joi, martie 28, 2024

Despre inconsecventa cu Pro Democratia şi USL

Ca sa fie clar încă de la început, o precizare: nu cântă cocoşul meu pe gardul lui Cristian Pârvulescu sau pe al Asociaţiei Pro Democraţia şi nici viceversa nu e valabilă. Mi-a fost profesor, cândva prin anii 1996-1997, iar cu Pro Democrația am avut  legătură doar ca voluntar, chiar mai înainte.

Explicaţia cu care am început intempestiv are legătură directă cu ceea ce vreau să spun aici. Pro Democraţia tocmai a remis un comunicat de presă intitulat sugestiv, „Una vorbim alta fumăm”  în care taxează fără echivoc comportamentul USL care a modificat necurat legea electorală în sensul introducerii unui sistem electoral majoritar într-un singur tur, acuzând „inconsecvența” USL care cu doar cinci luni în urmă, în timpul „revoluţiei” îngheţate,  acuzau „lipsa de transparenta si atitudinea autoritara a Guvernului şi a partidelor ce îl susțineau pentru ca astăzi sa folosească, se pare, aceleași metode”.

Şi imediat apar în scenă, pe forumuri şi pe la televiziuni, atoateştiutorii care-l acuză pe Cristian Pârvulescu de inconsecvență, că ieri era cu USL pe la Antene (ceea ce este adevarat dar incomplet), că îl critica pe Train Băsescu şi pe ai lui, că de ce face asta – nu a primit „şi el un ciolan”, că acum se dă cu ăştialalţi, că nu se poate domnule să te schimbi de pe o zi pe alta.

Ca oengist cu vechime vă spun că, tocmai prin atitudinea pe care o are, Pro Democraţia dovedeşte consecvență. Da, societatea civilă este cea care se ghidează după principii şi nu după persoane. Societatea politică se ghidează după potentaţi şi după cum  bate vântul. Tocmai asta vine şi spune azi Pro Democraţia, „una vorbim şi alta fumăm”. Şi vine într-un moment oportun (chiar dacă tardiv, cu toţii am fost puşi în faţa unui fapt implinit), cu argumente, cu explicaţii clare, pe un ton contondent aşa cum îi stă bine unei organizaţii pentru care independenţa şi onorabilitatea sunt mai importante decât funcţiile vremelnice. Ceea ce nu este şi cazul organizaţiei prietene, Transparency de România.

Astfel, după 22 de ani de existenţă, Pro Democraţia face exact ceea ce trebuie să facă, îşi îndeplineşte misiunea asumată în mod public. Publicul lor, urechile cărora se adresează nu sunt doar în politică ci sunt în societate. Nu ştiu ce sistem de check and balance e în Pro Democraţia, nu ştiu a cui a fost decizia de a veni cu comunicatul lămuritor şi demistificator, nu ştiu dacă a fost Cristian Pârvulescu sau membri mai vechi sau  mai noi, dar salut poziţia în sine!

Şi avem nevoie de astfel de luări de atitudine ca de aer. În aceste momente conștientizăm cât de importantă este expertiza sectorială, specializată din societatea civilă.  Necesarul comunicat de presă  nu a fost trimis nici de cei care se ocupă de politici publice, nici de organizaţii de drepturile omului, nici de centre de resurse, de organizaţii de mediu sau din sectorul social, nici de  think-tank-ul pe care-l reprezint eu, ci de organizaţia specializată pe acest subiect. Şi nici măcar nu face ceva extraordinar, pur şi simplu îşi îndeplineşte misiunea.

Update!

Intre timp a fost publicata o scrisoare (la care subscrie si Centrul Roman de Politici Europene) semnata de mai multe organizatii neguvernamentale,  adresata presedintilor PSD, PDL, PNL si UDMR in care li se cere sa stopeze demersul de adoptare a sistemului electoral majoritar pur. Scrisoarea este aici. Asadar, ultimul paragraf al articolului meu trebuie pus in context.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Foarte corect. Singurul motiv pentru care a fost atacat Cristian Parvulescu a fost legat de (poate aparenta) apropiere de mesajele opozitiei (dictatura, jos basescu, etc.).

    • nici oamenii, dar nici organizatiile din romania nu au un simt al valorii prea ascutit. Orice lucru sau actiune are de regula si avantaje si dezavantaje, si deoarece absolut toate lucrurile care se pot face pe lumea asta au si dezavantaje, pentru a le alege pe cele care trebuiesc facute este nevoie de foarte mult bun simt.
      Spre exemplu, sa atragi atentia asupra faptului ca Papa poarta aceaiasi marca de papuci precum Stalin si cum ca asta ar insemna ceva extrem de important, dupa parerea mea este in afara bunului simt. Similar, si aceasta iersire a APD este in afara bunului simt chiar daca punctual valabila (in sensul ca USL-ul grabeste lucrurile intr-un mod pe care l-a criticat la fosta putere). Metoda folosita de APD este aceeasi folosita anterior de USL cand era in opozitie si de mai toate partidele si televiziunile afiliate politic: oricat de bun ar fi un lucru, daca el este construit de oponentii politici, trebuie obligatoriu criticat. Trist…

      p.s. Cam care era time-table-ul pentru acceptarea legii cu o ampla dezbatere publica in varianta APD, cumva dupa alegerile din toamna? …care este raul cel mai mic …exista vreodata riscuri acceptabile?

  2. De luari de pozitie avem nevoie ca de aer, e adevarat, insa daca acestea sint emise de oameni decredibilizati chiar de actiunile lor, totul devine un mare fis. Iar fisul domnului Pirvulescu a inceput din moemntul in care a acceptat angajarea sotiei sale in Cabinetul Tariceanu si nu de cind il ataca pe Traian Basescu.
    Asa ca, din pacate pentru domnia sa, ramin la ideea frustrarii fata de neprimirea unui ciolan in actuala guvernare Ponta.
    Sa nu-l uitam pe Cristoiu, situatia e aproape identica in promisiuni, cereri, sperante si frustrari.

    • Acesta este un neadevar. D-na Parvulescu lucra la Guvern, daca nu ma insel la SGG, inca inainte de a-l cunoaste pe dl. Parvulescu, de la inceputul anilor ’90. Deci n-a avut lagatura cu Guvernul Tariceanu din acest punct de vedere.

      Presedintele Traian Basescu a gresit (a fost informat gresit?!) cand a lansat gratuit acea acuza. Plus, a te lega de familie este necavaleresc.

      • Bine inteles ca este necavaleresc sa prezinti interesela ascunse ale domnului Parvulescu ….banuiesc ca in acceptiunea dumneavoastra Basescu e dictator ….hahahahahha, nu doresc sa va jignesc da sa nu traiti cu impresia ca „cioara vopsita ” nu se vede.

    • „(…) fisul domnului Pirvulescu a inceput din moemntul in care a acceptat angajarea sotiei sale in Cabinetul Tariceanu”
      Wow! Deci daca nevasta va obtine un nou post, trebuie sa il accept si eu?!

      Revenind la subiect, APD a sustinut si sustine varianta proportionala. Sub acest aspect, critica USL aflata conjuctural pe cai mari ca vrea sa-si maximizeze scorul electoral. Adica procedeaza exact la fel ca PDL, cand acesta se afla in topul preferintelor alegatorilor.

  3. Pe 24 mai va avea loc lansarea oficiala a unui raport al Asociatiei Pro Democratia despre consilierii pentru afaceri europene.

  4. Toti cei care sunt interesati catusi de putin de ceea ce se intampla in tara asta, stiu ca Pro Democratia i-a adus in parlament, pe Crin Antonescu, Bogdan Olteanu, Norica Nicolai…, de pe locurile 2-3.
    Eu unul, sper ca acest ONG sa devina istorie, odata cu actuala clasa politica a carei parte este.

  5. Mai importanta decât atitudinea consecventa sau nu a unora sau a altora mi se pare chestiunea schimbarii sistemului de vot. Or simularea APD in legatura cu rezultatele din 2008 pe vot uninominal pe mine ma convinge de un singur lucru : ar fi fost mult mai bine decat cu sistemul de vot actual, sustinut la acea vreme de APD !

    • Da, cel mai important este sa discutam despre sistemul de vot, sa gasim formula cea mai potrivita si sa-l impunem politicienilor, fiindca acestia il vor face intotdeauna doar in avantajul lor. Cred ca ar trebui sa plecam de la principiul unei cat mai bune reprezentari a alegatorului. Acesta trebuie sa se simta reprezentat chiar cu riscul unei mari diversitati in Parlament, fiindca valorile, ideile si optiunile sunt diverse in societate. Cred ca trebuie sa nu ne mai uitam in primul rand la guvernare cand ne alegem reprezentantii fiindca in acest mod reprezentarea nostra va fi mult mai slaba riscand chiar sa nu mai existe. Guvernarea trebuie sa fie efectul, iar nu scopul alegerilor parlamentare. De aceea cred ca primul pas ar trebui sa fie o coalizare a societatii civile pe cateva idei minimale, aceea a reprezentativitatii, asa cum am aratat, a neschimbarii sistemului cu cel putin un an inainte pentru ca orice candidat (inclusiv unul independent) sa-si poata defini o strategie pe care sa aiba timp sa o si puna in practica, liberalizarea activitatii politice, iar sistemul de vot trebuie sa fie unul acceptat de o larga majoritate a actorilor interesati din societate. De aici incolo ar trebui sa inceapa dezbaterea despre sistemul de vot cu toate detaliile ce le-ar presupune, iar aceasta preocupare ar trebui sa fie continua, iar nu episodica cum s-a intamplat pana acum, pana cand se va ajunge la un rezultat larg acceptat.
      Totusi, PDL-ul merita din plin ceea ce i se intampla si nu as avea nici un regret daca nu s-ar intampla pe pielea noastra. Sper da votul din Senat a fost doar un avertisment dat PDL-ului si lui Traian Basescu, care ar trebui sa se caiasca, sa-si puna cenusa in cap si apoi sa se renunte la aceasta idee.

    • De acord cu ordinea prioritatilor.
      De acord si cu ideea implicita ca sistemul actual nu e perfect.
      Dar de ce ar fi fost cu mult mai bine decat cu sistemul de vot actual, sustinut la acea vreme de APD?

      Varianta uninominala are, foarte probabil, drept rezultat obtinerea majoritatii absolute de catre un partid, desi acesta nu ar obtine-o in urma unui alt algoritm electoral. Ba uneori e chiar posibil ca un partid cu reprezentare uniforma sa fie intrecut ca numar de locuri de un altul discontinuu, desi ultimul obtine mai putine voturi decat primul.
      Obisnuim sa vorbim de numarul de locuri obtinute de un partid dupa alegeri. Instinctiv masuram numai in acest fel rezultatele, iar nu dupa numele ocupantilor. Oare de ce? Pentru ca numai primul rezultat ne intereseaza, al doilea e folosit doar drept contraargument in cazul altor sisteme.
      Parlamentul este reprezentarea natiunii. Rezulta deci ca trebuie sa fie o fotografie la scara a acesteia, cu pete rosii, verzi sau cacanii, asa cum rezulta din urna. Parlamentul trebuie sa devina un loc unde sa fie reprezentate toate doleantele si nazuintele alegatorilor, fapt de care, cel mai adesea, un alt sistem decat cel compensatoriu nu e capabil.

      • @Hantzy Am scris un articol pe aceasta tema pe contributors, te invit sa-l citesti.
        Parlamentul nostru de astazi nu este nicidecum reprezentarea natiunii. In el se regasesc partide precum UNPR care n-au fost votate. Se regasesc reprezentanti ai minoritatilor care pot inclina balanta intr-o parte sau in alta.
        Simularea arata ca cu VU in 2008 am fi avut o majoritate de guvernare stabila, ceea ce ar fi evitat f multe probleme. In acelasi timp, nici o culoare politica n-ar fi fost exclusa.

        • @MDamian
          Daca te referi la articolul cu combinatorica, stii desigur ca l-am citit si am constatat ca VU, sub acest aspect, n-ar fi fost mai bun decat varianta APD. Si nici din perspectiva existentei UNPR: nimic n-ar fi oprit ca unii parlamentari uninominali sa-si faca gasca politica dupa prezidentialele din 2009, in dorinta de a naviga in barca castigatorului.
          Reprezentarea parlamentara nu se reduce doar la existenta culorilor. ci mai ales la raportul dintre acestea. In varianta uninominala, un partid cotat cu o treime din voturi ar fi obtinut majoritate absoluta. Iar in conditiile in care aceasta majoritate are valente quasiuninominale, rezulta ca 2/3 dintre alegatori n-ar fi fost decat simbolic reprezentati. Doar de dragul unei guvernari stabile si a evitarii foarte multor probleme?!
          Pai daca e asa de important acest lucru, atunci de ce sa nu aplicam o regula mai simpla? Presedintele sa fie premierul ales direct de electorat si sa nu mai aibe atributii legislative. Sau sa fie ales de parlament.

          • @Hantzy Cateva idei de raspuns.

            1. Problema nu este ca unii parlamentari migreaza in banca puterii ci faptul ca de ei depinde majoritatea si ca atare obtin posturi de o importanta mult mai mare decat ponderea lor (exemplul partidului C din articolul meu): exemple : UNPR, UDMR, PC, etc… Cum ramane cu raportul diontre culori ?

            2. Cu exceptia Germaniei – care are insa un vot mixt pe liste deschise – nici o tara importanta nu foloseste sistem proportional. Oare de ce ?

            3. Exista sisteme uninominale in care proportia cetatenilor reprezentati in parlament este mult mai mare decat 2/3. Cel francez in doua tururi cu posibilitate de triangulare in turul doi este un bun exemplu.

            4. O formula in care premierul e ales de parlament e perfect acceptabila, dar cu conditia sa existe o majoritate puternica (deci vu), altfel creaza un sistem foarte instabil.

          • 1. Raportul de culori nu se schimba: partidul C nu primeste mai ulte locuri in Parlament, acolo se dezbate legea, pe care executivul doar o aplica. In Parlament trebuie deci reprezentate proportional idealurile alegatorilor. Executivul e monocefal, tocmai pentru a asigura rapiditate si coeziune, in vreme ce Parlamentul foarte eterogen metine echilibrul si amendeaza derapajele. Daca in executiv C primeste posturi mai multe nu este deci o greseala, B neprimind la o adica nimic, desi e mai bine reprezentat in Parlament decat C. Dar tocmai asta gasesc eu avantajos in acest sistem: este un nou baraj pentru partide, pe care trebuie sa-l rezolve, tinand cont mai ales de nevoile electoratului. Posibilitatea ca C sau D sa ajunga la guvernare (eliminand chiar si pragul electoral) mentine interesul alegatorilor de a-i vota. Altfel ar vota un partid mare, desi nu sunt intru totul de acord cu programul acestuia, doar de teama de a nu-si risipi sufragiul.

            2. Sistemul german il gasesc cel mai bun: l-as aplica fara rezerve si in RO. Germania a avut un sistem uninominal, a renuntat la el si nu vrea, cel putin deocamdata, sa revina. Oare de ce? Ceilalti inca nu l-au incercat, poate dintr-un traditionalism ultradesuet, deci n-au de unde sti cat e de bun. Plus ca e si greu sa convingi pe vreunul din cele doua partide mari sa accepte un sistem care le-ar aduce noi concurenti.

            3. Sistemul cu doua tururi presupune mai ales votul negativ in cel de-al doilea scrutin. Victoriosul din turul 2 nu aduna in fapt idealurile a 2/3 dintre votanti, ci fie se apropie mai mult, fie adversarul sau se distanteaza de preferintele multora dintre cei care „n-au ales bine” la primul tur. Adica, votantul roz voteaza magenta, pentru ca nu suporta sa vada albastru in fata ochilor. Dar asta nu-l transforma in simpatizant magenta. Asa cum cei mai multi dintre votantii contra CVT din 2000 nu erau fanii lui Iliescu.

            4.De ce n-ar fi acceptabila si propunerea cu premier ales de electorat?
            Si de ce ar trebui neaparat ca majoritatea sa fie puternica in acest caz, nu si in cazul desemnarii de catre presedinte. Pana la urma, in ambele cazuri, dupa investire doar majoritatea parlamentara este cea care sutine sau nu executivul. Plus ca o majoritate parlamentara puternica poate exista si in cazul votului proportional: Germania e un bun exemplu.

  6. „Ca oengist cu vechime vă spun că, tocmai prin atitudinea pe care o are, Pro Democraţia dovedeşte consecvență.” Ca observator extern, ceea ce s-a petrecut in ultimii ani de cand d-l Parvulescu este „portavocea” pro democratia, nu se cheama „consecventa” – ci mai degraba „ceea ce ar fii trebuit sa fie”.
    Pro Democratia din pacate s-a confundat cu atitudinea d-lui Parvulescu iar disocierea ong-ului de persoana d-lui Parvulescu nu functioneaza, din pacate. D-l Parvulescu s-a implicat puternic in politica, prin atitudinea pur partizana pe care a manifestat-o(inca ma mir ca se mai prezinta ca „ong-ist” sau „reprezentant al socieatii civile”) la fel ca si doamna Alina Mungiu Pipidi. Parerea mea e ca d-l Parvulescu a gresit puternic, in special in ce priveste legea electoarala actuala al carei varf de lance mediatic a fost.

    • Da, si eu cred la fel, Cristian Pravulescu sa fost mai partizan decat se cade. Mai ales dupa episodul in care Presedintele l-a acuzat pe nedrept in legatura cu sotia. Ceea ce oricum nu poate fi o scuza…

      Ceea ce vreu sa spun este ca pana cum nu a parut sa vaneze functii precum alde Alistar, ci a parut interesat de dezbatere mai mult din punt de vedere academic, din orgoliu profesional. Iar pe acesta din urma pot sa-l inteleg :)

  7. Sunt de acord cu declaratia „Pro Democraţia face exact ceea ce trebuie să facă, îşi îndeplineşte misiunea asumată în mod public”, nu sunt de acord cu declaratia (concluzia) conform careia domnul Parvulescu = Pro Democratia.
    Parvulescu a fost, in ultimii ani, imediat dupa succesul proiectului sau electoral care a ajuns sa ii poarte numele, un Faust evident al Mefistofel-ului caruia si-a vandu sufletul pentru a intra in istorie.
    In schimbul ascensiunii fulminante in arena publica, s-a aflat permanent sub reflectoare, s-a prostituat fara rezerve in talk-show-uri degradante, bref, a afisat un declarat si furibund partizanat politic compromitzand iremediabil obiectivitatea si independentza ong-ului sau.
    Acum, inevitabil, nimeni nu il mai crediteaza (pe el si implicit Pro Democratia) cu echidistanta politica, altruism civic si buna credinta. Ce anume interese meschine, personale il pozitioneaza astazi pe Parvulescu in antagonism cu „angajatorii” sai de pana acum, ramane sa fie demonstrat (descoperit) in viitorul apropiat.
    Pana una alta, eu avansez ipoteza trufiei sale pusa in pericol de o alta lege a alegerilor ce va purta si va ramane in istorie drept legea Ponta-Antonescu, legea Parvulescu a avut o viata scurta si va disparea in negura istoriei

  8. Ma astept acum la urmatoarele:

    1. Sa demaste la PE , unde sa mearga impreuna cu PDL si UDMR, faptul ca se emit ordonante de urgenta.
    2. Sa spuna clar (si nu evaziv) ca intentia usl este de fraudare (ma rog, prefraudare)
    3. Sa se afiseze cu opozitia, oropsita, in dictatura Ponta.

  9. Domnule Ciucu,…dumneavoastra faceti prin acest articol, cea ce a facut Parvulescu cu declaratiile lui. Vezi doamne critica USL-ul pentru decizia luata si in acelasi timp ataca brutal eventualul sistem de Vot Uninominal. Si aici se da adevarata batalie , nu cum este implementat, ci ce fel de sistem uninominal avem. Ca si domnul Parvulescu , nici dumneavoastra nu cunoasteti un sistem democratic cu adevarat, pentru simplul motiv ca nu ati trait niciodata intr-un astfel de sistem. Nu vreti sa ne spuneti ca ati citit undeva cum e bine si ne comunicati si noua,…. nu tine . Ca sa sti cu adevarat situatia trebuie s-o traiesti, sa-i vezi beneficiile si sa fi convins prin asta, ca DA sistemul Uninominal PUR este foarte bun, Nu din auzite sau ca parere personal, asa cum face Parvulescu. Pareri au toti , dar cei care si le pot exprima, o fac intodeauna in folosul unui grup sau altul, niciodata in folosul populatiei. Asta este si motivul pentru care domnul Parvulescu a fost atat de vag in exprimare referitor la ce a facut USL-ul. Pentru ca daca incerca sa dea si explicatii la ce a spus intra in amanunte de care mai mult ca sigur se fereste. Dumneavoastra ii luati apararea. De ce ,…? credeti ca noi nu intelegem ce a vrut sa spuna,..? nu pricepem ,..? De la revolutie incoace nimic n-a functionat ‘normal’ in Romania, nimic, in politica, administratie , justitie,…nicaieri. De ce ar functiona Pro Democratia,..de ce ,..? si mai ales prin ce minune,..? Mai ieri la B1 tv, doi comentatori,Mitrea si Frunda se intreceau sa ne explice ce prostie este acest Vot Uninominal, spunand printre altele ca o sa fie posibil ca cei cu bai , adica milionarii vor intra in Parlament. Adica alti milionari , nu ei. Lor de fapt le era frica ca or sa-si piarda locul caldut odata un sistem Uninominal implementat. De ce sa vina altii,..? si ei sunt milionari si sunt acolo unde trebuie. Asa ca domnule Ciucu, transite-ti va rog domnului Parvulescu sa nu mai faca pe desteptul pentru ca nu este.

  10. APD ar fi trebuit mai intai sa-si asume fiasco-ul de la alegerile din 2008 cand practic vointa alegatorilor a fost calcata in picioare, candidatul cu cele mai multe voturi, deci implicit cel preferat de cetateni ramanand de fapt in afara parlamentului in baza unor criterii netransparente lansate de o organizatie obscura cu titlu pompos!

  11. astept ziua in care Prodemocratia sau alta organizatie civica sa organizeze mitinguri de amploare pe diverse de abuzuri ale puterii

  12. Nu poti fi luat ca om onest si integru atat timp cat esti 7 zile pe saptamana la televiziunea unui om dovedit ca turnator.Nu poti fi integru cand folosesti ca platforma de propaganda televiziunea unui om cercetat pentru privatizarea frauduloasa al ICA ,suspectat de „ascunderea” banilor lui ceausescu si pentru care o comisie nonguvernamentala canadiana a cerut arestarea in 1991.Nu poti fi luat in serios cand canti pe aceiasi melodie cu oamenii de casa a unui om care e cercetat pentru spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni si manipularea pietei de capital!Nu poti fi serios cand apari de manuta cu oamenii de casa al unuia care a cumparat curent de la hidroelectrica sa o vanda RATB-ului(la metrou).Nu poti fi integru cand vorbesti de statul mafiot la televiziunea unuia care e pe locul 3 la contracte cu statul! UN OM IMACULAT NU ARE CE CAUTA ACOLO! Cand avea ceva de spus contra PDL-ului(avea motive sa-i critice ..cata frunza si iarba) trebuia sa dea un comunicat de presa.Sau in cel mai rau caz…trebuiea sa se asigure ca daca a fost de 5 ori la antene …urmatoarele 5 aparitii v-or fi la alte televiziuni (cel mai corect ar fi sa mearga la aia portocalie).Plus ca atat timp cat Realitatea era sub batista domnului Vantu ,domn profesor Parvulescu facea naveta intre antene si realitatea.Acum ca realitatea nu mai e la fel de penibila ca atunci…domn profesor nu mai trece pe acolo.Poate are o slabiciune sa fi platit doar din bani suspecti (FMI,Petrom Service,ICA) proveniti de la oameni cu o imagine „demna” :D .Asa ca,draga domnule, cu „parere de rau” iti spun ca domn`tu profesor va fi perceput drept o vuvuzela uselista pentru multi ani de acu`in colo indiferent de pozitiile pe care le va lua in legatura cu actuala putere.Daca nu era „flamand” dupa imagine…putea sa mai stea si pe acasa ….cum a facut Cumpanasu,Morar etc.

  13. Sta in picioare povestea cu Transparency, m-am lovit recent de ea. Si faptul ca usl grabeste adoptarea noului sistem, din motive evidente, e strigatoare la cer. Aici se impune discutia aia despre acapararea (a se citi stoarcerea legitimarii formale din cetatean) puterii vs. legitimarea puterii, unde prima priveste cetateanul ca pe un instrument, in timp ce a doua il priveste ca pe un subiect. E de plans, pe bune ca e de plans.
    Legea n-are voie sa se schimbe acum. Nu schimbi legea dupa rezultatele din sondaje, fara solutii constructive, care sa stea in picioare singurele, nu bazandu-se pe negarea solutiilor puse deja in practica. Oricat de proaste ar fi cele din urma, solutiile alternative, venite din opozitie, tre’ sa aiba cap si coada. De fapt, chiar daca actualele solutii sunt bune, nu m-ar deranja sa aud unele si mai bune.
    Concurenta asta e prost inteleasa, la toate nivelurile si pe toate planurile. Cam lasa esenta – cetateanul – pe dinafara. Parca pe onoarea de a guverna pentru cetatean se presupune ca se bat, nu pe privilegiul de a acapara puterea politica.

  14. @Hantzy
    1. Partidul C=UDMR a fost la guvernare in continuu timp de 17 ani, si nu doar ca sa faca figuratie. Idealurile celor 7% votanti au fost reprezentante in mod constant. E Ok ? Cunosti alt exemplu de acelasi tip intr-o democratie europeana ?

    2. Si mie mi se pare bun sistemul german; dintre cele proportionale pare singurul acceptabil. Dar e de discutat asupra cazului Germaniei. Este o tara in care partidele de extrema dreapta sunt interzise si in care ideologia de extrema stanga este aproape unanim respinsa de electorat. Ceea ce face ca voturile se acumuleaza in centru si deci de cele mai multe ori partidele castigatoare nu au nevoie de aliante pentru a guverna. Iar cand acest lucru nu se intampla, cele doua partide mari prefera sa se alieze la guvernare decat sa faca trocuri cu partidele mici. Te las sa judeci in comparatie cu situatia de la noi (patrulaterul rosu, solutia imorala, samd..) In ceea ce priveste motivatiile celorlalte tari te inseli : Franta a avut un sistem proportional si a renuntat la el din cauza instabilitatii guvernamentale din anii 50. A revenit o singura data la un sistem proportional in anii 80 si a renuntat imediat dupa aceea. Italia a avut un sistem proportional si a renuntat la el in favoarea unuia care acorda o prima electorala castigatorului.

    4. Daca un parlament cu majoritate oscilanta poate demite premierul aceasta duce la o instabilitate guvernamentala majora, cred ca e evident. Este ceea ce s-a intamplat in Franta in republica a 4-a.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro