală, cu 3-4 copii, ai înțelege că e de preferat o casă de 200 mp construită pe sol, decât un apartament de 55 mp într-un bloc de 10, 16 sau 22 de etaje. Iar dacă ai deja o casă de 200 mp, ar trebui să înțelegi că toate familiile acelea care locuiesc în apartamente de 55 mp ar trebui să poată locui și ele în case de 200 de mp.

        Dacă într-o vreme îți spuneai @claudius, iar acum îți spui @tiberius, asta nu înseamnă că te-ai dezvoltat personal 😀

        Fiecare aparat electrocasnic în sine poate consuma mai puțin, dar pe ansamblu e nevoie de muult mai multe aparate electrocasnice. Toate electrocasnicele pe care le ai tu în casă, ar trebui să le aibă și oamenii din satele acelea din Hunedoara, despre care scriam mai jos. Însă tu promovezi taxe aberante asupra combustibililor fosili și asupra energiei electrice fiindcă te uiți doar la propriul nivel de trai și ai impresia că în Europa de azi se trăiește foarte bine.

        O ”excursie” la pădure, cu căruța, după lemne, te-ar aduce la realitate. Acolo nu există metrou și nici tramvai, iar motorina e prea scumpă, așa că oamenii se duc cu caii după lemne de foc pentru iarnă.

        • Familia cu 3-5 copii e atipica. O familie tipica s-ar descurca excelent cu 120 mp. Casa cumparata de mine anul trecut are 114 mp si e mai mult decat suficienta pentru o familie cu un copil.
          PS. Faci o confuzie, habar n-am cine e claudius. Folosesc tiberius de la inceput pe contributors.

          • În urmă cu câțiva ani, nici @claudius nu avea habar cine era @DanielS 😀

            Familia ”tipică” în care există un singur copil e familia din mediul urban, iar în generația următoare asta va însemna un singur copil la 2 părinți și 4 bunici.

            Familia tipică din satele despre care scriu eu (acolo unde se merge cu căruța la pădure după lemne) nu are un singur copil, are 3 sau 4. iar unele familii de pe-acolo au și câte 7-8 copii. Dacă ție îți ajung 114 mp, ești de-acord că acele familii ar trebui să-și poată permite și ele 200 mp la 3-4 copii? Și chiar 350 mp la 7-8 copii?

            Problema nu e mărimea locuinței tale, problema e că te consideri îndreptățit să limitezi mărimea locuinței altora. Asta a fost întotdeauna problema cu marxismul.

          • @ Harald.
            Locuinta poate fi foarte bine 200 mp la 4 copii. Dar e o risipa sa faci asta la 1 copil. Nu vreau sa limitez nimic, doar sa elimin ipocrizia energiei „ieftine” care are totusi niste costuri pe care nimeni nu e dispus sa si le asume. Doar sa amane consecintele pentru o perioada rezonabil de mare incat sa nu-l afecteze imediat pe el, personal.
            Daca fiecare persoana ar avea obligatia sa plateasca pentru compensarea emisiilor de gaze de sera aferente productiei bunurilor pe care le consuma (asa cum ar fi corect pentru mediu si generatiile viitoare), adica sa plateasca pentru neutralizarea lor, sau sa le produca fara costuri pentru mediu, crede-ma ca lumea n-ar mai construi casoaie de neam pr-ost, n-ar mai fi indiferenta la cat consuma o masina, ar face economii la energie, nu ar cumpara tzspe frigidere la o casa.

            • @tiberius – gazele de seră din atmosferă nu le netralizează nimeni, iar vaporii de apă au oricum cel mai important rol, la capitolul efect de seră. Deci n-are nimeni de ce să plătească și nici tu n-ai de ce să promovezi o asemenea plată.

              Nu faci decât să te afunzi în propriile minciuni, la fel cum pe vremuri susțineai că ți-ai câștigat traiul în ”industria oil &gas”, fiindcă ți se părea ție că propaganda ta e mai credibilă așa.

              Dacă te simți vinovat pentru că exiști, asta se rezolvă cu asistență de specialitate. Iar dacă ești nemulțumit că alții există, e nevoie tot de asistență de specialitate.

            • @Harald. Faci o confuzie vecina cu paranoia. Eu NU sunt claudius, sau altcineva. Ok? Am avut si am o singura meserie, inginer in telecom. Nu am de ce sa-mi fie rusine cu opiniile mele, sa trebuiasca sa imi disimulez identitatea. Ok?
              Gazele de sera se pot neutraliza prin impaduriri, poate rpin procese chimice. Si poate tehnologia ar trebui sa foloseasca pe cat posibil lanturi de productie care sa nu produca gaze de sera.
              Cat despre vaporii de apa, pui caruta inaintea boilor. Daca n-ar fi crescut temperatura medie nu ar fi fost mai multi vapori.

            • @tiberius – nu fac nicio confuzie, iar legătura mea cu paranoia e asumată la modul cel mai conștient: am scris de mai multe ori pe-aici ”paranoia is my middle name” și am scris-o serios 😀

              Însă printre metodele consacrate de manipulare, se află și menționarea unor pretinse probleme psihiatrice ale interlocutorului. Deci ai marcat un punct în plus, în confirmarea identității.

              Gazele de seră nu fac parte în niciun fel din specializarea și preocupările inginerilor telecom. Mai mult decât atât, nimic din ce-ai scris până acum nu confirmă vreo legătură cu profilul de inginer. Nici la comentariile semnate @tiberius, nici la celelalte nickname-uri.

              Problema în discuție nu sunt ”opiniile”, problema e maniera onctuoasă de a da sfaturi așa-zis binevoitoare și insistența de a promova ideea clasică din propaganda politică eco-marxistă, aceea că emisiile de gaze de seră ar trebui plătite de fiecare persoană. Un inginer nu s-ar amesteca niciodată în așa ceva. Never ever 😀

      • @tiberius

        Exemplul cu becurile care devin tot mai eficiente, consumând mai puțină energie, l-am dat în 2016 în articolul Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul. indicat și în articolul curent. Se pare că nu l-ați citit; de aceea, mă văd nevoit să reiau câteva paragrafe care, sper, vă vor folosi înțelegerii corelației consum de energie vs. prospertitate:

        Efectul de recul direct apare când o scădere în prețul serviciului energetic produce o creștere a cererii. De exemplu, cineva trece de la un automobil clasic la unul cu motor hibrid, gen Toyota Prius, care este cu 20% mai eficient în consumul de carburant. Asta înseamnă că persoana respectivă va cheltui circa 80% mai puțin pentru a conduce la fel de mult precum cu vechea mașină. Ce va face omul nostru cu banii astfel economisiți?

        O variantă ar fi să cumpere mai multă benzină, deci să conducă mai mult. Adică, el răspunde la scăderea costului serviciului energetic (conducerea auto) prin creșterea cererii pentru serviciul respectiv. Numeroase studii au arătat că, în acest caz, efectul direct conduce la reducerea economiilor scontate cu 5-23% în primul an, ajungând la circa 30% după câțiva ani după ce oamenii s-au obișnuit cu costurile mai mici.

        Ce altceva vor face oamenii cu banii economiți prin creșterea eficientței energetice? Vor cumpăra un nou obiect casnic, vor merge în concediu peste mări și țări (Maldive, Patagonia etc.) vor face îmbunătățiri (upgrades) la apartament/casă/casa de vacanță etc. În final, eficiența sporită introdusă de Toyota Prius are șanse foarte mari de a conduce la creșterea, nu scăderea consumului energetic.

        Un alt exemplu din 2016:

        Frigiderele au devenit un bun de larg consum în SUA după cel de-al doilea război mondial. La început, erau mici și formau multă gheață pe elementele de răcire, ceea ce le scădea eficiența frigorifică. Apoi, tehnologiile de refrigerare au evoluat, gheața din interior a dispărut, ușile nu se mai închideau cu mânere mecanice, ci cu sisteme magnetizate și cauciucate. Dar consumul de electricitate n-a scăzut o dată cu creșterea eficienței refrigerante. Oamenii au mutat vechile frigidere în subsol, pe post de depozite de băuturi și mâncare neconsumată, după care au cumpărat alte frigidere, mai mari decât precedentele. În plus, la mijlocul anilor 1980, americanii au început să instaleze mini-frigidere în barurile din sufragerii, ca supliment pentru congelatorul din bucătărie.

        Această escaladare a capacităților frigorifice din SUA, ca și din restul lumii (există frigidere unde vrei și unde nu te aștepți – mașini care vând băuturi răcoritoare, mini-frigidere în camerele de hotel, rafturi refrigerate în orice magazin alimentar, fie acesta hiper-, super-market, sau un chioșc alimentar de la parterul blocului, înseamnă creșterea, nu scăderea consumului energetic.

        Vă recomand să parcurgeți cu atenție și celelalte exemple (aparatele de aer condiționat, încălzirea globală) și datele tari pe care le-am prezentat în 2016.

        • Vremea energiei ieftine s-a incheiat. Si nu e doar vina Rusiei. Tarile OPEC tin preturile la petrol la niveluri record intalnite doar pe varf de crestere record a economiilor planetei. UE, SUA sunt deja in pragul recesiunii (sau deja acolo) iar preturile nu scad. Nu au cum, pentru ca tarile producatoare de petrol stiu ca e „ultima comanda” inainte de trecerea pe electric sau hidrogen, normal ca vor sa stoarca maximul din ce se poate exploata.
          Gazul va deveni o marfa scumpa pentru urmatorii 10 ani, INDIFERENT daca razboiul din Ucraina se incheie azi. Nimeni nu mai are incredere sa se lege pe termen lung cu contracte ferme cu un stat care nu asigura furnizarea neintrerupta, neinfluentata de factori politici.
          Inteleg care e mecanismul prin care cresterea nivelului de trai „refuleaza” in sporirea consumului de energie ieftina. Asta e de domeniul trecutului.Acum se va trece la tehnologii care sa economiseasca ceea ce va fi o resursa scumpa prin definitie. Se va miscora consumul pentru a reusi sa pastreze cresterea economica. Ceea ce imi pare mult mai firesc si mai sanatos pentru mediu. Indiferent ce resursa se foloseste.

          • ”tarile producatoare de petrol stiu ca e „ultima comanda” inainte de trecerea pe electric sau hidrogen,”

            Exact ăsta e discursul absurd pe care l-ai promovat mereu în comentarii la articolele semnate de Dl.Crânganu. Uneori ai semnat acele comentariile @tiberius, alteori @claudius și alteori @DanielS

            Dacă trecerea pe electric și pe hidrogen ar fi reală (cum, cu stații de alimentare de 2,8 milioane de dolari bucata, care pot distribui numai 100 kg de hidrogen în 24 de ore, în timp ce o Toyota Mirai alimentează cam 5 kg? ) țările producătoare de petrol l-ar ieftini, pentru a-l valorifica totuși.

            Însă trecerea pe electric și pe hidrogen există doar în propaganda ta eco-marxistă, cererea de petrol e la cote uriașe, iar taxele pe care le aplică regimurile pentru care faci tu propagandă, sunt și ele uriașe. Așa se explică prețurile actuale.

            E pur și simplu o escrocherie de proporții planetare, pentru a păcăli lumea să accepte prețuri ruinătoare și scăderea nivelului de trai fără să se revolte. Însă lumea tot o să se revolte, în cele din urmă, iar tu o să stai multă vreme cu grijă, dacă cineva știe sau nu numele tău real. Ce zici, îl știe cineva? 😎

            • Dumneata esti pe aici un fel de inchizitor? Poti sa te vaiti ca esti atacat „ad hominem”, de parca dta faci altceva!

          • @tiberius
            Energia electrica produsa in termocentrale, hidro, nucleara si regenerabilele ar trebui sa fie in continuare Ieftina! Cea produsa in termocentrale pe gaz este scumpa doar datorita actualei fluctuatii abrupte produse de jocul uite gazul – nu e gazul pe conducta făcut de rusi!
            Costul de productie al celorlalte s-a schimbat prea putin dar acestia (implict si statele prin volum mărit de taxe) beneficiază de tâmpenia fenomenala a celor care au legat pretul energiei de cel mai mare pret de productie si vanzare(aka pe gaz), initial pt. a ajuta energiile verzi. Tâmpenia si mai mare este ca au persistat atât in păstrarea acestui model desi gazul a luat-o razna de anul trecut!
            Mai clar, din cauza acestei erori in care se persista, producătorii de curent electric pe baza de orice in afara de gaz au niste marje total nesimtite la ora asta, si nu de azi de ieri, desi costul lor de productie nu s-a modificat mai deloc!!! Asta nu e piata libera, pt.ca pretul ofertei e viciat din start, e balamuc! Si noi plătim din buzunar, firmele se închid si economia scade pravalind si euro!
            Vremea energiei ieftine a trecut in capul sec al politrucilor neo-marxisti, socialisti, verzi samd., care in loc ia masuri normale, inclusiv strategice in vreme de război, fie el si rece, a.i. sa nu distrugă economii intregi(specialitatea lor de altfel) aburesc o gramada de fazani cu vina de a se fi născut oameni, consumatori de oxigen si producători de co2, metan si altele sa strângă ei cureaua ca viitorul va fi luminos…peste 30-100 de ani!
            Măcar comunistii promiteau pace pe pământ si un rai al clasei muncitoare!
            Tu nu simti ca ne întoarcem in trecut? Acum 30, acum sute de ani!
            Taxa pe fumarit (ca d-aia erau atâtea case fără cos de fum in anumite vremuri):
            „Vasilie-vodă, după ce au luat domnia de la Țarigrad, s-au rugat viziriului să lasă țara de bir trii ani, și al triili anǔ să dè birul țărâi o dată… Și au scos atunce pre țară fumărit, câte un leu de casă.
            Ștefăniță-vodă vrând odată să scoată fumărit pe țară câte șase orți de casă, și înainte vreme era obicei de da numai câte un leu de casă, iar Toma vornicul și cu Iordachi, frate-său, Cantacozineștii nu-l lăsa să-l scoată mai mult decât un leu și-i dzicè să nu facă obicei nou, că nu-i bine.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Fum%C4%83rit – nota bene, nu era bine pt. ca urmau rascoale!
            Biruri, compensari, contributii externe – nimic nou sub soare, in afara de cei despre care se spune ca ” in fiecare clipa se naste cate unul” – adică fraierii!

        • Si inca o comparatie, poate mai sugestiva. Mii de ani omenirea s-a extins si a crescut practicand agricultura extensiva (mai multe recolte cu mai mult teren). Doar relativ recent s-a trecut la agricultura intensiva (mai multa recolta de pe acelasi teren). Noi suntem acum intr-o situatie asemanatoare. Am putea (inca) sa ne extindem prin agricultura extensiva, defrisand sau convertind paduri, mlastini, etc in teren cultivabil. Doar ca am afecta prea mult mediul. Cea mai buna solutie e agricultura intensiva.
          Acelasi principiu se aplica si pentru consumul de energie.

          • Cea mai buna solutie e agricultura intensiva.

            Dacă ați fi fost un cititor atent al articolului meu din 2020 – Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin…n-aș mai fi fost nevoit să autocitez:

            … începând din aprox. 1940, în America s-a produs o decuplare între producțiile de porumb și suprafețele cultivate cu porumb. De atunci, fermierii americani au crescut producțiile de cinci ori, cultivând aceleași sau suprafețe mai mici. Pentru America, producția de porumb are o importanță deosebită deoarece tonajul ei total este mai mare decât cel al producțiilor de grâu, soia, orez și cartofi luate la un loc.

            Ceea ce este cu adevărat interesant este faptul că producțiile crescătoare an de an nu au necesitat mai multe îngrășăminte sau mai multă apă. Dimpotrivă, și unele și celelalte s-au plafonat și au început să scadă (Fig. 3).

            Cheia decuplării producție agricolă – teren folosit se găsește în agricultura de precizie, acea agricultură digitalizată, inteligentă, în care se folosesc mai mulți kilobiți și mai puțini kilowați. Precizia agriculturii provine din multe surse: senzori mai buni pentru sănătatea plantelor și animalelor, calității solului, umidității etc.; abilități sporite de a livra îngrășămintele, pesticidele și apa exact unde sunt necesare; mașini care se adaptează inteligent fiecărei plante sau animal. Toate aceste aspecte ale agriculturii de precizie înseamnă mai multă producție obținută cu mai puține resurse și de pe suprafețe mai mici.

            • Ok, si cu ce schimba ce am spus eu? Ca nu ar trebui sa ne bazam pe mai multa energie, ci s-o optimizam? Si sa nu insistam in a ramane pana in ultima clipa blocati pe combustibili fosili, folosind pana la ultima picatura de combustibil fosil. Ca nici terenul nu l-am folosit pe tot, desi nimic nu ne-ar fi putut impiedica sa radem toate padurile si zonele salbatice. Trebuie sa stim cand sa ne oprim si sa cautam alternative din timp.
              PS: Domnul Harald insista in mod deranjant sa-mi atribuie o alta identitate. Asa cum ati putut sa-mi moderati primul meu comentariu, puteti, va rog sa stergeti toate aluziile acestuia la faptul ca sunt claudius, sau mai stiu eu cine? Devine deranjant sa ma disculp in fata unuia care „stie mai bine”? Multumesc.

          • Agricultura intensiva dar ecologica a fost practicata din antichitate de romani. Istoricii au stabilit ca majoritatea oamenilor liberi detinatori de pamant (rurales) avea cca 5 mii mp de teren in jurul casei (villa) si il muncea cu familia (una, doua sau trei generatii) si cu sclavii lor si se hraneau cu totii.
            Cred ca in ziua de azi o familie extinsa care ar cultiva doar un pogon (jumatate de hectar) ar cam face foamea, nu ar fi un domn proprietar de sclavi (pardon, patron cu angajati). Iar la oras, inclusiv in Roma antica, arheologii ne spun ca exista doar o bucatarie la 7 locuinte, deci lumea manca la „restaurant” zilnic, ceea ce putini ne permitem azi. Deci agricultura lor nu era chiar asa inapoiata, dar se facea altfel.
            Nu este un progres sa secatuiesti pamantul ca sa obtii mai multi bani si apoi… potopul.

  1. Nu putem decit sa multumim autorului pentru lectia „ energetica ” ce ne este gratis oferita dar dincolo de cunostiintele capatate , in aceasta sfera globala, ce printre altele cuprinde si noua notiune de Energie Verde, putem spune doar ca omenirea este la inceputuri . Putem face o asemanare intre inceputurile din 1776, atunci cind James Watt, în colaborare cu Matthew Boulton, au deschis un nou drum omenirii ,cu ceea ce se intimpla chiar acum si suntem multumiti sa constientizam nevoia de aparitie a unei noi Revolutii Industriale . Putem spune doar ca am fi tentati si multumiti sa asteptam momentul in care Energia ,asa numita Verde, isi va gasi partialitatea locului in complexul surselor de energie ce mentine intreaga omenire in viata .Drumul este lung dar inceputul este favorabil .Poate generatiile urmatoare vor gasi acesta formula ,energetica, ce va fi capabila sa inlature, partial , neajunsurile consumului de combustibil fosil .Este o vorba ce ne zice cum : „ incercarea moarte nu are ”si mai toate marile descoperiri au avut la baza ceea ce noi numim „incercarea ” .S-a dovedit ,de-a lungul istoriei cunosterii, cum umanitatea a reusit ,aproape de fiesce data ,sa transpuna in fapte ceea ce la inceputuri parea doar un vis .

    • Diferenta este ca adeptii motoarelor cu aburi nu au interzis folosirea tractiunii animale incepand din 1835, de exemplu! Mecanizarea s-a impus fata de manufactura prin pur randament economic superior – nici o asemanare cu situatia de astazi, din pacate.
      Iar pebleii nu au fost constrasi, pe fata sau indirect, sa-cumpere vehicule de tractiune pe abur la costuri enorme, in locul carutelor.

  2. Extrem de interesantă și provocatoare această corelație dintre avuția națiunilor și capacitatea lor de a consuma energie.
    Per baza graficului din fig. 4 îmi permit, totuși, să atrag atenția autorului că deși SUA și UE și-au limitat consumul energetic, intrând la „dietă” și transferând spre China industriile energofage, în perioada 2000-2019 produsul intern brut (măsura avuției națiunii) a crescut în SUA de la 10,2 la 21,4 mii de miliarde USD, iar cel al UE de la 9,5 la 20,8 mii de miliarde USD, conform datelor FMI (sursa în linkul de mai jos).
    https://statisticstimes.com/economy/united-states-vs-eu-economy.php
    Deci, este clar că ceva vă scapă atenției – și acest lucru ține de calitate, nu de cantitate, de inovație, nu de multiplicare.
    Economia post-industrială nu se mai bazează la fel de mult pe energie și materii prime minerale, ca cea din secolele XVIII – XX. Și cea mai bună dovadă sunt gadget-urile pe care plătim sute și mii de EUR, dar care conțin materii prime în valoare de câteva zeci de EUR și sunt produse consumând câteva zeci de KWh de energie.
    Vă atrag cu respect atenția că nu menționați faptul că, în plan social, revoluția industrială s-a bazat pe colonialism, nefiind deloc întâmplător faptul că fostele state coloniale sunt exact cele în care consumul anual de electricitate al unui locuitor este similar cu cel al frigiderului nostru. Singura excepție notabilă este reprezentată de SUA, dar și aici a fost de fapt o preluare cu forța a teritoriilor și resurselor de la amerindieni.
    Excelentă analogia pe care ați prezentat-o studenților, referitoare la cei 4 pași din 10.000 de pași ilustrând concentrația de CO2 din atmosferă. Numai că luând în calcul doar aspectul cantitativ și trecând cu vederea peste cel calitativ (efectul de seră produs de creșterea concentrației de CO2) creați un fals argument, ce deviază atenția de la adevăratele efecte.
    Similar, vă pot spune și eu că doza letală de cianură este de numai 1,1 mg/kg corp, adică practic 1 parte la 1.000.000 de părți (sursa în linkul de mai jos):
    https://www.romedic.ro/intoxicatia-cu-cianura
    Deci, un om are nevoie de un singur pas în contact cu cianura pentru a nu mai putea să facă restul de 999.999 de pași pentru a-și duce viața la bunul și naturalul său sfârșit.
    O ilustrare elocventă, sper, a diferenței dintre importanța cantității și a calității.
    În fine, vă semnalez că atât economia, cât și clima sunt procese complexe, în care rare sunt evoluțiile și corelațiile liniare (pe care vă bazați teza articolului). În schimb, doar ecuațiile neliniare (de ex. din teoria catastrofelor a lui Thom) descriu și explică schimbările bruște și cu efecte majore. Reducțiile de tip liniar fac ca fenomene previzibile non-linear să pară „lebedele negre” lui Taleb!
    De aceea, cu toate că admir și apreciez calitatea documentării și argumentării, nu pot accepta pledoaria dvs. pentru menținerea producției energofage asociată cu poluare și încălzire globală doar pentru că, istoric, aceasta a generat avuție pentru o parte dintre națiunile lumii.

    • Neavind cunostiinte ,semnificative ,in domeniu nu pot decit sa constat aparitia unei noi interpretari semnata Daniel Bichis ,ce dincolo de datele strict stiintifice sau de unele elemente ce aduc probabilitati,are marea calitate de a atinge , in clar, anumite teme ale textului initial si care prin contestarea facuta pare a se apropia mai mult de adevarul stiintific decit textul ce ne este supus dezbaterii . Partida „ de stiinta” este deschisa .Curiozitatea ne face sa asteptam raspunsurile . Poate si alti cunoscatori sa se apuce a comenta .Asteptam .O sa fie foarte interesant .Ca principii asumate si ca explicatti date ne vom face datoria , noi chibitii , sa constatam adevarul .Pina la urma asta este scopul ?

    • transferând spre China industriile energofage, în perioada 2000-2019 produsul intern brut (măsura avuției națiunii) a crescut în SUA de la 10,2 la 21,4 mii de miliarde USD, iar cel al UE de la 9,5 la 20,8 mii de miliarde USD,
      Exact aici e cloul, pe care de fapt si domnul Cranganu l-a scos in evidenta. Se face un transfer de industrie, dar pe plan global ramine cam acelasi lucru. Desi occidentul cistiga bani cu gadgeturi, totusi nu ar putea supravietui fara produsele energifage din China. Deci occidentul profita de consumul imens de energie din China, dar, in statistica nu intra in consum propriu. Astfle incit, statistic vorbind, afirmatia ca PIBul e proportional cu consumul de energie ar parea gresita. Poate ar fi nevoie de o statistica in care sa se urmareasca energia consumata in produsele de care se profita intr-un stat.
      Daca merg in Elvetia cu masina si bag benzina in Germania, inseamna ca Elvetia are consum mic de benzina!?
      ********
      Am mai povestit pe aici, fostul primar al Hamburgului, un anume Olaf Scholz a impiedicat functionarea unei centrale moderne pe carbune in Hamburg, in schimb Hamburgul primea energie dintr-o alt acentrala, f veche, inafara granitelor orasului. Astfel Hamburg devenea oras verde.

      • Ce bine ar fi daca ar exista niste oameni care sa calculeze emisiile de CO2 cauzate de importurile si exporturile fiecarei tari, nu-i asa?

        https://ourworldindata.org/co2-gdp-decoupling

        > Annual consumption-based emissions are domestic emissions adjusted for trade. If a country imports goods the CO₂emissions caused in the production of those goods are added to its domestic emissions; if it exports goods then this issubtracted.

    • Energia primară, al cărei consum l-am prezentat în Fig. 4, sunt resursele efectiv disponibile pentru a fi transformate în forme utile. Pentru a le evalua și compara, trebuie să scădem

      1. pierderile înainte de consum (de ex., cele di sortarea și curățărea cărbunilor, rafinarea petrolului, prelucrarea gazelor naturale),

      2. pierderile prin utilizări non-energie (de ex., folosirea lor în procese industriale petrochimice, lubrefianți pentru diverse mașini, începând de simple pompe la turbinele avioanele, sau ca materiale asfaltice), și

      3. pierderile prin transmisiile de electricitate.

      Odată făcute aceste ajustări, apare o creștere de 60 ori a utilizării combustibililor fosili în sec. al XIX-lea, o creștere de 16 ori în sec. al XX-lea și o creștere de circa 1.500 ori în ultimii 220 ani.

      Această dependență crescută de combustibilii fosili este cel mai important factor în explicarea avansurilor civilizației moderne.

      În realitate, creșterea utilizării combustibililor fosili a fost semnificativ mai mare decât 1.500 ori pentru trebui să considerăm creșterea paralelă a eficienții conversiei electrice. În 1800, arderea cărbunilor în sobe și boilere pentru a produce căldură și apă caldă avea o eficiență nu mai mare de 25-30%, și numai 2% din cărbunii consumați de un vapor cu aburi erau convertiți în lucru mecanic util, resultând o eficiență generală nu mai mare de 15%.

      După un secol, sobe, boilere și motoare mai bune au ridcat eficiența generală la aproape 20%. În consecință, secolul al XX-lea a cunoscut a creștere de aproape 40 ori a energiei utile. Din 1800, această creștere a fost de 1.800 ori mai mare. (sursa: Smil, V., 2017, Energy Transitions: Global and National Perspectives, 2nd ed.)
      ======================================
      Aducerea în discuție a unei marote neo-marxiste – revoluția industrială s-a bazat pe colonialism, introduce un om de paie ca argument. Dacă priviți cu atenție numele țărilor pe care le-am ales pentru Fig. 2 și Fig. 4, puteți indica, pentru lămurirea eventualilor cititori interesați, câte colonii au exploatat Canada, Australia, Japonia (după ce ați exclus corect Statele Unite)?

      ========================================================
      Analogia cu cei patru pași dintr-un lung drum de 9 kilometri pe care i-ar reprezenta concentrația actuală a CO2 a fost aleasă din motive de educație numerologică. Pentru că, numerele folosite de mass media, ca și de articolele științifice, tind să „îngroașe” artificial datele, folosind diferite unități de măsură.
      De câte ori ați citit sau auzit în mass media ca o concentrație de CO2 sau CH4 să fie exprimată în numere relativ mai mici, de ex,. procentaje? Unii studenți știau că dioxidul de carbon are o concentrație de ordinul sutelor (400), dar unitatea de măsură (părți per milion) nu era foarte intuitivă. Experimentul meu (nepomenit în articol) a continuat cu a doua întrebare: Care este concentrația de metan din atmosferă? Când am scris pe tablă ~1800, studenții au ridicat privirile întrebători, adică de patru ori mai mult decât CO2? Unitatea de măsură folosită în cazul metanului – părți per miliard – se ilustrează la fel de intuitiv dacă folosim analogia cu pașii. Faptul că nu toate lumea este educată suficient pentru a converti rapid untiățile de măsură (%, ppm, ppb) crează o portiță psihologică de manipulare, portiță pe care m-am străduit s-o închid cât mai repede și definitiv pentru studenții mei.

    • „Și cea mai bună dovadă sunt gadget-urile pe care plătim sute și mii de EUR, ….”
      Care sunt aceste gadget-uri ? telefonul mobil ? personal sunt nedumerit, nu folosesc gadget-uri daca faceti referire la „jucarii technice” inutile care intradevar folosesc per bucata resurse putine insa produse la ordinul miliardelor ele prezinta o risipa.

    • „nefiind deloc întâmplător faptul că fostele state coloniale sunt exact cele în care consumul anual de electricitate al unui locuitor este similar cu cel al frigiderului nostru.”
      deci…niște oameni răi au complotat ca să-i țină pe africani in sărăcie? dar in mod diferit. adică una e Africa de Sud unde omuleții bagă in ei curent cât 5 frigidere și 3 friteuze, alta Zimbabwe unde abia de papă un bec pe an. La fel in Asia: una e in Hong Kong, alta in Bangladesh. Australia și Canada sunt și ele excepții? Dar Brazilia…o băgăm la colonii sau la domenii ale coroanei? Cu India cum facem? Dar România? Nu putem să zicem că a fost colonie sovietică?

      „Singura excepție notabilă este reprezentată de SUA, dar și aici a fost de fapt o preluare cu forța a teritoriilor și resurselor de la amerindieni.”
      Sigur că da. Chiar mi-aduc aminte de la ultima vizită prin State cum am trecut printr-o rezervație unde niște corporații produceau curent electric cu ajutorul unor roți mari pe care alergau indienii. Puși in mișcare de un cowboy care le ardea câte-un bici pe spinare. La sfârșitul zilei primeau câte-un jeton de cazino și-o chiftea turtită. Bieții de ei…Alta ar fi fost viața lor dacă trăiau liberi, suverani și stăpâni pe pământul și resursele strămoșilor, ca verii lor din Bolivia, de pildă…

    • Pai coloniile s-au eliberat de multe zeci de ani de colonisti; ce-au facut in timpul asta? Si-au crescut prosperitatea? Nuu, au fost ocupate cu masacre, razboaie tribale, coruptie generalizata, lorzii razboiului si dictatori singerosi. Nici macar Africa de Sud si India nu sint mai fericite acum decit in perioada coloniala. Deci lasa-ne cu colonialismul, ca nu e decit gargara comunista. Cum spune si euNuke, imperiul sovietic a fost si este cel mai criminal regim colonial, exportind in colonii doar saracie, teroare, razboi, subdezvoltare, minciuna, genocid.

      • Din punctul tau de vedere, noua ne era mai bine sub turci decât acum, așa-i? Ma mir ca astfel de comentarii rasiste sunt permise pe această platformă.

        • În esență, da, românilor le-a fost mai bine sub turci decât sub habsburgi sau sub ruși. Ce e rasist în asta?

          Ce răscoale au avut loc sub turci? Turcii luau 10% taxe de la creștini și asta era tot. Nu construiau moschei, nu demolau mănăstiri ortodoxe cu tunurile, nu masacrau secui etc. Ce e rasist aici?

          Stăpânirea austriacă era mult mai patologizată decât stăpânirea turcească.

  3. Buna ziua . „și doar o parte din uriașa bogăție generată de aceste surse este exportată. Ce se întâmplă cu restul? Nimeni nu știe. Vom trăi și vom vedea.” China a construit in stil monstruos orase pustii asa cum a facut si inutilul Mare Zid.
    Daca am extras energie din materii cu densitate energetica tot mai mare poate ca e timpul sa apara Carburatorul lui Capek.
    Au fost subventionate cu zeci si sute de miiarde panourile solare si moristile de vant in speranta ca se vor imbunatati pana la punctul in care vor fi sustenabile, rentabile . De fapt chiar subventiile au facut inutile cercetarile intense in domeniu (ce rost are sa bagi prea multi din banii tai cand vine guvernul cu subventia?!) Si un mic offtopic, chiar este cea mai mare seceta din ultimii 500 de ani?

    • @George – e posibil să fie ”cea mai mare secetă din ultimii 500 de ani”, însă asta n-are nimic de-a face cu oamenii. Soarele e extrem de activ în ultimele luni, depășește cu mult toate prognozele făcute din 2015 încoace.

      Se crede că actualul ciclu solar va atinge maximum de activitate cândva în cursul anului 2025, iar oamenii nu pot schimba asta, indiferent ce-ar face.

        • NASA urmărește activitatea Soarelui și publică datele special pentru bufonii care încă n-au aflat asta.

          Nu se știe cum va fi peste 15 ani, se pare că încercările de a anticipa intensitatea unui ciclu pe baza activității din precedentul ciclu au dat-o în bară big time. Prognozele făcute începând cu 2015 s-au bazat pe faptul cert că se depășise punctul de maxim aferent ciclului 24 (2009 – 2019) dar ciclul 25 s-a dovedit foarte repede extrem de intens. Deși 24 fusese cel mai liniștit din ultima sută de ani.

          Este clar că punctul de maxim al ciclului 25 va fi atins cel mai târziu la începutul lui 2026, iar ciclul 26 va începe cel mai târziu în 2032, însă nu se poate anticipa nivelul maxim pe care îl va atinge.

          • Dumneata esti pe aici un fel de inchizitor? Poti sa te vaiti ca esti atacat „ad hominem”, de parca dta faci altceva! de exemplu, cand iti numesti interlocutorul „bufon” cum se cheama?

            • @Vladimir Rasvan – nu mi-am numit niciun interlocutor în niciun fel. De exemplu, dacă scriu despre nostalgicii comunismului, asta nu înseamnă că mă refer la ”dumneata”. Cine se simte, se simte. Cine nu, nu.

              La fel și cu bufonii. Bufonii sunt cei care încearcă să facă audiența să se distreze, deturnând discuția serioasă.

              Adresarea ”dumitale” a fost directă, iar pretinsa glumă cu ochelarii de sudură a fost la fel de directă. O persoană decentă ar trebui să se refere la activitatea Soarelui, dacă are ceva de spus, nu să admonesteze interlocutorul.

              Succesele comunismului sunt știute și răs-știute, nostalgicii și profitorii sistemului au grijă în permanență să le reamintească.

    • Stiind ca, in ultimii 500 de ani, stiinta meteo a folosit, in mod constant si riguros, aceleasi metodologii, transpuse in practica, in mod plenar, prin aceleasi sisteme tehnologice computerizate si atent monitorizate, de-a lungul intregului interval, da, Comisia are dreptate, e cea mai grea seceta din ultimii 500 de ani.

      • Si , unde e problema ? dupa seceta vine ploaia, intrebati pe cei din Pakistan, 1/3 din tara este de luni de zile sub apa.
        Omul modern, cel de la oras, a uitat ca trebuie sa traiasca si sa accepte fenomenele naturii, adaptarea fiind cea mai inteleapta reactie si nu incercarea influentarii mersului naturii.

      • 1 – meteorologia nu e o stiinta, e un mestesug.
        2 – nu se poate vorbi despre meteorologie in ultimii 500 de ani, nu exista notiunea de meteorologie in Evul Mediu pentru ca notiunea de temperatura nu era inca fundamentata teoretic. Incercari de a masura variatia ei au existat de multa vreme, pare ca Heron din Alexandria – sec 1 e.n. – ar fi fost primul si problema si-au pus-o si Galilei, Huygens, parca si Newton, si cu siguranta altii, nu-i stiu eu pe toti. Unii dintre astia au imaginat si construit „termoscoape” – adica instrumente care arata ca temperatura creste sau scade insa in lipsa unei scari de temperatura fundamentate teoretic asta nu inseamna mare lucru, nu putem vorbi despre cunoasterea temperaturii unui obiect. Nu se poate vorbi despre meteorologie decit dupa Revolutia Industriala.
        Glumind, Legile lui Murphy includ si o amuzanta „Lege a Laboratorului” (de chimie) care spune: o eprubeta fierbinte arata exact la fel ca una rece. Pe patite, credeti-ma :)) Dar este exact situatia in care s-au aflat masuratorile de temperatura pina acum 300 de ani.
        3 – E posibil ca seceta asta sa fie cea mai grea din ultimii 500 de ani. Asa, si? Asta e treaba Comisiei Europene? Comisia asta ar face bine ca in loc sa arunce cu lozinci sa-si vada de bogodele prin ograda. In primul rind sa excluda pe veci orice post care are in titlu „clima” si ea si toti rimatorii din juru-i. Sint prea multi mincatori de jir pe-acolo, mai an unii ne dadeau lectii inclusiv pe Contributors: e memorabila expresia „decarbonizare prin electrificare” oferita drept panaceu de o distinsa europarlamentareasa locala.

        • OK, vad ca sarcasmul se pierde usor printre diagonalele lecturarii online. Nu am sustinut niciunul din cele 3 puncte pe care le enumerati. Cititi inca o data postarea mea :)

        • Parafrazand „Comunismul înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii ţări”.se poate spune ca „Ecologismul energetic militant inseamna decarbonzarea lumii plus cresterea facturilor la energie” ? :))
          Pe de alta parte cred ca libertatea de a nu fi la mana dictatorilor din tarile gen Rusia, Venezuela este de dorit. Si libertatea asta costa. Sper ca doar deocamdata.

          • Nu degeaba un cunoscut din SUA imi scria: orice depozit subteran de gaz sau petrol are asezat pe el un dictator odios! Care trebuie eliminat, in numele libertatii de anu fi la mana lui!

            • Cunoscutul e din SUA deci are dreptate? Mai degraba nu stie despre ce vorbeste: Romania, USA, Canada, Norvegia, Israel, Polonia au depozite conventionale de gaze. Sint ele dictaturi?
              In plus domnul profesor la al carui articol comentati a aratat ca multe tari europene, Franta, UK, Germania, Polonia, Romania scl stau pe depozite de gaze de argila. Exista dictaturi in Europa? Ucraina are 3 depozite mari de gaze de argila concentrate in zonele pe care doreste sa le cotropeasca Rusia acum. E Ucraina o dictatura?
              Cu tot respectul, interventia dv nu e demna de un profesor universitar!

  4. Din cele citite a rezultat doua aspecte. Prima ca a trai doar din energii regenerabile este o utopie. A doua ca marile puteri si cei bogati de pe toata planeta nu vor trai niciodata din energii regenerabile. Pentru ceilalti, adica 80% din totalul populatiei planetei se vor impune masuri de a trai in tot mai multe lipsuri si constrangeri si a reduce calitatea si durata vietii. Iar inovarea si cercetarea si a atins maximul de solutii viabile. Perioada cu o longevitate la 80 -85 de ani va deveni istorie.

    • Scaderea natalității și a speranței de viata va face aproape imposibile descoperirile, invențiile și inovatiile științifice și de alta natura deoarece oamenii bolnavi, saraciti și în permanent stres nu pot performa, nici procrea, geniile vor fi greu de găsit și menținut.

      • Cele afirmate nu sunt corecte, cele mai mari descoperi ale omenirii au fost facute in perioade de saracie ,penurie, perioade agitate, geniile utlimilor 500 de ani fiind greu de egalat
        Am o vorba, revolutia nu se face cu burtile pline, asa si cu descoperirile, in vremuri bune prea putini isi „storc creierii” pt lucuri utile in schimb au timp pt toate tampenile inutile.

  5. Europa si-a administrat in ultma vreme legi care impun economisirea energiei cum ar fi , limitarea caldurii la 19 – 20 de grade in functie de cladiri, insitutii sau companii, limitarea la 27 de grade a aerului conditionat, stingerea pe timp de noapte a reclamelor, stingerea iluminatului cladirilor publice, monumentelor etc.etc
    Din partea politicienilor vin recomandari de genul, reduceti timpii si intervalele de dus, folositi apa rece, folositi in loc de dus carpa umeda, mai puneti pe timp de iarna un pulovar in plus peste voi, folositi transportul in comun, renuntati la concedii, la mancatul carnii, la deplasari cu avionul, folositi bicicleta si trotineta, etc,etc.
    Ce putem intelege, este indemnul la renuntarea actualului nivel de trai, strangerea curelelor de dragul cui ? al mediului si ca suntem in razboi cu Rusia ?
    Acestea sunt motivele oficiale occidentale, trambitate pe toate canalele mass-media, politicul dandu-se peste cap sa ne pregateasca de „apocalipsa energetica” care va urma daca nu ne vom conforma, restul lumii isi vede de in continuare de drum.
    Intre timp apar totusi fisuri si care sper sa devina tot mai mari, fisuri care insa nu sunt luate in seama de mass media, oare de ce ?
    Concernul VW si-a schimbat managerul din dintr-o data hidrogenul, E-fuels devin variante demne de luate in seama, Porsche investind intr-o productie de E-Fuels in Chile.
    Industria auto incepe sa dea semne de neliniste fata de preturile mari pt energia electrica aberatiile gen masinile hibrid si plugin trebuind supuse unei evaluari majore, combustibil si energie electrica mai scumpi la greutate mult peste a unei masini cu motor cu ardere interna de ultima generatie si consum redus.
    In Europa birocratii de la Bruxelles au preluat controlul total asupra guvernelor tarilor membre referitor la industria energetica si implicatiile ei asupra mediului economic singura tara care se opune precum satul galic din Asterix si Obelix romanilor, fiind Ungaria.
    Care va fi efectul digitalizarii fortate asupra necesarului energetic ? asa cum studentii n-au stiut care este concentratia CO2 din atmosfera asa nu se stie care va fi consumul energetic al acestia, unii il estimeaza la jumate de necesar, este enorm si trebuie sa ne gandim daca intradevar periuta din dinti, frigiderul, masina de gatit, masinile autonome etc.etc trebuie sa fie online tot timpul si ca consume capacitati de stocare a datelor, cloudul pt multi fiind nori si nu ferme de servere care cosuma curent cat orase intregi.
    Occidentul este momentan pe un drum foarte periculos , daca nu avem grija pot interveni situatii extrem de periculoase incepand cu un accident nuclear un Ucraina din cauza conflictului, cu un razboi cu China si Rusia, cu preturi si inflatie si mai mari decat acum.
    Pentru toate neajunsurile in primul rand sunt responsabile clasele politice mediocre si submediocre, din pacate nu se intrevede nimeni care ar putea pune capat nebuniei de care a fost cuprinsa lumea cilivilizata.

    • In Europa birocratii de la Bruxelles au preluat controlul total asupra guvernelor tarilor membre referitor la industria energetica si implicatiile ei asupra mediului economic singura tara care se opune precum satul galic din Asterix si Obelix romanilor, fiind Ungaria.”
      ___
      Mda, noroc cu sistemul energetic si cu clasa politica din spatele fostei cortine de fier. Centralele energetice „de stat”, respectiv furnizorii baietilor destepti in general (si geniile carpatine in mod special) sunt salvarea Europei. Like always ;)

        • Pentru cunostintele dvs, Engie este o companie cu capital majoritar privat – Aici mai multe detalii. https://www.engie.com/en/shareholders/engie-share/shareholder-structure

          Asadar, managemenul Engie are acces nelimitat (la piata capital) pentru finantarea proiectelor. In contrast, managerii Romgaz, Hidroelectrica, Complexele energetice oltenesti, etc, se plimba cu caciula in mana pe coridoarele ministerelor… sa primeasca indicatiile de rigoare de la domnii minstri, ce contractori (dar si ce personal pe posturi caldute) sa mai angajeze, samd. In acest context (dar nu numai) targiversarea reformelor, incepand cu statul de drept, etc. nu este chiar inexplicabila.

          P.S. Nu in mod intamplator, in Estul continentului, infrastructura energetica este cam varza (centrale si retele invechite, ineficiente, pierderi tehnologice mari, atarna cablurile pe strazi, etc). Cam atat despre marii conservatori si salvatori ai Europei!

  6. 1.Motorul ,,termic” cu care a inceput noua epoca si ,,Avutia Natiunilor” au fost fundamentul material si teoretic/aplicat al Revolutiei Industriale!
    Astazi noua ,,Revolutie Industriala” astepta infrigurata motorul ,,termic” oferit de fuziunea nucleara!
    Adam Smith a cuprins in lucrarea sa dezvoltarea economica caracteristica primei faze a capitalismului, cunoscuta prin ritmul lent si de mare durata al acestui proces.
    Daca ,,Avutia Natiunilor” a fost instrumentul stiintific care a pus ordine si logica aplicativa cind stiinta economica in formare prezenta mecanismele economice dezlinat sau fals, ,,NOUA STIINTA ECONOMICA” din epoca globalizarii trebuie sa asigure iesirea dezvoltarii tarilor inapoiate din intervalele matusalemice de sute de ani, utilizind alaturi de RESURSELE INTERNE si RESURSELE EXTERNE (capitalul strain) pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate (chatching-up).
    2.Comentariul n-are legatura directa cu tema articolului, insa paralela cu Adam Smith o are prin relevarea starii generala esuata a Romaniei, care si sub raport energetic este la fel de decazuta.
    Prezentarile, analizele sau dezbaterile comparative cu tarile care s-au dezvoltat industrial intr-o generatie la stadiul de puteri industriale – tigrii asiatici – nu beneficiaza de nici un interes pentru saiturile economice, reluarile sterile ale mecanismelor dezvoltarii din resurse interne ale ,,modelului economic bugetar” (al primei revolutii industriale) ocupind interesul si paginile publicatiilor economice.
    Daca blocajul care intirzie dezvoltarea noului ,,motor termic” se datoreaza dificultatilor teoretice si practice inerente unei astfel de ,,revolutii tehnologice”, cunoasterea, intelegerea si promovarea ,,noii stiinte economice a dezvoltarii rapide in epoca globalizarii”, se datoreaza temelor marginale dezvoltarii care sint vehiculate din inertie sau comoditate stiintifica/redactionala, in toate publicatiile economice.
    A inventaria la infinit dezastrele economiei romanesti este mai usor decit a aborda constructia sau promovarea unui proiect de tara care sa le elimine.
    3.Sistemul energetic national este si el victima lipsei oricarei incercari de iesire din modelul economic bugetar pasiv (intre doua legislaturi) si ne-constructia unui model economic nou, PRO-ACTIV, care sa reconstruiasca economic-industrial Romania intr-o generatie, la fel ca in Coreea de Sud.
    Acest proces al decaderii economice si indatorarii se va incheia curind prin intrarea in incapacitate de plata, razboiul din Ucraina aminind deocamdata ziua in care nimeni nu va mai imprumuta financiar Romania.

    • Oamenii au nevoie de bunăstare astăzi. Fuziunea nucleară e o promisiune neîmplinită de decenii, iar dacă presupunem, prin absurd, că ar fi astăzi în exploatare câte zeci de centrale nucleare bazate pe fuziune, politicienii neomarxiști le-ar obstrucționa și pe acelea.

      Exact în asta constă esența propagandei neomarxiste, în a promite un viitor luminos al omenirii, chiar în timp ce îi împinge pe oameni mai adânc în mlaștina sărăciei. Dvs ați trăit asta în anii ’80, dar se pare că v-a plăcut, de asta o propovăduți și astăzi.

      Pentru ca diverse țări să iasă din starea de înapoiere, e nevoie de mai multă energie, nu de mai puțină. Până și Turcia își construiește azi prima centrală nucleară, însă o construiește cu rușii, pentru că Uniunea Europeană are în cap numai moriști pe dealuri.

      România va fi într-adevăr reconstruită într-o generație, aproximativ între 2030 și 2060. Însă fără vechii comuniști și fără actualii neomarxiști. Când un absolvent de Politehnică de pe vremea lui Ceaușescu, specializarea Centrale Nucleare, promovează sisteme de încălzire centralizată bazate pe rumeguș și recită conștiincios din toate Directivele de la Bruxelles, numai trecerea generației lui pe linie moartă mai poate reporni economia românească.

  7. Consumul de energie s-a plafonat in tarile dezvoltate si din punct de vedere al costului energiei per PIB.
    Practic un cost ridicat al energiei (cu o pondere mare al acestui cost in PIB) este penalizator pentru creșterea economica. Acest prag este pe undeva pe la 4-5% din PIB. Daca pentru tarile bogate efectul nu este uriaș, el este foarte penalizator pentru tarile sărace, împiedecând dezvoltarea lor economica. Exista evident chiar si pentru traile bogate un prag peste care consumul exagerat de energie per capita nu mai duce la o creștere economica sensibila, dar si la lipsa unor beneficii reale pentru societate.
    In România ultimele date raportate de Banca Mondiala despre consumul de energie (din păcate doar in Kg oil eq la 1000 $ din PIB) sunt din 2014, dar, ca sa complice lucrurile si mai mult, aduse la 2017 PPP. Un calcul foarte aproximativ utilizând 60$ pe barilul de petrol arata ca România cheltuia in 2014 cam 3% din PIB pe energie. La PIB-ul din 2021 si 100$ pe baril România ar fi alocat cam tot 3% din PIB pe energie. Acest procent mi se pare f mic, fiind mai mic decât in tari cu eficienta energetica mai ridicata, probabil pentru ca nu ia in calcul costurile reale ale producției de energie in tara precum si subvențiile de care benefica acest sector.
    Decizii cu impact uriaș, precum investițiile in energie, sunt luate de politicieni cu pregătire științifica precara, Nu cred ca sunt prea multi șefi de state care își mai amintesc de legea a doua a termodinamicii (afara poate de Iohanis, care a fost profesor de fizica), iar daca își amintesc, ignora implicațiile ei.
    Cea mai mare surpriza, neplăcuta însa, a fost acceptarea închiderii centralelor nucleare ale Germaniei de către Angela M, femeie cu formație științifica. Germania are acum un guvern de coaliție cu verzii conduși de Ricarda Lang, persoană care început o facultate de drept pe care n-a terminat-o.

  8. germania, spre lauda ei, isi va indeplini promisiunile privind reducerea codoi si chiar le va depasi.
    ArcelorMittal si-a inchis doua unitati de productie in Hamburg si Bremen.
    Uniper, mare concern de distrubutiei gaz, are pierderi de miliarde. Il va ajuta statul, pina cind? NordStream 1 e inchis. Preturile cresc, dar ne ajuta statul. Statul ne ajuta si sa cumparam solare din China.
    Statul e bun!
    P.S Se dezvolta crescatoriile de cai

  9. Fara consum de energie electrica, termica nu se poate produce nimic. Cum o folosesti iti da costurile pentru orice produs ori serviciu. Dar si aceasta eficienta energetica are niste limite dincolo de care nu mai poti produce nimic de calitate. Recent am vazut acest aspect in un lucru foarte simplu- fabricarea painii. Pentru a reduce energia electrica, painea nici numai este coapta cum trebuie, nici miezul. Am mai pus-o eu in cuptor inca 20 de minute. Altfel, coapta cum trebuie ar trebui sa dubleze pretul painii.

  10. Nu mi se pare foarte corecta analogia facuta aici in articol. Daca avem un grup de 300 mil oameni care traiesc in SUA, din acel grup, poate ca in anii 1900, 100 mil mancau o masa pe zi 100 mil 2 mese pe zi si 100 mil 3 mese pe zi. Dupa ce a crescut bunastarea ajung sa manance toti 300 mil cate 3 mese pe zi DAR nu poate sa tot creasca la infinit si sa ajunga sa manance in medie 100 mese/zi.
    Sunt de acord ca energia economista in gospodarii prin folosirea frigiderelor mai eficiente, becurilor cu led (cu 10x consum mai mic) etc. se creeaza un aflux de energie in sistem care poate fi folosit pentru fabricarea de bunuri. Ok, in loc de o masina pe familie ajungem sa avem 2 masini per familie (din cauza ca e mai ieftina fabricarea lor pentru ca exista surplusul de energie), DAR si acest fenomen are o limita, ca doar nu vor fi familii cu 10 masini in garaj oricat de multi bani/bunastare ar avea. Apoi, surplusul de energie din SUA nu prea „calatoreste” inspre alte tari mai slab dezvoltate pentru simplul fapt ca mana de lucru in SUA e mai scumpa. Deci nu vom vedea tari din Africa importand masiv bunuri din SUA chiar daca 1 KWh in SUA e la jumatate de pret fata de 1 KWh din Africa.

    • Valorile medii nu sunt relevante decât pentru bunăstarea pe ansamblul națiunii. La nivel individual, este nerelevant dacă în București sunt mii de familii cu câte 3 mașini, când în niște sate din județul Hunedoara există câte o singură mașină la fiecare 30 de gospodării.

      În acele sate din Hunedoara chiar e nevoie de mai multă energie și mai multă activitate economică, iar acea energie nu va fi niciodată adusă din Statele Unite, indiferent cât se economisește acolo. Până la țările din Africa, românii ar trebui să se uite în jurul lor, să vadă sărăcia în care trăiesc alți români și să lase în plata Domnului idiosincraziile Bruxelles-ului cu economisirea de energie.

      În marile aglomerări urbane, oamenii pierd contactul cu realitatea. Iar asta la modul cel mai propriu: în mediul urban sunt întâlnite de două ori mai des afecțiunile psihiatrice, decât în mediul rural. Există sărăcie în mediul rural și în Statele Unite, dar ar trebui să lăsăm Deutsche Welle să se ocupe de asta 😀 iar pe noi să ne preocupe sărăcia din mediul rural din România.

      • Eu pe scurt voiam sa spun ceva de genul ca Elon Musk nu consuma energie direct proportional cu banii pe care ii are, sau altfel spus, Elon Musk nu a ajuns sa consume acum de 1 milion de ori mai multa energie fata de momentul in care avea o avere de doar 100.000 USD.

      • Păi veniți inapoi in Romania daca va intereseaza asa mult sărăcia din mediul rural, ce ati fugit in Anglia, unde ecologismul e politica de stat?

        • @Ion – am preocupări cât se poate de concrete cu privire la zona aceea din România. Așa am ajuns să o tot menționez în comentarii, tocmai pentru că m-am documentat în prealabil despre ea. Dar să nu anticipăm … 😀

  11. /…/
    Activitatea economica umana la nivel planetar produce bunuri si servicii atit inutile traiului ( dar mai degraba vietuirii ) cit si intr-o cantitate ce ramine , in mare parte , neconsumata . Neconsumata insemnind fie ca cineva achita costul final si o arunca fie ca este aruncata de cineva inaintea consumatorului final ( iar acel cineva este nevoit sa recupereze costurile producerii prin includerea lor in ….productia viitoare ) . A trai nu inseamna exclusiv a consuma .

  12. Pina la urma ,in final, vedem cum energia utila si modalitatile ei de obtinere , ba chiar si costurile finale , devin contradictia .Este evident cum un cumul de factori trebuiesc luati in consideratie atunci cind ajungem la pretul final .Fiecare etapa nu a facut altceva decit sa ofere energie omenirii la costurile cele mai mici raportate la vremuri si la posibilitatile tehnologice atasate lor .Fiecare Revolutie Industriala a marit consumul incercind sa micsoreze pretul si sa mareasca eficacitatea ,toate acestea facind parte din jocul numit Economie de Piata .Si acum se intimpla la fel . Inceputul unei noi Revolutii Industriale ne aduce insa un avantaj deloc de neglijat .Avantajul pe care Energia verde il ofera omenirii contine si conceptul de puritate si inverzire al Planetei .Este o cale lunga de strabatut dar deocamdata ne aflam in faza primara a aparitiei Energiei Verde .

  13. Precum spuneau și comuniștii: viitorul luminos ne așteaptă !!! E puțin anevoios la început din cauza “ grelei moșteniri “ capitaliste. Dar viitorul de aur se întrevede la orizont. Și când o să ajungem acolo… punem puterea in mâinile proletariatului și vom trăi fericiți pâna la sfârșitul timpurilor! Va aduceți aminte cum s-a terminat minciuna asta? Cu sute de milioane de morți și societăți rămase cu zeci de ani in urmă!

  14. “ …un grad foarte scăzut de dezordine (entropie redusă), adică o densitate sau o calitate ridicată.…”
    O observatie de nuanta: nu as corela “entropie scazuta” si “densitate ridicata” energetica. Entropia guverneaza transformarea DOAR PARTIALA a caldurii (energie “dezordonata”) in lucru mecanic (energie “ordonata”). Astfel, arderea combustibilului fosil este 100% eficienta doar daca obiectivul este obtinerea de caldura, dar putin eficienta daca obiectivul este obtinerea de lucru mecanic. Pe de alta parte, daca sursa energetica este mecanica sau electrica, atunci este mai eficienta decat arderea combustilului in producerea de lucru mecanic (un J de vant sau de electricitate este mai eficient convertit in lucru mecanic decat un J obtinut prin arderea gazului – si poate fi si convertit in caldura 100%).
    P.S. O aplicatie imediata: motoarele electrice sunt intrisec superioare energetic celor cu ardere interna tocmai din cauza entropiei, asa ca discutia despre bilantul lor in atmosfera Pamantului nu are nicio legatura cu eficienta lor energetica ci, poate, cu obtinerea materiilor prime, reincarcarea bateriei si caldura emisa de fruntile frecate pentru dezvoltarea tehnologiei).

    • În cazul în care calitatea energiei este definită ca raportul dintre exergie și energie, scăderea calității energiei trebuie să fie proporțională cu creșterea entropiei.

      Această lege este clar vizualizată în Fig. 3 din articol. TOATE energiile regenerabile au o densitate de putere cu unul sau mai multe ordine de magnitudine MAI MARE decât TOATE energiile fosile.

      Dvs. mutați poarta ca să puteți marca un gol când scrieți despre o sursa energetica… mecanica sau electrica. Lăsați poarta acolo unde am pus-o eu: în categoria energiilor primare. Sursă electrică (ce fel de electricitate, fosilă ori regenerabilă?) este deja o mișcare de genul alba-neagra, asta pierde, asta câștigă.

      • 1. Prin definitie entropia este legata direct de caldura, nu de energie in general.
        2. In termodinamica folosita ca baza teoretica aici, timpul nu este o variabila si ca urmare nu exista nicio diferenta intre energia fosila (regenerabila si ea, dar la o alta scala de timp) si cea regenerabila instantaneu.

        • Prin definitie entropia este legata direct de caldura, nu de energie in general

          La început, așa a fost. Dar nimeni vă oprește să extendeți conceptul de entropie, respectiv calitatea energiei, și la alte forme de energie primară (chimică, de exemplu).

          Să considerăm un cartuș de dinamită. Pentru că toată energia stocată în dinamită este conținută într-un ambalaj compact și ordonat chimic, energia sa este ușor de exploatat. Plasați dinamita unde voiți să-i folosiți energia și aprindeți fitilul. Asta-i tot. După explozie, toată energia dinamitei încă există. Aceasta este prima lege a termodinamicii în acțiune.

          Dar, pentru că energia cartușului de dinamită a fost transformată într-o mișcare rapidă și haotică a unor particule puternic dispersate, exploatarea energiei este acum extrem de dinficilă. Deci, deși cantitatea totală de energie nu se schimbă, caracterul energiei se schimbă.

          Înainte de explozie, spunem că energia dinamitei era de calitate superioară: era concentrată și ușor de accesat. După explozie, spunem că energia este de slabă calitate: este dispersată și greu de utilizat. Și, întrucât explozia dinamitei urmează legea a doua a termodinamcii, evoluând de la ordine la dez-ordine, adică de la entropie joasă la entropie ridicată, eu (și alții ca mine), asociem entropia joasă cu energia de calitate superioară și entropia crescută cu energia de calitate inferioară.

          Revenind la termodinamică, aș reformula cele două legi astfel:

          În timp ce prima lege stipulează că, cantitatea de energie se conservă în timp, a doua lege stipulează că, calitatea acelei energii se deteriorează în timp.

          În concluzie, calitatea energiei poate fi corelată cu modificarea entropiei. Mai formal, încercați să folosiți un ciclu Carnot în diagrama T-S.

          • Energia termica era numita candva „energie degradata” exact pentru aceasta crestere a ‘dezordinii” moleculare. Absenta timpului din ecuatiile „termodinamicii” e datorata asa numitei ipoteze quasi-statice in cadrul careia orice evolutie e o succesiune de echilibre. Tocmai de aceea un eminent fizician – Clifford Truesdell – numea termodinamica pe care o invatam cu totii – termostatica. Pentru cine are pregatire matematica recomand cartea lui Truesdell „Rational Thermodynamics”

        • 1.fals; legatura cu termodinamica apare mai evidenta tocmai ca urmare a interesului prioritar acordat termodinamicii, in domeniul infrarosu; nu ma pronunt in cazul gravitatiei si energiei plasmei nici un foton, fie din spectrul ultraviolet, fie vizibil, fie infrarosu, fie radio, nu va genera niciodata fotoni cu frecventa mai mare si in orice fenomen de transfer energetic va rezulta o crestere a lungimii de unda; daca ne limitam la radiatia infrarosie, fenomenul corespunde principiului termodinamic prin care caldura nu se poate transfera spontan de la un corp mai rece la unul mai cald, iar caldura nu doar se „pierde” in spatiul cosmic mai rece, ci se poate „pierde” chiar si in atmosfera, prin scaderea frecventei sub o valoare minima ce ar mai putea produce efect termic; deci daca o molecula de codoi ce absoarbe fotoni cu frecvente infrarosii ar rejecta preponderent fotoni cu frecvente radio efectul ar fi de racire;
          2. fals: gradientul termic, care este atemporal, e de fapt o derivata a fluxului termic in raport cu timpul, deci timpul chiar e o variabila si in termodinamica, dar daca nu apare explicit e tocmai ca pentru ca scopul prioritar al termodinamicii este de a descrie starile de echilibru, nu starile de tranzitie;

          Ref. vant: din cate stiu eu, genereaza frecare, deci si caldura; daca sari cu parasuta, diferenta de energie cinetica la franare oare in ce se transforma ? faptul ca parasuta nu se incalzeste e alta discutie, ca tocmai aerul e cel care preia caldura; iar fiecare joule consumat pentru a crea lucru mecanic va fi un joule in minus care nu va mai putea raci planeta prin convectie, adica genereaza tocmai…. efect de sera;
          Ref.enegie electrica: din cate stiu eu, se pierde nu doar prin efect termic, ci si prin efect magnetic; iar despre randamentul cu care orice alta energie se transforma in energie electrica, ce date mai exacte si de actualitate mai aveti ?

    • @judex – „motoarele electrice sunt intrisec superioare energetic celor cu ardere interna”

      Motoarele electrice sunt ”intrinsec” nevoite să transporte cu ele o sursă de energie electrică. Bateria long range de la Tesla 3 are 480 kg care trebuie transportate tot timpul, egal dacă bateria e încărcată sau descărcată. Iar când e descărcată, Tesla 3 chiar trebuie priponită undeva la încărcat, nu poate veni nimeni să-i aducă o canistră de curent electric 😀

      Asemenea discuții sunt pentru tehnicieni, iar politicienii și activiștii n-ar trebui să se amestece în niciun fel în aspectele tehnice. Pentru că atunci când primul ministru se ocupă de stabilirea calendarului privind interzicerea motoarelor termice, se dovedește foarte repede că el își petrecea multe weekend-uri la vila din Italia a unui miliardar rus pe care l-a ajutat să ajungă Lord. Numitul Lord Lebedev fiind în realitate fiu de general KGB și actualmente ajuns baron în UK, prin grija aceluiași prim-ministru.

      Tocmai asemenea lucruri vin întotdeauna la pachet cu ”grija pentru soarta planetei” și cu stabilirea de clasamente aberante între diverse tehnologii. Motoarele electrice sunt foarte bune acolo unde tehnicienii consideră că e nevoie de ele (trenuri electrice, excavatoare electrice etc.) însă nu e treaba politicienilor și a activiștilor să le promoveze în propriul lor interes.

      • Pai s-au amestecat, de accea acum avem problemele pe care le avem si nici nu vad cum putem iesi din impas.
        Drumul este clar stabilit, electrificare totala, interzicierea motoarelor cu combustie interna si alte magarii.
        Doar daca se mai intampla vre-o minune mai scapam de aceste aberatii.

        • Nu se pot interzice motoarele cu combustie internă, s-ar ajunge foarte repede la alimente pe cartelă, exact ca pe vremea lui Ceaușescu.

          O țară ca România putea fi ținută în asemenea condiții, având un aparat represiv imens și locuitori care încă își mai aminteau ocupația sovietică. Însă Europa e prea mare pentru așa ceva, ar începe imediat deplasări masive de populație între diverse țări, iar Macron a dat-o în bară cu armata lui europeană, n-a reușit să o înființeze.

          Imediat după înlocuirea lui Putin (care se va petrece inevitabil, mai devreme sau mai târziu) zboară și cârtițele lui de la Berlin și de la Paris, iar lucrurile vor reveni la normal. Ceva similar s-a întâmplat în Italia în ’90, toată clasa politică a fost măturată.

      • A mai fost discuția asta, practic înseamnă să aducem un fel de locomotive electrice pe drumurile publice, iar asta e rețeta pentru dezastru.

        Trenurile sunt foarte bune, au performanțele lor incontestabile, dar ele au șina lor dedicată, nu circulă pe drumurile publice. Și chiar și așa tot mor oameni în accidente la calea ferată.

        Deocamdată, transportul semiremorcilor cu trenul pare să dea rezultate, mai ales în Statele Unite. Semiremorca este adusă de un cap tractor, este urcată în tren, transportată pe sute sau mii de mile, iar la destinație este preluată de alt cap tractor și își continuă drumul pe șosea.

        Europa nu prea are căi ferate pentru așa ceva, deocamdată abia se fac eforturi pentru niște coridoare feroviare care să suporte măcar trenuri de 740 de metri lungime și 22,5 tone pe osie. Dar europenii vor ca toate căile ferate principale să fie ale statului, așa că lucrurile merg cam împotriva vântului.

      • @Harald: randamentul unui motor se calculeaza ca raportul dintre lucrul mecanic maxim obtinut (exergie, cf. terminologiei d-lui Cranganu) si energia consumata pentru alimentarea motorului. La un motor electric, randamentul teoretic se apropie de 100% pentru ca energia electrica se poate transforma, in principiu, integral in lucru mecanic, in timp ce la un motor cu ardere interna randamentul teoretic maxim este 1-Tmin/Tmax (ciclul Carnot, amintit de autor), unde cele doua T sunt temperatura de ardere a combustibilului si cea de evacuare a gazelor de ardere, adica undeva in jur de 30-40%. Restul e energie “legata” sub forma de caldura (generic, entropie x temperatura). Motorul e una, masina e alta.
        P.S. Eu zic ca Musk e in primul rand tehnician.

        • Daca raspundeti de unde luati energiea electrica si la ce pret pt electrificarea totala pot fi de acord cu argumentatia care technic corespunde insa ramane problema bateriilor , a timpilor de incarcare si a razei reduse de actiune au automobilelor electrice.
          Fata de aceste probleme nerezolvate eficienta technica cade pe planul secund.

        • @judex, nu randamentul motorului in sine e de discutat ci felul in care se obtine energia, cea electrica, in speta, si cum se stocheaza.
          Este evident ca motorul electric are ceva avantaje, de aia frigiderele, aspiratoarele, vibratoatele au un asemenea motor si nu unul cu explozie interna. Ambitia ta de a te profila intr-un tehnician de elita ar merita o tema mai suculenta, asta e dea dreptul sofism.

        • @judex – Musk nu face legile din țările europene, exact așa se demonstrează că ești activist și nu o persoană cu opinii proprii.

          Randamentul motorului electric poate să fie și 200%, dar în locomotivă ai să transporți cu tine un generator cât toate zilele, ca să obții energia electrică necesară motoarelor electrice de pe osii. Exact în astfel de situații e treaba tehnicienilor să decidă soluția tehnică, unii preferă motoarele electrice pe osii, alții preferă totuși cutia de viteze, ca la Siemens Desiro (”Săgeata Albastră”).

          Fiecare tehnologie are avantajele și dezavantajele ei, de asta se întâlnesc ambele tipuri de rame pe căile ferate moderne. Nu e treaba politicienilor să se amestece în deciziile tehnice, la fel cum nu e treaba politicienilor să interzică motoarele termice și nici să te trimită pe tine pe forumuri să faci lobby.

    • Stiti, universul asta pare ca asa ar fi inceput, entropie foarte mica si energie mare si ca asta pare a fi rostul lui, sa-i creasca entropia. Cit de mare va fi fost energia aceea? Mai mare decit e nevoie pentru a reuni cele 4 forte fundamentale cunoscute. Atit de mare incit nici quarcii nu erau posibili, totul fiind o „supa” de fotoni de mare, inimaginabil de mare energie. Si care energie pare a scadea de atunci! Nu dati cu pietre, Universul nostru devine transparent la lumina (la spectrul electromagnetic adica) abia cind se mai raceste, dupa 380 000 de ani, abia atunci apar quarcii si are loc o a doua schimbare de faza, „separindu-se” fotonii care abia atunci pot intr-adevar sa circule cu viteza luminii in vid. Entropia universului continua de atunci sa creasca insa energia lui nu (mai) e deloc sigur. Exista dubii serioase ca stim ce se intimpla cu ea de atunci. Stim doar ca nu se poate crea, asta fiind unul dintre fundamentele cunoasterii actuale. Daca insa avanseaza cineva o modalitate de a crea energie, sub orice forma/modalitate/pretext, acel cineva va trebui sa vina cu argumente mult mai puternice decit niste biete speculatii de fomist de presa. Ecologistii sustin ca ar sti ei ceva insa n-au demonstrat-o vreodata.
      Inca ceva: pentru fiecare foton solar care „loveste” planeta noastra, ea iradiaza in spatiu alti 20. E un proces entropic, de crestere a dezordinii. In acelasi timp planeta noastra isi primeste energia de la Soare prin acei fotoni (basca ce i-a venit prin alte forte, acretia gravitationala initiala si prin ciocnirea cu Thea, dar energia „creata” pe planeta asta prin fisiune si niste mici (prin comparatie) procese chimice e minuscula comparativ cu ce a primit si primeste de la steaua noastra de 4.x miliarde de ani incoace. Planeta asta a fost mai calda decit e acum, inclusiv in Huronian cind a fost acoperita de un strat continuu de gheata. Se poate sa nu fi fost singurul eveniment de genul asta. Nu e sigur, mai sapam, si nu e in pericol de a se incalzi decit prin radiatia solara, treaba care nu are legatura din punctul de vedere al temperaturii terestre cu cei 20 de fotoni iradiati la fiecare foton solar primit. Entropia sistemului va creste in continuare indiferent ca temperatura planetei va creste sau nu, indiferent ca activitatea umana, economica, sociala, culturala si ce mai facem noi, caci implica o crestere a entropiei. Care nu e cuplata cu o crestere a temperaturii. De unde stim asta? In Huronian planeta noastra a fost complet acoperita cu gheata. Si nu cu o pojghita oarecare. Temperatura la suprafata planetei a scazut, asta e indubitabil insa poate sustine cineva ca entropia planetei noastre a scazut in timpul asta? Nu.
      Si nici nu se pot ignora uriasele fenomene vulcanice de sub gheata, fenomene care, foarte posibil in combinatie cu activitatea solara, au si dus la sfirsitul Snow Ball Earth. Adica entropia a crescut intotdeauna si nu exista o corelatie intre entropie si temperatura.

      • De ce va fi viitorul diferit de trecut? Pentru că energia care va alimenta viitorul va fi de o calitate mai slabă decît cea care a alimentat trecutul. Viitorul va avea o entropie mai mare decât trecutul.

        Sau cel puțin asta a propus Boltzmann.

        • Boltzmann si Statistica lui mi-au mincat citeva nopti insa alea au fost usoare in comparatie cu Distributiile de Probabilitate si Spatiul Fazelor. De boscorodit la David Hilbert :)
          Ajungind cindva la astea am simtit din plin lipsa unei pregatiri reale in matematica, chestie diferita de mestesugaria invatata in liceu la Algebra si la Analiza. Care pregatire sint convins pina in ziua de azi ca trebuie sa inceapa undeva in scoala primara qua matematica, formativ, nu in felul in care mi-a fost predata.

      • @ :) – întrebare din public: atunci când copacul captează CO2 din aer și îl face celuloză, folosind pentru asta fotosinteza, în ce direcție merge entropia? 😀

        • Am sesizat capcana entropie vs caldura :)))
          Per ansamblu entropia creste, asta-i legea firii. Nici macar constanta nu poate fi. Punctual/local pentru anumite procese si numai temporar entropia poate sa scada. Strict fabricarea celulozei (si a ligninei – astea doua parca sint niste forme de zaharuri, adica stocare de … energie) de catre plante este un proces in care entropia scade. Cred.

          Mai sint exemple de asa ceva, spre exemplu solidificarea unei substante (in fapt unele dintre schimbarile de faza presupun exact scaderea entropiei in sistem inchis – precizarea „sistem inchis” este esentiala aici) insa strict pentru acel proces/schimbare de faza, nu pentru entropia intregului sistem: omleta e un sistem mai ordonat decit ouale batute pentru a o face insa ca sa o facem pe ea, omleta „entropic mai ordonata” (suna haios asta!) a trebuit sa consumam niste caldura si niste lucru mecanic, adica iara entropie. Si uite de ce se-ngrasa omu’ :)))

          • Nu contează ce se întâmplă per ansamblu, tocmai în asta constă problema. Ființele vii își iau energia de unde pot și o concentrează în propriile structuri. Cât timp mânzul paște și crește, entropia în mediul lui scade, nu crește. Entropia crește doar după ce moare calul de bătrânețe. Ce se întâmplă în timpul ăsta în Andromeda cu entropia, chiar nu-l privește pe cal. Și nici pe om, for that matter 😀

            • Pentru stricta functionare a fiintei e posibil sa aveti dreptate. Pentru ansamblu insa v-as contrazice: cind a intrat copilul in camera era ordine/entropie mica. Dupa o vreme sint peste tot haine, jucarii, reviste, ceva praf, adica entropia a crescut in camera lui. Vom cheltui ceva energie sa aducem camera la ordinea initiala, adica activitatea copilului a fost entropica si pentru a readuce camera la aceeasi ordine/entropie vom consuma energie deci vom produce entropie noua. Asadar entropia intregului ansamblu a crescut chiar daca e aceeasi ordine ca inainte. Cred ca se poate argumenta similar si pentru plante si pentru animale.

          • corectie: in loc de „adica iara entropie” se va citi „adica sa crestem entropia la nivelul intregului sistem”. Mea culpa.

        • conservarea energiei este o lege cantitativa, in sensul ca energia se conserva desi ea de fapt se transforma calitativ, inclusiv in energie potentiala de agregare a unor substante chimice;
          entropia este o masura a ireversibilitatii proceselor, precum situatia in care vaca ar manca celuloza; iar indiferent daca vaca mananca sau nu celuloza, daca pentru 1kg de celuloza planta a consumat o anume cantitate de energie solara, din acel kg de celuloza nu vei putea elibera prin nici un procedeu de regenerare, de ex.prin ardere, macar o cantitate egala cu cea consumata initial, ci intotdeauna o cantitate subunitara;
          dar sa intrebam si noi publicul:
          – cand o baterie chimica se descarca de la sine, e in sensul entropiei ?
          – dar daca o baterie descarcata se incarca usor tinuta la soare ? e in ciuda entropiei ?
          – cand conectam doua baterii in ce fel intervine entropia ?
          – daca in lipsa energiei solare apa ingheata sau vaporii condenseaza e contrar sensului entropiei, in sensul unei coagulari mai ordonate ?
          – „moartea termica” a universului, asociata entropiei, se refera la inghetul absolut ?
          – inertia energiei termice si cinetice e manifestare a entropiei ? (cu obs.ca in termodinamica energia interna e o suma de energii cinetice)
          – in cazul energiei electrice inertia e zero: energia electrica dispare imediat ce se deconecteaza sursa, deci se depreciaza instantaneu si ireversibil; e culmea entropiei ?

            • bine, raspund eu la ultima… :)
              energia electrica e de fapt lucru mecanic efectuat de electroni, iar a „stoca” lucru mecanic ar fi echivalent cu a stoca o actiune, ceea ce e un nonsens; daca un electron ar scapa totusi din circuit, ar pastra o energie cinetica (conservabila, cu inertie materiala), specifica unei particule cu masa nenula; cum la incetarea actiunii electronii revin la nivelele energetice initiale in cadrul atomilor conductorului, instantaneu se va elibera si o radiatie, de obicei calorica, dar ar putea fi si fotoelectrica, radiatie care va persista cu o anumita inertie; daca nu gresesc, ar fi posibila si situatia in care un curent electric poate induce si circulatia unor electroni relativ liberi in cadrul unui material neomogen (de ex.sol), reprezentand niste curenti electrici in varianta dezordonata, care in tehnica de obicei sunt numiti „curenti vagabonzi”

            • @ Prototipescu 06/09/2022 At 12:43

              Pe fuga pot sa avansez un raspuns abrupt la „moartea termica a universului”. Nu e posibila, temperatura universului poate tinde asimptotic la zero dar atit: ceva intotdeauna va vibra, ca e un cimp oarecare – adica o radiatie remanenta fie si intr-un domeniu cu lungimi de unda din ce in ce mai mari, un schimb de fotoni va avea oricum loc chiar in ipoteza improbabila ca universul se va raci intr-atit incit gluonii si bosonii nu vor mai exista. Pe scurt, entropia nu va fi niciodata zero.
              Colac peste pupaza de-o vreme vedem ca grosul energiei din univers este continut de spatiul gol. Gol nu in sensul de „vid” ci in sensul de „nimic”. Nimic, nici masa, nici radiatie, nimic. Nimicul ala, ce-o fi el, „are” energie: ~5 GeV/mc, in termeni de masa asta fiind cam 5000 de protoni/mc si in termeni de caldura cit o fi ea acolo, important pentru ce discutam noi aici e ca e nenula si MAI ALES ca se creaza continuu marind spatiul! Vorba ardeleanului: lucru’ dracu-n casa popii.
              Si daca lucrurile s-ar fi oprit aici ar fi fost ok-ish, necazul este ca Mecanica Cuantica zice si ea ca asa e, insa da un rezultat cu ~123 ordine de marime mai mare! O diferenta de 123 de zerouri este de departe cea mai mare „gafa stiintifica” si asta urla ca undeva intr-una dintre teorii e o eroare fundamentala. Cine stie, poate ca tot la Einstein sa fie raspunsul, la tensorii Weyl si Ricci?

            • @ :)
              eu as fi plecat mai degraba de la cei 20fotoni „imprastiati” pe care tot dvs. i-ati remarcat;
              intr-un final, „imprastierea” conduce la scaderea energiei lor sub pragul la care nu mai au efect termic, adica nu mai pot excita electromagnetic atomul; cam ca gravitatia, care are efect mecanic asupra atomului in ansamblu, dar nu si efect electromagnetic asupra electronilor; adica ma refer la radiatia de fond, care de fapt genereaza camp gravitational prin masa relativista, care la randul lui e capabil sa regenereze energia electromagnetica a universului prin fuziune nucleara; despre proportiile energiilor de fond ciulesc si eu urechea la ce spuneti dvs., ca am lipsit sau n-am fost atent la lectiile respective;

            • din ce stiu eu, termodinamica clasica se rezuma la atingerea unui echilibru termic, la o temperatura medie oarecare, ca intr-un recipient perfect izolat termic;
              dar de fapt izolatia termica a universului nu e perfecta, pentru ca universul in ansamblu nu pierde caldura printr-o suprafata exterioara, ci pierde caldura tocmai in propriul sau volum, ceea ce iese limitele pe care termodinamica clasica si le autoimpune la un nivel macroscopic;

            • @ Prototipescu 08/09/2022 At 12:26

              Da, desi exista nori interstelari cu temperaturi de mii de Kelvin e dificil sa se vorbeasca despre termie in sensul in care vorbim despre ea intr-un motor sau in atmosfera. La scala aceea avem radiatie, multa, puternica si in toate spectrele, conductie nu prea, cel mult la nivel de sistem solar daca e suficient de dens, mult mai dens decit Sistemul Solar actual, despre convectie iarasi, la densitatile acelea atit de mici e mai greu de vorbit dpdv al termodinamicii noastre comune. Dar avem entropie si legea cunoscuta functioneaza.

              Mai e insa ceva care stim ca e acolo si care s-ar putea sa joace un rol: materia „intunecata” (astrofizicienii sint repetenti cind vine vorba sa denumeasca ceva, ar fi trebuit sa-i zica materie transparenta pentru ca nu interactioneaza cu lumina, cu nici o radiatie, desi ar cam trebui sa interactioneze cu undele gravitationale, fotonii trec prin ea fara vreo interactiune de vreun fel) care e in cantitate de 4 ori mai mare decit materia despre care vorbeste fizica cunoscuta. E acolo, a fost calculata, stim unde e si stim ce face. Tine la un loc galaxiile si roiurile de galaxii, altfel stelele din astea ar fi pur si simplu expulzate ca din prastie: stelele din bratele galaxiilor „noastre” spirale se misca mult prea repede, cam cu aceeasi viteza unghiulara ca si cele dinspre interior, mult fata de cit ar trebui. Adica ceva le tine gravitational acolo, in galaxii, pe traiectoriile lor (e valabil si pentru Soarele nostru) si gravitatia galaxiei singura nu e suficienta. Tot ce stim despre materia asta e ca are masa si ca se aglomereaza cu ea insasi si cu nimic altceva, banuiala fiind ca e o particula grea inca nedescoperita, de sute de ori mai grea decit protonul. Neinteractionind cu cimpul electromagnetic nu pare a avea rol termic. S-ar putea ca nici sa nu faca parte din Modelul Standard, treaba care ar pune probleme de sistem.
              O fi generind entropie? Iata o intrebare.

              Gata, un banc: aflind despre acceleratorul de particule de la Geneva cercetatorii ardeleni or inventat incetinitorul de particule. In urmatoarea faza vor inventa particula care numa’ sede. :)

            • @ :)
              nu prea am acces la articole specializate, dar atat cat mi-au cazut prin fata ochilor, am intalnit expresii de forma:
              „the infrared radiation that sinks in the gravitational field”
              si cu referire la mediul nostru inconjurator, nu la spatii galactice;
              ceea ce n-am regasit nici in cursurile din facultate, d-apoi prin manualele scolare care simplifica natura pana la denaturare

            • @ Prototipescu 09/09/2022 At 14:47

              Nu stiu la ce se poate referi expresia aceea cind e vorba despre mediul nostru.

              Daca e vorba despre mediul intergalactic expresia se refera, cred, la faptul ca lumina/radiatia parcurge un traseu dictat de influenta gravitatiei asupra formei respectivei parti din spatiu: mai precis, spatiul fiind curbat de un cimp gravitational, o linie dreapta prin acel spatiu este de fapt o curba pe care radiatia o urmeaza. Ar fi cumva similar (insa invers) cu cea mai scurta distanta intre doua aeroporturi, zicem ca e o linie dreapta insa in fapt e o curba, e ortodroma.
              Ar mai fi o situatie in care expresia s-ar potrivi: energia unei cuante face obiectul fortei gravitationale ca o masa de marimea m=hv/c2 (unde v este niu – frecventa si c2 este c patrat). Insa ar trebui sa vad tot contextul in care este pusa fraza pentru ca treaba nu e simpla deloc si o poti scapa foarte usor pe aratura.

          • ”daca pentru 1kg de celuloza planta a consumat o anume cantitate de energie solara, din acel kg de celuloza nu vei putea elibera prin nici un procedeu de regenerare, de ex.prin ardere, macar o cantitate egala cu cea consumata initial, ci intotdeauna o cantitate subunitara”

            Exact aici apare divorțul de realitatea practică: energia solară s-a transformat în celuloză ”de la sine”, fără niciun efort din partea oamenilor. Iar procesul ar fi avut loc chiar dacă oamenii nu ar fi existat deloc pe planetă. Dacă nu suntem capabili să folosim celuloza ca fân pentru iarnă sau ca lemne pentru iarnă, să ne fie de bine, energia solară oricum s-a dus și alta nu mai vine decât vara viitoare.

            Ca să obținem energie electrică din cea solară, efortul și consumul prealabil de energie e mult mai mare. Cu o creștere incontestabilă a entropiei, de data asta.

  15. De ce va eșua tranziția energetică
    Un nou raport evidențiază costul uluitor al „iluziilor” ecologice

    Mark Mills este Senior Fellow și expert energetic în cadrul Institutului Manhattan. L-am citat pe Mark Mills de mai multe ori în articolele publicate pe Contributors, precum și un ultima mea carte Climate Change, Torn between Myth and Fact.

    Pe 30 august 2022, domnia sa a publicat un nou raport despre avatarurile tranziției energetice – The “Energy Transition” Delusion A Reality Reset – din care traduc mai jos câteva paragrafe interesante:

    Civilizația depinde încă de hidrocarburi pentru a produce 84% din totalul energiei, cu doar două procente mai puțin decât în urmă cu două decenii. În prezent, tehnologiile solare și eoliene furnizează abia 5% din energia globală. Vehiculele electrice compensează cu mai puțin de 0,5% cererea mondială de petrol.

    Urmează apoi câteva constatări care răspund cel puțin unui comentariu la articolul meu:

    Se poate începe cu o realitate care nu poate fi ignorată: este nevoie de energie pentru tot ceea ce este fabricat, cultivat, operat sau deplasat… dispozitivele și hardware-ul digital – cele mai complexe produse vreodată produse la scară largă – necesită, în medie, de aproximativ 1.000 de ori mai multă energie pentru a fi fabricate, kilogram cu kilogram, decât produsele care au dominat secolul XX… este nevoie de aproape la fel de multă energie pentru a fabrica un smartphone ca și pentru un frigider, chiar dacă acesta din urmă cântărește de 1.000 de ori mai mult.

    În lume se produc anual de aproape 10 ori mai multe smartphone-uri decât frigidere. Astfel, fabricarea la nivel mondial a smartphone-urilor utilizează în prezent 15% la fel de multă energie ca întreaga industrie auto, chiar dacă o mașină cântărește de 10.000 de ori mai mult decât un smartphone. Cloud-ul global, cea mai nouă și cea mai mare infrastructură a societății, utilizează de două ori mai multă energie electrică decât întreaga națiune a Japoniei. Și apoi, desigur, există toate celelalte nevoi comune și vitale de energie, de la încălzirea și răcirea locuințelor până la producerea de alimente și livrarea de mărfuri.

    Susținătorii unei lumi fără emisii de carbon subestimează nu numai câtă energie folosește deja lumea, ci și cât de multă energie va mai cere lumea… În America, există aproape la fel de multe vehicule ca și oameni, în timp ce în cea mai mare parte a lumii, mai puțin de 1 din 20 de oameni au o mașină. Mai mult de 80% din populația lumii nu a luat încă nici măcar un zbor cu avionul.

    După care, M. Mills continuă cu argumentul conform căruia energia eoliană și solară devin acum competitive față de combustibilii fosili:

    Afirmațiile conform cărora energia eoliană, solară și [vehiculele electrice] au ajuns la paritate de costuri cu sursele de energie tradiționale sau cu mijloacele de transport tradiționale nu se bazează pe dovezi. Chiar și înainte de ultima perioadă de creștere a prețurilor la energie, Germania și Marea Britanie – ambele aflate mai departe pe calea tranziției la rețea decât SUA – au înregistrat o creștere medie a tarifelor la electricitate de 60%-110% în ultimele două decenii. Același model este vizibil și în Australia și Canada. Este, de asemenea, evident în statele și regiunile din SUA, unde mandatele au dus la rețele cu o pondere mai mare de energie eoliană/solară. În general, costurile totale ale energiei electrice rezidențiale din SUA au crescut în ultimii 20 de ani. Dar aceste tarife ar fi trebuit să scadă datorită prăbușirii costului gazelor naturale și al cărbunelui – cele două surse de energie care, împreună, au furnizat aproape 70% din electricitate în această perioadă. În schimb, tarifele au crescut datorită cheltuielilor ridicate pentru infrastructura inutilă necesară pentru a transmite energia electrică generată de vânt/solar, precum și datorită costurilor crescute pentru a menține lumina aprinsă în timpul „secetei” de vânt și soare, care rezultă din menținerea la dispoziție a centralelor electrice convenționale (ca și cum ai avea o mașină în plus, complet alimentată, parcată și gata de plecare), în fapt prin cheltuieli pentru două rețele.

    Nimic din cele de mai sus nu ține cont de costurile ascunse sub forma subvențiilor finanțate de contribuabili, care au fost menite să facă energia alternativă mai ieftină [aici ar fi necesară o discuție mai amplă despre LCOE, pe care doar l-am menționat într-o notă de subsol. C.C.]

    Adăugate pe parcursul ultimelor două decenii, subvențiile cumulate din întreaga lume pentru biocombustibili, energie eoliană și solară se apropie de aproximativ 5 trilioane de dolari, toate acestea pentru a furniza aproximativ 5% din energia globală.

    Fie că este vorba de răcirea unei case, de încălzirea oțelului sau de alimentarea unui centru de date, eterna provocare inginerească a fost întotdeauna aceea de a găsi cea mai ieftină modalitate de a face energia disponibilă atunci când este nevoie de ea pentru a satisface cererile inerent variabile, în special în fața provocărilor inevitabile cauzate de atacurile naturii, precum și de defecțiunile lanțului de aprovizionare și ale mașinilor. Petrolul, gazele naturale, cărbunele și chiar lemnul și apa sunt ușor de stocat în volume foarte mari la costuri foarte mici, dar nu și energia electrică. Prin urmare, disponibilitatea energiei electrice la scară de rețea a fost posibilă prin utilizarea unor mașini producătoare de energie electrică (turbine) care pot fi pornite atunci când este necesar, alimentate de cantități mari de surse de energie primară (cum ar fi gazele naturale, cărbunele și apa curgătoare) care sunt ușor și ieftin de stocat. Astfel de măsurători caracterizează, deocamdată, peste 80% din producția de energie electrică din SUA și peste 90% din transporturi. În medie, Statele Unite au înmagazinat pentru fiecare tip de hidrocarburi o cantitate de energie care acoperă cererea națională timp de una până la două luni. Astfel de cantități enorme sunt posibile deoarece stocarea petrolului sau a echivalentului energetic al gazelor naturale costă mai puțin de 1 dolar pe lună pentru un baril. Stocarea cărbunelui este chiar mai ieftină. Astfel, în ultimul secol, inginerii au reușit performanța de a construi un grup de rețele de electricitate la nivel național care alimentează aproape orice, oricând, consumând în același timp mai puțin de 3% din PIB.

    • In Europa cosumatorul nu profita de curentul mai ieftin generat de eoliene si celulele fotovoltaice deoarece UE a impus tranzactionarea acestuia pe bursa pretul curentului fiind stabilit de nivelul celei mai scumpe materii prime, gazul.
      Centralele termoelecrtice pe baza de gaz sunt singurele care pot reactiona flexibil si intr-un timp foarte scurt la variatiile din retea, cei 50 de Hertz ale retelei trebuind asigurati printr-un mecanism foarte bine pus la punct intre cerere si oferta altfel ne paste blackout-ul.
      Birocratii de la Bruxelles incep de abia acum sa reactioneze si sa caute modalitati cum pretul curentului sa fie decuplat de cel al gazului, pana vor gasi solutia, de regula cea mai proasta, vom plati de ne vor sari capacele iar ” baietii destepti” isi vor umple buzunarele.
      Gazul rusesc din Europa este in mare parte inlocuit de livrari din Norvegia, Olanda, Belgia precum si LNG care provine de peste tot din lume, pretul nu conteaza, este foarte mare, nu exista ” cadouri” din partea nimanui iar Gazpromul chiar daca arde miliarde de metri cub de gaz face profituri fabuloase.
      UE a declarat inaintea declansarii conflictului din Ucraina gazul si energia nucleara ca fiind surse „verzi” , n-au stiut stimabili ce are Putin de gand ? serviciile au dormit in papuci respectiv n-au dorit sa le strice politicienilor de la Bruxellues entuziasmul fata de „marile realizari”, acum cetatenii platesc erorile, de parca ii doare undeva, la salarii de peste 10.000 de Euro pe luma isi pot permite facuri enorme la gaz.

      • Pareti mai cunoscător in domeniu. Prin urmare va întreb daca mai stiti formula de stabilire a pretului energiei electrice din romania aplicata înainte de liberalizare ? parca era un mix ce nu depindea doar de pretul cel mai mare.
        Nu-mi amintesc bine dar daca asa e, ne-a făcut bine la portofel modelul impus/ sugerat de la bruxelles. E o vorba : Cai verzi pe pereti!

        • Stabilirea preturilor gazului si al curentului au fost si sunt in continure facute dupa modele impuse politic, modele care astazi in conditiile date nu mai functioneaza in folosul consumatorilor.
          Sa nu uitam ca bulversarile produse au fost cauzate mai putin de piata, sunt cauzele unor politici energetice europene dezastruoase fara sa mai amintesc de cresterea continua a pretului certificatelor verzi impus tot de la Bruxelles.

          • @Ursul Bruno foarte adevarat ce spuneti! UE trebuie sa raspunda intr-o zi pentru toate aceste probleme si multe altele. Administratia SUA le-a mai dat o sansa europenilor prin Biden, insa se pare ca nu au inteles fosilele ratate din Bruxelles ce se intampla.

  16. Multumesc pentru articol!
    Daca inteleg bine, ca sint cam incet de minte, am adus toate cantitatile la un numitor comun, m3, cu mari aproximatii, doar ca sa vad ordinele de marime:
    10 miliarde tone CO2 -> ~5500 mil m3
    50.000 miliarde metri cubi de gaz
    4.000 miliarde kWh electricitate -> ~350 miliarde m3 de gaz

    50 500 miliarde m3 gaz pentru absorbtia a 5500 miliarde m3 CO2, Deci la fiecare metru cub de CO2 absorbit se consuma 10 m3 gaz (care la rindul sau genereaza x m3 CO2)

  17. Sunt dezamăgit că expediați argumentele foarte la obiect și respectuos formulate de către d-l Daniel Bichiș printr-o categorisire peiorativă și generalizantă de „marotă neo-marxistă” a unei afirmații marginale pe care dânsul o face și dumneavoastră o citați trunchiat ca să încapă în modelul invocat. Ați eliminat amănuntul important, ce era între două virgule: ‘”în plan social”. Astfel ne faceți și pe noi, cititorii mai puțin informați să nu sesizăm esența obiecției, și anume că este prea simplificatoare transformarea unei simple corelații consum energetic versus avuție într-o relație de cauzalitate, chiar dacă pare evidentă! Sunt și alte cauze posibile concurente, din paliere diferite de cele tehnice. De exemplu realitățile sociale și istoria nu pot fi ignorate doar pentru că nu au încăput în graficele invocate. Ajutorul primit de Japonia după război și statutul Canadei și Australiei în Commonwealth compromit demonstrația pe care o intenționați. Mi-e teamă doar să nu ajungem subiecți ai umorului d-lui Taleb.
    Cred că ne-ar fi fost foarte util, nouă, celor care vă apreciem și vă urmărim articolele formatoare și care mai sparg bula alarmiștilor climatologi, dacă ați fi acceptat să analizați puțin argumentul calității din exemplul pașilor și nu să-l expediați cu încă un exemplu liniar, cel al concentrației de metan în atmosferă. Mie mi se pare că în anumite situații, devine dramatic de important. De exemplu, dorința d-lui Navalnâi de a ajunge acasă la familia sa de care-l despart poate 300 Km nu poate fi împlinită în special din cauza primului kilometru, până în afara zidurilor închisorii. D-voastră spuneți însă că nu e mare scofală, este doar unul din trei sute, 0.33 la sută, 3333ppm. Poate la fel, și „dorința” radiației infraroșii de a zbura spre recele univers, are un zid în cei 400ppm de bioxid de carbon. Poate.

    • 1. (Re)citiți cu atenție comentariul meu intitulat De ce va eșua tranziția energetică. Veți găsi mai multe răspunsuri care v-ar putea lămuri nedumeririle.

      2. Articolul meu, din titlu, și-a propus să discute corelația consum energetic vs. avuție națională. Diverși parametri secundari, terțiari etc. ar putea fi introduși în corelație, dar nu ar schimba semnificativ relația fundamentală: Prosperitatea ESTE indisolubil și eminamente legată de consumul de energie.

      În 1940, Buckminster Fuller a echivalat acest lucru cu „sclavii” energetici, un sclav reprezentând munca unui singur om. Lista sa cu numărul de astfel de sclavi de care dispuneau diferite civilizații corepsundea perfect nivelului lor de dezvoltare economică și prosperitate.

      În articolul Sclavia și combustibilii fosili – un nou caz de cancel culture am remarcat, printre altele:

      Combustibilii fosili au devenit noii „sclavi” inanimați ai omenirii, înlocuindu-i definitiv pe cei animați. Pentru că înainte de inventarea motorului cu aburi, a locomotivei Trevithick și, mai târziu, a motoarelor cu ardere internă, producția umană de energie era limitată la aproximativ 330 BTU/oră, timp de 8 -12 ore pe zi, adică aproximativ 1 MMBTU pe an. Acest lucru menținea scăzut, în mod forțat, nivelul nostru de trai. Pentru a-l crește, unii indivizi au ales să valorifice producția energetică a animalelor captive și a altor oameni, fără privilegii, deveniți sclavi, robi, șerbi ș.a.

      În prezent, mulțumită combustibililor fosili, consumul mediu de energie al unei persoane din Occident este de aproximativ 293 MMBTU pe an. Adică, este ca și cum fiecare dintre noi, occidentalii, am avea la dispoziție 293 sclavi. Pentru societatea britanică sau americană a secolului al XVIII-lea, atingerea acestui consum ar fi însemnat o combinație de sclavi, cai și lemne de foc, imposibilă chiar și pentru cele mai somptuoase gospodării.

      Decizia logică este: economia capitalistă, bazată pe combustibili fosili, a eliberat sclavii. Iar progresul economic… a creat o lume care este infinit mai bună decât cea de acum 100 sau 200 de ani.

      Restul argumentelor invocate de dvs., din care văd că ați exclus condițiile geopolitice, riscă să aglutineze până la tulbureală firul roșu care călăuzește corelația energie consumată vs. prosperitate.

    • Lasati Paradoxurile lui Zenon in rostul lor, problema concentratiei gazelor in atmosfera nu se poate pune in felul in care o faceti mai sus. Daca analogia dv ar fi corecta atunci s-ar putea pune intrebarea: cum stie o planta sa manince din codoiul bun, natural si ecologic si nu din cel rau, generat de activitatea umana? Si prin extensie: codoiul generat de respiratia umana e din cel bun sau din cel rau?

  18. Din toate cele enuntate de UE dar si din ideile comentatorilor mai avizati ori nu, rezulta ca la nivel de UE nu avem nimic coerent. La izbucnirea razboiului cu Ucr. Au inceput primele sanctiuni, apoi revenirea la carbune si uraniu. Apoi importuri de gaz si petrol din Africa de Nord, Arab. Saudita, Venezuela, Norvegia, lichefiat din SUA. Nu a mai contat situatiile politice si drept.omului. In fata inflatiei si preturilor unele state au taiat Tva, au luat masuri de reducere consum, alte state aplica compensari temporare. Cert este faptul ca UE nu are o politica comuna pentru energie si gaz, fiecare cum il taie capul. Daca era ceva coerent, apoi in toate tarile UE trebuia aplicat Tva de 5%. In aceste conditii, cred ca UE se duce singura la dezintegrare! Plafonarea pretului petrolului nu are nici un efect, trebuie nu G7 sa il aplice ci OPEC.

  19. Dincolo de disputa stiintifica aprig atasata spuselor autorului si cititorilor, ce cunosc subiectul , putem usor observa cum nimeni nu poate anticipa viitorul .Deocamdata ne afla in faza incipienta ce doreste a elimina ,pe cit posibil ,consumul de combustibili fosili .Daca totul decurge conform asteptarilor si „nimeni nu iese din rind ” vom avea acum si in viitor la dispozitie un mix energetic ce va contine diferitele formule atasate consumului energiei .In paralel incercarile ce tin de micsorarea consumului , acolo unde se poate, totul fiind parte a nonecesitatii exploatarii la maxim a surselor de energie , sunt utile omenirii . In subsidiar , aceste formule, ce contin micsorarea consumului ,duc inevitabil la responsabilizarea , nu numai a cetateanului , dar ,ca un intreg si la responsabilizarea societatii .Necunoscutele sunt evident multiple . O simplu accident uman sau non uman poate schimba totul . O singura racheta purtatoare de focoase nucleare sau o modificare a temperaturii Terrei pot distruge ceea ce omenirea a construit cu greu in mii si mii de ani . Nu stim ce ne asteapta dar in mod constient diversificarea surselor de energie si ideea ce sustine curatarea la propriu a Planetei este benefica si utila . Sa admiram vizionarii Planetei si sa ne ferim de cei care obosesc prin a ne prezenta trecutul ca parte a adevarului absolut .Cineva ne spunea cu ceva vreme in urma cu dragoste : Ce-un secol ne zice ceilalţi o deszic.Decât un vis sarbăd, mai bine nimic.

  20. Ce sa mai comenteze, din moment ce studentii sunt mult mai spalati pe creier de politicile „verzi” decat noi, astia mai in varsta. In timp ce alte puteri autoritatre (China, Rusia, India, Brazilia, etc.) isi dezvolta economiile consumand din ce in ce mai multa energie fosila si nucleara, statele occidentale (UE+SUA) prefera sa traiasca in frig si sa-si sacrifice economiile de „dragul” climei. Din pacate, „iexpertii” climatici vanturati prin mass media si prin ONG-uri climatice sunt zero barat la capitolul stiinta; multimea „vida”. Daca-i veti intreba cat CO2 exista in atomosfera habar nu vor avea. Asadar despre ce vorbim? Nu pot decat sa-i felicit pe chinezi pentru ca vor depasi economic SUA si UE in 2-3 ani si vor exporta masiv metale rare catre statele occidentale pentru a fabrica moristi de vant si panouri solare. Este un mod de a distruge occidentul cu propriile sale arme ideologice (verzi). Nu-i nevoie de tancuri sau rachete. Ramane de vazut cat va rezista pe viitor „politica verde” de austeritate in fata evolutiei si civilizatiei.

  21. Legătura dintre consumul de energie și beneficiile economice se face prin intensitatea procesului economic per unitatea de timp și energie: valoarea în produse și servicii create intr-o unitate de timp și cu un consum de energie dat.

    În lumea companiilor, acestea se finanțează întâi cu bani aduși de acasă de către acționari, după care și prin emisiuni de obligațiuni și reinvestirea profitului. În perioadele când capitalul este foarte ieftin (dobânzile sunt mici sau chiar negative, iar piața oferă lichidități în cantități mari), companiile foarte agile pot crește accelerat cifra de afaceri fără a le păsa prea mult de profitul net. Acest lucru este posibil atunci când se fac investiții masive în infrastructură (a se vedea cazurile amazon, tesla, facebook, google etc) ceea ce duce la acapararea unei cote de piață masivă ce va permite apoi companiei să obțină marje enorme de profit comparativ cu capitalul consumat (energia consumată). Creșterea veniturilor devine mai rapidă decât creșterea cheltuielilor, până când apar profit net și marje în creștere. Dacă transformăm cheltuielile în consum de energie, ajungem la o creștere a intensității actului economic în unitatea de timp, la un consum de energie constant.

    Aceasta ar fi una dintre explicațiile scăderii consumului de energie în țările puternic dezvoltate.

    O a doua explicație ar fi scurtarea distanțelor în timp. Datorită apariției unor aplicații de nivel înalt, ce procesează cantități enorme de date și oferă matrici informaționale accesibile oricui, devine mult mai simplu pentru persoane obișnuite să își optimizeze viața. Iar informațiile disponibile oricui, în mod democratic, permit indivizilor diseminarea de idei aproape fără limite. Există un contra-trend și anume cenzura ce tinde să atace tocmai această libertate și care limitează accesul liber la diseminarea informațiilor, dar vom vedea cât de mult succes va avea.

    Deoarece oricine poate optimiza procese economice din viața proprie, indivizii vor obține intr-o societate cu multe libertăți o intensificare a proceselor economice în unitatea de timp.

    O a treia explicație pentru scăderea consumului de energie în țările puternic dezvoltate este maturizarea economiei și societății, concomitent cu mutarea activităților industriale consumatoare de cantități masive de energie în țările mai sărace. Maturizarea și relocarea scad pentru o perioadă consumul de energie, în timp ce valoarea adăugată în creștere pentru servicii produse optim duce la creștere economică. Relocarea aduce cu sine însă probleme politice și strategice pentru hegemon, ale căror rezultate se văd prin apariția unei ordini multipolare la nivel global.

    Consumul de energie nu poate să scadă sub anumite limite decât dacă apar cataclisme, intervenții arbitrare de tip totalitar în economie sau descoperiri revoluționare în domeniul optimizării consumului cu cheltuieli mici. Și după o perioadă de așezare, consumul de energie își va relua creșterea.

    • Încercările dvs. de a explica scăderea consumului de electricitate în economiile avansate fac parte din categoria „Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară” (Eminescu). Pentru că, teoretic, ele sunt plauzible, dar în practică trebuie să treacă proba de foc a datelor tari (numere, ani). Dacă ați citit cu atenție articolul meu, veți fi observat că este plin de date tari pentru susținerea argumentelor.

      Și alți comentatori au încercat să introducă diverse variabile care, din nou teoretic, ar fi putut să aibă o oarecare implicație în corelația fundamentală consum energetic vs. properitate. Numărul acestor variabile poate fi extins: de ex., Jarod Diamond a folosit criteriul latitudinii geografice și al climei pentru a explica diferențele frapante dintre prosperitățile diverselor națiuni.

      Dar ceea nici dvs., nici alți propunători de ipoteze, nu ați luat în considerație, sunt argumentele, cu date tari, care gravitează în jurul politicilor „verzi”, europene și din alte părți, începute din 2004-2007. În sub-capitolul Ce se întâmplă? din articol există o listă cu cinci cauze majore ale declinului consumului energetic occidental, cu ani și numere tari. Bazat pe aceste date și altele complementare, am formulat ideea principală a articolului meu, aceea că Revoluția Industrială, bine „înverzită”, se mișcă în marșarier.

      Despre celelalte „cuțite și pahară” se poate perora ad infinitum, atâta vreme cât avem grijă să nu vorbim despre „elefantul” verde din sufragerie.

      • Tot respectul!
        Poate acesti postaci ar trebui tratati cu mai mult umor; nu cred ca va lipseste.
        Sunt deja multe alte motive sa fim incrancenati.
        Numai bine Domnule profesor

      • Iata cum arata piata de energie in Romania . extras din Raport EY România :România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul român este de 30,7%, realizabil prin adăugarea a 7GW în capacitate regenerabilă.

        În ceea ce privește consumul de energie, conform datelor Eurostat, în 2019, puțin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasând România pe locul 10 în UE și peste nivelul mediu al Uniunii.

        În 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. În total, producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a reprezentat 16% din total.

        • Nu pot decât să aplaud mărețele realizări ale României, care produce de peste 3 ori mai multă energie regenrabilă decât media mondială! Despre prețurile plătite de populație puteți raporta realizări similare sau prețurile nu contează?

          • Chiar avea Romania preturi imposibil de platit de populatie in 2020 (perioada acoperita de comentariul la care raspundeti), domnule Cranganu?

        • Observ că ați exclus din categoria regenerabilelor hidroenergia, care asigură cam 30% din totalul energiei electrice produse. Astfel, procentul de energie electrică produsă din regenerabile în România este de 30% hidro, + 15% eoliană, + 3% solară și biomasă. Total, 48%.
          În statisticile de pe europa.eu, România este AL DOILEA STAT MEMBRU ca pondere a energiei obținută din regenerabile. Mult peste media UE.

    • Ați exprimat câteva idei foarte plastic, explicațiile au curs frumos..până când am dat de axioma asta:
      „O a treia explicație pentru scăderea consumului de energie în țările puternic dezvoltate este maturizarea economiei și societății”

      Ca să puteți stabili când o societate a devenit matură e musai fiți dumnezeu. Eu, ca ateu, mi-e oleacă peste mână să abordez polemic un dumnezeu, dar o să încerc, cu întrebări retorice.

      Dacă maturitatea societală e ilustrată de Europa contemporană atunci mă întreb: cum arată senectutea? Dar de unde știm că o civilizație nu e mai degrabă in pragul morții, iară nu in plină expansiune vitală? Dacă neamul maturizat atrage atenția, cu mare emfază, neamurilor minore să închidă lumina la budă după ce au ieșit de acolo și să arunce mașinuțele lor puturoase la gunoi asta nu cumva inseamnă că-și gerontocratizează economia? Programul de schimb planetar ‘industrie pe omuleți tineri’ susținut de națiunile așa-zis adulte ale Europei e un soi de gerovital societal? Dacă se simt incă tinere, mature, responsabile și apte de muncă, de ce vor națiunile astea mature prospătură africană? Poate totuși le cam tremură mâna pe pix și au priceput că se aproprie ramolismentul și nu are cine să le aducă tableta la pat și cine să ducă mai departe Cauza? Dar, că veni vorba de Cauză, numărul de norme neplebiscitate emise de autorități pe unitatea de energie consumată de cetățean poate fi un indicator asupra maturității unei societăți? Cu cât mai multe reglementări, îndrumări, indicații, apostrofări cu atât mai matură sau expirată e o societate?

      • În loc de „maturizare” aș suspecta un declin ireversibil al civilizației occidentale. După cum a explicat Oswald Spengler, acest declin este o fază naturală în dezvoltarea culturii. Abia acum aflăm detalii despre ceea ce precipită de fapt acest declin – articolul meu include doar aspectul declinuluiconsumului de energie.

        Cred că actuala politică energetică a Occidentului este ultima lovitură de ciocan în capul unei culturi cândva mărețe.

        • Domnule profesor, am citit cu mult interes teza de doctorat a regretatului domn Neagu Djuvara publicata la Humanitas sub titlul „Civilizatii si tipare istorice”, teza care sustine exact asta, existenta unor cicluri de existenta ale civilizatiilor. (Sint in carte si critici ale ideilor lui Spengler si ale lui Toynbee). Daca cumva v-a scapat v-o recomand cu caldura impreuna cu o alta carte a aceluiasi, „Amintiri din pribegie”, e fabuloasa poveste a vietii domniei sale in exil.
          Marele om, unul dintre ultimii „boierii ai mintii” de la noi, a avut darul unic de a scrie la fel de frumos pe cit vorbea.

        • ”un declin ireversibil al civilizației occidentale”

          Nu neapărat. Problema civilizației occidentale actuale e renunțarea la creștinism, asta a generat decăderea. Dar creștinismul are o bază mult mai largă, el va continua să existe în Polonia și România, indiferent ce se întâmplă în Olanda și UK. La fel cum va continua să existe și în Texas, indiferent ce se întâmplă în California.

          Creștinismul e o religie expansionistă, el contribuie la dezvoltarea și la extinderea civilizației care îl adoptă, la fel ca și celelalte religii abrahamice. Iar în ultimii 60-80 de ani, se poate observa că socialismul pan-arab a pierdut definitiv bătălia în fața islamului, iar Turcia nu mai e nici ea marxistă, ca pe vremea lui Atatürk. Islamul câștigă vizibil teren în Turcia, din 2000 încoace.

          Europa a fost distrusă de cele două războaie mondiale, de asta marxismul a reușit să se infiltreze atât de adânc. Statele socialiste sunt statele celor crescuți fără tată, însă problema asta s-a rezolvat, după 75 de ani de pace. Astfel încât creștinismul va reconstrui Europa, iar în Est procesul a și început. Pe vremea noastră (a lui Ceaușescu that is) ar fi fost de neimaginat predarea religiei în școli sau construcția de biserici noi în cartierele de blocuri, dar ele sunt deja o realitate, în România de azi.

          Nivelele mai avansate ale societății, să zicem primii 20-25%, se pot educa și în lipsa religiei. Însă restul de 75-80% beneficiază din plin de revitalizarea religiei, ca formă de educație. Ei vor reconstrui civilizația europeană, după ce marxiștii mai noi sau mai vechi vor merge la loc cu verdeață.

          Ca opinie personală, perioada 2030 – 2060 (poate chiar spre 2070) va fi o perioadă de dezvoltare accelerată, la fel ca perioada 1870 – 1914.

      • Nu exista in opinia mea societati „maturizate” , societatile se dezvolta pana la un anumit punct si cum bine spuneti, apare declinul, in locul lor aparand altceva.
        Asa se poate spune ca si Egiptul antic, Imperiul Roman sau cel Macedonian au fost societati maturizate.

      • @euNuke – ”e musai fiți dumnezeu. Eu, ca ateu, mi-e oleacă peste mână să abordez polemic un dumnezeu”

        Hai să încercăm o analogie: înțelegeți conceptul de constituție? Este ea atotputernică și omniprezentă? Acceptați că ea există în permanență, chiar dacă nu umblăm fiecare cu broșura tipărită în mână? Constituția unui stat nu constă în forma ei materială, constituția nu e doar broșura în format A5, tipărită cu Arial de 12.

        Acum, să zicem că sunteți anti-constituționalist, un libertarian adevărat ar trebui să respingă și ideea de constituție. Deși constituția limitează tocmai puterea autorității, pentru că majoritatea constituțiilor au fost scrise cu sânge, după revolte și războaie civile. Chiar dacă ați fi anti-constituționalist, credeți că în clipa aceea constituția ar înceta să mai existe, doar findcă sunteți dvs împotriva existenței ei? Regatul Unit nu a are, propriu-zis, o constituție. Ei zic că au, dar nu e scrisă, deci invocă tocmai spiritul constituției, nu vreo formă materială a ei, concretizată printr-un vot în Parlament și un referendum.

        Conceptul de divinitate e foarte apropiat de conceptul de constituție. Iar Dumnezeu nu e decât numele divinității în creștinism. Există o mulțime de religii, fiindcă religiile sunt create de oameni. Exact ca broșurile tipărite ale constituției diverselor țări: constituția Statelor Unite conține lucruri diferite față de constituția României. Sunt scrise în limbi diferite, au fost votate de oameni diferiți, în parlamente diferite, dar cu toate astea au același rol: să descrie ce cred oamenii că ar trebui să fie statul în care trăiesc ei.

        Cu divinitatea nu se poate polemiza, la fel cum nu se poate polemiza cu gravitația. În schimb, se poate negocia. Pentru a negocia cu gravitația se folosește parașuta, iar pentru a negocia cu divinitatea se folosește sacrificiul: omul renunță la ceva, pentru a obține în schimb altceva. Divinitatea reprezintă însăși Structura Realității, lucrurile care sunt așa cum sunt, indiferent de părerea oamenilor și chiar indiferent de existența oamenilor. Gravitația ar continua să existe, cu sau fără oameni. Acum, dacă dvs vă declarați ateu, credeți că va înceta să existe conceptul de divinitate? 😀

        • Mi-a plăcut analogia, chit că nu sunt de acord cu portretul libertarianului anticonstituțional. Nu pot să vă detaliez că m-aș îndepărta prea mult de subiectul deschis de domnul profesor.

  22. OFF TOPIC

    Urșii polari și disperarea eco-activiștilor care recurg la manipulări jalnice

    Mike Hudema este un eco-activist canadian înverșunat, care se autoprezintă drept Campaigner focusing on addressing the #climatecrisis, building #greenjobs & a #GreenNewDeal.

    Disperat că nu mai găsește argumente credibile pentru propaganda sa, Hudema s-a pretat la o manipulare oribilă. Pe 3 septembrie 2022, a postat pe contul său de Twitter un filmuleț de 25 secunde cu un titlu apocaliptic:

    Urșii polari se confruntă cu o problemă uriașă. Își pierd habitatul. Pe măsură ce Oceanul Arctic devine din ce în ce mai cald și gheața dispare, este tot mai greu să găsească partener de reproducere și hrană.

    Cu un filmuleț similar, un alt activist, aplaudat și de National Geografic, a încercat o manipulare ordinară în 2017, stârnind valuri de emoții printre persoanele ușor de tras pe sfoară când vine vorba de schimbarea climei. Pentru detalii, O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale

    De data aceasta, activistul canadian a luat un filmuleț de 2 minute 55 secunde, postat pe Facebook pe 18 ianuarie 2022, sub titlul Când acești urși polari au descoperit că o dronă îi urmărește, au decis să o fugărească prin gheață, apoi a decupat numai ultimele 25 secunde și le-a postat pe Twitter cu un titlu apocaliptic.

    Este jalnic dacă eco-activiștii recurg la astfel de manipulări. Firavul lor dram de credibilitate dispare ca stropul de apă în nisipul Saharei.

    P.S. Un filmuleț asemănător, cu trei pui de urși care învață rosturile gheții, a fost postat în 2019 cu un titlu adecvat – Puii de urs se joacă pe gheață în Rusia.

    • Șefa CE, doamna Ursula von Stalin, i-a cerut lui Truss sa nu modifice acordurile Brexit încheiate cu UE, pentru ca europenii și britanicii sunt prieteni buni și au îngrijorări comune, printre care încălzirea climatica, inflația, criza gazelor, războiul din Ucraina, exact lucrurile pe care Truss dorește sa le lămurească și sa le rezolve. Desigur, nu putea sa lipsească „încălzirea climatica” din vocabularul unui lider european, pentru care fenomenul a devenit religie. Sila simt, sila pentru toți propagandistii ăștia.

      • Presa in Germania o numeste pe doamna Truss ” grenada de mana umana” pt ca este impotriva UE iar Ursulei ii este frica de ceva.

        • Există un fel de regulă nescrisă, în Anglia toate se întâmplă un pic mai devreme decât în State. Margaret Thatcher ajunsese prim-ministru înainte să ajungă Ronald Reagan președinte, Northern Rock a avut nevoie de sprijin masiv din partea Bank of England încă din 2007, în timp ce Lehman Brother a dat faliment abia în 2008 etc.

          Încă e prea devereme pentru speculații, dar e posibil ca Liz Truss să reprezinte începutul distanțării de eco-marxism. Regatul Unit e mult mai mic și mai sărac decât Statele Unite, astfel încât îi ajunge și funia la par mult mai devreme 😀

    • „Ecologistii” trebuie inchisi, de preferinta in minele de carbune. Iesirea se descopera prin sapat. In ce directie, asta trebuie sa descopere singuri. :)

    • De la vorbe la fapte e drum lung cum tot asa nici ursuleti , cei albi desigur , nu stiu ,inca, ce ii asteapta .Pare-mi-se ca si doamna in cauza este la inceputul unu drum .Ea este renumita pentru ceea ce noi numim nevoia politica de a fi cameleon .

  23. Entropia și căldura – un exemplu pentru mai buna înțelegere a legăturii dintre ele

    Pentru că am folosit în articol aspecte termodinamice ale corelației consum energetic vs. prosperitate, și au apărut mai multe comentarii adiacente, prezint mai jos punctul de vedere al unui fizician teoretic binecunsocut pentru contribuțiile sale legate de entropie (recomand lecturii conceptul său entropie în doi pași).

    Dacă apucați de mânerul fierbinte al unei tigăi, simțiți că vă curge căldura în mână. Dar curge ceva cu adevărat? Cu mult timp în urmă, oamenii de știință credeau că răspunsul este da. Aceștia au imaginat o substanță fluidă, numită „calorică”, care ar curge dinspre locurile mai calde spre cele mai reci, așa cum un râu curge din amonte spre aval.

    Între timp, înțelegerea mai rafinată a materiei ingredientelor a oferit o descriere diferită.

    Atunci când apucați mânerul tigăii, moleculele mai rapide ale acesteia se ciocnesc cu moleculele mai lente din mâna dumneavoastră, ceea ce face ca, în medie, viteza moleculelor din mâna dumneavoastră să crească, iar cea a moleculelor din mâner să scadă. Simțiți viteza crescută a moleculelor din mână ca pe o căldură; temperatura mâinii dumneavoastră a crescut. În mod corespunzător, viteza mai mică a moleculelor din mâner înseamnă că temperatura acestuia a scăzut. Prin urmare, ceea ce curge nu este o substanță. Moleculele din mâner rămân în mâner, iar cele din mâna dumneavoastră rămân în mână. În schimb, la fel ca și informațiile sale care curg de la o persoană la alta în jocul telefonului fără fir, agitația moleculară curge de la moleculele din mâner la cele din mână atunci când îl apucați. Și astfel, în timp ce materia în sine nu curge de la mâner la mână, o calitate a materiei – viteza moleculară medie – o face. Aceasta este ceea ce înțelegem prin fluxul de căldură.

    Aceeași descriere se aplică și entropiei. Pe măsură ce temperatura mâinii dumneavoastră crește, moleculele sale se mișcă mai repede, gama vitezelor lor posibile se lărgește – crescând numărul de configurații realizabile care arată cam la fel – și astfel crește și entropia mâinii dumneavoastră. În mod corespunzător, pe măsură ce temperatura mânerului scade, moleculele sale se mișcă mai încet, gama vitezelor lor posibile se îngustează – scăzând numărul de configurații realizabile care arată cam la fel – și astfel entropia mânerului scade.

    Cum?! Entropia scade?

    Da. Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu întâmplări statistice rare. Entropia mânerului fierbinte va scădea de fiecare dată când îl veți apuca. Ideea simplă, dar vitală pe care o ilustrează tigaia este că dictonul legii a doua privind creșterea entropiei se referă la entropia totală a unui sistem fizic complet, care include în mod necesar tot ceea ce interacționează cu sistemul.

    Din moment ce mâna dumneavoastră interacționează cu mânerul tigăii, nu puteți aplica legea a doua doar mânerului singur. Trebuie să includeți atât mânerul, cât și mâna dumneavoastră (și, pentru a fi mai precis, întreaga tigaie, aragazul, aerul din jur și așa mai departe). Iar o contabilizare atentă arată că creșterea entropiei mâinii dumneavoastră depășește scăderea entropiei mânerului, asigurând că entropia totală nu crește într-adevăr.

    Așadar, la fel ca în cazul căldurii, există un sens în care entropia poate circula. În cazul tigăii, aceasta curge de la mâner către mâna dumneavoastră. Mânerul devine un pic mai ordonat, iar mâna ta devine un pic mai puțin ordonată. Din nou, fluxul nu este sub forma unei substanțe tangibile care a fost inițial în mâner și care acum s-a mutat în mâna dumneavoastră. Mai degrabă, fluxul de entropie denotă o interacțiune între moleculele din mâner și cele din mâna dumneavoastră care afectează proprietățile fiecăreia dintre ele. În acest caz, se modifică viteza medie a acestora – temperaturile lor respective – și acest lucru, la rândul său, afectează entropia pe care o conțin fiecare dintre ele.

    După cum reiese din descriere, fluxul de căldură și fluxul de entropie sunt strâns legate între ele. A absorbi căldură înseamnă a absorbi energia care este purtată de mișcarea moleculară aleatorie. Această energie, la rândul său, determină moleculele receptoare să se miște mai repede sau să se răspândească mai mult, contribuind astfel la creșterea entropiei.

    Concluzia este, așadar, că pentru a muta entropia de aici încoace, căldura trebuie să circule de aici încoace. Iar atunci când căldura curge de aici încoace, entropia se deplasează de aici încoace. Pe scurt, entropia călătorește cu valul de căldură care se deplasează.

    Traducere și adaptare din Brian Greene, 2020, Until the End of Time – Mind, Matter, and Our Search for Meaning in an Evolving Universe, Alfred A. Knopf, New York, 429 p.

    • Greta nu citeste, puterea Gretei sta in fanatism, iar fanaticii nu sunt oameni educati. Singur, sunt accidente, vedem oameni – relativ – educati, insa educatia lor este mai degraba de fatada in aceste cazuri, sau dirijata exclusiv spre un domeniu bine definit (aici s-ar incadra sectantii, neoprotestanti cu precadere, care „studiaza” atat unele carti cat si pe cei care nu le impartasesc ideile).

    • O exemplificare naucitoare cu ajutorul careia numai daca nu as sti sa citesc nu as intelege . Ma inclin . Din pacate / din fericire ( pentru cine anume , e o alta discutie ) ma numar printre cei care nu sint de acord ca scopul vietii omului este prosperitatea si pe cale de consecinta consumul imbecil ( sau sa folosesc un termen mai soft , nechibzuit ) a tot si a toate . Si bogatul si saracul ajunge tot in pamint . Si cel care consuma putin si cel care consuma de il gaseste boala tot in pamint ajunge . Scopul vietii este altul . Daca traim in lumina ( si ma refer aici la lumina Divina la lumina Adevarului ) si tinem ochii inchisi ( mai cu seama cei ai sufletului ) nu inseamna ca e intuneric . Inseamna ca nemintim pentru confort si …..prosperitate . Si inca multe alte josnicii si mirsavii generatoare de miscari browniene la nivelul viscerelor .Omenirea a ajuns , din pacate , sa foloseasca creierul numai pentru a directiona diverse catre orificiile exterioare ale corpului . Ma iertati va rog pentru sinceritate .

    • Va multumesc pentru semnalare, domnule profesor, nu stiam ca Brian Greene a scos o noua carte. Am comandat-o si astept cu nerabdare sa ma infrupt din ea, ca si din orice scriu si spun Brian Greene si altii ca el, slava Domnului cu internetul asta! Daca mi se-aseaza astrele o sa vreau sa vin si la World Science Festival.

    • la modul general, eu as descrie entropia astfel:
      intr-o prima transformare a caldurii, Q1+wr1=L1, L1=lucru mecanic sau orice alta forma de energie, iar Q1=caldura;
      repetand procesul, presupunand ca L1 s-ar retransforma integral in Q2, vom avea:
      Q2+wr1+wr2=L2
      intrebare pentru public:
      Cine este wr=wr1+wr2+….. , care creste necontenit si de ce ?

      • D-le, intelegeti odata ca, in contextul din articolul asta, entropia=variatie_caldura/T. Nimic altceva, nu mai ametiti lumea cu abureli.
        Pedagogu’ de la internat😀

        • la mine mai sus apare, intr-adevar, o variatie de caldura;
          dar dvs. la care variatie_caldura si care temperatura T va referiti ?
          de ex., ati putea sa aplicati formula in exemplul dat de dl. profesor cu dinamita ?

          • D-le, explicatia este asta: atunci cand explodeaza dinamita, o parte din energia exploziei se transforma in energia cinetica a glontului, iar o alta parte se transforma in caldura. Cu cat caldura este mai mare, cu atat glintul e mai lenes (adica “exergia” este mai mica). Cum vedeti, entropia scade “exergia”.
            Un pistol electric (sau un arc cu sageti) este intrinsec (pt. Harald) mai eficient decat un pistol cu praf de pusca pentru ca poate functiona cu minima (teoretic zero) degajare de caldura. Acum puteti usor extinde analiza comparand motorul cu explozie si cel electric.
            E si internatul bun la ceva, nu-i asa?🤓
            E elitist ceva aici, d-le @tiganu?🧐

            • cum de pilda, corabiile cu panze is mai eficiente decat vapoarele moderne, nu-i asa ?
              iar culmea eficientei e cand stai intins in iarba si astepti sa-ti cada in gura para malaiata;
              apropo, internetul zice pe undeva despre natura electromagnetica a caldurii ?

            • mea culpa cu para malaiata, uitasem ca gravitatia genereaza caldura; zic sa ramanem la corabiile cu panze

            • @Prototipescu, da. Căldură se transfera și prin radiație (infraroșie). Are și o componentă electromagnetica.
              Eu as defini căldura că fiind efectul radiației infraroșii și/ sau al convecției de entropie.

  24. Off Topic, precum mai spune Domnul profesor.
    Acum vre-o 15 ani, stateam la vorba cu un fost ofiter yugoslav. Cica dupa ce a cazut cortina de fier, vestul si-a pierdut dusmanul . Natura umana, din vechime, are nevoie de „ceva” cu care sa se lupte. Si ute ca a aparut Greta et co.
    De curand porcul de Putin
    Hai ca avem pentru ce ne lupta, in sfarsit!

    • Cred ca problema nu e externa, Putin sau asa. Daca Europa si-ar fi vazut de securitatea energetica in ultimii 20 de ani nici 10 Putini nu puteau sa ne faca ce ne face el acum. Noi sintem cei care ne-am expus si ne-am fragilizat sistemul energetic in toata Europa iar el n-a facut decit sa ne aplice un croseu in ficat. (Boxerii spun ca ala „taie gazul”, adica lovitura te lasa fara putere). Da’ verzeala n-a fost suficienta, colac peste pupaza o birocratie si facut de lucru si a inventat si aruncatul cu bani din elicopter (banii fara vreo noima fac mult rau, iata inflatia, o simtim cu totii in fiecare zi. Acum 3 ani era de neconceput sa existe europeni care sa fie in pericol sa faca foamea. La anul nu e deloc exclus. Iar frigul e aproape cert ca va face victime in casele europene daca iarna ce vine e mai aspra). Banii astia inventati ne-au adus inflatia (nu, nu Covidul, economia UE a trecut surprinzator de bine prin covidenie, mai bine decit s-a asteptat toata lumea). La americani e similar, au si-aia niste panarame conducatoare de te iei cu miinile de cap. Doar ca la ei exista un alt tip de democratie si daca nu le iese ii mai si impusca pe cite unii, chestie pe care in Europa nu o stim.
      Abia peste astea a venit explozia de preturi la energie in toata lumea – in opinia mea aici rolul lui Putin e minor, e posibil sa gresesc – dar raul era deja facut.

      Iar cei care au propus si impus toate astea au inca nerusinarea sa apara in public si sa declare ca vor plafona preturile de achizitie de gaze de la rusi? (Cum, mai precis? Putin vinde bine mersi tarilor Brics, o fi Coana Evropa client bun dar el are cui vinde! Am mai scris-o aici: intr-o Europa condusa de oameni normali la cap si care inteleg industrie si energie, Putin ar sta la colt de masa si ar semna ce i se pune in fata!).
      Bruxelles-ului i se pare cumva ca „umplerea” depozitelor europene de gaze ne trece iarna daca-i putin mai grea decit cealalta? Nope, nu ajung. Nu ajung nici adaugind importurile disperate de la US. Toata soricimea UE continua sa dea asigurari ca stie ce face. Habar n-are.

      Exista insa si o alta posibilitate, cea a banuielilor expuse si argumentate plauzibil de dl Harald. Adica treaba e facuta dinadins. Daca asa ceva se confirma atunci pe la UE trebuie dat cu raticid si daca nu merge, cu dinamita: daca mai vrem sa existe o Europa Unita, si vrem!, atunci institutiile celei de azi trebuie complet reformate! Pina atunci Madam Tralalayen poate sa se abtina in a se ratoi ca o precupeata la noua Prim Ministreasa britanica.

        • Robert, Putin trebuie invins, asta nu se discuta.
          Necazul e ca Europa a lucrat cu sirg 20 de ani la slabirea pozitiei strategice proprii in relatie cu unul dintre principalii ei furnizori de materii prime, Rusia. Ne-am trezit dependenti de ea ca niste drogati in sevraj cind dealerul ne-a dat o palma. Rusia trebuia sa ne fie cel mult un furnizor, iata insa ca i s-a permis sa-si ia nasul la purtare si o face.
          Ii luam la bataie? Da, prin proxi-ul ucrainean dar nu ne strofocam prea tare, cica sa nu-i suparam. Pai Europa trebuia sa fie o putere, nu o sucursala mai saraca a Nemtiei condusa de tovarasii de la CAP-ul bruxellez.
          De ce trebuie sa fie o putere? Europa nu isi mai poate permite multa vreme sa nu fie o putere, daca n-o face, in 300 de ani devine un Muzeu al Crestinismului.

          • Domnule, cum mai spuneam pe alt site. Bunica mea rusoaica, nascuta in Lviv. Citea Gogol, Turgenev, Dostoyevsky etc in original.
            A votat cu porcul de Iliescu.
            N-am putut face nimic, eu si frate-miu, taica-miu etc.
            Rusii sunt incremeniti in proiect, mancurtizati.
            In mod sigur, Putin trebuie invins, nu e alta sansa pentru europa civilizata

      • Inca ceva: economia europeana, cea reala nu cea povestita de „alesi” si de analistii lu’ peste cumpara carbuni in draci si pe fondul penuriei reale de gaze preturile carbunilor s-au dus iar la ceruri. Piata e inundata de cereri de carbuni – contracte de peste 1 milion de tone pe an fiecare – cu livrare de la Gijon (yep, Spania cea calda) si pina la Hamburg si, culmea culmilor, la Szczecin. Polonia, tara mare producatoare de carbuni si a carei productie de energie se face 80% din carbuni cauta carbuni de import! (Nu treceti peste „micutul” fapt ca e si tara de tranzit pentru importul de carbuni rusesti spre Germania, chestie impusa de logistica. Despre importurile astea se tace intelept si european, nu-i asa Nemtia?).
        Ei bine, saptamina trecuta Guvernul polonez a cerut populatiei sa economiseasca carbuni si ca urmare au fost cozi uriase la comerciantii si distribuitorii de carbuni din orase. Guvernul polonez a fost nevoit sa se alinieze la politicile Tralalayste si uite ce-a iesit, Polonia sa intre in criza de carbuni si sa caute sa importe carbuni de pe unde-o gasi, cauta inclusiv pe partea ailalta a lumii, in Indonezia! Asa ceva n-ar trebui sa existe, piata insa nu minte, polonezii n-au incotro, au fost si sint constrinsi de politicile verzi ale Europei sa nu exploateze o buna parte din carbunii proprii ci sa-i importe de unde-or putea. Nu vor? Pai atunci sint iliberali si mai inventam noi la nevoie niste cuvinte ca nu ne doare gura.

        • Rusia a incasat de la inceputul conflictului din Ucraina 158 Miliarde de euro cu vanzarea de gaz, petrol si carbune, 85 Miliarde de la UE si ca. 35 miliarde de la China, restul de la altii, conflictul costand pana acum ca. 100 miliarde de euro.
          Sunt cifre date de Centre for Research on Energy and Clean Air din Finlanda.
          Despre ce vorbim ?

          • Va spun eu despre ce vorbim: importurile alea in Europa s-ar fi facut oricum, economia europeana nu poate functiona fara ele. Problema e ca am platit si platim pe ele cit nu fac. Adica l-am umplut si-l umplem de bani, asta in timp ce China a cumparat si cumpara la preturi heavy discount. Si India.
            Si cum competitivitatea economica scade cu cresterea pretului energiei cam asta e, pe tabla globala de Go am mai pierdut niste teritorii. Refuz sa cred ca nu s-a gindit cineva la vulnerabilitatile astea, in special la cea data de dependenta de un singur furnizor, doar n-or fi parazitate de verzituri toate creierele europene.

            • Ba da, Europa este parazitata de verzituri cum bine spuneti.
              Am impresia ca „cineva” dorste sa reduca Europa prin deindustrializare la „Disneyland” pentru restul lumii, castele avem destule !!!

    • …dupa ce a cazut cortina de fier, vestul si-a pierdut dusmanul . Natura umana, din vechime, are nevoie de „ceva” cu care sa se lupte

      După dispariția Uniunii Sovietice și terminarea Războiului Rece, popoarele din vest s-au trezit fără dușmanul extern împotriva căruia să-și focalizeze energiile negative. Implozia comunismului a măgulit orgolii, pe de o parte, dar a creat și un gol neliniștitor, pe de altă parte: Fiind singurul câștigător într-un conflict, însemna să concentrezi asupră-ți toate acele critici care ar fi putut să se îndrepte asupra altora.
      S-a ajuns astfel la o situație inedită, greu de imaginat: Dați-ne dușmanul înapoi !

      (Pascal Bruckner, 2012, The Fanaticism of the Apocalypse Save the Earth, Punish Human Beings, Polity, p. 9.).

  25. Din pacate „imparatul este gol” – „Les Californiens ont été sommés de ne pas charger leurs voitures électriques mercredi, afin de ne pas accabler davantage un réseau d’électricité vieillissant, mis sous tension par une redoutable vague de chaleur. La semaine dernière, l’Etat avait annoncé bannir la vente de voitures neuves à essence à partir de 2035. Des températures atteignant 44 degrés étaient attendues dans la banlieue de Los Angeles, au moment où un dôme de chaleur surplombe l’Ouest américain.”

  26. Testele pentru vitamina D afectează clima, de aceea trebuie reduse

    Ultimul „inamic” al climei terestre, producând emisii de CO2, sunt testele medicale pentru depistarea deficienței de vitamina D.

    Pe 30 august 2022, un grup de oameni de știință de la University of Sydney au publicat articolul Health, financial and environmental impacts of unnecessary vitamin D testing: a triple bottom line assessment adapted for healthcare în British Medical Journal.

    Cercetătorii susțin că în 2020 testele inutile de vitamina D în Australia au costat sistemul de sănătate peste 87 de milioane de dolari (AUD) și au avut o amprentă de carbon de 28 tone până la 42 tone de emisii echivalente de dioxid de carbon (kg CO2e).

    Amprenta de carbon a testelor de vitamina D a fost calculată pe baza emisiilor încorporate în echipamentele de recoltare a sângelui, cum ar fi acele, seringile și tuburile de sticlă. Acestea trebuie să fie fabricate, distribuite și eliminate, toate acestea generând emisii de carbon.

    Reducerea testelor inutile de vitamina D ar putea contribui la scăderea amprentei de carbon a asistenței medicale din țară.

    Nu contest calculele făcute de savanții australieni. Aș vrea doar să propun un mic exemplu pentru comparație.

    Dacă testele inutile pentru vitamina D au produs în medie 35 tone de CO2, un singur zbor dus de la Perth la Londra, cu un avion având 200 pasageri la bord, produce peste 600 tone de CO2.

    Ce facem cu avioanele, le interzicem și pe ele pentru a reduce emisiile?

    Se pare că, urmând logica Revoluției Industriale à rebours, va trebui să să întoarcem în zorii civilizației și să navigăm din Australia către Marea Britanie cu vasele cu pânze ale căpitanului James Cook.

    • Daca doriti sa va enervati…

      Marius Tucă Show INVITAT Florinela Georgescu: „Stilul nostru de viață poate fi afectat de climă”.

      https://youtu.be/w8v1dvYGLok

      Streamed live on Aug 31, 2022 Invitatul zilei este Florinela Georgescu – director executiv Administrația Națională de Meteorologie.

      [Bine, doi oameni ai Sistemului, unul interpretind un rol de jurnalist, celalalt un rol de om de stiinta. Nu poti avea asteptari. Te uiti la ei doar daca vrei sa te enervezi.]

      Eu am rezistat primele 2-3 minute, apoi am ciupit cite 10-15 secunde din loc in loc, pina spre capat. Inca un minut pierdut din viata. Noroc cu comentariile. Zice unul: „Florinela Georgescu, o Viorica Dancila a meteorogiei Romanesti!”. :)

      Yup! E vremea dăncilelor, fara nici o discutie (dupa inenarabila Ursula von der Leyen, acum Liz Truss). Si cica nu am fi protocronisti.

      Daca doriti sa rideti, una tare, da’ tare de tot, din America. Absolut geniala:

      A MAGA Infiltrator Speaks About the Extremism He Encountered Within the Movement

    • > While the footprint of this example is relatively small, the potential to realise environmental cobenefits by reducing low-value care more broadly is significant.

      Nu-mi place deloc cum au formulat ei concluzia, in sensul ca banii cheltuiti si timpul irosit al pacientilor mi se par mai importante, dar cuvantul cheie aici cred ca e „low-value”.

      In exemplul dvs., daca avionul respectiv duce 200 de pasageri si fiecare e dispus sa plateasca pentru captarea a 3 tone de CO2, inseamna ca zborul respectiv este „high-value”.

      Dar daca nu se gasesc 200 de oameni dispusi sa zboare cu avionul respectiv decat daca biletul este subventionat de altii (adica de guvernele care investesc in captura de carbon din taxe), atunci inseamna ca zborul este „low-value” si avionul+combustibilul pot fi redirectionate catre alta ruta, mai productiva.

      • PS: Qantas spune (via Google Flights) ca un pasager al unui zbor direct Perth-Londra cu cele mai noi avioane ale lor produce doar 836kg CO2, nu 3 tone.

          • NB. articolul de la Statista e despre „return flights”. In comentariul dvs. vorbeati de „un singur zbor dus”, care ar fi deci 1.576kg. Cum este vorba de o medie, incluzand si avioane mai vechi, raman deschis la posibilitatea ca ambele numere sa fie corecte.

            Dar pana la urma nu conteaza valoarea exacta, important ar fi era ca pasagerii sa simta pe propria piele emisiile de CO2, sa nu se poata minti singuri optimizand pentru 10g de CO2 intr-un loc si emitand 1 tona altundeva. „Carbon offsetting”-ul practicat acum nu pare sa aiba vreun efect, nu stiu daca din cauza ca e optional sau din cauza ca e prea ieftin ca sa mai ramana ceva bani dupa costurile de marketing.

            • Dați-mi voie să mă îndoiesc de buna dvs. credință și să opresc aici dialogul: mai întâi ați venit cu o cifră mult mai mică decât cea consemnată de mine. Apoi, după ce v-am indicat cifra pe care am folosit-o în comentgariul meu, vă faceți a nu înțelege că return flight= depart flight, deci emisiile de CO2 sunt practic identice indiferent de direcția zborului.

              Dacă o companie aeriană nu plătește la timp certificatele verzi pentru emisiile de carbon per pasager, se trezește cu conturile blocate. Azi am urmărit puțin scandalul BlueAir din România și nu vred că practicarea carbon-offsetting-ului este chiar opțională.

            • Dle. profesor, e dreptul dvs. sa opriti discutia in orice moment, dar sper sa cititi totusi mesajul acesta.

              V-am spus de la bun inceput ca am luat emisiile CO2 de pe Google Flights, dar ati sarit direct la concluzia ca v-am mintit in loc sa verificati. Intrati va rog pe linkul acesta si vedeti ce emisii sunt raportate pentru zborul direct al Qantas:

              https://www.google.com/travel/flights/search?tfs=CBwQAhooagwIAxIIL20vMDYycWcSCjIwMjItMTAtMTlyDAgDEggvbS8wNGpwbHABggELCP___________wFAAUgBmAEC

              > vă faceți a nu înțelege că return flight= depart flight

              Semnul „=” chiar nu isi are locul acolo.

              In primul rand, nu am gasit nici o definitie pentru „depart flight” online. Poate va gandeati la „outbound flight” vs. „inbound flight”?

              Iar „return flight” are doua sensuri:

              https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/return-flight

              Sensul al doilea este de zbor dus-intors, si este singurul care se potriveste in fraza „Carbon footprint per passenger of return flights *from London*, by destination”.

              > Dacă o companie aeriană nu plătește la timp certificatele verzi pentru emisiile de carbon per pasager, se trezește cu conturile blocate. Azi am urmărit puțin scandalul BlueAir din România și nu vred că practicarea carbon-offsetting-ului este chiar opțională.

              Sunt doua diferente majore intre certificatele verzi si carbon offset-ul de care vorbeam eu:

              1. Costul carbon offset-ului e vizibil pasagerilor, costul certificatelor verzi e ascuns. Mai mult, nici macar compania aeriana nu stie exact cat o vor costa certificatele verzi pentru zborul meu in momentul in care fac rezervarea.

              2. Certificatele verzi sunt obligatorii, carbon offset-ul nu, pentru ca e doar o gaselnita de marketing a companiilor aeriene:

              https://www.iata.org/en/programs/environment/carbon-offset/
              https://www.qantas.com/au/en/qantas-group/acting-responsibly/our-planet/carbon-offsetting.html

            • Se pare că există mai mulți algoritmi de calcul al emisiilor.

              Calculele făcute de companiile însele tind să fie mai scăzute din motive evidente (taxe de plătit mai mici). Această explicație se potrivește site-ului pe care l-ați utilizat dvs.

              Dacă, de exemplu, căutați răspunsul pe alte situ-uri, independente de companiile aeriene, lucrurile se schimbă radical:

              Site-ul pe care l-ați folosit indică un interval de emisii între 0,8 -1,1 tone CO2 per pasager.

              Pe site-ul https://co2.myclimate.org/en/portfolios?calculation_id=5083529
              puteți găsi o cifră mai mare de două ori: 2,5 tone CO2/pasager/per zborul dus.

              O cifră asemănătoare – 2,6 tone – este calculată de site-ul https://flightemissionscalculator.com/

            • Multumesc, am mai invatat ceva azi! Sursa folosita de flightemissionscalculator.com pare sa fie

              https://www.gov.uk/government/publications/greenhouse-gas-reporting-conversion-factors-2020

              Cea mai mare parte din diferenta pare sa fie din faptul ca ei iau in considerare toate efectele zborului si le transforma in cantitatea echivalenta de CO2:

              Varianta de baza, international economy => 0.07292 kg CO2/km x 14.500 km => 1057 kg CO2 total
              Adunand efectul CH4, N2O si H2O => 0.139245 kg CO2e/km => 2015 kg CO2e
              Trecand de la economy la average => 0.18181 kg CO2e/km => 2639 kg CO2e

              Bineinteles, eu am ales zborul Qantas tocmai pentru ca m-a impresionat diferenta fata de celelalte, si cred ca o taxa consistenta+publicizata pe CO2 emis ar „ajuta” calatorii sa aleaga zborul cu 20% mai putine emisii.

  27. Am toata recunostinta pentru domnul Cranganu si pentru faptul ca un intelectual precum dansul isi inalta vocea pentru a spune adevarul in societate, pentru ca denunta si combate minciunile si manipularile unor lideri sau guverne. Este in primul rand un gest etic, moral prin care sunt evientiate derapajele politicienilor si „expertilor” climatici. Prin aceste articole sunt trase semnale de alarma catre noi toti si suntem astfel avertizati de aparitia unui curent de tip „eco-marxist”, asa cum il numea cineva mai sus. Se vorbeste in Germania chiar de o „politie climatica” ce ar putea controla cat si cum consumam. Oamenii sunt ingrijorati de mesajele politice privind energia, rationalizarile de gaze, reducerea la maximum a consumului de energie sau mesaje ale unor politicieni care afirma ca oamenii ar trebui sa sufere si sa vada cum e sa platesti facturi de sute de euro lunar. Astfel de gesturi aduc aminte de totalitarism, de comunism.

  28. Mda.
    Trebuia sa apara si cloșca pseudo marxiste cu coloniale.

    Nu contest exploatarea colonială
    I.sa nu colonialismul a produs rămânerea în urma a fostelor colonii , ci viceversa.
    Colonialismul a adus niste venituri care au putut fi investite în dezvoltarea industrial …Însă…e un însă.

    În primul rând mare parte din capitalul cerut de industrializare a fozt obtinut din comertul cu India. Englezii plăteau cu aur diversele ‘coloniale si mai ales panza de bumbac. Imprimerile de bumbac erau scump plătite de frantuzoice bogate.Atat de scump încât Gilbert a vrut sa interzică importul lor! A vrut dar nu si putut.

    Alta… Căutați cartea lui Stanley de spre
    Expedifiileille sale în Africa.. cati hamali a trebuit să angajeze ca sa care marfa:mărgele. Panseuri, sârmă de aramă…..toate servind ca moneda de schimb
    Acesta era nivelul.zonei.
    Normal ca zona a devenit colonie engleză.

    Dar nu.si Japonia

    .

  29. Cateva comentarii asupra fondul istoric si economic la vremea respectiva – secolul 18 dar si recent 2008, … plus altele
    Scotia a dat faliment la inceputul secolului 18. Urmarea a fost uniunea cu Anglia.
    Rezultatul economic a fost si este inca fantastic.
    Scotienii aveau si o parte din New York.
    Poate cineva sa isi imagineze un Wall Street scotian?
    Rog ca hlizelile sa inceteze! :)
    In 2008 bancile scotiene si irlandeze (inclusiv in republica Irlanda) au trebuit sa fie partial nationailzate cu banii UK si NU cu banii UE.
    Cel mai faimos caz a fost cu Fred the Shred (Royal Bank of Scotland) care se intinsese mai mult decat plapuma cu Abn Amro in Olanda.
    Cat priveste anul 1776, conjunctura a fost una de incetineala de reforma politica cu taxare-fara-reprezentare in parlamentul britanic.
    Franta a sustinut razvratitii americani impotriva Angliei.
    La scurt timp dupa asta US a intrat in conflict cu Franta – a se vedea https://en.wikipedia.org/wiki/Quasi-War
    Salt in timp – aceeasi Franta cu de Gaulle in frunte i-a facut zile fripte lui Churchill si americanilor cu coloniile lor din Africa in timpul WWII.
    Filmul Casablanca este doar o poveste romantata cu actori fenomenali si cu fondul sonor al mult iubitului Louis Armstrong.
    Francezii au fost duplicitari si nu se putea pune baza pe ei in lupta impotriva nazistilor.
    Am onoarea de a avea un coleg dintr-o familie engleza faimoasa care au fost dintre primii emigranti (religiosi) in Lumea Noua.
    Revenind la ultimele decenii ale seolului 18, in paralel in Europa continentala am avut salbaticia/dezumanizarea revolutiei franceze dusa pe noi abisuri morale odata cu revolutia bolsevica un secol+ mai tarziu.
    Tot Europa a generat cele doua ideologii-abis-uman – cea bolsevica si cea nazista.
    Founding Fathers erau si stapani de sclavi – a se vedea https://www.smithsonianmag.com/history/founding-fathers-and-slaveholders-72262393/
    Asta nu a impiedicat nordul mai dezvoltat economic si mai putin rasist sa declanseze razboiul civil dintre Nord si Sud cateva decenii mai tarziu dupa declaratia de independenta.

    Nu neg statisticile prezentate de domnul Profesor.
    Dar nu pot sa nu vad si consumerismul pe baza fortei de munca ieftine din Asia.
    Un fost coleg de liceu care a lucrat la Babcock imi spunea de acum 20 de ani de ritmul accelerat al noilor unitati de producere de energie pe baza de carbune importat din Australia. Ca si India de altfel.
    De circa 10+ ani noua gaselnita cu Bitcoin a facut ca energia sa fie consumata intr-un mod stupid pentru generarea cryptomonedelor Bitcoin pe baza de proof-of-work si doar mai tarziu a inceput tranzitia la proof-of-stake cu Ethereum care nu necesita un consum mare de energie.
    Data centers in emisfera nordica cu racire naturala de la aerul ambiental au fost folosite pentru minarea de Bitcoin.

    • Esti allover the place. Sorry
      Hai ca sa fiu ca tine:
      Cica niste cronicari
      Duceau lipsa de shalvari
      Si-au rugat pe Rapaport
      Sa le dea un pasaport

      I-ti place?

      Autorul e din Moldova, de la Moinesti. Tristan Tzara

          • Inteleg, gramatica limbii Romane e grea tare. Hai sa nu ne batem. Atata timp cat ne intelegem unul cu altul, foarte bine. Normal, intre anumite limite.
            @John, Shalom si dvs.
            Hai sa bem niste apa de iaz cu licar de luna. Cineva poate mai romantic?

        • O alta amintire din trecut:
          Reteta pentru bautura vrajita

          (de Eric Linklater)
          “Un Ceas cu Cuc, jumatate Praz,
          De Maimuta o Laba, de Godac un Obraz,
          Matraguna noptateca (Acu’ sare presara !)
          O Mustata de Tigru, Doi Bobi de Secara,
          Un Mormoloc si un Rechin ghimpos,
          Ceva Alb si ceva Negricios –
          Pui in Oala sa se-ncinga
          (Sufli-n Foc sa nu se Stinga !)
          Pui in Oala, lasi sa Fiarba
          In cel mai gras Ulei de Iarba.
          O pana de Pasare ce zboara Arar,
          Un Trandafir si-o Ridiche si-un Lastar amar,
          De Vipera o Limba, de Naparca o Fiere,
          O Masea de Balaur unsa cu Miere,
          Trei Peri Negri dintr-o coada de Taur,
          Un Vrabioi, un Paianjen si-o Radacina de Laur-
          Pui in Oala sa se-ncinga
          (Sufli-n Foc sa nu se Stinga !)
          Pui in Oala, lasi sa Fiarba
          In cel mai gras Ulei de Iarba.
          Un Ou de Soparla, Sange de Guzgan,
          O Ureche cheala de Motan de un an,
          Un Creier de Dihor si-un Ochi de Paun,
          O Mana de Urzici si-un Gargaun,
          Apa de Iaz cu licar de Luna,
          Fulg de Zapada si Bruma de Pruna –
          Pui in Oala sa se-ncinga
          (Sufli-n Foc sa nu se Stinga !)
          Pui in Oala, lasi sa Fiarba
          In cel mai gras Ulei de Iarba.”

          Sper sa apreciati…pozitiv 😊

      • Cand vad „i-ti” in loc de „iti” si „i-mi” in loc de „imi” si sunt comparat cu coreligionarul meu Tristan Tzara cu al sau dadaism ma topesc de placere. :))
        Multumesc domnule Profesor pentru referinta la fabula. Nu o stiam.
        Daca ar fi sa judecam in teremeni de analiza tehnica pentru stocuri cu indicatori precum moving average pe perioade mai lungi, Bollinger.
        As paria ca in momentul asta nu ne mai aflam la partea sus peste MA si la canale Bollinger ci la cea de jos.

  30. Ironie? Minerii de la o mină de cărbuni din Virginia de Vest împing o mașină electrică rămasă fără curent

    De multe ori se spune că o fotografie valorează mai mult decât 1.000 de cuvinte. Cei cinci mineri din fotografie au sărit în ajutorul unor turiști al căror vehicul electric a rămas în pană și l-au împins către mina unde se găsea o priză elecgtrică.

    https://www.foxbusiness.com/technology/west-virginia-coal-miners-help-tourists-push-dead-electric-car

    • Americanii astia… Se vede ca nu au facut serviciul militar obligatoriu in Romania.

      Daca se intimpla sa fie pe-acolo un tablagiu din armata romana, il trimitea pe unul dintre minerii aia sa aduca o galeata de curent si se rezolva.

      • Mai făceau tablagii din astea. Dar cu cei mai prosti.
        Se cheamă umor cazon… mai de curând zis „al absurdului”.

    • Cu o canistra de benzina se rezolva problema untr-un fel sau altul, ori pornea motorul ori ii dadea foc masinii electrice !!!

  31. Singura forma de energie cu adevarat abundenta este cea sub-atomica. De aceea din celebra formula a lui Einstein care postuleaza ca E=mc^2 se deduce faptul ca energia se poate transforma in materie si invers ca materia se poate transforma in energie. Sau, daca vreti, energia si materia sunt unul si acelasi lucru. Sau, materia este doar o forma de energie „stocata”.
    Mergand mai departe, combustibilii fosili, eolienele, panourile fotovoltaice etc. sunt defapt doar forme de captare a energiei oarecum primitive. La baza toate lucreaza cu energia rezultata in urma fuziunii atomilor din cadrul stelelor (unde materia se transforma in energie + noua forma de materie).
    Combustibilii fosili (sau organici) sunt doar niste legaturi chimice facute intre niste atomi de catre niste organisme care au fost candva vii. Eolienele, hidrocentralele, fotovoltaicele sunt doar rezultat al caldurii degajate de catre soare.
    Singura forma sustenabila de energie este cea subatomica (fuziunea).

    • @narci – da, domnu’ activist, nu te treceau în pontaj pe ziua de astăzi, dacă nu veneai și cu aiureli despre fuziunea nucleară. De peste 80 de ani se desfășoară cercetări în domeniu, dar încă n-a reușit nimeni să obțină un bilanț energetic pozitiv.

      ”Singura formă sustenabilă” de eco-marxism ar fi să nu primești niciun fel de energie, nici tu, nici tovarășii tăi, decât atunci când o să fiți capabili să o obțineți din fuziune nucleară. În maximum o săptămână v-ați declara cu toții toate veniturile, toate sursele de finanțare la care aveți acces și toate instrucțiunile pe care le primiți înainte de a fi trimiși să postați pe forumuri.

  32. S-ar putea să mă înșel, dar să măsori bunăstarea unui popor prin consumul de energie e ca și cum ai măsura frumusețea femeilor prin cantitatea de ojă și pomadă folosită. Din nefericire, o paradigmă a noastră, a oamenilor e să cuantificăm bunăstarea prin: consum de săpun, de curent, de banane, consum de servicii, consum de ulei, de benzină, de internet, consum, consum, consum. (Sigur există o relație între consum și bunăstare, spre exemplu consum de servicii medicale). Premizele sunt delicate de aceea Turkmenistanul, Rusia, Kuweitul si Trinidad si Tobago desi consuma multa energie sunt tari tare departe de bunăstare .Pentru că trebuie să definim prima dată conceptul de bunăstare. Casă de 3500sq feet cu garaj si piscină incalzita, 3 mașini, RV, școală privată, cabană, cal la copii, pian, balet, masaj, chiropractor, două vacanțe pe an la tropice…așa e, noi zicem că asta e bunăstarea. Aă fi vrut să văd unde stă scandinavia la consumul de energie, țările mediteraneene, Bhutanul…Posesiunea de bunuri nu e bogăție.

    • să măsori bunăstarea unui popor prin consumul de energie e ca și cum ai măsura frumusețea femeilor prin cantitatea de ojă și pomadă folosită.

      Cu o mențiune importantă: oja și pomadele folosite sunt predominant produse din petrol 😀

      Pe de altă parte, există și populații pentru care bunăstarea se măsoară prin numărul de banane pe care le pot culege zilnic de prin copaci, cu consum minim de energie. Dumneavoastră ce criteriu propuneți, acceptabil de majoritatea populațiilor și documentat corespunzător, pentru măsurarea bunăstării?

      Dacă, de exemplu, ați dori să luați ca exemplu populația băștinașă din Vanuatu – insula din Pacificul de Sud despre care activiștii climatici pretind că va fi inundată curând – va trebui să inventați un criteriu special de evaluare cantitativă a bunăstării. De ce? Pentru că, potrivit unei autoare românce (Hanna Bota) care a vizitat insula și s-a documentat la fața locului și apoi a publicat romanul Ultimul canibal

      …băștinașii izolați din Vanuatu aveau un grad de evoluție diferit de cel al omului occidental. Părea că neocortexul încă nu avea capacitatea unor procese complexe și de finețe; gândeau în categorii diferite, de exemplu nu se raportau la timpul lung deloc (nu-și cunoșteau vârsta, nici data nașterii), trăiau fără să proiecteze viitorul, nici atât cât să-și adune provizii, să caute metode de conservare a produselor prin sărare sau afumare, prin îngropare, deshidratare etc.; nu practicau nicio altfel de metodă, deoarece nu gândeau în perspectivă.

      Mediul fiind destul de generos, nu erau constrânși să evolueze, era suficient cât primeau de la natură, fără alte eforturi. Păreau ca niște preadolescenți de 12 ani care vorbesc mult, se bucură, se ceartă, trăiesc momentul fără mari responsabilități.

      • De parca ar fi vorba doar de bastinasii din Vanuatu sau despre cine stie ce alti bastinasi din lumea larga .Unii nu trec de 12 ani ,ca si cantitate de cunostinte inmagazinate, peste tot in lume .Nu trebuie sa ii cautam musai calare pe baoabi .Mai tineti minte ursul cel alb aflat in cusca si care parcurgea ,cu exactitate, aceiasi pasi ,zi de zi ? Tot asa si unii dintre noi oamenii ,de buna credinta fiind, parcurg aceiasi pasi tirindu-se in genunchi pe la colturile manastirilor sau poate a-ti abservat cum unii dintre bunii si vechii nostri (vostri ) prieteni , de fiecsce data ,cind ne intilnim cu ei , vor spune exact acelasi lucruri, aceleasi poante sau glume si vor tine mereu aceiasi prelegere atasata unui subiect mereu si el acelasi . Asadar excursia din Vanuatu se suspenda . Toate sunt cu mult mai aproape decit ne imaginam ne trebuie doar o oglinda .

      • ”există și populații pentru care bunăstarea se măsoară prin numărul de banane pe care le pot culege zilnic de prin copaci, cu consum minim de energie.”

        De la nucile de cocos a ieșit cel mai recent scandal: se pare că un om poate culege cam 70 de nuci pe zi, dar unii proprietari de plantații din Thailanda au antrenat maimuțe, care pot culege până la 1.000 de nuci de cocos pe zi. Activiștii pentru drepturile animalelor au protestat imediat împotriva exploatării, iar unul dintre proprietari a explicat sincer:
        – Eu le-aș da și bani, dar își cumpără țigări de toți! 😂

        • P.S. în multe zone din Thailanda, maimuțele sunt o adevărată calamitate: umblă prin orașe în grupuri de sute de exemplare, fură de prin magazine tot ce prind, bandele rivale se iau la bătaie între ele în mijlocul străzii etc.

          Pe la minutul 1:50 un locuitor din zonă explică și problema cu energia:

          https://www.youtube.com/watch?v=JG4RxhGcSzk

            • Da, va trebui sa utilizam lumanari la iarna; asta in Europa. Cred ca trebuie sa stim cum sa le stingem in siguranta. Jonatan Swift a venit cu reteta de mai jos:

              There are several ways of putting out candles, and you ought to be instructed in them all. You may run the candle end against the wainscot, which puts the snuff out immediately; you may lay it on the ground, and tread the snuff out with your foot; you may hold it upside down, until it is choked with its own grease, or cram it into the socket of the candlestick; you may whirl it round in your hand till it goes out; you may spit on your finger and thumb, and pinch the snuff till it goes out. The cook may run the candle’s nose into the meal-tub, or the groom into a vessel of oats, or a lock of hay, or a heap of litter; the housemaid may put out her candle by running against the looking-glass, which nothing cleans so well as candle-snuff; but the quickest and best of all methods is to blow it out with your breath, which leaves the candle clear, and readier to be lighted.

            • Am recitit pasajul din Swift. Din pacate a fost „retusat”.
              Mai era un paragraf apropos de olita de noapte. Foarte buna la stins lumanarea.
              Exista o traducere frumoasa in romaneste dar n-am putut-o gasi.

      • Nu știu de Hanna Bota nimic, deși din citat…hmm oare să aibă neocortexul imatur…e cam ciudat sa zici asta…dacă ar fi fost un articol din Neuroscience poate ca ar fi mers.
        Apoi știu din ce se face oja fiindcă lucrez în Albianul Albertan de prea mult timp.
        Dar sunt sigur că calibrarea bunăstării unui popor se poate face pe alte baze: happiness index, satisfacția vieții de familie, profesionale, utilizabilitatea în societate (voluntariat, facerea de bine aproapelui). Pâna la urmă „viața buna si cu folos” predicata in Noul Testament daca vreți-nu tin sa fac o suceala religioasa dar asta poate fi pentru milioane o masurabila a fericirii. Cum ar fi oare să putem calibra satisfacția individuală prin alegerile care nu nenorocesc mediul înconjurator spre exemplu. Am cunoscut sute de oameni care sunt foarte fericiți, trăiesc în case minuscule, cumpăra puțin, consuma aproape nimic, fac numai bine. Știu insă mii de lucrători de pe rig care bagă la jep 300k pe an, și sunt cei mai nefericiți, rigizi, needucați, acri și violenți oameni. Dar ei consumă din gros, și de aceea sunt plăcuți de economie căci economia trebuie să crească veșnic. Și de aceea economia si-a reglat ceasul fericirii pe consum. Mai mult, fluturarea pe sub nasul omenirii a conceptului ca fericirea sta in case, vile si masini (augmentata de media), ii face pe tot mai multi sa fie nefericiți pentru ca au prea puțin. Si asta e foarte grav, caci nu putem 7.4 miliarde de oameni sa traim ca Leo diCaprio. Oricum, noi discutam de pe redute diferite și știm ca amândoi ne răcim gura de pomana. Sănătate

        • ”calibrarea bunăstării unui popor se poate face pe alte baze: happiness index (…)”

          E deja răsuflată povestea: în anii trecuți, a postat unul de vreo 30 de ori ”indexul fericirii” pe-aici, cu țările scandinave cap de listă. Asta până s-a demonstrat că Danemarca e pe locul I la consumul de antidepresive. După aceea nu l-a mai postat.

          ”Am cunoscut sute de oameni care sunt foarte fericiți, trăiesc în case minuscule, cumpăra puțin, consuma aproape nimic” (…)

          Oameni cu un pic de rușine n-ai cunoscut?

          Știu insă mii de lucrători de pe rig care bagă la jep 300k pe an, și sunt cei mai nefericiți, rigizi, needucați, acri și violenți oameni.

          Oamenii aceia au un nivel de testosteron la care alții nici nu visează, de asta lucrează pe rig. Ce zici, te descurci măcar o săptămână pe rig? 😎

          • Testosteron îi zice la lipsa educației? Uite eu numai cu un fir de testosteron, tot lucrez pe riguri de 19 ani, trecuți.

            • Sigur lucrezi pe riguri, de asta scrii așa de amabil despre presupușii tăi colegi, care ”bagă la jep 300k pe an”. Lucrezi tu pe riguri exact cum e și @tiberius inginer telecom 😀

              Dacă ai lucra pe riguri, ai ”băga la jep” și tu ”300k pe an” și ți-ai fi făcut vilă cu 3-4 etaje la Certeze, nu ți-ai vorbi de rău presupușii colegi. Hai să vedem, știi de ce la Certeze?

              Partea amuzantă e alta, tu ești tentativa de încarnare a personajului lui @claudius, cel care câștiga bani în ”industria oil&gas”. You’ve made my day! 😀

        • Nu știu de Hanna Bota nimic

          Hanna Bota este doctor în antropologie cu o temă bazată parțial pe cercetările sale din Vanuatu.

          Pentru a o cunoaște mai bine, vă recomand să citiți articolul integral din care am citat în comentariul meu:
          https://romanialiterara.com/2022/09/o-privire-spre-viitor-i/

          Pentru detalii despre cercetările domnieie sale din Vanuatu, click aici:

          https://www.bookaholic.ro/hanna-bota-%E2%80%9Eam-avut-satisfactia-unei-trairi-unice-a-unor-cunoasteri-unice-%E2%80%9C.html

          • Îmi pierd vremea pe Researchgate, pe Google Scholar, pe Mendeley, să văd, să mă luminez…păi Hanna Bota scrie beletristică, n-am găsit 1 articol de știință. Ferească Bunul să fie și cu doctoratul luat pe la Târgoviște sau Petroșani. Păi așa puteam să vă dau eu un citat și mai bun de sprijin din Mihai Tican Rumano că și el tot așa savant gândea, sau din dr. Gabriel Oprea sau chiar Gambetta. Ne cam luați de fraieri; se umple polobocul cu heringi roși!

        • Domnu’, sint fericit cind mi-a iesit ce-am gatit. Sau cind toarce pisica. Sint multumit cind pot sa ajut pe cineva daca aleg sa fac asta. (In locul dv n-as paria pe blindetea preopinentului). Sint extrem de fericit in momentul in care inteleg o teorie stiintifica (e doar un moment „astral” daca doriti sa-i spuneti asa, si momentul ala trece imediat fiind obligatoriu urmat de indoieli, confirmari sau infirmari scl.) si nu-mi vine sa-mi tai venele daca nu pot inteleg o alta. Cel mai probabil e ca pe cele de dinafara preocuparilor mele nu le voi intelege. Sint multumit cind negociez bine un viraj in forta (e unul pe urcarea de Predeal pe care de cind ma stiu il iau prost. Pur si simplu „ma fura” intotdeauna, nu-l inteleg si mi-e ciuda de mor. Sa nu aduc aminte de frustrarile de pe circuite – am umblat pe citeva si deseori poate fi cumplit de frustrant insa la sfirsitul zilei exista clar macar un licar de fericire, uneori si in timpul parcurgerii circuitului, nu prea des din pacate – it’s the nature of the beast). Sint fericit ca am urcat un virf sau am „terminat” o pestera indeosebi daca conditiile au fost dificile. Imi trece repede, nu e totusi mare lucru in comparatie cu alte realizari umane. A fost bine cit am fost acolo dar si mai bine cind am ajuns jos/afara. Urlu (si cint) de fericire pe pirtie cind imi iese un viraj scurt sau in viteza sau o coborire frumoasa.
          Dar: de cind pina cind fericirea inseamna o balta in care te poti scalda cind ai chef? De cind fericirea e ceva obligatoriu si nu ceva ce poate fi eventual atins pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp? Si de ce ar veni ea cu lipsuri materiale? Da, sint cohorte de oameni cu bani care nu doar ca sint nefericiti, nici macar nu stiu sa traiasca, insa inversul nu garanteaza absolut nimic: unul poate fi foarte fericit pascind vaca, un altul poate fi nefericit stind pe miliarde.
          Nimic nu i se cuvine nimanui, pentru orice trebuie muncit, fie acel orice „fericire”. Termenii dv nu sint termeni de discutie sint termeni de propaganda stinginsta.

          • ”un viraj in forta (…) „ma fura” intotdeauna, nu-l inteleg si mi-e ciuda de mor”

            Am întâlnit un viraj în genul ăsta pe undeva pe la Strunga, între Tg.Frumos și Castelul de Apă de la Săbăoani. Nici în ziua de azi nu cred că îl iau cum trebuie, sunt destul de des accidente acolo, dar cred că am înțeles ce se întâmplă: nu are raza de curbură constantă.

            Venind de la Tg.Frumos spre Roman, virajul e la dreapta, dar după intrarea în viraj se strânge din ce în ce mai mult și mulți șoferi descoperă târziu că au intrat prea tare, uneori abia după ce agață mașina de pe contrasens. În sens invers nu e nicio problemă, virajul e la stânga și e din ce mai larg, astfel încât șoferul nu înțelege ce problemă are cel care vine dinspre Tg.Frumos și de-obicei nu-i face loc la timp.

            • Si asta e cu raza variabila/se inchide insa asta e la stinga pe urcare, si e lat, sint 2 benzi pe sens. Am trecut de atitea ori pe-acolo si cu masina si dupa aia inciudat pe GEarth incit ar trebui sa-l visez. Cumva se face ca intotdeauna ma inscriu prost in el. Zau ca mi-e ciuda :))

        • Asa e
          Cortegiul trebuieste ,”formatat”
          În alte zone …aborigeni ce traiesc in epoca de piatra nu prea inteleg cum este cu banul si proprietatea personala. Dar un copil de 20 ani scos din a el mediu ….va putea fi educat ca „om civilizat.

          Mai rai …. studii pe europeni civilizați de generații
          Cei „decazuti” ajunși în stradă după 3 ani sunt „-irrcuperabili”

      • Ăștia ar fi bafyosii..
        În zonele alea daca plamtei catibaâțiva palmieri si arbori de pâine inseamna ca ai avut grija sa iti htanrsti familia. Daca ai si vreo 2 bananoeri
        La care se adaugao câțiva pești.
        Ad stiti de ce fac acoperis la colibe?
        Da poata sta la umbra dar e rau ca noaptea nu poti admira stelele

        Însă crescut acolo si in european blond cu ochi albaștri dolicocefal .. ar fi la fel! Ca băștinașii.

  33. O prezentare clară a relațiilor complexe dintre sursele de energie, evoluția și avuția comunităților umane !

  34. Gazprom a publicat un videoclip cu o coloană sonoră epică: „Și iarna va fi mare”

    Cine are urechi să înțeleagă va pricepe imediat amenințarea voalată din textul cântecului: Ne vedem la primăvară și mai discutăm atunci.

    Traducerea mea este la nivelul limbii ruse pe care am învățat-o în liceu (mulți ani în urmă). Orice îmbunătățire este binevenită.

    Iar iarna va fi mare…
    Aici, uite, peste râu
    Toamna moare încet.
    Fluturând mâna sa galbenă.

    Plâng plopi umezi,
    Plânge bunicul Arbat,
    Plânge Rusia albastră
    S-a transformat în frunze căzute.

    Și, zdrobind zăpezi,
    Soarele strălucește în primăvară…
    Și iarna va fi mare…
    Doar amurg și zăpadă.

    Versiunea originală a cântecului rus poate fi ascultată aici.

    Юрий Визбор. А зима будет большая

  35. Ce mai face Greta Thunberg?

    Probabil că i s-a întâmplat ceva miraculos din moment ce a repostat un articol recent publicat de „denier”-ul Bjorn Lomborg!!! Ori, și-o mai fi revenit după ce nu a mai chiulit de la școală!

    Articolul lui Lomborg se intitulează: Câștigurile climatice sunt un „adevăr incomod” – nu sunt numai vești proaste despre mediu

    Lomborg discută câteva aspecte semnificative care ridiculizează încă o dată propaganda climatică alarmistă. Doar trei scurte exemple:

    Breaking news axate pe vreme ne-ar face pe toți să credem că toate dezastrele se înrăutățesc. Nu este așa. În jurul anului 1900, în jur de 4,5% din suprafața de uscat a lumii ardea în fiecare an. În ultimul secol, acest procent a scăzut la aproximativ 3,2%. În ultimele două decenii, sateliții arată o scădere și mai mare – în 2021 au ars doar 2,5%. Acest lucru s-a întâmplat mai ales pentru că societățile mai bogate previn incendiile. Modelele arată că până la sfârșitul secolului, în ciuda schimbării climei, adaptarea umană va însemna și mai puține arderi.

    Dar nu numai dezastrele meteorologice sunt din ce în ce mai puțin dăunătoare, în ciuda previziunilor nefaste. În urmă cu un deceniu, ecologiștii declarau cu voce tare că superba Mare Barieră de Corali din Australia era aproape moartă, ucisă de albirea cauzată de schimbarea climei. The Guardian din Marea Britanie a publicat chiar și un necrolog.

    Anul acesta, oamenii de știință au dezvăluit că două treimi din Marea Barieră de Corali prezintă cea mai mare acoperire de corali înregistrată de la începutul înregistrărilor, în 1985. Raportul cu vești bune a primit o fracțiune din atenția mass media.

    Nu cu mult timp în urmă, ecologiștii foloseau în mod constant imagini cu urși polari pentru a evidenția pericolele schimbării climei. Urșii polari au apărut chiar și în filmul terifiant al lui Al Gore, „Un adevăr incomod”. Dar realitatea este că numărul urșilor polari a crescut – de la undeva între cinci și zece mii de urși polari în anii 1960, până la aproximativ 26.000 în prezent. Noi nu auzim aceste știri. În schimb, activiștii climatici au încetat pur și simplu, în liniște, să mai folosească urșii polari în activismul lor.

    • Văd că acest articol a fost publicat in New York Post. New York Post este de fapt un tabloid al conservatorilor din State, nu poate fi considerat o sursă serioasa de informații. Nu spun asta pentru ca are orientare conservatoare ci pentru că-i un tabloid, un fel de Libertatea sau Click de la noi. De asemenea, remarc ca dl. prof. Crânganu folosește surse precum Fox sau Manhattan Institute (tot conservator si care are un rating destul de slab). Aș dori sa vad si surse mai centriste care confirmă pozițiile domniei sale. Anticipez deja un raspuns din partea unor comentatori cum ca asemenea informații sunt cenzurate in alte parti sau ca nu conteaza ratingul, dar as fi curios daca ele exista si in alte surse decât cele din media conservatoare.

      • @Carmen – ”ai școală bună”, ar fi spus bunică-mea.

        În ce calitate stabilești norme de credibilitate pentru Dl.Crânganu sau pentru sursele pe care le folosește? Intenționezi să-i fii conducător de doctorat sau care e planul? 😀

      • @ Carmen,
        serios.
        ” New York Post este de fapt un tabloid al conservatorilor din State, nu poate fi considerat o sursă serioasa de informații” Altfel „vedea” @ Carmen. daca era o sursa serioasa, de-a noastra, gen Ante, pardon, NYT
        Da` despre ce a publicat Bjorn Lomborg si a tradus dl profesor, nu esti curios?. Ca asta e in cestiune.

      • @carmen

        Un ateist convins, ca și un bigot convins, nu pot fi combătuți cu argumente raționale.

        Prin comentariul dvs., v-ați plasat într-una din cele două categorii (care anume, n-are importanță, alegeți ce vreți).

        În consecință, nu voi încerca să vă combat opiniile, doar să vă indic unde greșiți teribil și aveți sanșe, puține, e drept, să vă mai îndreptați.

        În primul rând, nu v-am permis niciodată să-mi îndrumați lecturile și sursele citatelor. Este o dovadă de obrăznicie și lipsă de bun simț. Dacă nu vă plac sursele citatelor mele, aveți o soluție foarte simplă: nu mă mai citiți.

        În al doilea rând, dacă ați fi avut măcar un strop de bun simț și unul de curiozitate, ați fi încercat să citiți până la capăt articole și studii publicate de Bjorn Lomborg sau Mark Mills. Și, spre marea dvs. uimire, ați fi remarcat că cei doi autori nu sunt producători de informații/date primare. Ei folosesc și citează corespunzător articole științifice publicate peer reviewed și/sau date oficiale, publicate de diferite organizații internaționale (ONU, WHO etc.) sau agenții guvernamentale (NASA, NOAA etc.). Faptul că cei autori, și mulți alții ca ei, produc grafice, tabele cu date și cconcluzii care contrazic mantra actuală ecologistă îi face nepublicabili în mass media alarmistă și bine „înverzită”. Totuși, nu v-a tresărit inima când ați văzut că tocmai neînfricata amazoană ecologistă din Suedia repostează un articol de-al „conservatorului” Bjorn Lomborg?

        În al treilea rând, urmând o caracteristică a bigotului sau ateistului convins, n-ați sărit la jugulară atunci când am citat, chiar în articolul de față, articole din presa științifică de prestigiu, gen Nature ori Science. Deci, aplicând logica orwelliană, New York Times is good, New York Post is bad.

        Comentatori ca dvs. și alții care vă seamănă nu produc decât o poluare ideologică/propagandistică, fără nicio valoare adăugată în atmosfera articolelor mele și a impresionantelor, zecilor de comentarii cu ridicată valoare, care mă motivează să continui munca mea de diseminare a unor informații și date științifice lăsate în obscuritate de alți autori din motive pe care nu le discut aici.

        În final, vă spun Adio și vă urez multe lecturi plăcute din presa non-conservatoare. Absența dvs. va fi binevenită.

        • Va multumesc totusi pentru răspunsuri. Dar o ultimă idee as dori sa adaug, atat pentru dl.profesor cat si pentru enoriasii sai înflăcărati, dintre care multi nu au avut un contact cu literatura de specialitate care arată si cealalta fata a situației, tot cu cifre și tot argumentat. Domnule profesor, a fi bigot conservator nu e cu nimic mai presus decat a fi bigot progresist, înțelegeți va rog acest lucru. Si spuneti va rog si cititorilor dvs despre sponsorii unor experți ca Mark Mills, pe care vad ca il citati deseori. Cine este? Diverse asociații pentru mine si cărbune
          https://www.huffpost.com/entry/iphone-energy-refrigerator-controversial-study_n_3782211. Dacă aș scoate referințele dvs la surse sponsorizare de diferite asociații pentru hidrocarburi, tabloide si presa conservatoare, ma intreb ce ar ramane. M-a uimit agresivitatea si malitiozitatea atata a dvs cat si a ciracilor domniei voastre. Am făcut eroarea de a crede că a pune o întrebare si a cere niste informatii de la un profesor respectabil nu-i totuna ca a te îndoi de dogmele Bisericii, dar cam asa se pare ca e. Va doresc numai bine iar pe pagina dvs chiar inutil a mai intra.

        • P.S. Nu inteleg referință dvs la atei. Ceea ce faceti e un exemplu tipic de strawman fallacy. Discuția era despre un articol si anumite surse pe care le citati constant; nu vad legătură cu ateismul, la fel cum nu vad in articolul de fata mențiuni la asa ceva. Daca Dvs. aveti o problema cu ateii, nu e cazul sa o discutați oriunde si oricand, rezumati-va la un anumit context. Sper ca aceasta analogie sa nu aiba un sens mai profund, iar Dvs. sa-i acuzati de ateism si pe cei care pun la îndoială cercetările si studiile Dvs.

          • @Carmen – Dl.Crânganu nu te-a plasat în categoria ateilor, a menționat în mod repetat și categoria bigoților convinși și te-a lăsat să alegi. Ai ales singură categoria ateilor. Este că mai ai de învățat? 😀

            Nu ai nicio calitate, pentru a pune la îndoială cercetările și studiile Dl.Crânganu, exact de asta ar fi greșit să se justifice în fața ta sau să încerce să-ți facă pe plac. Cercetările și studiile Dl.Crânganu sunt cele care sunt, take it or leave it, exact asta a fost ideea de bază a acelui comentariu.

            Pentru oamenii care înțeleg comunicarea corectă, contează ideea exprimată, nu persoana care o exprimă. Iar a respinge pretențiile și revendicările nejustificate se încadrează la asertivitate și chiar este atitudinea corectă în materie de comportament / comunicare.

  36. Cine poluează cu resturi plastice Oceanul Pacific?

    Un studiu recent publicat în NatureIndustrialised fishing nations largely contribute to floating plastic pollution in the North Pacific subtropical gyre – aduce dovezi concrete că între 75% și 85% din plasticul plutitor din Pacific provine din activitatea de pescuit pe mare.

    Un aspect important: râurile și zonele litorale continuă să contribuie în cea mai mare parte la plasticul din oceane în ansamblu. Aproximativ 80% din acesta.

  37. Daca nu va suparati, puteti sa-mi dati linkul la articol? Deobici il citesc pe Domnul Opris dar poate de asta data l-am sarit.

    • Dacă apăsați butonul ”Acasă”, în partea de sus a paginii de față, apare lista articolelor curente. Articolul Dl.Petre Opriș a fost publicat cu 4 zile mai devreme decât al Dl.Crânganu, astfel încât e mai jos în listă. E al 6-lea, pornind de la articolul Dl.Crânganu.

  38. Ca sa lamurim odata de unde ni se trage tot acest balamuc si criza : https://adevarul.ro/economie/criza-energetica-din-europa-se-adanceste-scenarii-2203545.html

    ” 1- UE pregătește planuri de urgență
    Uniunea Europeană pregătește planuri de urgență pentru a limita prețurile la gaze sau pentru a separa prețurile la energie de costul în creștere al gazului, precum și reforme pe termen mai lung menite să se asigure că prețurile energiei electrice reflectă energia regenerabilă mai ieftină.

    În sistemul energetic al UE, prețul angro al energiei electrice este stabilit de ultima centrală electrică necesară pentru a satisface cererea globală.

    Parcurile eoliene, centralele nucleare, pe cărbune și gaz și toate celelalte generatoare licitează pe piața energiei, cele mai ieftine surse ajungând pe primul loc, urmate de surse mai scumpe, cum ar fi gazul. Instalațiile de gaze stabilesc adesea prețul în acest sistem.

    Ideea este că, deoarece toți generatorii își vând puterea la același preț, cei mai ieftini generatori de surse regenerabile ajung să aibă o marjă de profit mai mare– un stimulent pentru mai multe investiții în generația de energie regenerabilă de care Europa are nevoie, pentru a atinge obiectivele privind schimbările climatice.!!!!!

    Dar țări precum Spania au spus că sistemul este inechitabil, deoarece are ca rezultat vânzarea energiei regenerabile ieftine către consumatori la același preț cu energia mai costisitoare pe bază de combustibili fosili.

    2- Efectele secundare ale crizei energetice
    Pe lângă impactul direct al crizei energetice asupra consumatorilor, prin plata unor facturi mai ridicate la energie, există și efecte secundare, dar care au efecte importante asupra calității vieții.
    Monedele europene pierd teren în raport cu dolarul american, ceea ce face ca importurile din SUA să devină și mai scumpe, ducând la o presiune suplimentară a prețului. Astfel, euro tocmai a atins un nou minim al ultimilor 20 de ani în raport cu dolarul, în timp ce lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel în fața dolarului american din 1985.

    În plus, randamentele obligațiunilor guvernamentale europene, care determină costurile de împrumut pentru guvernele naționale, au crescut pe măsură ce investitorii iau în considerare riscul unor volume mari de noi împrumuturi pentru a finanța răspunsurile la criză.

    Conform Goldman Sachs, accesibilitatea energiei în Europa atinge un „punct de cotitură” care ar putea atinge vârful anul viitor, cheltuielile totale pentru facturile de pe continent fiind așteptate să se majoreze cu 2.000 de miliarde de euro față de anul trecut.

    Potrivit Goldman Sachs, în 2023, o gospodărie europeană tipică poate cheltui până la 500 de euro lunar pe facturile la energie.

    Acest lucru ar reprezenta o creștere de peste trei ori față de costurile din 2021, când facturile medii la energie au ajuns la 160 de euro.

    Acest scenariu este unul neutru, în care fluxurile de gaze rusești către Europa scad, dar nu sunt oprite definitiv. În cazul în care fluxurile rusești către Europa se reduc complet, facturile lunare la energie ar putea ajunge până la 600 de euro.

    3- Păreri pro și contra reformării pieței energiei
    Unii analiști au sugerat că sprijinul financiar direcționat pentru gospodăriile cu venituri mici și pentru întreprinderile cel mai puternic afectate de creșterea prețurilor ar fi o opțiune mai bună decât o reformare pe repede înainte a pieței.

    Există și opinii mai dure privind modul în care guvernele ar trebui să intervină pentru a obține cele mai solide efecte.

    Astfel, FMI (Fondul Monetar Internațional) consideră că guvernele nu pot preveni pierderea venitului național real rezultată din șocul raporturilor comerciale.

    Acestea ar trebui să permită ca creșterea totală a costurilor energiei să fie transferată către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili.!!!!

    Politica ar trebui să treacă de la un sprijin cuprinzător, cum ar fi controlul prețurilor, la ajutor direcționat, cum ar fi ajutoare pentru gospodăriile cu venituri mai mici, care sunt cel mai vulnerabile în fața unor facturi mai mari la energie. ”

    Cu alte cuvitnte nici taxarea suplimentara a profiturilor nu ar face altceva decât sadea statului banii pe care utilzatorul oricum ii va plăti, urmând ca statul sa decidă pe cine ajuta!
    Singura si cea mai viabila solutie este decuplarea pretului angro de pretul ce mai mare. Pana la urma la orice licitatie se ia in considerare pretul cel mai mic. Parca asa se aplica in UE!

    • Ne aflam intr-o situatie speciala . Suntem in razboi . Masura lucrurilor se schimba atunci cind jocul nu mai este parte a unui model de viata .La nivelul economiei se detaseaza  nevoia  guvernelor ,celor 27 de state  membre  din UE , de as mari  sumele  obtinute  ca parte a  bugetului de stat,  sume  care sunt  dificil de  obtinut prin  colectarea  la  buget  a datoriilor  entitatilor economice  .Economia romanesca nu  isi poate inchide portile micilor intreprinzatori care ar da flaliment in cazul aparitiei unei colectarii  masive  obtinuta prin interventia  ANAF  .Totodata daca  ANAFul intervine  (nu prea are puterea  globala de a  face asta ) si obliga  firmele mici si mijlocii sa platesca ,in integralitate,  conform veniturilor,  ce  nu sunt declarate  , atunci   economia se prabuseste  si haosul  politic se instaleaza  .Politicul trebuie sa tina seama  nu de cit  ar trebui sa colecteze ci de impactul la  urme  al unor astfel de masuri ca si de impactul asupra micilor intreprinzatori  .Asadar, solutia ,alesa de guvern, ce  plafoneaza  piata energetica sub  motivatia existentei unei situatii speciale de razboi  si  care  impoziteaza  tot parcursul , in integralitata  lui  ,sumelor  obtinute din energie  , este cea  mai  valabila solutie de  moment  .Practic politicul face , in acest  moment  , ceea ce  definitia lui de baza il obliga sa faca  .Aduna si redistribuie functie de prioritati  .Sumele aduse  la  buget  vor fi necesare  spre  inarmare  si in acelasi timp ele  vor asigura minimul necesar  traiului celor  napastuiti  .  Acum , cel putin pe sectorul energetic  ,  economia de piata  va fi partial inlocuita de aceste decizii ce deja au fost agreate la  Bruxelles  .Anticipatiile fiscale  ,chiar daca populismul este parte a unor  momente  , uneori hazlii  , in Media,   se dovesc a fi  „bagate in seama  ” de catre  guvern ce isi respecta partea de anticipatie  deja asumata  .Pina la urma, in plan politic , observam cum deciziile se muta  la  Bruxelles iar  cele  militare  la  NATO simplificind astfel  (intregul functioneaza cu mult mai bine  )rolul statului  in implicarea lui pe cele doua  mari segmente de activitate  .  Liberalismul cistiga , cu metode usor socialiste  ,  o noua reprezentare,  de moment, ce  va trece  in marja ei de realitate si va reveni acolo unde ii este  locul dupa ce razboiul din Ucraina  se va fi incheiat si succesul  va  cumula mult  mai multa  bogatie  in aceasta  parte de  lume  .

      • Articolul se refera la masuri avute in vedere la nivelul Uniunii Europene in corpore, nu doar la Romania.
        Eu nu contest existenta situatiei de criza ci incapacitatea si lipsa de vizune a decidentilor. atat!
        Problema este ca in energie NU mai exista economie de piata din momentul in care s-a reglementat folosirea pretulului de referinta pe baza celei mai scumpe productii (gaz). Punct! nu stiu cum e in USA sau prin alte parti, si nu stau sa caut acum, dar ma indoiesc sa fie asemanator. Celelalte economii dezvoltate nu par sa aiba aceeasi problema ca in UE. De ce orare?
        Mai cititi odata – ceilalti producatori de energie in afara celor pe baza de gaz fac profituri enorme datorita unui artificiu de reglementare, intentia initiala fiind acea de a mari artificial marja producatorilor de energie verde (pt. incurajare, investitii)! Daca acest lucru functiona OK la preturi de vanzare de 10 ori mai mici acum un an, la ora actuala este pur si simplu jecmanire a consumatorilor! Specula de pe piata gazelor a fost 100% trasferata pe piata energiei desi impactul real ar fi mult mai mic.
        Redistribuirea bogatiei – asta o faceau si comunistii! Si de fapt vorbim nu de compensarea a celor mai multi consumatori finali ci despre colectare suplimentara si redirectionare de fonduri pe alte capitole de cheltuieli: cu ce incalzeste asta cand tu, producator european de orice, iti vezi costurile de productie urcand pana la cer, pierzi competitivitate si piete pt. ca in alte parti politicul stie sa gestioneze o economie libera. Pierderea cifrei de afaceri duce la pierdere de profit si implicut de taxe! sa nu mai vorbim despre locuri de munca = inmultirea celor napastuiti!
        Pe motivul costurilor cu certificatele de carbon care si ele au luat-o razna, dar si ale energiei Arcelor isi inchide furnale de productie otel (tabla) in germania, sarma in Spania, este o criza fantastica pe piata respectiva, foarte energofaga dar si strategica in acelasi timp. Timp in care e liber la importuri din afara UE, din state care nu au treaba cu certificatele sau preturile exorbitante la energie!
        Cireasa de pe tort este ca unele tari s-au prins rapid ca se pot face bani frumosi de pe urma situatiei UE: India, vazuta la un moment dat ca inlocuitor temporar al importurilor de otel din Ucraina si Rusia, a introdus taxa de 15% pt. exportul!!! de produse din otel neprelucrate (adica pe tevi, tabla, role, profile) favorizand cat mai multa manopera la ei.
        Nu stiu, suna frumos sa filozofam pe tema dar realitatea de la firul economic al ierbii este cam trista. Scrasnim din dinti, marim preturile, renegociem, ne adaptam, pierdem dar senzatia din acest an este cea din perioada de criza din Ro din anii 90 – si atunci macar ne resemnam ca eram condusi de niste comunisti mai cu fata umana si super corupti! De la Bruxeles aveam totusi alte asteptari – fapte nu lozinci mobilizatoare ca pe vremea lui ceausescu.

        • ”intentia initiala fiind acea de a mari artificial marja producatorilor de energie verde”

          Păi, dacă ați înțeles asta, ce sens mai are toată discuția? Politicile ecologiste au fost de tipul win-win: pe de-o parte, au obținut sprijinul cohortelor nesfârșite de millennials, niște dezorientați crescuți la oraș, care n-au înțeles niciodată cum funcționează lumea; iar pe de altă parte, au dus la îndeplinire obiectivele bătrânilor marxiști, de a expropria cetățenii. Prin fiscalitate și prin inflație, că astăzi nu mai merge cu naționalizarea caselor și a întreprinderilor.

          Statele sociaiiste au nevoie de cetățeni captivi, dependenți de ele și exact asta s-a obținut, în ultimii 15-20 de ani. Șmecheria a fost că multe din prevederile legislative au fost adoptate cu câte 8-10 ani în avans, astfel încât oamenii n-au avut ocazia să reacționeze imediat.

          Actuala criză energetică a fost efectivă declanșată de creșterea valorii certificatelor de carbon, la 1 ianuarie 2022, iar scuza regimurilor neomarxiste a fost că ”asta era deja stabilit”, de parcă nu ar fi fost stabilit tot de ele.

          Rădăcina răului sunt certificatele de carbon și certificatele verzi, inventate artificial. Dacă vreți să le păstrați, păstrați-le, fiindcă trebuie mănâce și postacii Berlinului o pâine, dar în cazul săta nu mai aveți de ce să vă plângeți de criza energetică. Ca să o citez iar pe bunică-mea, cu două zicale comprimate într-una singură, nu merge ”și cu slănina în pod (…) și cu sufletu-n rai”. Cam asta-i.

          • @harald
            Eu am inteles de multi ani magaria cu certificatele de carbon, altii nici macar acuma!
            Singurul rost al discutiei este sa mai priceapa si altii ce-i loveste si de ce! Poate avem noroc in vreun nou ciclu electoral 😅

        • Care ar fi lipsa de viziune pe care o reclamati ? Suntem intr-o situatie speciala tratata cu masuri speciale . Lasati dialectica la o parte in acesta situatie . Revenirea la normalitate dureaza . Sentimentalismul nu isi are aici locul . Facem ce putem in aceasta situatie data si facem bine .Doar nu credeti ca razboiul se face fara bani si fara sacrificii sau ca el putea fi evitat ? Nu este vorba despre redistribuire a bogatiei este vorba de niste cheltuieli ce trebuiesc facute si armonizate cu noua situatie aparuta la zi . Vom plati cu totii nu numai armamentul dar si costurile colaterale . Iesiti din paradigma politica in care stationati . Oricit ar costa merita .

          • Domnul meu samaritean, dialectica faci domnia ta! Eu iti redau inclusiv din experienta proprie, de business daca vrei, care este si cum se simte realitatea economica. Deci mai mult pragmatism decat sentiment.
            Se spune ca e bine sa tratezi cauzele, nu efectele, daca vrei sa te vindeci totusi!
            Stiti, pe vremuri au cazut capete incoronate daca au avut cumva ghinionul sa nu reusesca sa imbuneze zeii pt. Ploaie, recolte bune etc. Probabil nici nu i-a dus bibilica sa asigure suficiente rezerve, sa diversifice resursele, sa faca niscai cisterne si, mai ales, sa reduca taxele!
            Politicul traieste intr-o situatie de miopie extrema incepand din 2008, de la invazia in georgia spoi 2014, in crimeea. Care au fost masurile? Mai multa dependenta de gazul rusesc, sabotare pe fata a nabucco si brua si intrarea de buna voie in clestele energetic rusesc (nord stream si south stream – unde mai avem si turcia la butoane, o alta mare democratie). Toate acestea in paralel cu gatuirea productiei de energie constanta (certificate).
            Razboiul se face cu oameni, bani si industrie! Ultima nu o duce prea bine fara masuri normale de redresare. Nu tin minte ca americanii sa fi alterat functionarea economiei in WWII ci dimpotriva!
            Nu suntem in razboi per se, nu ni se bombardeaza orasele, nu sunt blocate transporturile si nici fluxurile de capital! Dar ce frumos ne faultam singuri!
            Eu ma bucur ca dvs ati gasit explicatia acestei jecmaneli : bani pt. aparare! Pai si nu se pot obtine prin metode transparente? Crestere de taxe si impozite etc? E asa de sfios statul (ue) incat nu are curaj sa bage mana lui in buzunarul cetateanului si se foloseste pretul energiei pt asta?

          • Din cate stiu eu nici Romania nici UE nici SUA nici NATO nu a declarat razboi nimanui. In care razboi aveti dvs de facut sacrificii si de ce nu le faceti pe persoana fizica ? In numele cui vorbiti cant spuneti „facem” ?

        • Sintem salvati, putem face fata daca Gazprom nu ne mai vinde gaz a zis simbata Comisareasa Europeana pentru Energie la o paranghelie pe tema energiei. https://www.lesechos.fr/monde/enjeux-internationaux/en-direct-guerre-en-ukraine-le-point-sur-la-situation-ce-samedi-3-septembre-1785525
          M-am uitat sa vad cine a zis asta si-am dat peste o dama, Kadri Simson. De frumoasa nu-i urita, are si scoala, a terminat istorie acasa si studii politice la Londra, dom’le, adica pricepe ce-i megawatt-ul ora, ce e o retea de inalta tensiune, e si de centru, a fost si consultant de primarie, si sfatuitor de primarie, si asistent de cercetare la Adunarea Parlamentara Nato. Adica le are p-astea cu voltu’ si amperu’, pricepe si codoiu’, tovarasi, stati linistiti la locurili voastre. Daca sintem cuminti scoate din poseta si da la bobor 200 de Euro ajutor de incalzire. A venit cu bani de-acasa sau poseta ei e buzunarele noastre?
          Si la vara cald.

    • „Ca sa lamurim odata de unde ni se trage tot acest balamuc si criza…”

      Nici macar nu am citit ce ai scris mai departe. Nu ma intereseaza. Nu e treaba mea. Eu imi bat capul cu job-ul meu 8-10 ore pe zi, cu problemele casei, cu cititul in interes profesional (ca sa nu ramin de caruta) alte citeva ore zilnic. De ce trebuie sa-mi bat eu, platitorul de taxe, capul cu ceea ce trebuie sa faca si cum trebuie sa faca politrucii platiti cu salarii de zeci de ori mai mari decit al meu, plus sumedenie de alte avantaje, totul din munca mea cea de toate zilele?

      Nu e treaba mea, la fel cum nu e treaba mea sa-i rezolv problemele dentistului, cofetarului, croitorului, agricultorului, petrolistului, militarului etc.

      Pentru ce i-am votat (ei asa zic, ca eu i-am votat), ca sa-mi bat eu capul cu problemele de care ar trebui sa se ocupe ei? Ca sa le fac eu treaba si ei sa zboare la business class, sa manince caviar si sa bea sampanie?

      Nu ei sint cei care ne promiteau marea cu sarea si Luna de pe cer daca ii votam?

      Vad ca solutiile zeitatilor UE la criza energetica sint din gama celor la care l-a dus mintea pina si pe taranul-bolsevik din Scornicesti: reducerea consumului, taierea gazelor, stingerea becurilor de pe strazi etc. Si indemnul, in bataie de joc, sa mai punem o haina pe noi.

      Cine trebuia sa anticipeze crize de genul acesta? Cine avea toate informatiile necesare ca sa faca analize si prognoze? Cine trebuia sa aiba pregatite solutii de avarie pentru absolut orice situatii extreme, de la inundatii si cutremure pina la un atac nuclear? Cine ar fi trebuit sa scoata ACUM dintr-un sertar Planul miraculos B, sau macar Planul de stagnare brejnevista C?

      Pentru ce mai avem state, guverne, parlamente, presedinti daca la cea mai mica adiere de vint, ploicica, seceta de doua-trei zile sau stranuturi si nas infundat intram in criza?

      Daca eu as fi avut performante profesionale comparabile cu ale politrucilor care au ruinat Europa, eram somer de mult, homeless si, probabil, stateam zilnic la coada pentru o supa, ori cu mina intinsa pe linga vreo biserica.

      Singurul meu gind in legatura cu acesti paraziti si psihopati iresponsabili este: oare cit mai dureaza pina cind cineva ii aduna pe toti, de la femeia aia din frunte (ca paduchele) pina la portari si badigarzi si ii judeca in regim de urgenta, intr-un singur lot, ca la Nurnberg? Sau, chiar mai bine, ca la Tirgoviste, ca am pierdut deja o groaza de timp cu ei.

      • Esti cumva traitor in alta lume de spui ca nu te intereseaza mare lucru ? Nu pricepeti fratilor suntem in razboi nu la nunta la Scornicesti . Pina si Australia s-a raliat la deciziile lui Biden privind energia verde ca doara stiut este cum aia traiesc in tara cangurilor impreuna cu arborigenii si nu in palatul Primaverii . Fara UE erai acum „ION ”fara de tara ca sa nu mai zicem ca eram mai saraci ca sarmanii rusi ce isi duc zilele cu citeva sute de euro pe luna . „Habarnamovici” stii cit era PIBul Romaniei cu ciitiva ani in urma si cit e acum ? Tu inca vizezi sa mergi la Tirgoviste ?

    • Energia zisă regretabilă păreau ieftina ființă înghite subvenții mai mihai decât proteste porcul la laturi

  39. Multe comentarii, ceea ce denota interesul pentru articolul dvs.
    Am cate observatii.
    -Mina aia invizibila, era numita (daca nu ma insel) „Mina lui Dumnezeu”. Cu alte cuvinte, se definea ca exista o forta superioara omului, care actioneaza in piata. Marxistii i-au zis „lege/i economica/e”.
    -Capitalismul este mai mult decat motorul cu abur (de fapt, perfectionarea lui) si lucrarea lui Smith. Parca miroase a comunism. Lenin definea comunismul ca puterea sovietelor si electrificare. (Tot un fel de raportare la energie.) Capitalismul se refera la capital si circulatia lui. Ca baza a societatii. In locul societatii bazate pe nastere si cutume ancestrale.
    -Spuneti ca bogatia unei societati se raporteaza la consumul de energie? Ma indoiesc. Nu vreau sa contrazic economisti care au explicat lucrul. Va dau doar un exemplu istoric. La noi, in primii ani de comunism, soferii de camioane erau platiti dupa cata benzina consumau. Ideea era ca daca au consumat multa benzina, au mers mult. Deci au lucrat mult. Si atunci, soferii nostri goleau rezervoarele de benzina in apropiere de garaje. Pe cimp, de obicei… Deci mai trebuie o constanta introdusa in calcul; referitor la eficienta consumului de energie.
    -In fine, revenind la lucrarea lui Smith, acesta a considerat ca o economie solida se bazeaza si pe o moneda solida. De cand s-a renuntat la etalonul metalic (aur sau bimetalism) ati mai vazut o moneda solida?

  40. Folosesc doar energie solara de 6 ani la casa si imi este bine. Investitia initiala a fost maricica dar a meritat. Caut cat pot sa protejez mediul deoarece imi place aerul curat si natura. De aceea m-am si mutat din buricul targului la casa. Mi-am luat si o Dacie electrica si sunt foarte multumit de ea. Initial, costurile pot fi mari dar pe parcurs se amortizeaza. Poate nu este realist inca ca toata lumea sa treaca pe energie verde, dar sunt destui si in tara noastra care isi permit, dar ei nu, vor masini puternice care sa scoata cat mai mult fum si sa se auda de la 1 km ca pleaca de acasa. Mi se pare ciudat ca lumea se incapataneaza sa ramana la energia clasica cand viitorul este al energiilor verzi. Oamenii au realizat ca timpul vechilor surse de energie incepe sa apuna si se pregatesc de o tranzitie. Poate nu in viitorul apropiat, dar va fi posibil. Grija fata de mediu este o trasatura a omului civilizat contemporan. A dori sa justifici folosirea in continuare a hidrocarburilor doar pe motiv ca au contribuit candva la progres e ca si cum ai sustine sclavia deoarece candva a fost buna si s-au facut multe progrese cu munca sclavilor. E cam acelasi rationament.

    • Valeo’ Domnule. Am si eu un coleg la serviciu cu masina electrica. Nu pot sa nu-l cicalesc in fiecarezi.
      N-are tevi de esapament,
      Nu se aude cand merge,
      E prea grea; o sa-ti strici garajul,
      Nu pute a benzina,
      Nu platesti taxe pt strazi,
      Nu poti recicla bateria care-i facuta in China,

      etc.

      • Acum eu vad ca ati spus-o in gluma, dar din pacate asa gândesc o bună parte din romani. Pana nu simt ei mireasma de motorină și fum de te ustura dimineata gâtul cand deschizi geamul la bloc sa intre aer in camera parca nu se simt bine. Singurele momente mai bune au fost pe la începutul pandemiei cand nu se circulă des si s-a simțit îmbunătățirea calității aerului sau de sărbători, când concetățenii noștri se dregeau după o noapte de beție. Cand stai la oraș și vezi că ai probleme de sanatate si te ustura ochii si gâtul de la aerul produs de combustibili fosili, nu stiu ce studii iti mai trebuie ca sa iti dai seama cat de dăunătoare sunt aceste tipuri de energie pt oameni si mediu si cat de repede ar trebui înlocuite.

        • Micliuc da,da sa vedem cu bateriile; sau cu penele de curent atunci cind intr-un oras cu un milion de masini se vor trezi cel putin 100.000 sa le alimenteze simultan.
          Mda energiile verzi adica din lac in putz.
          „Viitorul luminos”ptiu drace!!!

          • Dar oare nu era mai bine sa fi ramas noi la caruta? Ca si oamenii de acum 100 de ani s-or fi gandit: domle, trebuie sa alimentezi masina, sa stai la coada, porneste si greu, se mai si strica. N-are niciun viitor, ramanem mai bine la caruta noastra, e mai sigura. Ei, vedeti, cam asa ganditi matale.
            Sigur se vor trezi 100.000 de oameni sa le alimenteze simultan, ca doar la benzinarii sunt mereu cozi de kilometri. Inseamna ca in orasul ala de 1 milion de masini exista doar o singura statie de alimentare. Hai, maxim doua. De incarcare rapida probabil nu ati auzit. De schimbatul bateriilor la fel, ca doar la masina obisnuita nu se schimba nimic, niciodata. Iar de preturi accesibile pe viitor la astfel de masini electrice si statii dese de incarcare nici sa nu indraznim sa visam! Ei dragule lamuritor, e bine ca nu toti sunt impotriva progresului si mai sunt si vizionari si oameni care vor sa evoluam. Acesti oameni, poate putini, schimba lumea. Dar sigur, de ce atata bataie de cap cand putem ramane la cea avem deja si ce cunoastem?

  41. Totul are de suferit de pe urma buclucasei incalziri globale: pina si bunele maniere.
    Cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Efectelor Încălzirii Globale din Postdam au analizat peste 4 miliarde de postări de pe Twitter, pe care le-au introdus automat într-un sistem computerizat și, pe baza unor cuvinte cheie, au căutat mesajele încărcate de ură.

    „Rezultatul a fost însă cât se poate de interesant. În sensul că a demonstrat că numărul mesajelor pline de ură a crescut cu 12% când era frig și cu, țineți-vă bine, 22% când temperaturile au atins valori peste medie. Asta ne arată clar că încălzirea globală ne înnebunește de-a dreptul.”

    • Păi da mai nene, ca la frig nu iti mai mergea nici telefonul si nu iti pornea nici calculatorul ca sa poti tu înjura pe twitter. Cand dardai de frig iti mai arde tie de înjurat pe net? :))

    • De asta trebuie să oprim încălzirea globală, ca sa nu ne dăm în cap unul altuia, ca la căldură nervii sunt mai sensibili. Si de asta nu mai trebuie să legitimam discursuri care promovează folosirea resurselor ce contribuie direct la acest fenomen. Cand o multime de savanti de renume spun acelasi lucru, iti dai si singur seama ca ceva nu-i ok. Hai sa fim seriosi, de ce ne-ar minti atata lume? Ca sa ce?

          • Da, stimate domn. La momentul de față, statele europene iau prea mulți bani publici din economia reală. De asta milioane de români au plecat din țară, pentru că fiscalitatea actuală e complet nesustenabilă, la cât produce economia românească.

            Tot la momentul de față, nu există nici cunoștințele de specialitate, nici cantitățile de energie necesare pentru a controla clima. Și n-au existat niciodată. Nu ai cum să oprești încălzirea globală, tehnic vorbind, oricâți bani ai avea.

            Dat fiind punctul în care au ajuns lucrurile, sistemul politic nu mai poate fi redresat. Așa că soluția e aceeași ca în 1989: să rămâi fără energie electrică timp de câțiva ani, până când ai să înțelegi că trebuie reconstruit sistemul cu totul. Deocamdată încă poți profita de activitatea neobișnuit de intensă a Soarelui, dar de prin 2027 situația o să fie albastră. Cam din acel moment va trebui să-ți cauți o muncă cinstită 😀

            • Asa voi face, voi lucra cinstit de atunci. Dar rogu-va, pastrati-mi un loc liber acolo la dvs pe șantier in Londra, sa am unde lucra cinstit.

    • Dumnezeu s-o odihnească în pace.

      Tot astăzi, cetățenii Marii Britanii au primit și o veste bună din partea premierului Truss:

      Truss: UK to cap domestic energy prices, end fracking ban

      Ea va aproba mai multe foraje petroliere în Marea Nordului și va ridica interdicția privind fracturarea
      Truss a mai spus că va emite peste 100 de noi licențe pentru forajul în Marea Nordului și va pune capăt interzicerii fracturării în Marea Britanie pentru a crește oferta internă de energie.

    • Asa-i, o femie remarcabila. Mie mi-aplacut mai mult Philip, sa fiu sincer. Un tip mai de dreapat decat ea. Amandou au avut umor dar Fillip era iesit din comun pentru rolul pa care-l avea.

  42. Ați descoperit o greșeală în articolul unei reviste de top. Ce veți face? Mult noroc în publicarea criticii dvs.

    Mai mult de o treime dintre revistele științifice cu cel mai mare impact nu oferă posibilitatea de a publica criticile unor persoane din exterior cu privire la lucrările pe care le publică.

    Această concluzie amară, pe care am scris-o de mai multe ori, chiar și într-un comentariu mai sus, apare într-un meta-studiu publicat luna trecută în Royal Society Open Science.

    Studiul, unul dintre cele mai mari de acest gen, a identificat 330 de reviste de top prin compilarea celor 15 titluri cu cei mai mari factori de impact în fiecare din 22 de discipline științifice. Autorii au analizat politicile editoriale ale revistelor de la sfârșitul anului 2019 până la începutul anului 2020, constatând că 123 dintre ele nu oferă formate de critică a lucrărilor după publicare, cum ar fi scrisori, comentarii și comentarii online. Printre aceste reviste se număra unele foarte citate, cum ar fi Journal of the American Chemical Society (JACS), Proceedings of the IEEE și Remote Sensing of Environment.

    Chiar și atunci când criticile sunt publicate, ele se pot confrunta cu un alt tip de restricție – o recepție rece din partea autorilor lucrării. Studiul a analizat modul în care autorii au răspuns la 58 de comentarii la lucrări care au atras cel puțin o critică publicată ulterior publicării. Doar două critici au dus la o corecție publicată, notează studiul. În toate cazurile, cu excepția a trei, autorii articolului vizat „au afirmat că afirmațiile lor de bază au rămas neschimbate în ciuda argumentelor prezentate”.

    Și atunci să ne mai mirăm la modul cel mai naiv (ca să nu-i spun altfel) că unii oameni de știință nu-și vor vedea niciodată publicate criticile în revistele respective și că va trebui să citim aceste critici în alte publicații?

    Detalii,
    Post-publication critique at top-ranked journals across scientific disciplines: a cross-sectional assessment of policies and practice

    • Aceste critici nu prea sunt publicate sau se îngreunează mult publicarea lor din cauza ca pot da apa la moara la tot felul de organizații și de oameni care vor continua să polueze mediul. Cu alte cuvinte, legitimează discursuri care dăunează si mediului si altor oameni si nu ajuta societatea. Din acest motiv si alte critici ale unor studii/studii nu sunt publicate în mari reviste deoarece pot servi drept baza ideologica unor categorii de oameni care susțin rasismul, homofobia, etc., putând fi astfel folosite pentru a răni minoritari sociale, sexuale, rasiale, samd. Sunt destule grupări extremiste în lume care abia așteaptă studii așa-zis critice la ceea ce e acceptat pentru a-și valida științific propriile ideologii. Chiar daca, de exemplu, unii savanți, cum a fost si in trecut, vor descoperi ca intre rase există diferențe mari, acele studii nu vor fi publicate în reviste prestigioase deoarece efectul ar fi si mai mult rasism și discriminare in lume. Savanții, cel puțin în prezent, se ghidează după niște principii morale mult mai riguroase decât în trecut. Nu totul e doar știința din aia adevarata, mai este si grija fata de consecințele publicării unor articole, mai ales in reviste bine cotate. În ziua de azi, oamenii au realizat o serie de lucruri care îi face mai civilizați în raport cu generațiile trecute. Au realizat ca femeile au aceleași drepturi și sunt egale bărbaților si cauta sa promoveze asta, ca pământul e singura planetă despre care stim ca poate susține viata si trebuie să avem grijă de ea, ca ura fata de minoritățile rasiale, etnice sau sexuale trebuie condamnată si pedepsită. Oamenii efectiv au inteles ca vor sa trăiască bine unii cu alții, sa fie toleranți și să se respecte atât între ei cat si mediul înconjurător. Perversitatea e ca in numele proclamarii unei „Stiinta adevarate si obiective” unii savanți nu tin seama si de modul în care pot fi exploatate cercetările lor si cat rau ar putea face. Acest mod de gândire e tipic conservatorilor americani, care se plâng mereu ca marile universități sau reviste ii cenzurează si nu le da unda verde la a-și publica rezultatele studiilor lor. Văzând ce vor ei sa publice si ce impact negativ ar putea avea, e bine ca se îngreunează acest proces. Chestia e ca in prezent oamenii au inteles ca si știința trebuie să fie morala si sa nu valideze idei deja existente care dăunează fie mediului fie oamenilor. Aruncati o privire peste site-urile unde mai publică conservatorii si veti vedea de ce unele studii nu au vizibilitatea dorita. E fix de asta, nu de altceva.

      • Foarte ciudată și, în același timp, extrem de periculoasă, poziția pe care o apărați: adevărul nu trebuie spus integral pentru că mediul, unii oameni, blah, blah, blah…

        Sunt categoric împotriva unei astfel de atitudini, care a a făcut posibilă, de exemplu, excomunicarea lui Galilei pentru că, nu-i așa, dăuna credinței oamenilor care vedeau în fiecare zi că Soarele de învârte pe cer în jurul Pământului, nu invers.

        Mentalitatea pe care o propovăduiți aici, prin escamotarea ideologică a unui adevăr integral, este a unor sclavi ai conștiinței. Cineva, cu peste 2000 ani în urmă, a afirmat cât se poate de ne-echivoc: Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face liberi (Ioan, 8, 32)

        • Si încă cineva, tot acum 2000 de ani, a mai spus: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos”. 1 Cor. 6, 12.

        • „Foarte ciudată și, în același timp, extrem de periculoasă, poziția pe care o apărați: adevărul nu trebuie spus integral pentru că mediul, unii oameni, blah, blah, blah…”

          Toleranta e raspunsul parodic correct (ca sa ma iau dupa Emeric). Chiar daca „tolerance will reach such a level that intelligent people will be banned from thinking so as not to offend the imbeciles”.

  43. Pentru a nu lăsa The New York Times fără o citare recentă, iată un reportaj publicat ieri:

    Europa își sacrifică pădurile străvechi pentru energie

    Guvernele pariază miliarde de dolari pe arderea lemnului pentru energie verde.
    The Times a pătruns în unele dintre cele mai vechi păduri de pe continent pentru a urmări costurile ascunse.

    Din păcate, este vorba despre pădurile străvechi ale României, care sunt tăiate pentru a se vinde sub formă de peleți în Europa ca parte a politicilor „verzi” ale UE.

    Pădurile străvechi sunt cele din zona Harghita, cheile Bicazului, parcul național Hășmaș, parcul național Ceahlău.

    Jalnic…Nici un eco-activist nu a ieșit la bătut asfaltul cu peturi, ca pe vremea Pungeștilor sau Roșia Montana. Iar mass media din România, care copie regulat tot felul de can-can-uri din The New York Times, tace chitic acum. Rușinos…

    Poate totuși vor reacționa după citirea acestui comentariu.

    • P.S. Mai ganditi-va si la o altă chestie de actualitate: sunt pline străfundurile internetului de articole ale unor analiști politici mari care afirmă, tot argumentat, ca Occidentul e de vina pentru războiul din Ucraina si nu Rusia. Păi dacă asemenea articole sunt publicate în mari reviste de studii politice, cu vizibilitate mare, doar dragul „științei nepărtinitoare Si obiective „, care ar fi rezultatul? Propaganda rusă ar prelua rapid iar consecințele ar fi si mai dezastruoase decât sunt deja. De asta e bine ca unele critici ale studiilor sa ramana in alt spațiu, cine le cauta vad ca le gaseste si asa.

      • @ Emeric,
        din ce hrube ale Istoriei ai iesit? Pentru tine exista doua adevaruri: unul, cel adevarat si care nu trebuie spus prostimii, si adevarul coafat, singurul care e voie de la mintile `teligente, de spus prostimii.
        Ai facut academia lui Fane Gheorghiu?
        Sa te crucesti! Desi unii „analiști politici mari care afirmă, tot argumentat, ca Occidentul e de vina pentru războiul din Ucraina si nu Rusia”, ar trebui batuti „analistii politici mari” sa taca? Si cine sa hotarasca ce „adevar” trebuie spus?
        NB,
        alegerea lui Merkel sa conduca cea mai mare si puternica tara din UE. a fost cea mai mare realizare a defunctului STASI

      • Occidentul a încurajat Rusia să se manifeste așa cum se manifestă, începând cu administrația Obama. Așa s-a implicat Rusia în Siria și așa a anexat Rusia Crimeea, după care Franța și Germania au presat Ucraina să semneze acordurile de la Minsk, care prevedeau ca ucrainenii să-și dezmembreze singuri țara.

        Propaganda rusă nu poate recunoaște astfel lucruri, dar tu n-ai nicio justificare pentru a nu recunoaște că Obama a desființat Flota a 2-a a Atlanticului de Nord și că a retras pe ascuns toate tancurile americane din Germania. Trump a rectificat în 2018 ambele decizii. Ce te împiedică să recunoști asta cinstit? Faptul că ești în solda rușilor?

        Ce te împiedică să recunoști cinstit că părinții lui Obama s-au cunoscut la cursuri de limbă rusă? Ce te împiedică să recunoști cinstit că Olaf Scholz făcea vizite în RDG pentru schimburi de experiență cu UTC-ul lor (FDJ) care era deja condus de Merkel între 1982 și 1990? Ce te împiedică să recunoști cinstit că același Olaf Scholz vorbea despre ”aggressiv-imperialistiche NATO” ? Nu cumva tot faptul că ești în solda rușilor?

        Ce te împiedică să recunoști cinstit că există români emigrați în Germania care postează comentarii pe forumurile de limbă română în solda Cancelariei de la Berlin? Faptul că aceeași Cancelarie susține de fapt interesele rușilor?

        • ” în solda Cancelariei de la Berlin? Faptul că aceeași Cancelarie susține de fapt interesele rușilor?”

          Interesele germanilor coincid cu ale rusilor , locuim pe acelas continent, suntem vecini si avem nevoie unii de ceilalti. Mai mult noi de resursele lor. Si nu avem nici un motiv de cearta.

          Cancelaria de la Berlin trebuie sa sustina interesele germanilor, nu pe ale americanilor , ca doar nu e in solda americanilor. Sau e ? Cine stabileste care sint interesele germanilor ? Hai sa-i intrebam pe ei. Oops , stim deja raspunsul: au votat.

          • @bvl – interesele României și ale Poloniei sunt diferite de ale Germaniei, iar România și Polonia sunt sprijinite de Statele Unite, nu de Germania. Dacă vrei repetate aranjamentele din 1920, nicio problemă.

            Ce au votat germanii? Cancelarul german e ales prin aranjamente pe sub masă, nu prin vot popular.

      • Genial! Hahaha…

        „sunt pline străfundurile internetului de articole ale unor analiști politici mari care afirmă, tot argumentat, ca Occidentul e de vina pentru războiul din Ucraina si nu Rusia.”

        „Propaganda rusă ar prelua rapid iar consecințele ar fi si mai dezastruoase decât sunt deja.”

        Hahaha…

  44. România va primi bani nerambursabili prin PNRR pentru împădurirea şi reîmpădurirea a 56.700 de hectare până în anul 2026.Padurea nu este un bun public decit in masura in care parti din ea apartine statului. In mare parte padurea este o proprietate privata .Statul nu poate decit sa reinpadureasa zonele ce ii apartin si asta face . Taierile ilegale sunt pedepsite conform legii .In rest, textele de prin ziare nu sunt detinatoare de adevar absolut .Mai degraba ele se doresc a fi avertizoare .Adicatelea nu mai credeti tot ceea ce cititi ,va inselati singur perceptia .

    • samaritaule/propagandistule pe ce lume traiesti? vad ca ai oaresce licarit de inteligenta in cristalin si scrii cit de cit ingrijit romaneste. asta sa fie motivul pentru care te au angajat sa alterezi aerul p aci? (sigur asta pe linga pensia speciala de esential nesimtit/bugetar ce ai servit o viata ntreaga regimul bolsevic mai apoi socialist cleptocrat)

  45. @Harald
    Care e legătura cu ceea ce am spus eu mai sus, pentru a ilustra o idee, si povestea matale? Sigur esti la articolul care trebuie?

    • Legătura e securistul bun, care tocmai a fost detașat aici să explice mieros românilor că liderii occidentali vânduți rușilor nu trebuie deconspirați.

      • Omule, tu nu esti ok. Nu-i de ras, acum am mai citit comentarii de ale tale si mi s-a confirmat. După tine, daca cineva are un punct de vedere diferit e platit de ong -uri, ruși, nemți, neomarxisti, ecologiști sau trăiește din bani publici. Aceasta afectiune are si o denumire in limbajul de specialitate. In locul tau nu m-as juca cu asa ceva si as cauta cat mai repede sa intru in contact cu un specialist.

        • @Emeric – nu te lua prea în serios. În România, securiștii sunt ei membri cu drepturi depline ai Colegiului Psihologilor, dar asta nu-i face automat și psihologi 😀

          Vezi că îți scapă un mic amănunt: într-adevăr, ”această afecțiune are și o denumire în limbajul de specialitate”, însă numai în măsura în care aserțiunea respectivă e greșită. Când 3 oameni din 3 identificați sunt incapabili să numească vreo politică greșită a Cancelariei de la Berlin, iar asta după 4-5 încercări fiecare, înseamnă că aserțiunea nu e greșită.

          De exemplu, tu n-ai o tastatură germană și nu faci greșelile tipice ale celor care scriu de pe o tastatură germană. Deci nu te acuză nimeni că postezi la comanda Cancelariei de la Berlin.

          Simte-te liber să intri în contact cu cine vrei, găsești o mulțime de colegi la Colegiu 😎 Despre istoria desființării și reînființării Flotei a 2-a a Atlanticului de Nord ai vreo precizare de făcut? Sau tocmai ăsta e scopul comentariului, să deturnezi discuția?

          • Aoleu! Harald se pare ca urmareste tastaturile de pe care scriu oamenii! Dar daca tastatura e in japoneza, atunci de cine sunt finanțat? Va dati seama cam cu cine se luptă vikingul Harald, doar cu agenți secreti infiltrați pe…Contributors! Asta e un scenariu de 007 :)) Efectiv, omul trolleaza, nu pot să cred ca scrie pe bune. Serios, refuz sa cred așa ceva.

  46. Predicție:

    Pe măsură ce actuala criză energetică, cauzată de războiul împotriva combustibililor fosili, se agravează, criza va fi pusă pe seama eșecului de a interzice complet utilizărea combustibililor fosili. Un perfect cerc vicios.

    • Predicția în sine are toate șansele să fie corectă, numai că întreruperile masive de energie electrică vor face inacceptabilă închiderea celor două grupuri energetice pe lignit de 330 MW fiecare, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023. Cumulat, ele produc energie electrică aproximativ cât unul dintre reactoarele de la Cernavodă.

      Faptul că a apărut un personaj ca @Emeric demonstrează că s-a trecut deja la ”damage control”. Nu e singurul eveniment, în urmă cu câteva zile Securilă avea un articol despre o organizație care promova nici mai mult nici mai puțin decât ”independența peninsulei Crimeea”, deci o nouă încercare de ”damage control” din partea rușilor. Cu câteva articole în urmă, tot el prezenta producția de huilă a Germaniei ca fiind producția totală de cărbune a Germaniei și n-a publicat o rectificare nici până în ziua de azi.

      Faptul că premierul lor britanic favorit a zburat din funcție pare să-i fi îngrijorat serios pe ruși. Acțiunile de damage control se desfășoară când lucrurile încep să meargă rău pentru ei.

      • N-ar fi bine sa nu o mai faceti pe misteriosul? In loc sa ne concentram pe fapte si comentari cat de cat experte, ii tragem cu politica de doi lei: securisti, comunisti, rusi,PSD…

          • Și ăsta e un comentator care semnează de-obicei @Vlad Slăvoiu, apologet al traiului din bani publici și expert în comentarii ad hominem.

            @Vladimir Rasvan – date fiind elogiile repetate ale perioadei comuniste dinainte de 1981 (”exceptând ultimii 7-9 ani”) nu vă calificați pentru vreun răspuns concret din partea subsemnatului.

            • Harald, hai, nu te mai plânge, ca insulti lumea la fiecare comentariu care nu-ți convine dar tie nu poate să îți zică nimeni nimic ca ups, e ad hominem. Macar puțină decenta sa ai, daca altceva nu se poate.

  47. Ideea de progres nu implica doar combustibilii fosili. Aceștia au asigurat un timp creșterea economică dar cand aceasta a ajuns la un anumit punct oamenii au realizat ca apar niste probleme si drept urmare, se orientează pe energii care nu cauzeaza atâtea efecte negative mediului. Fie ca ne place sau nu, viitorul o sa fie verde. Asa se poate argumenta si despre multe altele care o vreme au asigurat progresul omenirii dar ulterior s-a renunțat la ele. Cândva, o bună parte dintre activitățile pe care le desfășurăm noi in prezent erau facute de sclavi iar sclavia greu s-a eliminat, deoarece tot așa, erau multi nostalgici după vremurile alea care considerau că dacă renunta la munca sclavilor renunta automat la bunăstare. Acum nicio persoană zdravana la cap nu ar mai susține sclavia; pe viitor se va intampla acelasi lucru cu energia obținută din combustibili fosili.

    • Și cam care ar fi taxele care ți se pare ție corect să fie incluse în prețurile combustibililor fosili, într-un asemenea scop nobil ca eliminarea lor? 98% te-ar satisface? 99% ?

      Tocmai combustibilii fosili au eliminat sclavia, numai motorul cu abur a făcut posibilă renunțarea la sclavie. Ulterior, s-a trecut la petrol pentru că era mai eficient decât cărbunele. Acum te întorci la lemne și la rumeguș, ca să renunți la combustibilii fosili?

      Viitorul o să fie verde când ai să ai destule centrale nucleare, de exemplu România ar avea nevoie de vreo 8 sau 10 reactoare ca la Cernavodă. Ce faci până atunci, defrișezi toate pădurile, ca să nu folosești combustibili fosili?

      • Ati citit macar fraza „Aceștia au asigurat un timp creșterea economică dar cand aceasta a ajuns la un anumit punct oamenii au realizat ca apar niste probleme si drept urmare, se orientează pe energii care nu cauzeaza atâtea efecte negative mediului.”? Ati si inteles-o? Dar pe această la fel ati inteles-o? „pe viitor se va intampla acelasi lucru cu energia obținută din combustibili fosili”? Credeti ca oamenii care au inventat motorul pe aburi nu pot gasi solutii la extinderea energiilor verzi? Asa spuneau si stăpânii de sclavi înainte: nu se poate, nu există. In afara de a posta pe langa la fiecare comentariu aveti si o ocupație reală? Nu degeaba intreb.

        • În pofida retoricii tot mai aprinse, o „tranziție energetică” care să îndepărteze
          dependența societății față de hidrocarburi nu este fezabilă într-un interval de timp semnificativ și este o iluzie periculoasă să ne bazăm politicile energetice pe ideea că o astfel de tranziție este posibilă până în 2030, 2050 ș.a.m.d.

          Datele tari, nu aspirațiile, arată cât de critice sunt hidrocarburile și, în urma invaziei din Ucraina, devin clare consecințele eșecului de a privi realitatea în față. Este necesară o înțelegere diferită a „tranziției”, una care recunoaște că noile surse de energie regenerabilă ar trebui să fie considerate ca aditivi, nu ca înlocuitori pur și simplu, pentru petrol, gaze naturale și cărbune.

          În aceste condiții, factorii de decizie politică încep să înțeleagă dificultatea enormă de a înlocui chiar și o cotă de doar 10% din hidrocarburile globale – cota furnizată de Rusia -, fără a mai vorbi de imposibilitatea de a încerca să înlocuiască întreaga utilizare a hidrocarburilor cu energie solară, eoliană și baterii. Regenerabilele s-au „împotmolit” deja în California și Germania; Marea Britanie a anunțat că va permite fracturarea hidraulică pentru gaze naturale, iar Coreea de Sud a redus fondurile pentru regenerabile în favoarea energiei nucleare.

          • Sunt deacord ca energiile regenerabile trebuiesc privite ca parte dintr-un total energetic, si nu ca pe un inlocuitor. Lumea moderna este construita pe 4 piloni: ciment, otel, plastic si amoniac. Cu ajutorul cimentului si otelului am construit toata lumea asta moderna – de la banalele locuinte, pana la zgarie norii din fascinantele orase de pe mapamond, plus toata infrastructura moderna (tuneluri, autostrazi, poduri), etc. Plasticul se gaseste cam in tot, chiar si in stomacul pestilor din oceanele lumii (din pacate). Fara amoniac nu am putea produce ingrasaminte, sa putem sa hranim 8 miliarde de oameni. Si tendinta de crestere a populatiei continua.
            Toate acestea necesita energie fosila.
            Germania, tara care a investit enorm in energia verde, a redus doar cu 5-6% dependenta de energie fosila. Este un exemplu clar ca aceasta energie nu poate fi complet inlocuita pana in 2050 (cifre rotunde anuntate de poiliticieni si inalti functionari).
            Pentru a construi panourile solare si eolienele si a efectua mentenanta lor este nevoie de energie fosila. Tehnologiile verzi sunt acceptabile in ceea ce priveste costul de productie, tocmai pentru ca exista energie fosila in abudenta.
            Este clar ca emisiile de CO2 trebuiesc reduse. Este clar ca trebuie sa inovam, sa reinventam, sa exploram. Este de asemenea clar ca sunt multe de facut (un exemplu concret este izolarea locuintelor pentru a folosi energia disponibila mai eficient). Ramane de vazut ce va fi.

    • Foame ii care au inventat motorul cu a ur sunt morti…
      Idem cei cu motorul cu ardere interna. Electric.
      Asa ca nu o sa mai inventeze nimic asa cum Beethoven nu va mai compune simfonii si Gardul ni va mai scrie un tangou.

      Cat despre rest de așteptat. Uneori cam mult

      • Va multumesc pentru clarificări! Nu am văzut niciodata atâtea comentarii pe Contributors. Se pare că dl. Crânganu este cel mai citit si comentat, imediat ajunge la 300 de comentarii. Astea sunt articole de interes, care generează discuții. Personal, nu sunt de acord cu concluziile dlui. prof. Crânganu exprimate in unele articole, dar faptul că deschide mereu subiecte de interes public si raspunde multor comentarii este un lucru care merita apreciat si sustinut.

  48. Patrick Moore, fondatorul Greenpeace, afirmă că schimbările climatice se bazează pe narațiuni false.
    Un om de știință proeminent susține că nu există „nicio urgență climatică.

    https://www.zerohedge.com/markets/greenpeace-co-founder-patrick-moore-says-climate-change-based-false-narratives

    Acest interviu este o compilație a unui schimb de e-mailuri dîn noiembrie 2021 între Moore și profesorul sud-coreean Seok-soon Park, profesor de știința și ingineria mediului la Ehwa Womans University din Seul, Coreea de Sud. El a fost oferit site-ului The Epoch Times de către Park, cu permisiunea lui Moore, la 7 iulie 2022.

    Atât el, cât și Moore se numără printre cei 1.100 de oameni de știință și profesioniști care au semnat Declarația Mondială privind Clima (WCD), care afirmă că nu există o urgență climatică.

    • Ei da fondator, vedeti si pozitia Greenpeace legată de Moore
      https://www.greenpeace.org/usa/news/greenpeace-statement-on-patric/
      Mai sunt si alte studii care arată că se înșeală in destule privinte, ca in articolul cu energia nucleară. Omul se foloseste de asocierea cu Greenpeace pentru a-și promova retorica. Doar un alt negationist. Mai sunt cativa din ăștia, unii menționați și în articolul de fata la unele comentarii. Dacă îi căutați pe net vedeti cam ce-i cu ei. Dacă alți specialiști din domeniile lor le arată punctual unde se înșeală te acuză de o conspirație a stângii radicale. Unii au ajuns să falsifice date sau sa dea citate trunchiate ca sa le iasa bine la teorie.

      • „pozitia Greenpeace legată de…” absolut orice pe lumea asta nu ma mai intereseaza de zeci de ani. M-am lamurit foarte repede ce e cu unealta asta de propaganda si dezinformare dupa ce mi-au sarit in fata tot felul de lunatici exaltati delirind la tv, prin ziare si pe internet.

        Greenpeace are, in ochii mei, credibilitate ZERO. Zero absolut. I-as privi cu o oarecare intelegere doar daca s-ar refugia cu totii in Guyana, in vreun Jonestown, si ar urma exemplul purificator al sectei lui Jim Jones.

        Pe cei ca tine, care agita steguletul Greenpeace pe internet sau fac circ prin diverse locuri publice, ii compatimesc: ori sint niste extrem de naivi tovarasi de drum, in general foarte tineri (sau virstnici ramasi necopti), foarte inculti si teribil de intellectually challenged, pe care, la un moment dat, cei care ii trag de sfori ii vor arunca fara mila sub tren, ori sint niste oengisti (sau bugetari infiltrati de partide in ministere, comitete & comitii), creaturi fara mama, fara tata, fara Dumnezeu, fara nici o meserie serioasa, paraziti care, pentru niste bani, si-ar vinde si parintii, ca copii nu fac ca sa nu polueze planeta.

        Rusii au fost singurii care i-au tratat cum trebuie pe activistii Greenpeace. Acum vreo 8-9 ani au arestat 30 de lunatici din Occident care au avut ceva cu o platforma petroliera ruseasca din Marea Barents si i-au expediat fara multa vorbarie si cu suturi in fund direct intr-o puscarie foarte racoroasa din zona. Apoi i-au inculpat pentru piraterie, huliganism etc. Proces, condamnari, lacrimi, regrete, scuze, parinti implorind, politruci occidentali intervenind pentru „copiii” aia etc. Pustii care au trait experienta asta de neuitat nu cred sa indrazneasca vreodata sa se mai apropie de vreo platforma petroliera ruseasca.

        • Rusii i-au tratat pe activiștii greenpeace cum ii tratează si pe ucraineni astăzi. Sau cum tratează ei pe toti cei care se află în dezacord cu ei. Ati ales cel mai bun exemplu, ce sa mai zic.

          • Big big mistake, nu stiu daca o faceti dinadins. Rusii au sustinut de decenii discursul anti democratie, anii 70 etc. Sunt infiltrati on ONU, Green Peace, Amisty International si multe altele.
            Au cheltuit cu propaganda anti razboi in Vietnam, sustinuta in america, mai mult decat pe miguri si tunuri in ajutorul vietamezilor.
            La urma urmei, ce-i un soldat ori 10,000 de soldati pentru ei?
            Antichristi, asta sunt

    • Ei, pai stati asa: de citeva zile Radio Romania Actualitati s-a inrolat definitiv si conform si difuzeaza de la orele nouaspe trecute fix un soi de crestomatie de anecdote cu vehicule electrice, poluare, aer curat, huo energie securitara, vivat biciclismul, ce-ar fi sa de dam cu trotineta – pardon, asta nu mai e la moda, i-a urcatara Politia pe trotoir si nu mai e cul -, motoarele cu ardere interna sint unelte diavolesti, ne ucid viitorul, cutare a facut un App, sa ridem cu Fatih Birol (pardon, asta-i de la mine) scl. Floricele pe cimpii, nu va curentati copii.
      Inainte tot la orele acelea difuza imunda mlastina numita optimist „fotbalul romanesc” si cind nu erau atenti pomeneau si de sporturi.

      • Dvs v-ati intoxicat cu prea mult fum de la masini pe motorina, se vede efectul din felul în care scrieti. Nu v-ar strica niste iesiti in aer liber, în natura.

        • Eu, draguta, conduc o masina pe benzina Euro 6d Temp in perfecta stare tehnica si optica, platita din banii firmei mele si care merge prin oras doar cit sa scape din el si de de-astia ca tine. Cind ma vezi pe mine-ntr-o masina diesel, aia e autobuz.
          Altminteri cind vei uza atitea perechi de bocanci, de cizme de cauciuc, de clapari, de schiuri si cind vei schimba atitea casti si corzi cite am uzat eu pe si prin munti atunci iti poti permite sa-mi dai mie sfaturi despre natura. Vezi ca aici nu e Hotnews.

          • In cazul ăsta, mai închideți si geamul mașinii aleia, ca fumul de la motorină de la altii intra si pe geam si prin instalatia de aer conditionat. Ati schimbat atâtea perechi de cizme nu ca ati umblat mult prin munți, spuneti adevarul, erau de „cea mai bună calitate” de aia :))

            • Tinere, cizmele de miner erau cele care erau, n-aveam de ales si incaltati cu ele au scos afara minerii mai tot ce s-a folosit in industrie/metalurgie/transporturi/constructii/medicina in tara asta timp de zeci de ani. Computerul de pe care aberezi nu poate exista fara cei ca mine, asta daca-ti vine sa-mi vorbesti mie de pe vreun moral high ground de prin mintea ta razleata. Pentru stiinta ta si a altora de aceeasi teapa cizmele erau aceleasi si pentru vagonetar si pentru inginer ca noi n-aveam de unde alege. Si pentru speologi tot alea erau, dar nu te bag aici ca-ti umpli pantalonii de vitejii puturoase si-o chemi pe maica-ta in ajutor.
              Ai tu idee ce-s alea obiele? I te adresezi unui inginer care a purtat obiele in cizme caci coboram pe doua puturi 653 de metri pe verticala si apoi mergeam kilometri pe orizontala pe jos in curent de aer rece si in umezeala in semiobscuritate, deseori singur, sa vad cum a puscat frontul, ce-i acolo, sa iau probe, sa inteleg si apoi sa vad incotro sa dirijam lucrarile, asa ca fa bine si spala-te pe dinti inainte sa vorbesti despre cizmele mele.
              Cit despre bocancii mei de munte, nu ti i-as da pe mina ca distrugi membrana Gore-Tex. E prea scumpa si prea complicata pentru tine.

      • Trebuie sa recunoastem ca verzii s-au mobilizat exemplar, dupa cum vedem aici. Cita fantezie in alegerea nickurilor, ai putea crede ca sunt noi pe aici, desi totusi, cunosc multe lucruri intimplate pe aici? Exceleaza prin dosare complete ale „dusmanilor”. Scoala veche!

        • Neamtule, salut in primul rind revenirea domniei tale si cea a d-lui J.S. Platforma asta chiar are nevoie de minti ca ale voastre.

      • Doar ce mi-am adus aminte ca la Cluuuj au luat autobuze electrice acum citiva ani si m-am uitat sa vad, poate ca experimentul functioneaza. Au dat pe ele cite 600 000 de iepuroi (da-s de la Coana Evropa, asa ca nu se pune. Ba se pune, babaetz, ca nu-i da din poseta ei si nici din utopiile voastre, cineva produce banii si nu sinteti voi aia! Si nu i-ati luat prin bugetare participativa, da?), si vad ca jumate stau. Un soi de 12 cu 24. Ce indice de utilizare a flotei, ce amortizare, povesti.
        Si cum se face toate merg de-a lungul Somesului si ca nu e unul sa urce Feleacul? Merge vreunu-n Zorilor? Ca-i mai lesne. Ca in Buna Ziua nu ca-i ii suuuus si departe tare. Parca astea recuperau din energia consumata la urcare. Te pomenesti ca se prajeste bateria pe Feleac in jos si ia naibii foc de va treziti la Esca-n insectar.
        Pai data viitoare luati autobuze pe lampi, macar o sa fie la iarna cald in ele.

  49. Criza globală a politicii climatice care se apropie
    În timp ce băncile centrale sunt obsedate de pericole îndepărtate, se apropie un tsunami de falimente legate de prețurile energiei.

    Un articol publicat ieri în Wall Street Journal trage un importnat semanl de alarmă în legătură cu actuala criză energetică:

    Hai să o spunem direct: Oricine încă mai crede că schimbarea climei reprezintă o amenințare mai mare decât politica climatică la adresa stabilității financiare merită să fie exilat într-o iurtă în care se arde turbă în neștire.

    Este posibil ca Marea Britanie să se confrunte cu un val de falimente de întreprinderi care să depășească tot ceea ce s-a întâmplat în timpul panicii și recesiunii de după 2008. Aproximativ 100.000 de firme ar putea fi forțate să intre în insolvență în următoarele luni, a avertizat săptămâna aceasta firma de consultanță în domeniul falimentului Red Flag Alert. Este vorba de firme sănătoase, cu venituri anuale de cel puțin 1 milion de lire sterline. Falimentele de afaceri de o asemenea amploare ar eclipsa cele aproximativ 65.000 de firme de orice mărime care au dat faliment în perioada 2008-2010.

    De vină sunt sunt prețurile la energie, care, în opinia firmei de consultanță, ar putea fi direct responsabile pentru aproximativ un sfert din posibilele insolvențe. Aceste prețuri cresc pentru întreprinderile britanice în intervale de câteva sute de procente la un moment dat și, uneori, cu cerințe abrupte de depozit din partea companiilor de utilități care se tem tocmai de un val de falimente.

    Situația este probabil mai gravă în Germania, cea mai mare economie din zona euro. Aproximativ 73% dintre întreprinderile mici și mijlocii care au participat la un sondaj au declarat că resimt o presiune puternică din cauza prețurilor la energie, iar 10% dintre acestea au declarat că se confruntă cu amenințări „existențiale” pentru afacerile lor în următoarele șase luni. Iar acest sondaj, realizat de asociația micilor întreprinderi BMD, este unul optimist. Un sondaj separat publicat în această săptămână de BDI, o asociație industrială importantă, a constatat că 34% dintre respondenți descriu prețurile la energie ca fiind o „provocare existențială”. Eșecurile în afaceri se vor răsfrânge în sus și în josul lanțurilor de aprovizionare și rapid în bănci.

    Guvernele europene nu sunt oarbe la amenințarea prețurilor la energie – o conștientizare care, în mod pervers, creează o amenințare proprie. Singura soluție viabilă din punct de vedere politic pentru această iarnă va fi reprezentată de subvenții la scară monumentală. Sute de miliarde de dolari pentru gospodării și întreprinderi (și utilități) de pe întreg continentul au fost deja anunțate, iar capitalele disperate nu se vor opri aici.

    Politicienii sunt fericiți să dea vina pe Vladimir Putin și pe invazia sa în Ucraina pentru actualul dezastru energetic. Dar ceea ce a transformat această schimbare unică a prețului relativ al energiei într-un dezastru global au fost două decenii antgerioare de politică energetică ecologică. În Europa, aceasta include o fixație asupra energiilor regenerabile incapabile să alimenteze economiile industriale în absența unor tehnologii de baterii care nu există, un refuz de a exploata rezervele interne de combustibili fosili, cum ar fi gazele de argilă, și o ostilitate profundă și irațională față de energia nucleară în multe părți ale continentului.

    Acest lucru a creat un sistem energetic de o rigiditate și ineficiență periculoase, incapabil să se adapteze la o lovitură precum ieșirea parțială a Rusiei de pe piața europeană a gazelor naturale. Este aproape inevitabil că rezultatul iminent va fi o recesiune în Europa. Putem doar spera că nu va declanșa și o criză financiară globală.

    • As putea, cu voia dumneavoastra, sa-i dedic acest articol @bunului samaritean?😏.
      E simplu sa vorbesti daca nu ai legatura directa cu industria, aia palpabila, grea, nu it si divertisment.
      Daca economia germana se blocheaza, euro merge direct la vale! Sper sa iasa ceva util si practic de la intrunirea ministrilor energiei (ue) de astazi!
      Multumesc pt. Pt articol!

      • In industria noastra, unde lucru eu, utilaje de tot felul, inportul de produse de calitate din Germania e crucial. Ma gandesc la suruburi cu bile, cutii de viteza ZF, ghidaje cu bile etc.
        Sa va spun, o cutie de viteze ZF are la momentul actual un termen de livrare de 32 saptamani. Le puteam avea in 6 sapatamani inainte de criza asta din Ukraina si covid.
        Va dati seama asta se rasfrange asupra clientilor nostri. Suntem nevoiti sa facem stoc; sa blocam bani. Si cu dobanzile la banca in crestere e din ce in ce mai greu.
        Off topic.
        Tancurile si artileria propulsata din Korea destinate Poloniei cu termen scurt de livrare folosesc cutii de viteze ZF. Probabil vor fi livrari intarziate. Sper ca Putin nu va ataca Polonia cel putin cu un an intarziere.

        • Ca importator s-ar putea (deja cred ca vi s-a si intamplat) sa beneficiati de deprecierea euro vs dolar, trend pe care leul nu il urmează. Eu unul as începe sa leg preturile spre intern de dolar, nu de euro. Tocmai vedem ca nu se doreste la nivel ue decuplarea directa a energiei electrice de gaz (inca), nu ies targetele fantasmagorice pe green deal.
          Eu am treaba cu exportul dar materia prima(pret si disponibilitate) este influentata masiv de energie si disparitia furnizorilor rusi si ucraineeni.

    • Fiind un adept convins al teoriei conspirației, o să reamintesc faptul că în 2020, sub pretextul plandemiei, guvernul lui Boris Johnson a distribuit cu mare larghețe niște credite de 25% din cifra de afaceri anuală (reală sau estimată). Nu a fost nevoie de niciun fel de documente doveditoare și de niciun fel de garanții, veniturile care apăreau în bilanțul depus erau suficiente. Cine nu avea bilanțul depus, l-a cosmetizat liniștit și l-a depus, iar cine nu avea de depus vreun bilanț, a estimat pe cuvânt de onoare viitoarea cifră de afaceri.

      Ca să fie totul neted, guvernul a garantat toate acele credite (de asta băncile n-au cerut niciun fel de garanții) iar în a doua parte a anului a mai fost și a doua strigare: cine nu luase maximum de 25%, a avut ocazia să-și rectifice eroarea 😀 Unele bănci mai responsabile au comentat că între o treime și jumătate din acele credite nu vor mai fi rambursate niciodată, iar guvernul a replicat ceva de genul ”nu-i nimic, o să închidem firmele respective și o să asanăm economia”.

      Între timp, economia a fost asanată de majoritatea furnizorilor de energie electrică, iar firmele care ar putea fi nevoite să intre în insolvență sunt tocmai cele pentru care guvernul a garantat creditele fără să pună niciun fel de întrebări. Ca opinie personală, de asta Rishi Sunak a pierdut cursa în fața lui Liz Truss, pentru că și-ar fi corijat propria politică din 2020 oferind un nou volum de credite garantate de guvern.

      Dar asta e doar opinia unui adept al teoriei conspirației, așa cum spuneam. Guvernul lui Liz Truss va plăti tot ce nu pot plăti firmele intrate în insolvență și se va alege cu imaginea pe care a avut-o guvernarea CDR în România, când a avut de strâns toate cioburile după guvernarea Văcăroiu.

    • Da, politicile energetice gresite tocmai baga lumea-ntreaga in criza economica. Se-ntimpla ce strigam citiva aici de citiva ani incoace.
      Gurile rele zic in piata ca pina si Equinor ar cam mirii.

    • ” o ostilitate profundă și irațională față de energia nucleară în multe părți ale continentului.”

      Ratiunea este urmatoarea: 80% din combustibilul nuclear uraniu al lumii este produs in….. CSI.
      Adica petrol gaz si carbune mai ai de unde procura in caz de ceva . Uraniu nu. Iar recent Rusia a incheiat contracte ferme de livrare cu India , China , Iran. Le construieste centrale nucleare si le asigura si uraniul . Din aceeasi cauza cea mai mare centrala nucleara din Europa , cea de la Zaporoje , ramine la rusi. Deoarece fara uraniul rusilor nu poate livra electricitate Germaniei.

      • Cum ai ajuns de la realitatea că ”două treimi sunt produse în Kazahstan, Canada și Australia” la misitificarea că ”80% este produs în CSI” ? Via Moscova, așa ai ajuns!

        ”In 2021 Kazakhstan produced the largest share of uranium from mines (45% of world supply), followed by Namibia (12%) and Canada (10%).”

        Datele de mai jos sunt din iulie 2022. Have fun!

        https://world-nuclear.org/information-library/nuclear-fuel-cycle/mining-of-uranium/world-uranium-mining-production.aspx#:~:text=About%20two-thirds%20of%20the,produced%20by%20in%20situ%20leaching.

        • Deci rusii produc doar 45 % din nuclear . Dar au bagat occidentul in fibrilatii energetice si alimentare desi produc doar 10% petrol si gaze si cereale .
          Mi se pare logic : renuntam la dependenta de gazul rusesc si trecem pe uraniu.

          • Rușii produc sub 6%, uraniul din Kazahstan nu e al rușilor. Este destul uraniu în Australia, Canada, Namibia și Africa de Sud. Rezervele Rusiei sunt cam 8% din rezervele mondiale.

            Interesant e altceva, în acel grafic: România, Cehia, Franța și Germania și-au redus până la zero producția de uraniu, în perioada 2014 – 2016. Și zero a rămas, până în zilele noastre. Iar asta în liniște, fără nicio discuție publică.

            Exact de asta Federația Rusă e Imperiul Răului, cum spunea Reagan. Și trebuie dezmembrată, la fel cum a fost dezmembrată Uniunea Sovietică.

            • Aveti dreptate. Kzahstan nu e in CSI , Africa de Sud nu e in BRICS , Romania nu e in NATO.
              Blocurile politico-economico-militare rele fiind imperii ale raului trebuie desfiintate .Alea rele. Alea bune nu, ca e bune.
              Mai mult , si mie mi se pare de neinteles de ce occidentul a consumat la geu carbune , gaze, petrol, uraniu de la altii si le-a pastrat pe ale lui in subsol. Sigur ca a mai dat si pe la prieteni , daca prietenii au fost cuminti. Daca n-au mai fost, nu. Cam cum a dat Rusia Ucrainei. Friends with benefits , cum ar zice francezii.

              Lasind gluma la o parte , chiar daca pasiunea retoricii va mai baga uneori argumentele in sant in esenta aveti dreptate: unitatea imperiului bun se clatina , amenintata fiind de zicala aceea cu pielea si camasa. Stiti, SUA e departe iar iarna e aproape. Si mai era o vorba: nu cautam vinovati, cautalm solutii. In privinta solutiilor Europa nu o are pe cea nuclearo-electrica. E bataie pe uraniu mai ceva decat pe carbune gaz si petrol.

              Articolul e despre importanta capitala a energiei in devenirea, dezvoltarea si prezervarea unor modele de civilizatie tehnologica , nu ? Ei bine, blocurile si imperiile de-asta s-au format. Si tot de-asta lupta. Ca sa controleze acele teritorii unde se afla energia. Iar in afara de energie mai sint apa potabila si mincarea. Si deasupra tuturor astora , resursa umana.
              Cvasi-paritatea tehnologica si militara intre vest si est / nord si sud precum si proliferarea armelor atomice fac confruntarea inevitabila si rezolvarea militara imposibila. Concluzia : nord- vestul este obligat sa-si reduca influenta , nivelul de trai si calitatea vietii.
              Indicarea sau mai degraba inventarea vinovatiilor demonstraza lipsa solutiilor convenabile. Stiu , e nasol sa cazi de foarte sus. Chestia cu cresterea nesustenabila. Dar nu v-ati inchipuit la modul serios ca o sa va mearga la nesfarsit , nu ? Ati crezut ca sinteti speciali, alesi , superiori, cu mandat din Ceruri ?!
              Ghinion….