joi, martie 28, 2024

Despre genetica ardelenilor și oltenilor

Recent a apărut un studiu care arată variabilitatea spațială a trăsăturilor genetice ale populației României. Se discută despre aceste rezultate ca și cum ar avea vreo relevanță pe plan social și politic. Este un mod riscant de a contracara retorica naționalistă.

Heterogenitatea genetică a unei populații umane nu are nici o relevanță directă pentru omogenitatea și identitatea sa culturală. Existența unor corelații negatice sau pozitive nu implică o legătură cauzală între variabile. Ea poate fi pur și simplu un fapt care are nevoie de o explicație, iar aceasta nu e în termeni biologi, ci de dinamică socială și culturală.

Cauza științifică a acestei decuplări este scara de timp foarte diferită a proceselor care duc la tiparele de variație genetică și culturală. Procesele de variație și fixare a trăsăturilor culturale sunt mult mai rapide decât cele de variație genetică și fixare în populație a trăsăturilor fenotipice. Un individ poate evolua cultural semnificativ pe durata vieții sale printr-o selecție a tipurilor de proiecte pe care le urmărește și a resurselor pentru atingerea lor, în timp ce evoluția biologică e doar trans-generațională. Trăsăturile culturale nu sunt trăsături biologice, nu au un determinism biologic. Cine crede asta are o abordare reducționistă, și atunci e ca și cum am zice că steagul național e o trăsătură explicată prin teoria stringurilor, de ce ne-am opri la explicații prin obiecte și procese biologice ?

Evoluția culturală depinde de funcționarea unui organism biologic cu toate trăsăturile sale, așa cum metabolismul celular depinde de neutronii și protonii din nucleele atomilor moleculelor. Fiecare cu legitățile lui naturale, fiecare cu știința sa care se ocupă de ele. Biologia nu se ocupă de om în genere, nu se ocupă cu cultura și economia, ci doar cu organismul uman.

Faptul că există la unele organisme o nișă construită (cuiburi, etc) nu justifică echivalarea nișei construite cultural de către om cu cea construită de către organisme. Există argumente filosofice mai complicate în susținerea acestei afirmații (legate de faptul că însăși explicația științifică este o parte a nișei construite de om), dar mai simplu de înțeles este cel legat de scara de timp a existenței acestei nișe construite. La om e mult mai mare decât cea a oricăror alte organisme, depășește durata foarte multor generații, iar reconstrucția ei permanentă implică procese complicate de comunicare care nu poate face obiectul de studiu al unei discipline biologice ca etologia.

Nu mai discutăm de consecințele ideologice rasiste, care au dus la eugenism și holocaust în trecut, ale acestui mod de abordare reducționist. Nu e vorba doar de efectele sale, ci de lipsa de validitatea științifică.

E valabil și reversul medaliei: omogenitatea genetică nu antrenează automat o omogenitate culturală. Putem fi pur sânge dddaci și rrromani, sau cu pedigree direct din Burebista și tot un ghiveci de comunități care se duc după cum bate vântul fiecare la el în sat sau în cartier.

Totuși, mă gândesc că ar putea fi de folos o cercetare comparativă a populațiilor umane din universitățile din România, a facultăților din universități și a departamentelor din facultăți, pentru ca corela caracteristicile genetice cu standardele academice practicate. Dacă se va descoperi că există o genă a integrității academice vom putea crea prin manipulări genetice un soi de profesor sau cercetător care să opereze ca la Harvard sau Cambridge, ceea ce nu ar fi deloc rău.

Identitatea unei națuni nu trebuie clamată, ci susținută permanent prin producție serioasă culturală și diseminarea ei pe plan internațional. Dacă ești mare om de știință sau cultură doar la tine acasă ești asemenea unui culturist care se uită în oglindă în baie, dar e foarte timid să iasă pe o plajă internaționlă, fără să mai discutăm de o scenă de concurs, unde nu-l urci nici plătit.

Retorica naționalistă se contracarează prin inteligență, muncă, organizare, umor și integrare în comunitatea internațională. Dacă nu putem atunci să nu blocăm pe alții, ne putem trăi viața cu lucruri mai frumoase.

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Parafrazind o mai veche vorba zic si eu: „astept parerile lui @ dusu”.
    (Pentru mine nu exista o asemenea problema, eventual bancuri cu ardeleni si olteni :P )

  2. Dle profesor, sincer nu înțeleg sensul unei cercetări comparative a populațiilor umane din universități – care ar fi relevanța – poate explicitați…
    Altfel, un material cât se poate de corect – cred că este evident pentru oricine că omogenitatea genetică nu antrenează omogenitatea culturală. În același timp, cred că este dificil de negat plusul de civilizație al populației din Transilvania, fără ca asta să aibă legătură cu genetica, ci – eventual – cu istoria….
    Aștept cu nerăbdare răspunsul dvs. și vă urez sănătate și spor la treabă.

    • Zau?
      NU aveti voi in manualele de istorie – la nivel de propaganda de stat – Harti cu teritoriul ACTUAL al Romaniei prezentat trunchiat, ciopartit!? De unde invatati ca urmasii teritoriali ai unora, care au trait in urma cu 2000 de ani, sunt superiori celorlalti, deoarece traiesc, ori sau nascut, pur si simplu, pe un anumit teritoriu delimitat in urma cu 2000 de ani din motive adm fara nicio legatura cu nimeni si nimic de azi?
      Nu puteti nega faptul ca asa-zisii ardeleni au fost doar o pop tolerata secole la rand – vreo 9! -, fara drepturi, si fara cultura si dezvoltare la nivel de civilizatie proprie, ca si roamni-valahi.

  3. „Retorica naționalistă se contracarează prin inteligență, muncă, organizare, umor și integrare în comunitatea internațională. ”
    Si ce va impiedica sa incercati ? Sper ca nu va sfiiti precum culturistul.

  4. Cred ca toata lumea care a citit stirea s-a ‘prins’ imediat ca e promovata in spatiul public (Adevarul , Hotnews) tocmai pentru ca ataca idea de unitate nationala. Adica un fel de propaganda, razboi psihologic.

    Diferentele mentionate in studiu sunt insa infime. Romania e mult mai omogena genetic decat, de exemplu, Germania; iar lumea e insa obisnuita, pana la saturatie, cu astfel de propaganda stridenta anti-nationala in urma promovarii intense in spatiul public a lui Lucian Boia.

    • Nimeni nu poate nega faptul ca intre Haplogrupul i si j exista o diferenta! Si nimeni nu poate demo ca urmasii LATINILOR sunt doar cei din Haplo J!

  5. Foarte bine-venit acest bun text , mai ales pe fondul inculturii științifice a populației, care lasă loc aiurelilor speculativ-semidocte de ”etno-genetică”.

  6. ba eu cred ca toate trasaturile culturale stau pe fundament biologic…bineinteles, ca fiind primar, acest fundament nu se vede sau se vede foarte putin…explici anumite atitudini culturale prin dinamica sociala si vrei sa crezi ca fenotipul unei comunitati sau al unui individ este decis arbitrar si la suprafata pentru ca apoi sa induca informatii modificante in genotip….nu, totul interactioneaza fundamental cu biologicul…ceea ce vedem sunt ricoseurile din genotip care ating suprafata sociala intr-un mod specific…altfel, dupa mii de ani de evolutie culturala, lumea ar fi suferit nivelare identitara semnificativa.

    • Fudament e o noțiune vagă, din limbajul comun. In stiință nu vorbim de fundament, iar în filosofie vorbim în separat de chestiunea ontologică și de cea epistemică.

      În știință ne interesează explicații. Explicațiile pentru fenomene culturale relevante identității naționale nu se dau prin fenomene biologice. Există o mică interferență pe linia gene-cultue coevolution, dar e ceva foarte specializat, de exemplu aici:

      http://rstb.royalsocietypublishing.org/content/366/1566/878

      Grosul fenomenelor culturale nu au un determinism biologic, în sensul că nimeni nu le explică ca fiind cauzate de variabile biologice.

      Toată chestiunea de mai sus ține de chestiunea epistemică dpdv filosofic. În termeni filosofici poziția mea este autonomistă, fiecare tip de fenomen se explică autonom în zona disciplinelor științifice care se ocupă cu ele. Resping folosul abordării reducționiste. Ea există, dar eu nu o accept ca folositoare. Discut de teorii de cuplare între procese culturale și biologice, care sunt o chestiune separată de explicația propriuzisă a fenomenelor culturale.

      Cu asta se ajunge și la chestiunea ontologică, a ceea ce există. Pentru un reducționist există în mod real doar chestiile la care reduce restul. Dacă reducem la entități biologice, nu există în sens tare fenomenele mentale și culturale. Dacă reducem și biologicele la fizice atunci în sens tare există doar cele fizice. Poziția mea e mai complicată, nu o pot explica aici. Ea e compatibilă cu presupozitiile epistemice autonomiste și pe scurt cred că există toate entitățile de la fizice la biologice, mentale și culturale în mod legitim fără posibilitatea de a fi reduse unele la altele, doar construite explicații ale corelațiilor dintre proprietățile lor prin teorii de cuplare.

      gânduri bune,

  7. Problema nu-mi apare chiar atat de simpla cum este descrisa de dvs. In final suntem doar niste animale si ne supunem legilor biologiei. Exista studii care arata ca anumite gene predispun o populatie la depresie (in special in societatile N europeane si N americane), alte gene determina comportamentul de tip colectivist (in special in Asia de E) sau individualist (N european).
    Studii pe gemeni arata ca anumite comportamnete sociale sunt mostenite si nu se schimba usor.

    Modelul cultural in care traieste poate modifica comportamentul unui individ, de exemplu cand un copil roman este adoptat de o famile din Suedia sau Brazilia, cred insa ca exista un prag cand predominanta unui tip de gena intr-o populatie situata pe un spatiu geografic restrans va genera si modele de comportament distincte care sunt mosternite si devin norma.
    Nu intamplator populatii care au pus accent important pe pastrarea puritatii rasiale (Germania nu e un exemplu bun, n-a fost decat pentru un deceniu, un exemplu mai bun este si azi Japonia, posibil si Israelul) se pot defini si social ca grupuri distincte.

    • Nu știu ce formație aveți profesională, dacă știți ce este un spațiu de stare prin care caracterizăm un obiect este elementar să înțelegem că nu sunt doar animale.

      Animal înseamnă un obiect biologic, tehnic e caracterizabil prin toate variabilele pe care le putem măsura în cadrul biologiei. Fie n variabile, cu asta construim un spațiu n-dimensional de stare prin care înțelegem ce e un animal, în caz particular organismul uman.

      Sunt și alte variabile caracteristice omului pe care nu le putem măsura în biologie. De ele se ocupă științele socio-umane (psihologie, economie, etc). E ridicol să spunem că ce fac aceste științe e domeniul biologiei. Fie m aceste variabile.

      Rezultă un spațiu general de stare cu m+n variabile.

      Biologia se ocupă de un subspațiu din spațiul de stare relevant pentru caracterizarea omului. Pentru ca omul să fie un animal ar trebui să avem niște teorii de reducere a celor m variabile la cele n variabile biologice. Aceste teorii nu există.

      Rezultă că cel puțin deocamdată nu se poate susține de către o persoană informată că omul nu e un animal. Acesta e doar un mod de exprimare în limbaj comun. E un animal care are în mod necesare o seamă ne numeroase alte atribute care nu sunt biologice, și care îi dau între altele capacitatea de a crea teorii despre sine însuși.

      gânduri bune,

      • Erată: „Rezultă că cel puțin deocamdată nu se poate susține de către o persoană informată că omul e un animal”

        • Marturisesc ca si eu ma gandesc cateodata la posibila natura vegetala a omului. Asa, filosofic vorbind, desigur. Si cu umor, fara indoiala. Altfel, sunt, la fel ca autorul articolului, profund surprins de diferentele genetice dintre munteni si moldoveni. Probabil ca acest lucru explica si diferentele majore de ordin cultural si, in mod implicit, economic, dintre Bucuresti si Vaslui. Trebuie musai ca eterogenitatea aceasta genetica sa aiba o legatura si cu religia, sau cu orientarea sexuala a concetatenilor care traiesc in cele doua regiuni. Dar, ce zic eu regiuni, sunt doua tari total diferite. Si exista unii care au la fel ca mine opinii cu privire la natura vegetala a omului, dar au deopotriva si argumente stiintifice ca populatia din dreapta Prutului se aseamana genetic mai mult cu cea din stanga Prutului, decat cu cea din dreapta Milcovului. Pentru ca, vedeti dumneavoastra, genetica se impaca bine nu doar cu filosofia, ci si cu geografia.

          • Ca sa stiu ce vreti sa spuneti puteti cumva sa lamuriti ce intelegeti prin termenul natura in sintagma natura vegetala, sau natura animala.

            Nu cunosc nici o teoria biologica in care sa se vorbeasca despre natura omului. Cuvantul natura nu e un termen teoretic al biologiei.

            Ganduri bune,

            • si totusi, antropologia biologica numai despre natura omului vorbeste..iar atunci cind Rousseau vorbea despre „salbaticia buna a naturii umane” nu facea decit sa anticipeze unele concluzii ale antropologiei fiziologice si etologice.

          • Va garantez ca daca-i tineti pe bucuresteni sau chiar pe clujeni doua secole in saracie si mizerie vor ajunge sa se comporte precum unii cetateni din Vaslui. Nu uitati acum un secol Bucurestiul avea o populatie ce ca 200000 locuitori. Sunt probabil azi multi bucuresteni (sau clujeni) ai caror stramosi au venit din Vaslui.
            Realizez bineinteles ca tocmai am contrazis afirmatiile pe care le-am facut in comentariul anterior, dar nu sunt om de stiinta!

            • Cum adica, nu-i o chestiune de genetica? In cazul acesta, da, asa este, va cam contraziceti si contrziceti putin si pe autorul articolului si nu cred ca este un moment potrivit, pentru ca, asa cum ma asteptam, reactiile cititorilor la textul domniei-sale l-au facut sa piarda putin din simtul umorului.

      • Ideea unui regn uman, dupa stiinta mea a fost prima oara enuntata in sec 19 de un naturalist, dl Quatrefages(1866), pe baza constatarii existentei unui sentiment instinctiv pe care nu-l mai are nici-un animal si anume cel care conduce la manifestarile morale si religioase(care cred ca este o expresie tot a nousului capabil de sentimentul sacrului, al numinosului)
        http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/bmsap_0301-8644_1866_num_1_1_421
        Si oarecum in conexiune cu aceste idei fundamentale pentru intelegerea miracolului uman, am gasit anul trecut un articol deosebit de interesant in care se prezinta ultimele evolutii din etologie cu referire la relatia om-animal , om-speciile antropoide : http://questions.aleteia.org/articles/119/lhomme-nest-il-quun-singe-plus-evolue-que-les-autres/
        afirmandu-se ca desi maimutele antropoide prezinta aptitudini uimitoare, asta nu este suficient pentru a legitima doar o evolutie biologica , darwinista, pentru aparitia omului. Intr-un anume fel asta ar insemna ca este o prapastie intre om si restul aanimalelor, probabil la fel de mare daca nu si mai mare, decat cea care poate fi intre un regn si altul.

        • E uimitor cât de persistentă este ispita antropocentrismului, această reminiscență a gândirii religioase care încă ne mai bântuie. De fapt, antropocentrismul premerge chiar și religia, probabil rădăcinile lui putând fi urmărite până în biologia noastră. Și mai uimitoare cred că e dificultatea neasemuită pe care o au unii de a se desprinde din plasa acestei iluzii.

          Am avut un pic de căutat, dar am găsit într-un final un citat pe care-l găsesc deosebit de relevant pentru această discuție. Și nu-l prezint sub forma unui apel la autoritate (personal, cred că singura autoritate din știință e metoda științifică aplicată riguros):

          „Pura întâmplare, doar întâmplare, libertate absolută dar oarbă, chiar la rădăcina extraordinarului edificiu al evoluției:această noțiune centrală a biologiei moderne nu mai este astăzi o ipoteză printre altele posibile sau imaginabile. Ea este singura imaginabilă, singura compatibilă cu datele observației și experimentului.[…]
          Această noțiune este, totodată, dintre toate noțiunile tuturor științelor, cea mai distrugătoare pentru orice antropocentrism, cea mai inacceptabilă pentru ființele intens teleonomice care suntem. Este deci, noțiunea sau mai degrabă stafia pe care trebuie cu orice preț să o exorcizeze toate ideologiile vitaliste și animiste.”(Jacques Monod, Hazard și necesitate:Eseu despre filozofia naturală a biologiei moderne)

          • Borges, parca, sau Ortega Y Gasset spunea: „omul inventeaza ceea ce descopera”…cu alte cuvinte, noi nu stim cum anume este realitatea dar se pare ca stim la modul febril cum este realitatea noastra…ceea ce vreau eu sa intreb este urmatorul lucru: din moment ce este cert ca tot ceea ce exista pentru noi, exista exclusiv datorita constiintei umane, de ce ne agitam atit sa vedem unde, cind si cum ne-am separat de regnul animal..si daca am afla e deja prea tirziu..constiinta umana a cistigat universul pentru totdeauna…si daca, totusi, lucrul asta nu ne bucura peste masura, e doar pentru ca nu ne-am inventat pina la capat.

      • Nu nu sunt biolog, doar un tip cu o educatie stiintifica minima.
        Chiar daca acceptam ca omul nu e doar un animal, raman cum spuneam mai sus, rezultatele studiilor stiintifice care sugereaza o determinare compotamentala bazata pe mostrenirea genetica. Gemenii monozigoti au comportamente care nu sunt modificate substantial chiar daca evolueaza in spatii culturale diferite.
        Cat despre cat de groasa este pojghita nostra de umanitate, este suficient s-o zagariem putin si sa ajungem la bestia ce se ascunde dedesubt.

  8. Am citit studiul citat si am ramas confuz.
    1. Datele noi sunt foarte diferite de cele publicate anterior. Nu e clar de ce.
    2. Selectia populatiilor studiate a fost facuta aleator, ceea ce este o mare eroare. Cum mentioneaza autorii studiului in ultimii 60 ani au existat miscari masive de populatie intre provincii, in special dinspre Moldova spre Transilvania si asta face rezultatele lipsite de mare relevanta. Studiul trebuia facut pe material genetic prelevat din comunitati rurale, preferabil montane.

  9. Inteleg ca „studiul”, la care se face referire in articol, a fost realizat pe 714 romani. 714! nu 714.000, nu 7.140.000… Doar 714…
    In conditiile astea, nu stiu daca-s de condamnat cei ce au facut studiul sau cei ce-i acorda atentie si fac referire la el… :)

  10. As fi preferat sa citesc ceva mai detaliat despre nisa (cuibul), altfel subiectul extrem de important este expediat rapid. Daca la pasari este inscrisa in gene – construirea cuibului de ce nu s-ar fi inscris in gene (fenotip) un anumit comportament sa ii spunem social ?! Sigur , mecanismele inscrierii au fost supuse vremurilor,dar ce poate fi mai uman decat spargerea oricaror limite asupra cunoasterii?!

    Aceasta ipoteza este des aminitita si de R Dawkins.
    Nu ascund ca, personal, mi-as fi dorit ca articolul sa prezinte – asa macar tangential, provocarile etice ale geneticii, subiectele tabu din studiile genetice si sa nu devina un soi de „batista pe tambal” de genul ” nu va impacientati, nu este nimic diferit intre noi, toti suntem o apa si-un pamant,etc.
    Sper ca aceasta pozitie sa nu fie interpretata ca o agenda secreta pentru impunerea eugeniei,etc.

  11. Să pornim de la Declarația de la Alba Iulia 1918. Să recitim, să rememorăm ce sa imaginat, ce sa dorit la începutul noului stat România Mare. Declarația de aderare a șvabilor / Timișoara și a sașilor /Siebenbürgen a urmat 1919, e document oficial. Locuitorii noului (cetățenii alcătuiesc o națiune, în sens politic, administrativ) stat nu sunt un „popor” (..?.. apelul „academicienilor”…?..), nu au o singură limba maternă, nu au o singură limbă literară (30 % minorități 1919, …. un „neam” e fără tradiție scrisă… e asimilat prin școlarizare în limba română…?..). Locuitorii 1919 sunt cea ce azi în UE e o stare normală în fiecare metropolă/ regiune. Marile orașe 2017 au mult peste 100 de limbi în cartierele cu locuitori din toate părțile lumii, la Londra (400.000 cetățeni români în UK), Paris, Amsterdam, etc.

    …. „… Heterogenitatea genetică a unei populații umane nu are nici o relevanță directă pentru omogenitatea și identitatea sa culturală…….”….

    După 100 de ani de catastrofe europene (războaiele balcanice, România atacă Bulgaria 1912), 1914, 1989, 1994 (Yugoslavia, Srebrenița,Kosovo) un continent mult timp în flăcări, a găsit o formă SUI GENERIS de conviețuire și de cooperare 1957- 2017, UE. România sărbătorește 10 ani participare la UE, după aderarea voluntară 2007!

    Am încredere în tinerii dascăli, profesori universitari în țară. Sunt oameni liberi de 27 de ani, au acces la un patrimoniu universal (nu mai sunt legați de glie), cu un clic. Patrimoniul universal în cultură, artă, muzică, pictură, sculptură, știință, tehnologie, medicină, biologie, etc. e mai mult decît oricare patrimoniu local, național sau universitar. Aici văd sursa de inspirație”digitală” a tinerilor din generația Internet- Google-Smartfone. Ei nu au nimic comun cu generația părinților (fără telefon, fără mașină de scris, vid în spațiul public). Schimbul de generații e întotdeuna și un schimb în multe alte privințe. Aici sunt de acord cu autorul. Cei mai mulți sunt născuți de femei….. …..

    … „…. Evoluția culturală depinde de funcționarea unui organism biologic cu toate trăsăturile sale, așa cum metabolismul celular depinde de neutronii și protonii din nucleele atomilor moleculelor. Fiecare cu legitățile lui naturale, fiecare cu știința sa care se ocupă de ele. Biologia nu se ocupă de om în genere, nu se ocupă cu cultura și economia, ci doar cu organismul uman…. „……

    James Watson ( Molecular Structure of Nucleic Acids: A Structure for Deoxyribose Nucleic Acid) și Francis Crick (Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen. Friedrich Cramer, specialist în Biologie la Max Planck Insitut Göttingen / Chaos și ordine. Structura complexa a viețuitoarelor) au revolutionat 1953 cu descoperirea structurii genetice DNA concepția despre evoluția omenirii.

    Tinerii români de azi au, cum e frumos formulat de autor, libertatea și responsabilitatea ca ceilalți tineri din generația lor, în UE și în lume. Prezentul trăit de elevii, studenții și absolvenții români în era digitală e mult mai puțin conectat cu trecutul recent decît era cazul la generațiile anterioare. Era digitală oferă șanse fiecărui Menschenkind în țară / UE, șanse incomparabil mai bune decît în secolul 20 plin de violență și cruzime. Trecutul e trecut.

    Umbra care mai întunecă vederea azi e moștenirea din secoul 20. Ce a urmat după Declarația de la Alba Iulia 1918? Ce s-a reallizat în noul stat? Ce s-a transformat în contrariul (epurarea etnică 1941-1989, NATIUNEA ceaușistă….). Constituția din 1923 prevede un „stat național UNITAR (etnic?) centralizat”. Modelul francez?

    Cum se prezintă cultura, literatura din țara invitată ca oaspete principal, la Buchmesse Leipzig 2018? Literatura romană contemporană e tradusă după 1989 în multe limbi. Ungurii din Ardeal au limba lor literară, au literatura lor. Sașii /Siebenbürgen (Oskar Pastior), șvabii/Banat au limba lor literară și literatura lor (2009 leagănul respirației).

    Exemplul literaturilor e o oglindă a locuitorilor 1919-1989- 2017.
    Ce e de observat, de spus? Intrebări?

  12. Un „studiu” făcut pe un „eșantion reprezentativ” de…700 de persoane!
    Cu puțină grijă în alegerea „eșantionului” pot să scot un „studiu” din care să reiasă ca 99% dintre români trăiesc din ajutor social! E suficient să aleg zonele de „recoltare” potrivite!
    Ar fi interesant de știut cine a sponsorizat acest minunat „studiu”!
    Follow the money…

    • Studiile de aceste fel sunt firești și foarte interesante. Ele pot furniza informații despre dinamica popupulațiilor umane. Sunt sigur că eșantionarea e la standarde științifice, deoarece a fost publicat într-o revistă serioasă.

      În textul meu am vrut doar să semnalez că rezultatele unor astfel de studii nu pot fi folosite în mod legitimi în discuții despre unitate și identitate națională.

      gânduri bune,

      • Totusi, trebuie spus ca esantionarea in cercetarile genetice de acest gen nu se poate face cum se poate face in sociologie, pentru pregatirea sondajelor de opinie (de exp.). In aceste sondaje din urma se au in vedere niste descriptori sociologici de stratificare social-teritoriala. In cazul cercetarilor genetice sau arheogenetice insa nu se poate stabili nici o ipoteza pentru ca cercetarea nu se refera la prezent, ci la un trecut sintetizat. Au fost migratii, stramutari de populatii etc. care nu pot fi cuprinse in ipoteze de esantionare. Din contra, se merge invers, de rezultatele complexitatii genetice se incearca sa se extraga cateva concluzii cu privire la marile migratii. O veste proasta pentru esentialistii nationali: oriunde, unde asemenea investigatii se fac mai demult (Romania este cam la inceput) s-a vazut clar ca diferentele genetice dintre diferite grupuri teritoriale intranationale sunt/pot fi mai mari, decat diferentele dintre natiunile vecine. Toate natiunile din Europa Centrala – acest lucru s-a dovedit clar – fac parte din cam aceiasi ciorba genetica. Iar Romania nu are cum sa fie diferita…

        • Scuze, autorul articolului nu suporta termeni precum „fundament genetic” pe motiv ca nu sunt termeni stiintifici…poate tu cu „ciorba genetica” vei putea intra mai usor in laboratorul autonomist al autorului.
          succes!

            • exact asta am spus: e mult mai aproape de „stiintific” conceptul de „fundament” decit cel de „ciorba”…mai ales ca atunci cind ATP-ul este descris ca molecula unica care transforma si conserva energia in toate organismele vii vorbim fara doar si poate de FUNDAMENT MOLECULAR…iar atunci cind aparatul golgi, ribosomii, reticulul endoplasmatic, mitocondriile sunt asemanatoare la plante-animale-om nu putem vorbi decit despre FUNDAMENT GENETIC….
              Intergenetics Incorporated din Oklahoma a ajuns la perfomanta de a realiza, spun ei, „primul test bazat pe un fundament genetic” in care se imbina istoricul medical al pacientei cu polimorfismul uninucleotidic individual.
              Chiar daca Miller incalzeste „supa primordiala” dupa reteta lui Haldane, transformarea acesteia intr-o „ciorba stiintifica” nu este nici pe departe un argument tare.
              PS. ma puteti bana din nou, insa eu mi-am facut datoria de a nu lasa lucrurile nepuse la punct..in rest, toata stima..

  13. Studiul este fake, plin de erori , pronit din start cu un design gresit, facut pe un numar ridicol de mic de esantioane selectate dupa o logica care nu are nimic de-a face cu demografia actuala sau istorica a Romaniei, publicat intr-o revista obscura (open access, 2.3 ISI)….mai vreti ?
    D-le Iordache, sincer , va pierdeti vremea incercand sa construiti o retorica pornind de la o asemenea rusine.

    mai apoi ” Trăsăturile culturale nu sunt trăsături biologice, nu au un determinism biologic.”
    Am incetat sa va citesc aici.
    Ignorati ca exista o parte a stiintei care se numeste sociobiology .
    Incepeti prin a citi despre E. O. Wilson si W. D. Hamilton. Va promit o sa descoperiti lucruri fascinante.

    Si, ca sa nu vorbim ” discutii” incercati sa explicati doar prin prisma non determinismului genetic de ce europenii beau bere sau alcool tare iar asiaticii ceai. :)

  14. Senzațional! Studiile genetice au demonstrat: in Transilvania exista o minoritate germană şi mai ales, una maghiară! :)
    Din moment ce rezultatele sunt agregate cumva pe regiuni, iar pentru Transilvania sunt luate în calcul persoane din Harghita, Covasna sau Mureş, adică persoane cu o probabilitate mare să fie maghiari, aş spune că, deloc surprinzător, în medie, ardelenii sunt înrudiți genetic cu maghiarii sau austriecii (prin saşi şi şvabi) într-o măsura mai mare decât muntenii sau moldovenii. Studiul este prezentat într-un mod manipulator şi chiar prost conceput, nefiind axat pe etnici români ci pe „”

    • Amice eşti complet pe dinafară. Nu ai citit ce spunea studiul genetic. Că moldovenii şi mai ales munteni seamănă genetic cu maghiarii.
      Şi ardelenii români cu austriecii şi cu grecii.
      Explicaţia poate fi istorică stimabile cineva.
      Substratul arealului Europei centrale a a fost constituit de populații traco celtice din care vin şi popoarele mării, adică grecii. Cu toate că grecii de azi se pare că sunt mai mult slavi genetic.
      Este normal ca în Ardeal amestecul cu popoarele migratoare a fost mai scăzut comparativ cu cei mai ales din Câmpia Dunării din care fac parte şi maghiarii. Chiar dacă mulţi din maghiariii de azi sunt români, slavi sau germani maghiarizaţi.

      • Am gasit o harta genetica a Europei, conform careia romanii, maghiarii si grecii sunt destul de apropiati genetic, fara a neglija anumite variatii, anume ca ungurii sunt mai intens slavi decat noi si, mai ales, au o componenta genetica germanica pronuntata (ceea ce nu e rau si poate de aceea se si inteleg atat de bine cu austriecii si germanii, germanii fiind totusi, as zice, ceva mai pozitivi), iar grecii sunt destul de aproape de turci, cel putin impart un haplogrup care se regaseste in Anatolia centrala. Cu alte cuvinte romanii sunt un fel de unguri ingramnaditi, ungurii un fel de romani mai organizati sau un fel de greci mai putin sociali. WTF… Tot pe acolo.

  15. genetica si mediul sint interconectate. un experiment simplu : un adult din manhattan mutat intr un slum din new delhi si invers. cine se va acomoda mai repede ? si de ce ? referitor la romania, cind sufera cel mai mare exod uman cunoscut pe timp de pace, cind cei mai inteligenti si activi parasesc tara, raminind in urma borfasii si prostanacii, care va fi efectul imediat urmator ?

    • Formularea asta adinca, din rarunchii stiintei „cind cei mai inteligenti si activi parasesc tara, raminind in urma borfasii si prostanacii” este jeniala.
      Deci in Romania, acum, au ramas doar”borfasii si prostanacii” :P
      Sper ca ai plecat cit mai departe, caci mentalitatea cu care ai plecat este molipsitoare.

        • Hotariti-va: unii imi reproseqaza ca sint basist, tu ca sint „pedeserist”, in vremi de demult mi se spunea ca sint fiul unei vipere exploatatoare, apoi, crescind, am devenit eu vipera care otraveste „realizarilili partidului si popolului nostru drag”.
          Tu de care parte esti? Cu ”borfasii si prostanacii” sau @ man of war?

  16. Dl. Iordache,

    Studiul respectiv induce in eroare cititorii. Sau poate ca jurnalistii care il citeaza nu inteleg stiinta din spate si au scris prostii.

    In articl scrie: „…notand insa o similaritate genetica intre grupurile din Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea cu cele din Balcani, in timp ce populatia din Transilvania este strans legata de grupurile din Europa centrala.”

    Deci, exista posibilitatea ca romanii de peste tot sa aiba 99,9% din „gene” comune. Iar cei din Transilvania sa aiba 0,01% din gene similare cu cei din Europa Centrala, in timp ce romanii din Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea sa aiba 0,01% din gene similare cu indivizii din Balcani.

    Si cei ce vor sa manipuleze opinia publica pune lupa pe cele 0,01% si nu pe 99,9%. Nu scrie nimic despre ce au in comun romanii si cat de mult. Scrie ca o mica parte difera.

    • Cam așa am citit și eu printre rânduri studiul original, variații inter-regionale, a căror compoziție arată că, datorită Carpaților, fluxurile migratoare au fost diferite în Transilvania față de Moldova și Muntenia. Până aici nimic real surprinzător (interpretarea mea, pentru mine:)

      Problema neștiințifică este că studiul a fost promovat în piața publică într-un moment politic delicat, în care o tabără agită spectrul dezmembrării României (ca diversiune într-un argument anti-UE, imho) iar alta încearcă poate să sape naționalismul la rădăcină, într-un mod reducționist (iar eroare imho, coborâre la nivelul celorlalți). +1 deci pentru articol și ”nuanțele” expuse.

      Atunci când știința tratează subiecte în dezbatere politică ar trebui să fie mult mai atentă în a face delimitări stricte de posibile interpretări interesate, pentru a-și păstra credibilitatea. În cazul de față mie mi se pare că autorii studiul au folosit formulări care chiar încurajează astfel de interpretări. De exemplu:

      ”A principal component analysis and multidimensional scaling analysis supported the genetic similarity of the Wallachia, Moldavia, and Dobrudja groups with the Balkans, while the Transylvania population was closely related to Central European groups.

      Our current findings based on the mtDNA analysis of populations in historical provinces of Romania suggest similarity between populations in Transylvania and Central Europe, supported both by the observed clines in haplogroup frequencies for several European and Asian maternal lineages and MDS analyses.”

      N-am habar de genetică, dar o sa fac o tentativă de reformulare de dragul argumentului:- ”În eșantionul studiat distribuția haplogrupurilor în Transilvania este mai apropiată de cea din Europa Centrală”. Când zici negru pe alb că ”… the Transylvania population was closely related to Central European groups” faci o formulare care, scoasă din context pune paie și benzină pe foc, deși în context științific e posibil corectă (posibil în sensul că nu am eu competența să judec știința articolului).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro