joi, mai 19, 2022

Despre meditații: ieșiți din ipocrizie!

Când vorbim despre meditații suntem obligați să ieșim din ipocrizie, cu atât mai mult cu cât președintele României este și primul meditator al țării. Realitatea este că:

  1. Meditațiile au existat, există și vor exista în toate țările lumii. Am trăit ani buni în Franța, SUA, Japonia, Germania și Anglia. Meditațiile există peste tot și sunt mai complexe ca la noi. De ce? Pentru că niciun sistem de educație nu poate să ofere acel mentorat individualizat de care are nevoie fiecare copil pentru a-și optimiza dezvoltarea sau remedia problemele. Relevant pentru România este că președintele ei, Klaus Iohannis, este primul meditator al țării: chiar el a spus că și-a făcut șase case din meditații. Bravo lui, o spun fără nicio ironie. Nu e nimic rău să câștigi un ban transferând cunoaștere elevilor. E și asta o dovadă că statul are obligația să încurajeze meditațiile, adică transferul de cunoaștere.
  2. În România meditațiile se fac la negru. Asta nu este bine. Piața este estimată la trei miliarde de lei, deci un potențial de 300 de milioane de lei de colectat din impozite. Bani cu care s-ar putea plăti suplimentar cam 1500 de lei anual fiecărui profesor de la clasă.
  3. Recentul anunț al ANAF, care clarifică ce au de făcut meditatorii pentru a fi în acord cu legea, trebuie citit, în opinia mea, ca o atenționare că vor urma controale. Ele sunt posibile legal, băncile având obligația de a coopera cu fiscul. Să judecăm drept: ANAF are ca atribut legal să colecteze cât mai multe impozite, potrivit legilor. Nu este corect să fie înjurat ANAF pentru că cere, prin proceduri complicate, plata impozitelor de la profesori pentru meditații, ci trebuie înjurat legiuitorul care scrie legi atât de împovărătoare și proceduri atât de complicate pentru oamenii onești.
  4. Profesorii continuă să fie bătaia de joc a politicienilor și în afara școlii. E convingerea mea* că profesorii doresc să respecte legea, inclusiv cea fiscală, dar realitatea de pe teren este că în România, din pricina legilor tembele, e mai ușor să îți iei doctoratul decât să plătești impozitele datorate, dacă ești om cinstit. Și atunci mulți profesori preferă să dea meditații la negru.
  5. Să spunem lucrurilor pe nume: nu e nimic rău că un profesor dă meditații și câștigă un ban muncit. Toxică însă este promiscuitatea asociată uneori cu meditațiile: e inacceptabil să dai meditații copiilor de la clasă. E inacceptabil să predai mai puțin pentru a avea „clienți” sau de a condiționa nota la clasă de meditații date de tine. Îmi pare destul de dubios să primești toată ziua bună ziua elevi la tine acasă, în sufrageria în care mănânci de paște sau în bucătărie printre pătrunjel și carne tocată.

Având în vedere aceste adevăruri și, în același timp, nevoia de meditații, care sunt soluțiile, ce anume ar trebui să facă statul?

  • a) Proceduri simple de impozitare. S-a simplificat impozitarea bonelor și femeilor/bărbaților care fac curat în casele oamenilor. De ce nu se poate și pentru profesori? Scăzută impozitarea de la 10 la 5%, sau, pentru a încuraja recuperarea pierderilor educaționale post-COVID, chiar 0%, fără obligația de a-ți face PFA.
  • b) Simplificarea procedurii de înființare a unui PFA pentru meditații, pentru cei care doresc asta. De exemplu, conform legislației actuale, un student la matematică nu poate să dea legal meditații unui elev de clasa a V-a, pentru că la înființarea unui PFA i se cere o diplomă, pe care nu o are încă.
  • c) Statul ar trebui să meargă și mai departe și să ofere vouchere pentru educație: în loc să risipească banii europeni (inclusiv PNRR) pe idei fantasmagorice, statul ar trebui să acorde copiilor, în special celor nevoiași, vouchere de meditații. Se dau vouchere pentru orice: vacanțe, mașini de spălat, mașini electrice și panouri fotovoltaice. Doar pentru ce e mai important -și de ce ducem lipsă- educația, nu dăm vouchere. Ba mai le și punem piedici celor care ar putea să-i facă mai deștepți pe copiii noștri să predea.
  • d) Deductibilitatea la calculul impozitelor a banilor plătiți de părinți pentru meditații. Astfel părinții ar cere bon pentru meditații și ar fi încurajați să plătească pentru educația copiilor.

În concluzie: nu, nu e nimic rău cu meditațiile. Ele trebuie încurajate. Nu, ANAF nu face nimic greșit cerând ca meditatorii să își plătească impozitele potrivit legilor în vigoare. E însă total greșită atitudinea politicienilor -ei sunt cei care fac legi!- care au gândit proceduri de impozitare extrem de constrângătoare și care dau pomeni pentru orice le trece prin cap, dar nu pentru esențial: nu dau nimic pentru mintea copiilor noștri! Aștept să văd un politician mai deștept care să treacă pe repede înainte o lege care să aplice punctele a, b, c și d de mai sus. Hai, că nu e greu și, în plus, și statul va câștiga bani, și oamenii vor fi mai mulțumiți.

*de ce cred că profesorii ar plăti impozite pe meditații dacă ar fi ușor administrativ? Pentru că astfel ar putea justifica venituri mai mari, deci ar putea lua credite mai mari și avantajoase pentru un apartament, o mașină sau altele. Și nu ar mai avea stresul că vine ANAFul peste ei.

Text aparut pe blogul personal

Distribuie acest articol

100 COMENTARII

  1. Extrem de naiv trebuie sa fii să crezi că a făcut șase case din meditații. Astea-s povesti. N-ar fi putut să facă nici măcar o singură casa din meditații. Banii sunt făcuți din trafic de influență și alte învârteli, așa cum scriau ziarele din Sibiu la acea vreme.

    • S-au terminat coruptii din Romania urmariti de ANAF !
      Dar ne intoarcem la statul securist care vana ambii soti / proprietari ( vezi locatia de gestiune )
      Turnatorii vor fi cadrele didactice fara rezultate la evaluarile nationale pentru ca cei ce fac meditatii pot sa constate incompetenta lor profesionala sprijinita politic.
      Catu a fost mazilit din cauza criteriilor de competenta cu care a speriat institutiile statului.

    • Si totusi, eu cred ca era posibil sa faca suficienti bani din meditatii, pentru a cumpara case. Sint mai multe feluri de a da meditatii, iar eu am trecut prin doua, diametral opuse (eram cam puturos, cam lenes la invatatura, pe vremea aia, dar vroiam sa devin inginer (si am reusit))…. La matematica si fizica am luat meditatii cu un prieten al tatalui meu, care era inginer, nu profesor, dar care insa daduse meditatii la matematica si fizica timp de 30 de ani, si era un meditator mult mai bun decit un profesor. Aceste meditatii se desfasurau individual, adica un meditator cu un elev. Deci banii pe care ii cistiga meditatorul erau destul de putini. Apoi, am luat meditatii la limba romana, pentru examenul de bacalaureat. Acestea au avut loc cu un profesor de limba romana, care locuia intr-o vila interbelica, in Cotroceni, si care dadea meditatiile respective la cite 12 copii pe sedinta, la o masa lunga din sufragerie. Evident, acesta cistiga de 12 ori mai mult decit meditatorul care dadea meditatii individuale. Cu timpul, m-am convins ca cei care dadeau meditatii in grup largit erau, aproape sigur, securisti, pentru ca nu le era frica ca vor fi prinsi. Ei bine, daca si Iohannis a dat meditatii la fizica la cite 12 copii pe sedinta, timp de 10-15 ani, atunci cred ca ar fi putut sa stringa banii necesari pentru cumpararea mai multor case, schimbind leii in valuta (dolari sau marci), pentru a le pastra valoarea…

    • Cunosc doar in Sibiu câteva familii de profesori care au mai mult de o casa din meditații. In București sau alte orașe mari e cel puțin la fel. Așa ca hai sa fin serioși și sa lăsam presa(pesedista) in pace.

    • Plata e cash, nu folosește nimeni băncile pentru asta.
      Nu poți intra în casa omului fără mandat
      Deci cum vor verifica?!

  2. La noi problema grava a invatamantului nu este numai ca le lipsesc elevilor cunostinte deosebite, dar celor mai multi le lipsesc acele cunostinte de baza pe care trebuie sa le dea scoala, astfel ca avem acea majoritate de analfabeti functionali care citesc dar nu inteleg ce au citit.
    Cand eram elev in fiecare an primeam sarcina de a face lectiile cu unul din elevii slabi din clasa (dar sa nu ii fac temele!) ca sa nu mai ramana corijent. Iar din proprie initiativa ajutam un coleg bun la limbi straine iar el ma ajuta la matematica. In facultate mi-a fost repartizat un coleg arab sa il ajut la anatomie. A venit la mine acasa, i-am prezentat vreo doua ore tot sistemul muscular, a ascultat cu atentie, apoi l-am intrebat: „Ce nu ai inteles?” si mi-a raspuns „Ce este muschi?” (!?!).
    Deci problema se putea rezolva intre colegi, fara bani, doar cu bunavointa din partea fiecaruia. Pitagora spunea: „Nu poti sa inveti pe nimeni nimic, poti doar sa ii inveti sa gandeasca”

  3. Problema fundamentală nu este legată de bani și impozite, este legată de conflictul de interese. La fel ca în cazul doctorilor care te consultă la stat și te operează în privat, profesorii nu își fac treaba la școală și elevii sînt nevoiți să ia lecții pe bani ca să priceapă ce trebuiau să învețe la ore. Oamenii ăștia sînt plătiți de stat ca să-și racoleze clienții din spitale sau din școli, iar treaba asta e lucru profund imoral. Experiența cu măritul salariilor la medici a eșuat, șpaga merge în continuare, probabil ca la fel va fi și în cazul în care se măresc salariile și în învățămînt. Eu nu sînt de acord cu sistemul ăsta al meditațiilor, vrei să faci bani din meditații, te faci free lancer, te întreții din meditații și nu mai ciugulești și bani de la stat ca profesor. V-ar conveni să mergeți la frizer și să vă tundă ăla pe jumătate în frizerie și restul acasă la el pe alți bani?

    • Problema este că și aveți, și nu aveți dreptate.
      Deoarece la 30 de elevi este imposibil pentru un profesor, oricât de bun, să se asigure că fiecare elev a înțeles măcar de nota 5/6 materia – și asta la fiecare oră.
      Dacă clasa ar avea maxim 10 elevi, da – atunci ați avea perfectă dreptate. Nivelul de muncă pentru un profesor i-ar permite să verifice măsura în care fiecare elev a înțeles materia, ce și ce nu a înțeles, de ce nu a înțeles, cum să modifice abordarea în funcție de fiecare elev. Ar munci cu drag și eficiență.
      Dar la actualul număr de elevi per clasă nu este posibil. Meditațiile sunt absolut necesare.
      Iar la asta se adaugă și circumstanțele trecerii la un nou tip de economie post-industrială – epoca trecerii elevilor prin școală ca bucățile de materii prime prin prelucrare și apoi linia de asamblare a produselor pur și simplu a apus. Acum are loc ceea ce încă din anii 1980 a prezis Alvin Toffler: demasificarea. Principala caracteristică a Erei Industriale – masificarea, abordarea în masă a producției, produselor și clienților, a apus. Acum are loc personalizarea – în cazul învățării, asta ar implica o abordare total diferită de școala clasică industrială. Ar implica atât micșorarea numărului de elevi dintr-o clasă, cât și crearea unei clase – adică una pentru copiii care doresc să urmeze o școală profesională post-liceală, alta pentru cei care doresc să urmeze o facultate, și în al doilea caz personalizarea clasei în funcție de perspective – artă, uman, industrial, etc….

  4. Perfect de acord cu ideile cuprinse în articol. Trebuie reintrodus examenul de admitere sau, cel puțin în prima etapă, notarea evaluărilor în puncte și stabilirea unei limite(60,ideal 70) de puncte pentru admiterea în liceu. Revitalizarea școlilor profesionale, cu prioritate pentru meseriile în care economia națională este deficitară. Așezarea nivelului de salarizare al cadrelor didactice pe rezultate concrete la clasă și nu pe hârtii adunate într-un dosar(Gradația de merit).

    • @Rentea Gavril – prin Franța, Italia și Spania, muncitorii români în construcții obțin cam 3.000 de euro pe lună, fără să-i întrebe nimeni despre admiterea în liceu. Sunteți sigur că examenul de admitere la liceu e principala problemă pe care România trebuie să o rezolve?

      Asta e partea pe care dvs n-o s-o înțelegeți ever veci: cu cât pregătiți mai bine elevii din România, cu-atât ei vor fi mai bine plătiți în străinătate. România are nevoie de redresare economică, de reducerea fiscalității și de reducerea birocrației, astfel încât să se dezvolte economic ea însăși. Promovarea performanței în învățământ de dragul promovării performanței în învățământ nu duce nicăieri, ea doar consumă bani publici.

      P.S. Am dat examen și pentru treapta I și pentru treapta a II-a, ca să evităm o discuție inutilă. 9,25 la treapta a II-a la profil mate-fizică a fost o medie respectabilă.

      • Si redresarea economica nu incepe cu minti luminate? Cunoasteti vreo tara dezvoltata in care majoritatea bunastarii sa provina de la muncitorii necalificati? Redresarea economica si ce mai ziceti pe acolo pleaca de la calitatea resursei umane, pentru ca si legile sunt facute tot de oameni si nu pot fi mai bune decat ei.

        • @Catalin – nu, redresarea economică nu începe cu minți luminate. Partidele progresiste sunt pline de minți luminate, dar își folosesc inteligența pentru a impune mai mult etatism și mai multe taxe.

          În multe situații, un om de la țară cu numai 8 clase e mai cu picioarele pe pământ decât orice politician din România de azi. ”Calitatea resursei umane” e doar limbaj de lemn, simplul fapt că te referi la oameni drept ”resurse” te descalifică.

          În România, legile sunt făcute fie de oameni votați pe liste de partid, fie de oameni pe care nu i-a ales nimeni.

        • @caposu – cred că nu realizați cum e plătită munca pe schele, în Spania, Italia si Franta. Un dulgher sau un fierar-betonist care să știe într-adevăr meserie sunt rara avis în țările astea. Și da, e vorba de sume nete și de muncă la negru.

          Genul ăsta de oameni nu stau 5 ani la aceeași firmă și nu e scopul lor în viață să plătească impozite. Lucrează câteva luni, vin înapoi în România și se ocupă de propriile case și gospodării, sunt chemați din nou la lucru când e reală nevoie de ei și cam asta este.

  5. Statul ne spune sa platim taxe si impozite fiindca ne asigura:
    – securitate, care nu exista decat teoretic
    – sanatate, care nu exista decat teoretic
    – educatie, care nu exista decat teoretic

    De ce nu faceti concurenta in sistemul de educatie, parintii sa poata declara cheltuielile cu educatia si sa prezinte nota de plata statului. Nu conteaza unde o fac la scoala privata sau de stat. Respectiv sa nu mai spunem ca platiti taxe pentru educatie, fiindca e o minciuna, tot parintii scot banul din buzunar, banul deja super taxat.

    Se aplica si altor tari ca Belgia, unde la fel sunt o gramada de probleme, au avut si un pact cu sindicatele din educatie sa reformeze sistemul pana in 2025 care practic e anulat de pandemie. Pe profesori la scoala ii doare in basca …, ei au sindicate acolo, o spun deschis. Si cu cat e mai tare liceul cu atat mai tare ii doare in basca, stiind ca majoritatea fac meditatii.

    Este ipocrizie sa spui una in realitate sa fie cu totul altceva.

    Ca parinte, degeaba discuti si formatezi copilul, sta la scoala de la 8-16 si il formateaza acolo mult mai bine. Daca se pare ca e o scoala buna si il formateaza mai bine, nu e chiar adevarat, s-ar putea sa-l formateze chiar mai bine in directia proasta.

    • Ceva exemple despre problemele din Belgia, eu sunt aici de 4 ani, cu 2 copii, primaire + secondaire, dar nu cred ca fie probleme atat de mari. Inca nu am ajuns la concluzia ca trebuie sa incepem meditatiile. In Romania cu cel mare am facut meditatii in 1-4 pentru ca ne era frica ca o sa acumuleze goluri, programa in Ro este de vreo 5 ori mai incarcata. Nu stiu daca este rau sau bine, dar o programa incarcata nu ajuta cu nimic copilul doar il incarca cu multe informatii, ii induce un stress generat de prea multa materie, iar colac peste pupaza nu vad la ce il poate ajuta nivelul de fizica si chimie de exemplu, care se face la clasele 5-8 in Ro. Poate saracutul nici nu vrea sa urmeze o facultate tehnica :)

      Aici se pune accent pe sport mai mult decat pe matematica :), personal nu consider a fi asta o problema, din contra.

      • Exact, pentru coafeze, constructori sau casierita la market, nu ajuta chiar deloc. Dar ce faci daca mai ai nevoie si de IT-isti, matematicieni, medici, profesori, cercetatori? Ca nu iei coafeza si o inveti repede la Spiru Haret fizica cuantica, ba mai mult ii dai si pleasca un doctorat ca ti-a placut cum ti-a pilit unghiile.
        Programa nu este incarcata ca sa-i faca pe toti genii, ci ca sa nu ajunga toti sa plagieze, sa ajunga la Curtea Constitutionala cu nota 5 la drept pe diploma la universitatea mickey mouse.
        Cumva trebuie sa se vada ca scoala nu este ca sa niveleze creierele ci sa scoata ce este mai bun din cei buni. Restul, e loc destul: in constructii, la capsuni, coafor si paznic la mall.

        • @Ovidiu – IT-iștii și matematicienii sunt din alt film, la ei e vorba de IQ, iar IQ-ul e din naștere, depinde de părinții biologici, nu de cursurile urmate în școală. Școala are drept scop înregimentarea și uniformizarea, pentru IT-iști și matematicieni e mai degrabă dăunătoare.

          Jordan Peterson a predat câțiva ani la Harvard și povestea că studenții de-acolo au IQ începând cu 145. Nu dau teste de IQ pentru admitere (ar fi și ilegal) dar nu s-ar fi putut ocupa de toate activitățile pe care le au deja în portofoliu, dacă n-ar fi avut IQ de 145-160.

          În România IQ mediu e 91. La un IQ sub 65 omul nu e capabil să învețe să citească, iar la un IQ sub 83 nu e capabil să extragă ideile dintr-un text scris. Ăștia sunt analfabeții funcțional pentru care e blamată gratuit școala românească, însă școala nu le poate crește IQ-ul.

          În Statele Unite este interzisă încorporarea în armată a celor care au IQ sub 83 pentru că nu ar fi capabili să înțeleagă ordinele scrise, chiar dacă le-ar citi. 10% din populația americană se încadrează în categoria asta, iar în România rurală sunt probabil peste 25%, poate chiar spre 35%.

          Astfel de oameni nu pot învăța ceva decât dacă o altă persoană le arată efectiv ce au de făcut. Astfel de oameni pot fi frizeri și coafeze, pot fi zugravi și faianțari, dar trebuie să le arate cineva cum se face, ei nu pot învăța după manuale și cursuri scrise.

          • Tocmai din aceasta cauza (incapacitatea intelegerii unui text) nu trebuie scazut nivelul. Nu sunt de loc de acord cu IQ-ul nativ. Majoritatea oamenilor care au emis teorii si au facut descoperiri istorice, au facut-o prin multa, multa munca si dedicatie.
            Pot sa fiu eu destept foc IQ:150, daca nu stiu pe unde sa trec strada (pentru ca sunt prea destept sa invat semne de circulatie) tot degeaba, materie cenusie imprastiata pe asfalt.
            In schimb un individ mediocru, care devine specialist intr-un domeniu va performa in comparatie cu un geniu generalist.
            Scoala induce disciplina mentala, capacitatea de a sistematiza idei, compartimentare de informatii, relationare sociala, stima de sine, dorinta de a fi mai buni, progres…
            Slabirea sistemelor de invatamant occidentale a creat un gol care a fost repede acoperit de rusi, indieni, chinezi; fara viniturile orientale civilizatia vestica si-ar continua nestavilit directia decadenta. In timp ce noi ne relaxam, in China se intensifica nivelul pregatirii…

            • @Ovidiu – era vorba de IT-iști și de matematicieni, nu de trecut strada. Cine are IQ de 150, își dă seama cam în 2 minute care sunt regulile în traficul rutier, chiar dacă a trăit toată viața în vârf de munte și n-a văzut în viața lui o stradă asfaltată.

              Un individ mediocru nu va deveni niciodată specialist, în România asta înseamnă IQ de 91. Un individ mediocru va deveni un roboțel într-o instituție de stat, asta va deveni. Și va nega cu îndârjire orice referire la IQ fiindcă știe că în realitate ”împăratul e gol” :)

              Școala românească nu induce nimic. Școala românească e ”cumplit meșteșug de tâmpenie”, îi învață pe elevi ”să stea în banca lor” și îi învață despre șpagă și relații. Simpla obsesie de a lăuda China dezvăluie abordarea ideologică, orice progresist care se respectă dă China ca exemplu de dimineață până seara.

              Numai că astăzi China e un stat fascist, care o să primească ceea ce merită.

          • @Ovidiu – mult înainte de a se inventa traficul rutier, strămoșii noștri se descurcau de minune să nu ajungă sub copitele unei herghelii sălbatice sau a unei cirezi de bivoli, de exemplu. A crede că traficul rutier e culmea provocării pe care o poate întâlni un om e de-a dreptul jalnic, dacă e să fim sinceri.

            Preocuparea asta pentru a învăța neapărat de la alții se potrivește pentru zugravi și faianțari, după cum am explicat deja în primul comentariu.

        • Există și alt exemplu instructiv în Statele Unite: în unele state se dau teste de IQ viitorilor polițiști, dar cei care au un IQ prea mare sunt respinși, pentru că ”s-ar plictisi prea repede de specificul muncii de polițist” :)

          Persoanele cu IQ mare au nevoie de provocări pe măsură, a învăța doar de la alții le provoacă insatisfacție și duce la lipsa de performanță profesională. Aici se aplică într-adevăr ideea cu ”un individ mediocru (…) care va performa”, însă acel individ va performa fiindcă e conformist, nu fiindcă ar fi specialist în domeniu.

          Conformismul și IQ-ul sunt adesea independente, iar uneori chiar într-o relație oarecum adversă. IQ-ul de care dispune un individ va determina rapiditatea cu care el va învăța ceva nou, fără să-i arate nimeni. Însă asta nu spune nimic despre conștiinciozitatea cu care va performa profesional acel individ, odată învățate lucrurile necesare. În viața reală există și indivizi foarte conștiincioși, chiar dacă au IQ scăzut.

      • Sunt scoli diferite in Belgia, unele mai usoare si altele mai grele. Nu e neaparat rau sa mergi la o scoala mai usoara, ba chiar poate fi mai bine.
        Daca te duci la o scoala considerata mai buna, ai sa observi din prima zi ca stau la poarta niste oameni si iti dau in mana o hartiuta cu adresa, telefon unde sa faci meditatii, si ai sa-i vezi la fiecare eveniment cand sunt chemati parintii la scoala.

        • Asta a fost tare, tu sigur esti la cea mai tare scoala din Belgia, ca te-ai interesat, si sigur stii si cum functioneaza scolile in Belgia, esti roman ce naiba, daca nici romanii nu stiu cum funtioneaza lumea asta, atunci cine? Spor la treaba.

          • am copii si au mers la scoli diferite chiar daca sunt in acelasi cartier 5 min distanta si am vazut diferenta. Am facut primar si secundar ciclu complet, probabil cu timpu ai sa vezi si tu. Iti pot spune ca scolile nici nu sunt constante in timp, pot spune ca au fost ani mai buni si alti ani mai prosti pana la disperare, statea politia cu cainele la intrarea in scoala si ii mirosea pe toti sau ani in care au fost probleme mari cu personalul sau disciplina in scoala, si ani in care totul era foarte bine. Se mai schimba directori, profesori, sindicate, etc.

            Poate ai copii la scoala sportiva, eu ca tata am facut cunostinta si cu manualul de mate si chiar am fost nevoit sa mai dau un mic ajutor din cand in cand, mai ales ca optiunea la un copil a fost stiinte. Pot sa-ti spun ca au picat pe capete in clasa la mate si nu a fost deloc usor …

            Apropos in ultimii 2 ani de pandemie sport aproape nu au facut, anul acesta le-au dat o aplicatie pe telefon sa acumuleze un numar de pasi pe saptamana, cam asta a fost in prima jumatate a anului.

            Ma bucur mult ca am scapat anul acesta de scoala.

  6. Foarte buna si explicita abordarea acestei probleme pentru ministrul invatamantului si cel al finantelor. Dar in caposenia lor nu vor recunoaste ca Dl. Funeriu are dreptate si ca dansii nu sunt buni de ministrii si ar trebui sa plece acasa. Recent, am citit cartea Coreea de Sud de Daniel Tudor, Editura Corint, 2022. Aceasta tara dupa WW2 a facut un sacrificiu imens sa aloce 40 de ani, 19% din PIB pentru invatamant. Azi nu mai avem nici educatie dar nici invatamant serios. Meditatiile pot scadea doar daca o clasa are maxim 15 elevi pt.ca un profesor,/invatator sa vada cat a inteles fiecare copil o lectie, un exercitiu. Meditatiile nu vor disparea la noi in formula actuala de structura si organizare a invatamantului. Va fi nevoie mereu de meditatii deoarece nu toti copiii au aceiasi putere de concentrare, viteza de asimilare si nivel de inteligenta, putere de munca iar scoala profesionala nu este dorita si apreciata. Dar la noi meditatiile au devenit o plaga a scolii si nu o nevoie a unor copii.

    • Io am o observatie legata de educatia dupa WW2 –

      Parintii mei au invatat la aceeasi Institutie de invatamant superior dar au fost despartiti de 2 ani – adica tatal meu a terminat in 1945 cu profesorii de atunci pe cand mama in 1947 cu alti profesori – este incredibil cum comunistii au reusit in timp atat de scurt sa schimbe structura invatamantului, eliminand profesori exceptionali si punand altii care cantau in alta opera – amandoi parintii mei au terminat studii economice, mama urmand chiar si Liceul Economic dar fibra educatiei primita de ea a fost extrem de diferita de cea pe care a primit-o tatal meu.

      Nu am facut niciodata aceasta observatie publica dar cred ca acum cand spuneti Dvs. ce efort s-a facut dupa….

  7. Pe fond, articolul este corect. Nu putem începe prin a schimba societatea în bine pînă cînd oamenii nu învață să stea pe picioarele lor și învață să înlocuiască ajutoarele cu întrajutorarea, așa încît educația este punctul zero al oricărei inițiative de schimbare.

    Două mici probleme, Una, strict formală. Impozitele neplătite pe meditații sînt deja în sistemul școlar în cea mai mare parte și îi ajută pe profesori să accepte salarii mai mici și condiții mai precare la școală (că este bine sau că este rău este o altă discuție), În schimb, banii din impozite se duc la buget și, de acolo, în cea mai mare parte la afaceri păguboase cu statul sau la bugetari care muncesc (sau nu) la aplicarea proastă a unor legi insuficient gîndite. Banii din meditații sînt, cel puțin în primă instanță, bani care merg direct la rezolvarea problemei.

    Mai complicat și trecut sub tăcere este cum convingi profesorii să nu vrea să dea meditații (plătite) propriilor elevi, pentru a căror educație sînt deja plătiți, fie și insuficient, prin salariu. Profesorii, mai ales cei mediocri (adică cei care știu cumva materie, dar nu sînt profesori din vocație) nu au acum nici un interes să concureze pe piața liberă cu colegii sau necolegii mai performanți în a motiva și stimula elevii.

    Fără implicarea, în primul rînd informală, a cdrelor didactice cu chmare și, în primul și în primul rînd, a elevilor și părinților, nu are cum să existe masa critică pentru schimbare. După cum nu a existat nici masa critică pentru reforma educației promovată de dl Funeriu.

    Nimeni nu poate învăța pe un altul. Dar cu toții putem învăța unii de la ceilalți. Părinții trebuie să aibă motive să fie mai interesați de a crea disponibilitatea copiilor pentru a se educa decît de rezultatul testărilor școlare. Pentru că dacă cartonul cu ștampilă este mai important decît ceea ce este în mintea elevului și, mai ales, decît capacitatea sa de a răspunde oportunităților și încercărilor profesionale și extraprofesionale, meditațiile cu notă garantată la sfîrșit și diplomele cumpărate vor avea cîștig de cauză. La fel ca și meditațiile la negru, pentru că conflictul de interese în aceste cazuri este mare cît casa și imposibil de gestionat onest.
    Cazul studenților meditatori, care nu au cum să intre în legalitate, dă măsura efectelor perverse ale tratării efectelor prin atestate și inspecții în locul tratării cauzelor prin conștientizare și cointeresare.

    Fără o astfel de schimbare de abordare, plata impozitului pe venitul din meditații, nu va fi decît o altă sursă de venituri pentru stat, la fel de arbitrară și de fentabilă prin corupție ca toate celelalte.

    • Foarte simplu , sa zicem am copilul la scoala, si nu a trecut examenul (care se face independent si strict). Ii platesc eu meditatii si trimit factura la scoala. Scoala vede ca la mate profesorul cutare nu a reusit, ii ia din salariu. Daca ai 10 elevi din astia ca profesor, vii cu banuti de acasa sa platesti facturile.

  8. La punctul 2, un perpetuum mobile senzațional: banii din taxele aferente meditațiilor, care astăzi le rămân integral profesorilor, ar putea fi folosiți pentru ”putea plăti suplimentar cam 1500 de lei anual fiecărui profesor de la clasă”. De ce? Ca să primească bani și cei care nu fac meditații cu elevii?

    Iar povestea cu creditele e alt perpetuum mobile: mai multe taxe plătite i-ar ajuta pe oameni să ia mai multe credite, deci i-ar ajuta să-și crească obligațiile de plată? :)

    Profesorii care fac meditații muncesc mai mult și e firesc să se bucure doar ei de rezultatul muncii lor, nu să-l împartă cu colegii care nu fac meditații.

    Cât despre PFA-uri și altele asemenea, ăate e exact genul de situație în care birocrația dementă a statului român face meditațiile să migreze în subteran. Ce treabă are statul cu calificarea omului care dă meditații? Sunt o mulțime de activități și cursuri care n-au nicio treabă cu școala. Un dulgher care construiește case de lemn poate da meditații pentru care nu vor fi niciodată profesori calificați să o facă.

    Iar acel dulgher ar putea să țină 2 ore pe săptămână la omșcoală de arte sasu meserii sau să mediteze elevi în particular, fără ca statul să aibă nicio treabă cu calificarea lui. Statul ar trebui să fie mulțumit că educația funcționează, fiindcă părinții care plătesc respectivele meditații nu le plătesc de nebuni. Le plătesc din convingerea că ele folosesc la ceva.

    Cât despre ANAF, realitatea românescă arată altfel: oricum o să vină mereu peste contribuabilii cinstiți, așa că a nu fi înregistrat nicăieri e clar în avantajul cetățeanului. În cursul anului 2020, de exemplu, ANAF a emis cu bună știință decizii de impunere pentru sume deja plătite, în ideea că unii contribuabili or să le plătească din nou, fără să le conteste, doar ca să scape de toată tracasarea aferentă contestării.

    • „Profesorii care fac meditații muncesc mai mult și e firesc să se bucure doar ei de rezultatul muncii lor,”

      In orice tara normala la cap, orice venit obtinut in tara aia se impoziteaza. Asa e normal.

      Evident ca restul cu „impozitam meditatiile si marim salariile tuturor profesorilor” e o aberatie. Oricum statul va face ce vrea el cu banii colectati.

      Funeriu are insa cateva idei bune, precum cea a voucherele distribuite spre copiii defavorizati. Chiar i-ar ajuta si ar forta pe cei care fac meditatii sa intre in legalitate.

      • @silicon_v – ”In orice tara normala la cap, orice venit obtinut in tara aia se impoziteaza. Asa e normal.”

        Așa o fi normal. Însă în România tutror posibilităților, diverse categorii de salariați nu plătesc deloc impozit pe salariu, iar alții primesc 15% spor de doctorat, astfel încât orice Moș Teacă are câte doctorat obținut la apelul bocancilor.

        Cu voucherele, ideea pare bună, cu condiția ca statul să n-o transforme și pe asta într-un mod de a lua copiii de sub autoritatea familiei.

    • Din cate stiu chiar daca ai contestat dureaza tot procesul si in romania nu se restituie cash banii. E o practica de multi ani sa faca din astea. Si sa vezi ca dupa ce s-a rezolvat in final problema la scurt timp apare inca odata si tot asa, pana nu emigrezi.

  9. Nu vad de ce Statul impozitează acei bani. Părinții deja au plătit impozit pe salariu. Consider ca fiecare salariat face ce își dorește cu banii săi. Dacă vrea sa ii dea unui cerșetor, acela plătește impozit? Dacă ii da unei biserici, aceasta plătește impozit? Dacă ii da unui profesor pentru educația copilului, de ce acesta plătește impozit? Aceiași bani sunt impozitați, nu-i asa? Oricum acei bani tot in piața , servicii …ajung, unde Statul incaseaza TVA. Acest Stat nu se mai satura de încasat bani și tot nu-i ajung. Contribuabilul plătește întruna, dar tot Statul este sărac. De ce este sărac? Pentru ca împarte banii inechitabil. Unora le da pensii speciale, bani de chirie, diurne, călătorii, mașini, benzina, telefoane etc., și altora le da praf în ochi. Cred ca Statul e perimat.

    • Perfect adevarat. Sa avem doar 300 de parlamentari, mai putini consilieri si secretare, maxim 20 de ministere cu maxim 800 bugetari, ori prefecturi ori cons.jud, nu amandoua, mai putini consilieri in primarii, atunci vor fi bani pentru medici, profesori, politisti si pentru toate familiile sarace si copii care cu greu ajung la scoala

    • > Nu vad de ce Statul impozitează acei bani. Părinții deja au plătit impozit pe salariu.

      Ce logica. Dar parintii nu au primit salariul din profitul angajatorului, care la randul lui a platit impozite? Iar banii anjatatorului nu vin de la clientii sai, care deja au platit impozite?

      • @kinn: Nope, salariile NU se platesc din profit! Sunt cheltuieli efectuate din veniturile realizate din activitatea desfasurata. Profitul(sau pierderea) e partea ce ramane DUPA ce se efectueaza toate cheltuielile si reprezinta forma prin care este remunerat riscul asumat de antreprenor

    • Nu vad de ce Statul impozitează acei bani. Părinții deja au plătit impozit pe salariu.
      In aceasta logica , din moment ce banii sunt impozitati, magazinul de cartier de unde imi iau paine, ar trebuie sa nu mai plateasca impozite?
      Educatie economica de mana I aveti!

  10. Teoria suna frumos dar e mai greu cu practica. Chiar daca se va simplifica declaratia, unde sumele sunt mici nu isi va bate nimeni capul. Iar cand vine vorba de deductibilitate nu se complica nimeni pentru 10% care oricum vor fi ceruti in plus de profesor pentru ca se negociaza netul. Daca respectivul da multe meditatii mai ajunge sa plateasca 10% in plus si pentru sanatate. Deci pana una alta practic se vor scumpi meditatiile lucru cel mai dureros pentru cei cu venituri mici care totusi se ambitioneaza sa realizeze ceva.
    Majoritatea celor care dau meditatii oricum nu traiesc din asta iar banii respectivi fiind numerar nu ajung la banca astfel posibilitatea de a lua un credit avantajeaza doar marii meditatori. Cat despre cei 1500 de lei anual per profesor au atat valoarea cat si seminficatia sutei de lei promise pe 21 decembrie de Tovarasul.
    In general problema evaziunii trebuie vazuta ca un simptom, nu o cauza iar aceasta este lipsa de reforma profunda a statului in totalitatea sa. Nu te poti astepta ca un om sa fie corect cand tu il tratezi profund incorect. Pana nu iti faci curatenie in curtea ta cum sa ceri asta de la altul?
    PS. Nu am treaba cu invatamatul si nici nu am venituri extrasalariale

  11. Sunt parintele unui copil de cls. VIII-a si da, l-am meditat cu cate 2 profesori, atat la matematica cat si la Lb.romana. Cateva concluzii:
    1. Prin meditatii, copilul nu dobandeste abilitati si cunostinte noi, cum ar fi cea de a invata si aplica in practica ceea ce a studiat. Pur si simplu, se pregateste pentru examenul de „capacitate” asa cum si eu am facut la varsta lui. Practic, meditatiile sunt determinate de exigenta examenului, care este mult peste nivelul de la clasa. Prin asta, se incurajeaza o intreaga „industrie” de meditatii, ceea ce reprezinta o piedica urisa in reformarea reala a invatamantului public. Dupa examenul pentru care copilul se pregateste asiduu, sunt convins ca va obtine acele notea mari, dar nu va putea folosi mai nimic din ceea ce a „invatat”. Bani aruncati de parinti si munca inutila pentru elevi.
    2. Daca sistemul de invatamant public recunoaste ca e necesara industria meditatiilor, atunci de ce nu construieste un parteneriat „public-privat”, prin care cele 2 forme de educatie sa se completeze reciproc?
    In loc ca scoala sa dezvolte capacitatea de a se educa a elevilor, se „reformeaza” prin introducerea unor noi si noi discipline pline de forma dar goale de continut, in conditiile in care cunoasterea este tot mai ignorata. O posibila explicatie pentru nivelul foarte scazut al rezultatele la testele PISA.
    3. Introducerea unui mecanism (simplu cum spune dl Funeriu) de impozitare al meditatiilor, se traduce, dupa mine, prin aceea ca statul vrea si el o „felie” din veniturile parintilor destinate educatiei copilului, pe care tot el, statul, nu e in stare sa i-o ofere. Doar nu-si imagineaza cineva ca acele impozite pe meditatii ar merge la invatamant/educatie! Sunt surse de venit pentru un stat corupt, care plateste mai mult de 60% din ce incaseaza de la contribuabili pentru sincecuri si pensii speciale. Cat despre propusele voucere invocate, sau deduceri din impozitele platite de parinti catre stat, iarasi e o nebunie: nu fac decat sa „strice piata” sa creasca tarifele de meditatii si sa reduca si mai mult accesul elevilor la aceasta forma de pregatire.
    Solutia pe care o vad eu: orientarea scolii pe nevoile elevilor de educare si nu pe cele ale profesorilor (aspect evocat de altfel de dl Funeriu cu alte ocazii) si profesionalizarea reglementata a profesorului de meditatie separat de profesorul de clasa. Statul, daca tot recunoaste sistemul de educatie prin meditatii, ar trebui sa ofere stimulente profesorilor de meditatie si nu parintilor, astfel incat toti copiii sa aiba acces la ambele forme de invatamant, in mod nediscriminatoriu.

    • Vedeti unde e problema ? examenul de capacitate.
      De ce nu exista scoala cu obligativitate de 10 ani ca dupa accea fiecare elev sa poata opta fie pt pregatire profesionala, meserie sau continuarea studiilor de liceu si facultate.

      • 10 clase era solutia lui pingelica.
        Eu zic sa mai evoluam un pic: si 4 clase ar fi de ajuns, daca sunt facute cum trebuie si aduc cunoastere si abilitati de invatare copilului.

    • Domnul Funeriu, pentru că în cazul său, de elev strălucit în Franța sistemul a funcționat, nu observă cu perseverență că problema fundamentală este că acolo unde apar diferențe între nevoile de formare a elevilor pentru viață și carieră profesională pe de o parte și sistemul de certificare a cunoștințelor, cîștig de cauză are sistemul de certificare. Marele angajatorul care este statul se uită doar la cartoane și (după caz) la relații și, mai mult, îi obligă și pe ceilalți, angajatori sau părinți care ar vrea să respecte legea, să se limiteze și ei la cartoane. iar aceste cartoane sînt cele care finanțează impostura din sistemul de educație public și privat (pe bani publici). Pînă cînd nu trecem de la pregătirea (prin meditații și/sau prin darea de foloase materiale) pentru examene, la pregătirea (prin stat sau privată, pe bani) pentru ce vor face elevii după absolvire nu vom putea scăpa de tare, inclusiv de o industrie încurajată structural să funcționeze la negru.

  12. Care elevi și părinți se decid pentru meditații?
    Interesul elevilor și părinților pentru meditații e în ordine. Elevii și studenții aleg la care dascăl se duc pentru meditații. E un domeniu cu concurență, chiar dacă e limitat local. Cei care nu au interes pentru meditații nu trebuie împinși în această direcție. Cei care nu au bani pentru meditații e o problemă nerezolvată.
    Nu cred că totul depinde de scoala publică, deci de stat. Școlile nu sunt la fel de bine dotate și conduse. Dascălii nu sunt la fel de buni în meseria lor. Elevii și părinții decid an de an ce e de făcut. E mai bine așa pentru elevi și părinți.

  13. Pe vremea când ați fost ministru petrovofil, dascălii veneau după 20 de ani de deprofesionalizare și demotivare prin salarii mizere. Când ați ajuns la putere, prima grijă a fost o nouă lege (nimic rău în intenție), necum corectarea acestei chestiuni fundamentale. Găsiți aici (https://www.contributors.ro/trei-aspecte-fundamental-de-inteles-in-romania-despre-educatie/) câteva rânduri despre ce este important în educație: MOTIVAȚIA. Deopotrivă pentru educat și educator. În schimb, ați aquiesat birocratic și orbește la sistemul de evaluare / clasificare / rating din Occident, care constituie motorul a ceea ce Alain Deneault numește MEDIOCRAȚIE, la transformarea școlilor în fabrici de consumatori-cretini-impostori-conformiști. Să răspunzi unei acute nevoi de împrospătare, de adaptare, prin birocrație – ce tâmpenie (care nu vă este imputabilă în întregime, evident).
    În privința meditațiilor, nu v-ați pus niciodată întrebarea: Există și alte mijloace decât cele fiscale pentru a interveni? Cum să-i determinați pe profesori să renunțe la o parte din banii câștigați prin muncă, altcumva decât prin trimiterea în control a unor Moș Teacă de la Fisc, în timp ce pilonul principal al doctrinei voastre liberale este dreptul nelimitat la îmbogățire? Dar chiar așa, cunoașteți și alte metode, ați studiat cazuistică? Pentru că statul nu-i în stare să colecteze banii de la firme, dintre care unele mari, în treacăt fie spus. Nici să recupereze prejudicii pe lângă care banii estimați că se fac din meditații par mărunțiș.
    Despre calculul banilor care ar putea ajunge către TOȚI profesorii, deși numai unii muncesc prin meditații, mă abțin. Dacă mâine s-ar strânge la buget totă suma estimată din meditații, sunt sigur că s-ar găsi un deștept care să le dea o altă destinație, spre alte, mai puține, buzunare.
    V-ați gândit, spre exemplu, să le oferiți profesorilor meditatori posibilitatea să verse o parte din bani în fondul de pensii de stat, astfel încât să-și poată mări pensia de mizerie? Sau la varianta emiterii de către stat a unor titluri destinate exclusiv profesorilor, cu dobândă atractivă? Dincolo de fezabilitate (discutabilă, evident), rămâne principiul: puteți face ca banii să vină singuri la buget? Sau și mai bine și mai liberal: puteți pune acești bani la lucru? Că doar erați partid LIBERAL (democrat-liberal). Deși la început erați în Internaționala Socialistă, apoi ați virat (să trăiți bine, șefu!) la dreapta, apoi ați adăugat particula „liberal”, apoi n-ați mai fost, apoi ne certați că suntem proști, hoți și inconsecvenți.

    • Toată stima pentru nivelul comentariului, pasul următor ar fi concentrarea a cel puțin 200 de persoane de nivelul dvs.,și am avea cel mai bun minister al învățământului din istorie!

  14. Meditatiile in Romania inseamna sa cumperi note, profesorul cu care se fac ore la scoala, face si meditatii cu elevii, notele sunt mari, parintii multumiti, copii multumiti, la BAC catastrofa , parintele suparat , profesorul cu 10 case. In ceea ce priveste PFA pt meditatii, asta e o gluma , de ce sa plateasaca la stat impozit cind oricum nu il verifica nimeni !!
    In legatura cu bataia de joc a profesorilor cred ca glumeste , mare parte dintre ei se fac profesori doar pentru meditatii, sunt prosti gramada , inscrisi prin partide ca sa aiba locul asigurat chiar daca au note jenante la examenele de titularizare, nu vin la ore, sunt complect incopetenti dar sotul sau sotia este politician. copii sunt bataia de joc a profesorilor, dar domnul Funeriu nu poate sa recunoasca acet adevar.

  15. Eu sunt o exceptie. Am facut liceul si facultate (Politehnica) in Romania in anii 80 fara ca parintii sa fi scos 1 leu din buzunar.
    N-am fost si nu sunt geniu (olimpiade nationale si internationale sau alte concursuri de genul asta). Dar n-as fi putut face asta fara ca onoratii mei profesori sa nu-si fi facut datoria cu virf si indesat. Si in clasa a VIII-a si la liceu in calsa a XII-a profesorii mei organizau mediatatii cu clasa la scoala. Adica raminea cine voia. Matematica, fizica, chimie, economie politica… Imi amintesc si acum ca la matematica si fizica regula era ca la inceput sa punem pe tabla problemele/ exercitiile incercate de noi si care nu ne-au iesit.
    Sigur ca multi din colegii mei au facut meditatie, dar numai in clasa a VIII-a si a XII-a. Sigur ca se mai facea meditatie pentru o limba straina. Dar repet, cadrele didactice si-au facut cu virf si indesat datoria.
    Si sa nu uit, nici scoala nici liceu nu au fost ceva extraordinar sau nemaipomenit. O biata scoala de cartier dintr-un mic oras prafuit si singurul liceu din acel oras.
    Iar la facultate am avut zeci de colegi extraordinari si mai buni decit mine provenind din acelasi gen de scoli si licee.
    Si apropos, de final. Traiesc intr-o tara unde cunosc multe familii ce au copii ce merg la scoli si facultati fara meditatii. Da, cunosc o familie a carei fata e pe la universitate acum si care a luat ceva lectii pentru a invata sa cinte la un instrument. Dar asta pentru placerea ei, nicidecum ca ii trebuia la scoala. Si sunt familii obisnuite, iar copiii sunt normali si nu genii. Este posibil sa se faca si meditatii, nu neg, dar nu la scara nationala cum e in Romania acum si incepind de la clasa I.
    Si ca sa fie tacimul complet, sistemul de invatamint este organizat in asa fel incit poti merge la scoala si la 50 de ani, iar programul acestor scolil, dar si colegii si universitati este adaptat dupa cerinte: de zi, de seara, de dupaamiaza, de week-end.

    • Am fost in aceeasi situatie. Profesorii de Gimnaziu faceau ei meditatii dupa ore si statea cine dorea. Elevii „buni” eram prezenti, ceilalti din clasa mai lipseau. Mai mult, deseori copiii „buni” eram indemnati sa mergem acasa la cite-un coleg si sa-l ajutam la cite-o lectie sau la teme. O faceam. (Mai mult, un coleg a facut hepatita si a lipsit citeva luni. Diriginta a desemnat citiva colegi care stateau in zona lui sa mearga la el cu lectiile facute la clasa, astfel incit sa nu piarda anul. S-a facut, n-a croncanit nimeni, asa ni s-a parut normal).
      Nimeni nu platea la meditatii, problema nu se punea, toata lumea incepind cu profesorii considera ca asa e bine sa faci, sa clarifici sau sa aprofundezi niste lucruri pentru care nu ai avut timp la ore. Atit.
      (A, am luat 6 ani lectii de pian predate exceptional de o doamna in virsta. Pentru acelea evident ca plateam. Mi-au prins foarte bine, mi-au folosit si-mi folosesc si azi).

      In liceu insa indeosebi incepind cu a X a aproape toti colegii mergeau la meditatii platite. Industrie nu alta, 3-4 copii la prof acasa facind exercitii si intrebind una alta. M-am luat dupa ei si-am mers si eu, de doua ori la mate si o data la fizica insa mi-am dat seama ca pot sa obtin aceleasi rezultate daca ma organizez mai bine si pun osu’ la treaba. In ce ma priveste nu a fost vorba de bani, parintii mei isi permiteau fara probleme, problema, daca era, era la mine. Asa ca astea au fost singurele ore de meditatii pe care le-am luat vreodata. Si ultima medie la Treapta a doua a fost 9.20 sau pe-acolo, asta la unul dintre cele mai bune licee din Transilvania. Zice-se. Am rezervele mele in privinta calitatii liceului aluia, azi cum altfel decit Colegiu National, insa nu e cazul sa discut asta aici acum.
      Urmau Bacalaureatul si mai ales Admiterea: aproape toti colegii faceau meditatii, in primul rind medicinistii (7 medicinisti intr-o clasa de Mate-Fizica, au intrat toti, de fapt am intrat toti care pe unde am dat), unii faceau naveta pentru meditatii chiar in orasele universitare cu facultati de medicina.
      Recent imi declara o profesoara de romana: „copiii nu mai vor sa invete!”. Wtf! Refuz sa cred asa ceva, nici noi la rindul nostru nu doream neaparat sa punem osu’, de cele mai multe ori am fi preferat sa facem altceva decit sa vedem ce-i cu seriile alea, cu limitele alea, cu polinoamele alea sau cu principiul cutare. Ne era insa foarte clar ca ne ia dracu daca nu ne vedem de scoala, ca ne place au ba, nu puteam concepe sa nu intram la faculta, tentatiile virstei erau acolo insa ce era mai important era ce vom scrie in zilele de 15, 16 si 17 Iulie.

      In definitiv de ce trebuie toata lumea sa ia un Bacalaureat, doar pentru ca asa e la moda sau ca a decis vreo birocratie? Sint aproape sigur ca unor oameni nu le trebuie si nici nu le foloseste si ca pot fi oameni buni si fara diploma aia.

      Industria contemporana a meditatiilor e un fenomen de piata si arata rateurile sistemului de invatamint actual iar pretentia statului de o a impozita denota inca un stingism parazitar.

      • Am uitat ceva. Eu am facut 2 ani parte din lotul national de olimpici la chimie. Ii multumesc cite zile am ilustrului profesor din Gimnaziu pentru asta caci profesoara de chimie din liceu, o tifnoasa nulitate absoluta insa nevasta de sef de partid pe judet, nu ne-a dus decit o data in cvasi-inexistentul laborator de chimie al renumitului colegiu (actual national), atunci cind a avut ceva inspectie, ocazie ne-a aratat ea cum se toarna in eprubeta o solutie de ceva (!). Mi-e greu sa-mi reprim profundul dispret fata de un astfel de cad(av)ru didactic.
        Nu a fost de mirare pentru mine sa vad ca majoritatea colegilor de liceu erau bita la chimie si mai apoi intr-o facultate in care intelegerea chimiei este esentiala pentru intelegerea stiintelor Pamintului sa vad ca multora dintre colegii mei le lipsesc cunostinte elementare. Pentru multi dintre fostii mei colegi de liceu examenul de chimie din anul 1 de faculta era „cuiul”, il luai erai in anul 2. De aceea nu ma mir foarte tare cind vad si pe platforma asta ignoranta generala in materie acoperita fie politic fie sociologic fie pur si simplu monden. Ca si cind o stiinta „tare” ar fi plebiscitabila. Un soi de sociologie. Bine stam …

      • cu finalul sunt f de acord – dar e ceva cu care nu sunt de acord si nu pot sa argumentez stiintific ci doar in baza observatiilor pe care le-am facut pana acum.

        Am observat ca fiecare straduinta – fie ca este legata de invatarea la o anume materie, fie ca este o deprindere practica – chiar daca nu iese ca cea a unor maestri tot aduce ceva in viata fiecarui om – exact cum ati scris Dvs. despre lectiile de pian care nu cred ca v-au dus pe oarece scena mai importanta, ma scuzati daca gresesc – si deci aceste straduinte ne formeaza, ne accelereaza dezvoltare si ceea ce poate parea aproape incredibil se transmite cumva genetic in urmatoarele generatii – cum spuneam nu pot demonstra chestia asta dar am observat fenomenul.

        Deci un Bac luat ramane un examen trecut, poate cu greu, dar are importanta – Bac-ul este o mare recapitulare unde vrei sau poate nu vrei trebuie sa te straduiesti. Odata trecute corect si onest probele de Bac vin altele in viata si luptand si pentru depasirea acestora fiecare devine mai bun, mai puternic, acumulezi cunostiinte si/sau experienta si lucrurile acestea se transmit informal catre cei care vin in urma noastra.

        Deci un Bac luat onest merita!

        • Sintem de acord ca un examen luat corect, Bac sau altceva, e bun, el atesta un set de cunostinte si ca trebuie sa fie un prag inaintea altor studii. Unde ne despartim este la cei care nu doresc sa faca alte studii, poate doresc doar 10 clase. E probabil ca unii sa nici nu poata duce la capat 10 clase, cred ca realitatea confirma impresia asta. Asta insa nu ii impiedica deloc pe respectivii/respectivele sa devina muncitori, soferi sau mestesugari buni si ceruti de piata. Chiar nu cred ca abundenta de diplome romanesti contemporane e ceva bun, daca bine-mi dau seama calitatea multor acelor diplome tinde asimptotic de nu spre zero atunci spre jalnic.
          Un exemplu: adineauri am dat o fuga sa vad un hipermarket nou deschis. Am remarcat o singura casa cu casiera, in schimb multe coloane cu automate de plata, inclusiv cu cash si care dau si rest la moneda, iar iesirea este conditionata de scanarea codului de bare al chitantei. O oficianta ii invata pe clienti sa foloseasca automatul de plata. (Celelalte hipermarketuri ale aceluiasi comerciant nu au inca asa ceva, au doar casele de self service si cele cu casiere). Ce inseamna asta pentru discutia noastra? Nimic altceva decit ca respectivele casiere faceau o munca atit de simpla incit a putut fi automatizata. (Similar la banci, oficiantele front office au cam disparut, iarasi, o munca extrem de simpla dar pentru care se pretind studii superioare! Nu ma refer aici la lucrurile complicate pe care o banca le face ci doar la front office). E normal in lumea tehnologica de azi, daca o munca e atit de simpla incit poate fi automatizata atunci ea va fi automatizata indiferent de cit vor racni sindicatele cuiva, populistii de croazeta si partidele lu’ peste! Este inevitabil!
          Muncile care ne despart de masini si care ne diferentiaza de ele vor ramine in sarcina noastra. Pentru acele munci este intr-adevar nevoie de scoala, de intelegere, de factorul uman, de creativitatea unor indivizi, de examene luate cu sudoarea fruntii.
          Acuma, poate un faiantar sa fie creativ? Probabil ca da insa la o constructie va trebui sa respecte ce a scris arhitectul, arhitectul este cel creativ, altfel isi pierde piata. Poate un sondor sa fie creativ? Nu prea, el va face ce-i spune maistrul sondor care urmeaza ce i-a spus inginerul de foraj. Poate o casiera sa fie creativa? Nu la post! Au nevoie respectivii de Bac? Nu strica insa nu e deloc obligatoriu, cred ca o scoala de meserii facuta dupa clasa a X a le-ar fi mult mai folositoare si lor si societatii.

          Cumva Off topic: o sa-l citez (iarasi) pe dl Plesu: cindva, acum sa fie 15 de ani citise ca in Razboiul 2 Mondial numarul de militari americani cu studii superioare era de, nu-mi aduc aminte exact, 40% iar in Razboiul din Golf (primul) procentul lor trecuse de 60% (procentele nu sint riguros exacte insa trendul crescator este marcant). Si domnia sa conchide cu umorul caracteristic: „asta arata doar ca procentul de inteligenta prost folosita creste”.

          • Da, va dau dreptate. M-am gandit si eu la ceea ce ati povestit Dvs. dar dupa ce am trimis comentariul.

            Doar un element as vrea sa mai adaug: sunt tari care au multi absolventi cu studii superioare, nu diploma este asa de importanta cat cunostiintele acumulate, si m-am intrebat oare merita? DA< DA< DA pentru ca global natiunea/statul devine mai puternic si are sansa de a creste noi generatii mai educate – un exemplu este bunicul lui Jeff Bezos. Stiu ca sunt multe limitari in viata dar cred ca merita sa incercam pana putem, sa zicem pana dincolo de puterile si limitele noastre. Steve Jobs a fost o astfel de persoana care a trecut dincolo de posibil dupa parerea mea.

            multumesc pentru comentarii – apreciez!

          • @:) – nu cred că puteau fi 40% din trupele americane cu studii superioare în timpul WWII. Probabil era vorba de 40% absolvenți de liceu și n-a înțeles el sistemul de învățământ american.

            Chiar dacă ar fi fost 40% cu studii superioare pe ansamblul populației americane (deși pare și asta greu de crezut) aceia n-ar fi ajuns toți încorporați și trimiși pe front, că mai exista și o industrie militară care trebuia să funcționeze acasă.

        • Mi-am adus aminte de un caz real si foarte trist. (Jumatatea mea cea buna si chirurgicala a plins in hohote): acum vreo 20 de ani o cunostinta, tinara invatatoare, preda si facea naveta intr-un sat. La clasa citiva elevi, se straduiau ei ce se straduiau, unii mai mult altii mai putin. Peste toti era baiatul unui porcar, sarac lipit, prietena imi povestea ca deseori ii cumpara ea caiete si creioane, dar incintat sa invete. Pina cind ii venea trenul spre casa, vreo 2 ore, prietena mai raminea cu copilul in clasa si-l mai invata, copilul era foarte promitator, era peste toti colegii. Ei bine, in clasa a 4 a (parca) copilul nu mai vine la scoala. Dupa o vreme invatatoarea se duce la el acasa sa vada ce si cum, il intilneste pe taica-su si-i spune ca baiatul este foarte bun la scoala si ca trebuie sa continue studiile ca-i pacat. Raspunsul? „Domnisoara, chiar daca ti-l las si anul asta” – nu s-a intimplat – „la anu’ nu-l mai las ca e destul de mare ca sa ma ajute pe mine la porci!”
          Sint aproape sigur ca astfel de cazuri sint multe.

  16. hmm…da domnule, imi impartasesc cunostintele/experientele cu altii. o pot face benevol sau sa percep o remuneratie, in fond sint niste ore pe care eu le pierd. intrebare : de ce trebuie sa anunt „statul” (cine i domnule „statul” de trebuie sa i spun si cind respir) si „anaful” sa le platesc impozite? mi au creeat facilitati in care sa mi desfasor activitatea iar eu sa ma simt raspunzator? unde se duc domnule banii Dvs pe care i ati creeat cu mult efort si inteligenta? sa i platiti p alde ciuca si ciolacu? daca ati umblat prin usa si japonia, asa i si p acolo? vorbesc despre socialismul european (francez in primul rind, cu al lui micron infantil dar cocos), in care putorile bugetare extrag rente cum n o pot face nici antreprenorii veritabili. de ce sa si mai sparga inima n piept o persoana creativa si inteligenta cind o jivina semianalfabeta (politruc, militian, securist, jude, apv ist) traieste ca nababul capitalist in socialism? nu vi se pare ca acum este de fapt un socialism si mai atroce ca nainte?

  17. Solutia: vouchere.
    Legea zice 6% pt educatie. parintii sa orimeasca inapoi din taxele platite 6% in vouchere pt educatie cu care sa plateasca servicii,rechizite etc necesare educatiei copiilor. Meditatorii schimba voucherele in lei oprindu-li-se automat impozit. Doar meditatorii cu licenta sa aiba acest drept.
    Avantaje: concurenta (poti plati cu vouchere la scoli private), impozitarea, inlaturarea stesului cauzat de birocratie (demitarea de functionari la stat la al caror ghiseu stai o juma’ de zi la coada ca sa iti zica sa vii altadata pt stampila pe timbru), etc

    • Invatamantul tb sa fie obligatoriu la stat ca d-aia e stat. Nu sa dea bani la oameni sa isi dreseze copiii dupa cum viseaza parintii. Doar statul poate produce dronele potrivite. Mai mult, e imoral ca pt unii copii sa se cheltuiasca enorm si pt altii mai deloc.
      Prin urmare, meditatiile tb impozitate masiv, deoarece favorizeaza concurenta neloiala, iar nedeclararea lor trebuie pedepsita cu asprime. Renuntarea la educatia de stat e imposibil de realizat. Face parte din esenta statalitatii. Propuneti numai mizerii, semne ale dezagragarii sociale, fiecare sa se descurce dupa putinte. Nu exista invatamant privat pt mase, e un nonsens. Toate sistemele performante din lume sunt de stat.
      Intrebari?! :)

      • ce ati face in cazul porcarului care si-a luat copilul de la scoala si l-a pus la munca la 11 ani?
        si una mai putin usoara: cum credeti ca s-a ajuns la 40% analfabetism functional si cum propuneti sa adresati problema
        in fine: ar putea fi o corelatie intre performantele sistemelor de stat performante si gradul de coruptie?

        • @Traian – dacă vrem să abordăm cinstit problema analfabetismului funcțional, dăm teste de IQ la sfârșitul clasei a 8-a și toți elevii care au IQ sub 83-85 nu mai trebuie să apară în statiscile privind analfabetismul funcțional.

          Ce se întâmplă în prezent e ca și cum am cere fiecărui elev să facă suta de metri în 12 secunde și am pretinde că e vina școlii dacă 42% dintre ei nu fac suta de metri în 12 secunde.

          IQ-ul depinde de viteza conexiunilor dintre neuroni, n-are nicio treabă cu școala sau cu alfabetizarea. Universitatea Harvard nu e pe locul I în lume fiindcă studenții de-colo ar citi toate zecile de mii de cărți din biblioteca universității :)

          Universitatea Harvard e pe locul I în lume fiindcă selectează de la început studenții cu un IQ foarte mare, chiar dacă face asta printr-o metodă indirectă.

        • @Traian – în cazul porcarului nu e nimic de făcut. A lua copilul din mediul familial e mult mai traumatizant pentru el decât a nu merge la școală.

          Prin Parcul Natural Cioclovina se desfășura recent o poveste instructivă, un puști de clasa a VI-a sau VII-a merge la școală, dar recunoaște cinstit că îi place mai mult cu vacile. Iar sora lui relata ceva gen: ”la 2:00 am scăpat de la școală”, sinceritate mai deplină ca asta nu există :)

          În lumea reală e nevoie de instruire, nu de școala publică. Școala publică e bună pentru a asigura o minimă instruire și celor care nu și-o permit pe cont propriu, dar asta nu înseamnă că dreptul la instruire pe care îl asigură școala publică poate degenera până la a lua copiii din familie.

          • @Harald, spuneti:
            A. „îi place mai mult cu vacile [decat la scoala]” si
            B. „În lumea reală e nevoie de instruire”
            …cred ca stiti ca instruirea si placerea sunt lucruri foarte diferite.
            In fine, cred ca nimeni pe Contributors nu sustine ca trebuie luat copilul porcarului, ci ajutat acel copil sa isi implineasca potentialul (era cel mai bun din clasa si prefera sa stea dupa ore cu invatatoarea decat in noroi) fara ca tatalui sa ii lipseasca mana de lucru ieftina, care in alte tari ar fi condamnata drept exploatarea copilului…

            • @Traian – poate ar fi mai bine să nu discutăm despre patologia guvernării din alte țări. Știți ce ar învăța copiii dvs la școală în UK? Am comentat deja pe tema asta la un articol alăturat, așa că n-o să repet ce-am scris acolo.

              În România, copilul porcarului își va găsi o nevastă și va crește 3-4 copii, exact cum a făcut și tatăl lui. Asta însemnând că va avea o viață normală.

            • @Traian: E un dezastru. Intru totul de acord cu ce ati spus. Am afirmat niste lucururi cu brutalitate doar ca sa atrag atentia. Eu din firea mea sunt mult mai soft. Imi pare superbine ca m-ati intuit.
              Nu stiu ce sa fac cu fiul porcarului (cu toate ca-mi pare mai mult exercitiu logic si nu posibilitate reala). Pe scurt, situatia e o porcarie.
              @Harald „stiti ca instruirea si placerea sunt lucruri foarte diferite”; dar va inteleg pointul, nimeni nu vrea o „Republica”.

    • @Dema Gogu: Ce va face sa credeti ca tarifele actuale practicate de meditatori, vor ramane la nivelul actual? Uitati-va ce s-a intamplat cu tichetele de masa sau voucerele de vacanta: n-au facut decat sa influienteze cresterea preturilor si scaderea calitatii.

      • daca n-ar fi fost pandemia si razboiul si inflatia, mai-mai ca ar fi adevarat ca voucherele duc la cresterea preturilor si scaderea calitatii

  18. Daca as avea un copil la scoala acum cred ca as opta clar pentru o scoala privata si as cere statului sa imi dea o deducere fiscala pentru ca are mai putin un elev in sistemul de stat.

    Scolile private trebuiesc incurajate si nu meditatiile.

    De ce se fac meditatii???
    Inseamna ca ceva nu functioneaza in sistemul de educatie de la stat:
    – fie sunt niste profesori de toata jena acolo;
    – fie sunt cu mult prea multi elevi intr-o clasa si eu, stat, nu pot sa asigur rasfirarea lor
    – fie elevul este de toata jena si atunci trebuie sa fie reindrumat catre un alt sistem de educatie, eventual unul ajutator, cu toate consecintele;
    – fie materia/cursul, unde tartor sef este inspectoratul scolar, este neadecvata

    Nici pana astazi dupa ani intregi in RO Educata nu ne-a zis Primul Meditator al Tarii care este problema principala care genereaza aceasta stare si asta, zic si io, pentru ca o mana spala foarte frumos pe alta si cei din sistemul de invatamant de stat continue sa vegeteze/vegheze pe lefuri nu chiar mici.

    Si inca o chestie care mi se pare absurda.
    Aflai cu oarecare bucurie ca liceul unde a invatat copilul gazduieste clase pentru ucranieni. Liceul se bucura de mare prestigiu si de la an la an intrarea se face cu medii din ce in ce mai mari. Dar in liceu se invata numai dimineatza deci sunt spatii care pot sa fie folosite dupa-amiaza. Mereu m-am intrebat de ce oare unde sunt licee asa de bune, si uite au si spatii disponibile intre anumite ore, de ce oare nu cresc numarul de clase de mate-fizica unde sa vina sa predea tot profii aia sau alti tineri care sa fie formati de astia mai experimentati – dar neicushorule sa nu scada calitatea in predarea materiilor???? de ce, de ce, de ce???

    In final pot spune clar ca nu meditatiile fac obrazul subtire elevului si nici ANAF-ul puternic – caci mai degraba vad ca de exemplu fostul Premar Sector 1 a furat de s-a rupt si unii nu au vazut, nu au auzit si nu prea au inteles, dar zic ca lupta cea mare este cu coruptia si impostura didactica si academica – acolo sa ne traiasca ANAF-ul si Ministerul Educatiei, daca mai respira, fie-i tarana usoara si cine stie cine o sa il ierte dar cu siguranta nu io!

    • Copiii trebuie sa fie obligati sa stea 6h/zi cel putin intr-o scoala de stat. Scolile private desfiintate, vrei sa faci meditatii, costurile sa fie enorme. Tampenia cu scolile de elita trebuie facuta praf. Productia de paralimpici e o mizerie. Amestecarea copiilor si a profesorilor cat mai omogen – e suficienta discriminare ca unii stau in localitati de cacao. Nu le convine parintilor ca stau cu nespalati, cu needucati, asta e viata. Sa iasa pe strazi si sa ceara bani pt educatie, sa schimbe regimul politic cu unul interesat de copiii lor.
      Ce am spus decurge direct din Constitutie. Trebuie toti tratati egal ca sa vada cum e. Asa se formeaza o societate, nu cu fel de fel de dispense pt privilegiati. Altfel toti formam o gloata fara nimic de spus. E drept, nici tampitii de comunisti n-au facut chestia asta, doar o spoiala, d-aia au produs o non-societate. Ei au inoculat ideea cu scolile bune, de unde a urmat firesc cea cu cele particulare. Intr-o tara fara industrie (acum) e chiar faina distinctia scoli bune – scoli proaste.
      Neclaritati?! Judecati strambe, nimic. Se pare ca graiesc adevarul.

      • nu trebuie sa fii conservator feroce sau liberal prafuit de moda veche ca sa sustii statul minimal, care nu vad de ce ar trebui sa fie si etern;
        pur si simplu nu are sens sa infrunti un stat capturat cu principii etatiste; ar fi doar o opozitie de galceava, in care useristii si penelistii au excelat pana la aducerea in derizoriu a relevantei alegerilor;

  19. Ar fi totul ok povestea de mai sus daca profesorii ar fi bine pregatiti. Dar cei mai multi nu sunt. Meditatiile sunt date de aceeasi profesori in majoritate slabi. Nu se transfera cunoastere. Doar se dicteaza, se pierde vremea etc.

  20. Un singur elev meditat de Johannis vreau sa vad care sa spuna: „iata, am fost meditat de dl Iohannis si acum castig la Microsoft ( sau Oracle, sau Tesla….sau orice altceva) x mii de coco pe luna si mi-am putut permite sa-mi cumpar casa in Cluj!”. Altfel ….pare ca Iohannis a meditat idioti

    • idioti, neidioti rezultatele conteaza: adica omul s-a chivernisit si a reusit sa cumpere oarece case,dar nu chiar el ca batea prea tare la ochi ci a pus-o pe intaia doamna…

      Gandit pas cu pas!

      Boborul tot prost educat a ramas si mai nou ne-a anuntat ceremonios, glamour, nu alta, ca si statul este unul esuat – ca de aceea unii i-au dat votul ca sa constate intre pauzele electorale ca: „Atat s-a putut!” E clar patent nemtesc, implementat cu mare precizie si rabdare – glamour!

  21. Domnule Funeriu uitati sau va faceti ca uitati ce este cel mai important.
    Gresit este sa impovarezi elevii, sa predai atat de multa materie si atat de complexa, ma refer in special la gimnaziu, incat scoala sa nu fie capabila sa predea eficient aceasta materie.
    Iar atunci, fara meditatii nu se mai poate.
    Nu meditatiile sunt problema ci faptul ca au devenit o obligatie.
    Fara ele nu se poate, un elev nu poate intra la un liceu decent in Bucuresti fara medatii.
    98% din elevii de gimnaziu din Buceresti, Cluj, Timisoara etc, fac mediatii!
    Ia vedeti, in tarilea alea mentionate de dvs, ce procent este?
    Ia vedeti, la ce varsta invata elevii in Germania geometrie vectoriala si propozitia subordonata adversativa care contine adjectiv pronomial? Asa doar un exemplu, relativ usor fata de altele!
    Asta este principala problema!

  22. Ipocrizie? Da, sa iesim…doar ca eu vad altfel :P
    Sa va dau un exemplu concret, ca sa fie treaba mai clara.
    Eu sunt fermier, lucrez 10-12 ore pe zi, de regula, concediul cel mai lung in ultimii 20 de ani a fost de 3 zile, sambata, duminica nu exista, de paste, an nou si tooooate sarbatorile pe care „altii” le tin, noi lucram.
    Mie nu-mi simplifica nimeni procedura ptr PFA sau II, SRL. Nu ma scarpina nimeni pe burta si nu ma guguleste ca vai, fara laptele meu si granele mele ar fi cam naspa (in ansamblu, ca breasla vreau sa zic)
    Nu primesc nici vouchere, nici al ț-șpepea salariu, n-am 5 vacante si nici nu dau meditatii la cum se ara, se mulge vaca sau se seamna cucuruzul.
    De ce? Pentru ca nu exista obligatia legala ca toti oamenii sa stie sa are, sa mulga vaca sau se semene.
    Oamenii nu au nevoie de diploma in muls si semanat, au nevoie (legalizata) de diploma de bac sau de faculta, chit ca unii nu stiu mai nimic cu diploma cu tot.
    Ori, la vaca daca nu stii sa o mulgi nu merge treaba tot asa! Pierzi bani, nu doar ca nu castigi.
    Majoritatea meditatiilor pentru asta se dau..sa intre copilul la nu-s ce liceu de fite, sau la facultate.
    E OK sa intre la scoli bune, sa ia mediatii (si eu am luat, tot ca sa intru la scoli bune) dar asta nu-ti rezolva educatia. Ca asta ne doare de fapt, da?
    Fara efort personal, dupa ce ai intrat si absolvit ( da, cu meditatii) fara perfectionare „post scoala” nu vei face mare branza in viata. Poate doar ca bugetar.. :P
    Ca mulgi vaca, ca proiectezi case sau ca faci orice altceva ce nu reprezinta un (cvasi)monopol de stat, trebuie sa stii o meserie bine, sa ai clienti care sa-ti cumpere marfa.
    La profi nu exisat aceatat „impunere”…marfa este musai sa o cumperi, asa cum e.
    Dupa scoala parca nu se mai dau/iau meditatii, performanta se face prin efort personal, daterminare, cautare, mentorat…oare nu cumva altul este mecanismul si noi ne pierdem in despicarea firului in paispe la cum impozitam meditatiile?
    Oare nu ar trebui sa schimbam ceva chiar in timpul scolii, sa facem ce facem de regula dupa scoala, daca vrem sa fim mai buni in meseria noastra? Si poate ca meditatiile s-ar regla, cumva, de la sinte. altfel!

  23. De acord dle Mircea cu cele scrise de dv.Dar ca sa avem performanta in scoala educatorii, invatatorii, profesorii sa iintre prin concurs cu note de peste 7, corect sa stea maxim trei ani si daca nu are rezultate sa fie scos din nou postul la concurs iar persoana sa practice alta munca. Dar se intra in sistem si nu mai pot fi scosi si predau vai de lume! Exista si exceptii dar au talent si le place meseria de profesor.

  24. D-l Funeriu generalizează. Dacă a trait in SUA, ar sti ca acolo nu e posibil, profesorul a r fi acuzat de conflict de interese. În Anglia, profesorul este obligat de a ține meditatiile de obicei vinerea, in cadrul școlii pt. a-și face cele 8 ore zilnice. Tot in Anglia profesorul este evaluat anual iar in cazul in care nu indeplineste baremul, risca să ajunga șomer.
    Imi pare rău, dar nu poți reforma învățământul incurajand meditațiile. Reforma ar trebui sa inceapa prin schimbarea paradigmei, punerea accentului pe nevoile si pregatirea elevilor, și nu doar pe nevoile profesorilor, sistem care este acum, preluat din sistemul sovietic.

    • Nu mi-e foarte clar de ce se discuta iarasi reforma educatiei…
      Daca ne uitam cronologic mie imi pare ca de curand profii s-au zburlit ca nu li s-a marit si lor salariul ca la alti bugetari (la fel sau chiar mai „merituosi” in a se face ca fac). Apoi guvernul a iesit cu ANAF-ul si impozitarea meditatiilor. Deci doar impunsaturile uzuale ca sa nu se faca nimic in nici una dintre directii. Reforma se face oricum, cum se intampla de 30 ani continuu si caragelian. In rest invatamantul va ramane o forma de asistenta sociala pentru cateva sute de mii de insi, curicula, programa si materiile vor ramane o varza menita sa scoata pe banda analfabeti functionali, iar o parte din ce in ce mai mare din populatia Romaniei se va fi convins ca scoala vietii e temelie si nici nu ne trebuie scoala, cel mult ceva diplome pompoase pe care le poate emite la o adica si un srl.

  25. Inteleg ca in Romania de azi mai toti elevii platesc – de buna voie – meditatori (invatamint privat) fiindca doar asa pot sa acumuleze cunostinte temeinice, dar in acelasi timp frecventeaza scolile de stat „gratuite” (insa mult mai costisitoare decit meditatiile private) fiindca doar de acolo pot sa-si obtina diplomele fara de care viata nu e posibila.

    Pe vremea lui Ceausescu era mai bine… fiindca era mai rau… :) Doar copiii de circiumari, de gestionari, de chelneri etc. erau chinuiti cu meditatiile. Ceilalti, copiii oamenilor muncii, erau nevoiti sa invete singuri, fiindca banii abia ajungeau de piine.

    M-am deranjat sa va deranjez cu un comentariu la acest articol doar fiindca inainte sa ajung aici citisem un altul:

    End the Culture War. Separate School and State.
    Written by Ron Paul
    Monday May 2, 2022

    Ron Paul:
    „Într-o societate liberă, părinții – nu politicienii, birocrații sau sindicatele profesorilor – ar trebui să controleze educația. Părinții ar decide dacă și când educația copiilor lor va include subiecte precum sexualitatea, teoria rasială și dovezile pro și contra darwinismului.

    Cererea părinților ca copiii lor să primească o educație de calitate, care să reflecte valorile părinților, ar putea fi satisfăcută de o piață liberă dacă guvernul s-ar da la o parte. Un sistem educațional de piață liberă ar oferi părinților o varietate de opțiuni, inclusiv școli private religioase și laice, școli comunitare și homeschooling.”

    Separarea scolii de stat? In Romania??? Iesi cu lozinca asta pe strada si in 5 minute esti batut mar de trecatori si arestat de jandarmi pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii libertatii de gindire. Normal. Daca s-ar ceda pe teritoriul invatamintului, ar urma la rind sanatatea, pensiile, bani cu acoperire in aur in locul tiparnitei bancii centrale, libertatea de exprimare, dreptul la autoaparare, fiscalitate redusa etc. Va dati seama? Cum ar mai putea politicienii sa promita servicii „gratuite” contra voturi? Cu ce ar mai putea sa-i mituiasca pe alegatori daca banii publici sint putini si statul devine minimal?

    Nu, nu! E bine asa cum e. Nu revizuim nimic, nu schimbam nimic. Nici macar in punctele esentiale, darmite pe ici, pe colo.

    Mergem inainte!

    • Hai sa nu ne plictisim reciproc cu o discutie despre religie. Un stat are institutii care decurg din Constitutie. Daca privatizezi sanatatea, educatia, dreptul la autoaparare (aici ai scris o dubiosenie) incalci dreptul oamenilor la educatie, sanatate… si probabil aparare.
      Sanatatea privata trebuie desfiintata sau facuta foarte scumpa. E acelasi argument ca si cel impotriva scolile private.
      Ron Paul e un privilegiat care cere pt copiii lui mai multe privilegii. O arde cu piata libera si alte chifle. Copiii trebuie sa aiba sanse egale, atat cat se poate.
      Stat minimal e echivalent cu stat feudal. Utopiile cu statul minimal merg doar daca societatea e omogena, adica daca ea exista.

    • Ca parintii sa fie interesati de mersul scolii si formarea propriilor copii trebuie sa faca parte din clasa de mijloc. Ori polarizarea sociala intre cei f.bogati si o majoritate saraca nu va aplica principiile lui Ron. In Ro, avem in rural majoritate agricultura de subzistenta si in urban majoritate cu salariul minim pe economie. Intai trebuie sa avem parinti msi educati pentru a se implica in sistemul scolilor. Pana atunci, nepasarea, indiferenta, coruptia vor domina in continuare.

  26. Sistemul meditațiilor a existat si înainte de 1989, in special pentru admiterea la medicina. Pentru asta existau „specialiști” care te învățau cum sa memorezi manualele. Unii aveau o rata de reușita f mare si făceau bani buni (dadeau simultane cu cate 2-3 copii), existau elevi care făceau naveta săptămânal cate 100 km spre acești specialiști. Meditatii existau si pentru politehnica, dar nu erau la fel de scumpe.

    Punctul 5 din lista autorului reflecta un conflict de interese: „e inacceptabil să dai meditații copiilor de la clasă.”
    Este adevărat ca profesorul poate face ce vrea in timpul sau liber, dar este greu de crezut ca el mai poate fi obiectiv la notarea elevilor in clasa când se ocupa de unii in privat.
    După 90 sistemul s-am mutat si la clase mici si uneori chiar coercitiv. In anii 90 învățătoarea copilului meu mi-a propus sa-l ia după lecții de la o școala din Buc si sa-l ducă la o casa din Băneasa unde sa-l mediteze pana seara la 17:30, pentru ca „stiu ca sunteti f ocupati”. Si copilul era abia in clasa I-a. Deși eram f ocupați am refuzat si la prima ocazie învățătoarea i-a tras o palma copilului pentru ca vorbea neîntrebat.

  27. Meditatii exista peste tot in lume organizate in locuri anume, spatii publice, fie in particular la profesori acasa, plata impozitelor un cazul acestor prestatii fiind normal si firesc, veniturile obtinute trebuind declarate.
    Pana aici nimic ce nu s-ar putea aplica si in Romania in afara cererii aberante de case de marcat.
    Declaratiile de venit se fac pe proprie raspundere verficarea revenind celor de la fisc.
    Se pune intrebarea, cine are nevoie de meditatii ? elevii slabi, cei buni si care sa fie finalitatea acestora.
    Un elev care doreste sa urmeze o scoala profesionala nu va avea nevoie de meditatii, in mod normal cunostiintele dobandite ar trebui sa fie indestulatoare.
    Meditatiile au aparut datorita presiunii parintilor asupra odraslelor crezand ca astfel acestea vor putea ajunge intr-o scoala „buna” cu alte cuvinte, o pregatire pt un loc „calduti” de munca in care se poate „supravietui” binisior.
    Treburile insa s-au schimbat, poti avea succes si fara „scoli inalte”, de multe ori o meserie buna fiind mai folos decat 3 diplome de facultate.
    Pt medidatori nu s-a schmimbat nimic, ei vor sa castige un ban un plus, foarte bine atata timp cat platesc impozite ce trebui insa schimbat, mentalitatile parintilor care ar trebui sa inteleaga ca se poate si fara daca tinarul este indrumat onest si corect catre o pregatire pe masura capacitatilor intelectuale.

    • Perfect adevarat Urs Bruno. Problema este ca sistemul si legislatia au fost create ca sa sustina ideea ca toti trebuie sa facs liceul si da devina studenti in zecile de facultati private. Daca organizarea scolilor de arte si meserii incepea din 1995 atunci nu mai aveam nevoie de mii de meditatii si de diplome univ. fara acoperire. Meditatiile sunt necesare cand exista nevoia de lamurit
      in plus sau de a invata ceva nou cand exista pasiune pt.un domeniu anume.

  28. Am inteles ca, oricum ar fi, in lume se practica meditatiile, dar altfel. In lume exista coruptie, dar altfel. In lumea „civilizata” da, exista si meditatie si coruptie. Diferenta este ca la meditatii merg cei care vor mai mult sau cei care chiar au nevoie de ajutor din diferite motive. Majoritatea elevilor nu merg la meditatii. Si daca merg, nu merg obligati de parinti sau de profesori sau de sistem daca vreti. In Romania toti vor sa fie manageri, doctori, ingineri, politicieni, etc. Programa scolara a ramas la fel de incarcata desi se vorbeste despre relaxarea ei de ani buni. Doar se vorbeste. Nu cred ca va fi facuta vreodata, pentru ca sistemul este croit pentru a fi muls de membrii ei, de profesori (imi cer scuze pentru exprimarea directa si brutala acelor profesori care desi lucreaza in invatamant nu fac parte din „sistem”). Asa cum sunt si celelalte domenii: justitia, sanatatea, ordinea si siguranta. Forma domina inca fondul. Nu ca n-ar exista si un fond corect si bine intentionat in toate sistemele amintite, dar inca acesta este „in fasa”.
    Coruptia sistemului functioneaza in mod clasic, ca orice fel de coruptie din Romania. Elementar. Sa ma explic. Sistemul isi creaza reguli, legi, regulamente, curriculum-uri complicate, greu sau aproape imposibil de aplicat. Evident nimeni nu le poate respecta. De aceea exista, tot din interiorul sistemului, solutii. Vrei o scoala mai „buna”. Se poate rezolva cu o atentie in stanga si o alta atentie in dreapta. Vrei ca copilul tau sa fie premiant? (desi el nici nu intelege si nici nu este o prioritate pentru el. E prioritate pentru mamicile si taticii care trebuie sa se laude cu plodul. Si pentru sistem.) Se rezolva, daca vine la meditatii. Programa este mult prea incarcata si subiectele nu sunt potrivite cu varsta, dotarea intelectuala si nici cu aspiratiile copilului si a familiei sale? Cui ii pasa? Nu intelege? Vine la meditatii. Scoala, primaria, judetul, tara nu au bani pentru dotarea profesorilor cu cele necesare si nici pentru zugravirea salii de clasa? Se rezolva cu celebrul „fond al clasei”. Un laptop nou, o imprimanta, o zugraveala… pentru copiii nostri. S-a parea ca profesorii sunt apreciati de sistem daca „se descurca” si nu cer un ban, nicio resursa de la cei care ar trebui sa puna la dispozitie aceste resurse.
    Sa plateasca profesorii taxe? Vai, nu. Banii sunt deja impozitati, zic unii. Ce mai vrea statul? Pai statul impoziteaza venituri. Statul nu e mama si nici tata. Statul nu este empatic. Statul inseamna o serie de reguli aplicabile tuturor pentru a ne tine impreuna. Asa cum atunci cand mergi si cumperi rosii platesti din salarul tau net, adica deja impozitat si atunci cand dai banii in plic la dna profesoara dai tot bani impozitati. Daca cel ce a incasat banii pe rosii este supus impozitarii veniturilor atunci oricine, inclusiv profesorul care da meditatii trebuie supus impozitarii. Punct. Nu sunt unii mai deosebiti decat ceilalti. Toti oamenii si toate meseriile au rolul lor in socientate, la fel de important.
    In concluzie, in opinia mea, o buna parte din aceste meditatii din Romania sunt impuse chiar de sistem. Sunt intr-un fel obligatorii. (clasic: spaga este impusa de sistem, este un „way of life”, in multe situatii nu este optionala… tot clasic: nivelul spagilor este relativ mic… dar frecventa este ridicata). Rezultatul acestui sistem de invatamant corupt chiar din interior nu sunt cei cativa copii capabili care obtin rezultate bune pe la olimpiezi si din care o parte pleaca sa invete in alte locuri departate, ci mediocritatea majoritatii copiilor carora li se induce credinta ca ei sunt buni (oricum mai buni decat cei din occident, care nu stiu atatea, cum li se spune mereu) dar de fapt sunt incarcati cu informatii inutile in viata sau in economia in care vor incerca sa-si castige existenta.
    Li se fura atat copilaria cat si viitorul. Mai tarziu ajung sa fie nefericiti. Din pacate ajung si sa se predea definitiv sistemului corupt, adaptandu-se si sperand ca macar asa sa „reuseasca in viata” sa aiba parte de fericire. Dar nu, fericirii nu i se poate da spaga.

    • domle in cazul dumneavoastra se aplica ce scria mai sus „Separate school and State!” adica puteti fi acuzat de zadarnicirea combaterii libertatii de gandire

  29. Problema e ca scoala nu te pregateste pentru examene; programa are multe informatii, dar, nu face cel mai important lucru, sa te pregateasca pentru examen. Unii profesori mai dedidacti, se ocupa de asta, fac recapitulari, simulari de examene etc; altii sunt la norma si lucreaza foarte eficient doar acasa la ei in sufragerie.
    Cel mai „tare” pe care l-am prins, era director renumit si facea meditatii cu 12 copii, la scoala, intr-o sala normala; apoi, isi cumparase garsoniera special pentru meditatii; partea si mai tare e ca nu se dedica meditatiilor, 30% din timp pleca sa isi rezolve alte probleme; noroc ca fiind multi gaseam impreuna solutii pentru problemele ce nu ne ieseau.
    Cei mai eficienti pentru mine au fost cei cu 3-5 copii in sufragerie/bucatarie.
    Johanis a fost pe la inspectorat, banuiesc ca era destul de cautat. Plus, ca a fost si primar, si primarii sunt mai descurcareti de obicei.
    Acum avem 45% nasteri fata de 1990; oare numarul de profesori cum este? Din cate am inteles de rudele mici ce merg la scoala, sunt mult mai putini copii in clasa si clase mai putine, decat atunci cand steateam eu prin recreatie. De ce sistemul tot nu functioneaza?
    Mai e o problema; suntem in UE si nu exista granite in domeniul muncii; practic, absolventul din..sa aleg un oras la intamplare – Rosiorii de Vede se poate angaja fara restrictii in Bucuresti sau Paris. Oricati bani ar baga primaria/consiliul judetean/ministerul din orasul/tara saraca in educatie, le va fi foarte greu sa pastreze absolventii acolo, ca acestia sa dezvolte orasul ce i-a invatat in conditii excelente.Spunea cineva de Coreea de sud de dupa razboi; pai, nu aveau unde pleca coreeni prieteni cu americanii; ramaneau in tara si contribuiau la cresterea ei.

  30. Meditația e o formă de învățământ privat.
    După atâtea non-reforme stricătoare, ori plagiem integral un sistem de învățământ occidental, ori privatizăm unitățile de învățământ prin metoda MEBO.
    Nici clasa politică, nici cea intelectuală nu au soluții viabile.

  31. Ce face statul bine în România și cine îl împiedică să facă bine. Dacă politicienii nu fac bine, cine împiedică schimbarea lor cu alții mai în consonanță cu aspirațiile noastre? Cît contează în calitatea activității statului că cerem, în frunte cu dl Funeriu, să SE facă, să SE dea, să SE pedepsească?

    • Păi, încercați să candidați la vreo funcție și vă convingeți imediat câtă utilitate reală au alegerile.

      Chiar credeți că membrii PSD o vedeau președinte pe Viorica Dăncilă? Așa a fost scenariul, era nevoie de un sparring partner pentru președintele în funcție și de asta a candidat ea. La fel a fost și în Statele Unite, când John McCain a candidat împotriva lui Obama: cohorte nesfârșite de progresiști îl lăudau pe John McCain de dimineață până seara, de parcă asta era treaba candidatului republican, să fie pe placul democraților.

  32. Statul este cel care „alimenteaza” meditatiile prin faptul ca nu rezolva problema invatamantului in doua schimburi.
    Beneficiile invatamantului intr-un singur schimb sunt evidente:
    – scolari odihniti care asimilieaza mult mai bine informatiile in prima parte a zilei;
    – programul „scoala dupa scoala” in care, in cursul amiezii, copii rezolva in comun temele primite consolidand astfel cunostintele primite dimineata;
    – iar seara lectura si activitati extrascolare impreuna cu parintii (filme, piese de teatru, etc);
    Copilul care incepe „schimbul doi” la 12:00 si termina la 18:00 sau 19:00 ajunge sa lucreze temele primite pana la 23:00 sau chiar 24:00 pentru ca a doua zi este singur si parintii nu-l pot ajuta la lectii. Si in cele mai multe cazuri copilul nu poate rezista unui astfel de ritm si incepe sa „acumuleze” goluri si incet, incet se ajunge la meditatii. Sigur ca sunt si copii care „vizioneaza” in particular lectiile de pe internet ajungand sa le evite cu succes. Din pacate, multi profesori descurajeaza studiul „individual de pe net” ba mai mult, chiar „penalizeaza” ideile si/sau rezolvarile copiate de acolo.
    In concluzie, statul sa asigure invatamantul intr-un singur schimb si acces la programul „scoala dupa scoala” iar profesorii sa incurajeze utilizarea resurselor calitative de pe internet si abia atunci se poate spune ca „Nu e nimic rău cu meditaţiile”.
    Altfel eu consder ca multi copii nu au sanse reale sa scape de meditatii ei fiind impinsi spre acestea de un stat netrebnic.

  33. Totuși, eu nu înțeleg ceva:
    Sistemul de invatamant e făcut de așa natură încât profesorul, dacă nu are chef, poate sa facă doar un minim la clasă, dar sa fie acoperit de procedura. Adică inspectoratele, dacă ar veni in inspectie la acel profesor, l-ar găsi corespunzător. Ba mai mult, în cazul unor reclamații, de obicei inspectorii, directorii sunt tentați sa minimizeze problema pe fondul lipsei de cadre, deci foarte greu e sa se ia masuri împotriva profesorului, dacă auziti de vreun caz de profesor dat afara pentru ca nu își făcea treaba, sa îmi ziceți și mie. În estimarea mea, 80..90% din profesori fac minimul la clasa, cu excepția unor tineri inimoși sau care vor sa își facă un renume. Odată renumele făcut, devin rapid niște „pomi laudati” la care nu te duci cu sacul… gol. Dacă vrei ceva, primești în particular doar dacă cotizezi. La clasa, mulți devin niște satrapi care rup la note și la teme dar nu și la predat, nu se omoară sa explice, și cine nu face fata… știm ce opțiuni are.
    Boon, dacă asta e starea de fapt a învățământului, de ce la admitere si la evaluatile nationale se dau subiecte pentru care marea majoritate a elevilor au nevoie de meditații? Ca meditațiile asta sunt… o forma de a reduce diferență între ce se preda în clasa și ce se cere la evaluările cu pricina. Ei bine pe asta nu o înțeleg. Haideți sa facem un efort sa evaluam mai vine profesorii, rezultatele elevilor în funcție de nr de ore de meditații luate și apoi sa ne aruncam în ipoteze. Eu cred ca dacă am face statistici pe bune am avea o cu totul alta viziune asupra ipocriziei care începe de la Minister, dar se termina la ultimul profesor.

  34. Simplificat programa astfel ca un elev cu inteligenta medie sa nu aiba nevoie de meditatii.
    Cei cu IQ-ul mic ori vor face meditati intense si eventual ii ajuta, ori nu vor trece clasa.

    Nu am luat meditatii niciodata, nu sunt nici geniu, nici nu am o inteligenta exceptionala, dar am citit foarte mult si am invatat la obiectele care mi-au placut si de care am avut nevoie la admiterea la facultate. La celelalte obiecte am avut note mediocre.
    Am intrat la o facultate de elita fara ca parintii sa cheltuie vreun leu pentru meditatii, au platit doar biletele de tren cand m-am dus la admitere. O ruda si-a facut mila de mine si am stat la ea in timpul admiterii, si ca incurajare mi-a spus ca nu am nici o sansa sa intru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro