sâmbătă, mai 8, 2021

Despre lupta electorală din Transilvania

Pe scurt:

În 8 judeţe din Transilvania puterea electorală a USL este limitată. De văzut în ce măsură ARD va reuşi să concretizeze oportunităţile ivite astfel.

Detaliat:

La alegerile locale USL a obţinut 49,8% din voturile acordate la nivel naţional iar PDL (sub nume propriu sau în alianţe) 25%. Scoruri nu foarte îndepărtate de cele pe care le-am vedea duminică în contextul unei prezenţe scăzute la vot. Din acest punct de vedere, folosirea alegerilor locale ca reper pentru ce se va întâmpla duminică nu este chiar nepotrivită.

Orice calcul privind scorurile formaţiunilor politice în această regiune este complicat de faptul că într-unele judeţe populaţia de etnie maghiară este considerabilă, „turtind” scorul partidelor politice care se adresează electoratului românesc. Chiar dacă excludem din discuţie Harghita şi Covasna, tot rămân Mureş (33% au votat UDMR la locale), Satu Mare (34%), Sălaj (21%), etc.

Întrebarea mai utilă este: în câte judeţe a obţinut la locale USL 50% din voturile electorilor de etnie română?

Transilvania: 6 din 16, iar dacă excludem Harghita şi Covasna 6 din 14 (43%)
Restul ţării: 19 din 26 (73%)

Cele 8 judeţe din Transilvania în care USL nu a avut la locale rezultate excepţionale pot fi găsite în graficul următor:

În toate aceste judeţe (cu o excepţie) PSD+PNL au obţinut scoruri în 2008 sub media naţională iar PDL peste media naţională. Excepţia este Hunedoara, unde PSD+PNL au obţinut mai mult decât media naţională iar PDL mai puţin.

În toate aceste judeţe cu o excepţie (Sibiu-PDL), USL a obţinut scoruri în 2012 sub media naţională iar PDL peste media naţională.

Acum patru ani, în jumătate din aceste judeţe PDL > PSD+PNL. La locale, această relaţie matematică a mai fost adevărată într-un singur loc: Alba.

Întrebări la care vom primi răspuns după anunţarea rezultatelor pe judeţe:

Alba şi Arad: Se va sparge echilibrul existent dintre ARD şi USL? În ce fel?

Braşov şi Cluj: Va reuşi ARD să transforme competiţia din aceste judeţe într-una strânsă, precum în Alba-Arad? Va trece USL de 50% în Braşov şi/sau Cluj?

Timiş: Cât de mult va conta intrarea PNŢCD în ARD?

O mică explicaţie legată de Sibiu: scăderea drastică a procentelor PDL între 2008 şi 2012 se datorează migrării de votanţi către Forumul Democrat al Germanilor din România. Această formaţiune va avea un singur candidat pe toate buletinele de vot din România, el urmând să obţină în Sibiu un scor relativ apropiat de cel al FDGR de la locale.

Articol aparut sambata pe Blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

Jurnal de cărți

Amintindu-ți trecutul îți retrăiești viața Au trecut deja câteva luni- nu multe- de la apariția în atât de prestigioasa...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro