duminică, decembrie 6, 2020

Despre miracolul estetic: Felicitari, Mircea Cartarescu!

Poate exista o mai mare bucurie decat succesul unui prieten apropiat? Este ceea ce simt acum, afland despre noul premiu primit de Mircea Cartarescu. Am citit ieri, in “The New Republic” o recenzie de Michael Scammell, biograful lui Soljenitin si Koestler, la recent publicata biografie a lui Iosif Brodsky (1940-1996), marele poet rus, arestat si judecat pentru “parazitism” in 1964, fortat sa emigreze in Statele Unite, laureat al Nobelului pentru literatura. Nu sunt critic literar, dar sunt indragostit de literatura. Inca inainte plecarea mea din tara, in 1981, citisem poeme de Mircea Cartarescu. Nu aveam nicio indoiala ca era vorba de un talent clocotitor (lucru notat nu doar de un N. Manolescu, sustinatorul sau neclintit, ci si de jandarmii culturali ai vremii gen Eugen Barbu, care s-au napustit cu atacurile lor imunde asupra tanarului poet). Am citit apoi “Visul”, “Levantul”, volumele din “Jurnal” si cate altele. Reflectiile lui Mircea despre Orwell sunt de o subtilitate si de o profunzime cu totul remarcabile.

In 1994 mi-a daruit „Poeme de amor” (Cartea Romaneasca, 1983), scriindu-mi in dedicatie ca era „penultimul exemplar, pastrat ca ochii din cap pentru cel mai drag prieten”. Ii indemn pe detractorii mai vechi si mai noi ai scriitorului sa citeasca randurile de sustinere de pe coperta a patra semnate de Zoe Dumitrescu-Busulenga. Iata finalul poemului „Autoportret intr-o flacara de bricheta”: „Sunt un surub de lacrimi siroitoare, un buchet de vicii si pulsiuni/un cimp pe care inima mea inainteaza in cirje” (transcriu exact grafia din volum). Da, se putea scrie si astfel, chiar se scria, in acele vremuri. Dar, daca o faceai, nu ajungeai in conducerea UTC a Uniunii Scriitorilor ori patron de cenaclu „Flacara al tineretului revolutionar”. Nu ca, Doamne fereste, Mircea si-ar fi dorit asemenea lucruri…

Ma leaga de Mircea o prietenie fraterna, probata, cum se spune, contre vents et marees. In 2006 a publicat un articol pentru care ii voi ramane pe veci indatorat, un strigat de protest inegalabil ca intensitate morala impotriva miseliilor debitate la adresa mea de diverse canalii. Am scris acum cativa ani, in “Evenimentul Zilei” un articol cu titlul “O capodopera numita ‘Orbitor’”. Trilogia lui Cartarescu este, dupa mine, si nu doar dupa mine, cartea cea mare a literaturii romanesti a ultimelor decenii. Evident, nu este singura carte importanta, admirabila, formidabila. Dar, cel putin pentru mine, este acea creatie in care geniul lingvistic si imaginatia emancipata de orice constrangeri mundane se ingemaneaza sub semnul miracolului estetic. Cordiale felicitari lui Mircea Cartarescu si stralucitilor sai traducatori, Gerhart Czejka si Ferdinand Leopold!

Institutul Cultural Român Berlin anunţa printr-un comunicat câştigarea Premiului internaţional pentru literatură – Haus der Kulturen der Welt 2012 de către scriitorul Mircea Cărtărescu. Titlul în limba română „Orbitor II. Corpul” de Mircea Cărtărescu, tradus în limba germană de către Gerhart Csejka şi Ferdinand Leopold („Der Körper”, Editura Paul Zsolnay 2011) este câştigătorul Premiului Internaţional de Literatură 2012 găzduit de Casa Culturilor Lumii (Haus der Kulturen der Welt), Berlin.
Premiul Internaţional de Literatură este decernat anual începând cu 2009 pentru cea mai bună traducere în limba germană a unei opere beletristice internaţionale contemporane, premiind atât autorul, cât şi traducătorii cărţii. Juriul anului 2012, format din 7 personalităţi literare a desemnat câştigătoare lucrarea scriitorului român Mircea Cărtărescu, aleasă dintr-un număr de 141 de opere participante. Cele şase opere nominalizate au fost: Der Körper de Mircea Cărtărescu, traducători Gerhart Csejka şi Ferdinand Leopold; Das Schweigen des Sammlers de Jaume Cabré, traducători Kirsten Brandt şi Petra Zickmann; Allahs Töchter de Nedim Gürsel, traducător Barbara Yurtdas; K de Tom McCarthy, traducător Bernhard Robben; Parallelgeschichten de Péter Nádas, traducător Christina Viragh şi Die Tigerfrau de Téa Obreht, traducător Bettina Abarbanell. Juriul format din Egon Ammann (publicist), Hans Christoph Buch (scriitor), Kersten Knipp (jurnalist, critic literar) Marie Luise Knott (critic literar, traducătoare), Claudia Kramatschek (critic literar, jurnalistă), Ricarda Otte (redactor Deutsche Welle Berlin), Ilma Rakusa, (scriitoare, traducătoare, publicistă) şi-a argumentat astfel alegerea: “Autorul român Mircea Cărtărescu a realizat un roman fulminant şi electrizant din punct de vedere lingvistic, de o intensitate şi strălucire rară. „Orbitor II. Corpul” seamănă unui caleidoscop colorat strident din fragmente de conştiinţă şi amintiri ale copilăriei, episoade de istorie familială, imagini ale Bucureştiului distrus în mare parte sub regimul ceauşist, instantanee politice ale conducerii acestuia şi salturi electrizante, fantastice ale firului gândirii. Traducătorii Gerhard Csejka şi Ferdinand Leopold au transpus cu măiestrie stilul suprarealist al cărţii şi potenţa lingvistică inovativă a acestui ţesut textual fascinant în limba germană, exploatând puterea imaginativă a limbii germane în mod inovativ şi creativ.”

Decernarea premiilor va avea loc miercuri, 6 iunie 2012, la orele 20, în Haus der Kulturen der Welt. Premiul, acordat de Fundaţia Elementarteilchen şi Haus der Kulturen der Welt va fi înmânat câştigătorilor de către fondatorul său, Jan Slovak şi managerul instituţiei prof. dr. Bernd M. Scherer.

Discursul festiv va fi susţinut de cunoscutul scriitor Péter Esterházy. Nina Petri va citi fragmente din traducerea în limba germană, iar autorul, din varianta originală. Festivitatea de premiere va fi prezentată de Sigrid Löffler.

Scriitorul Mircea Cărtărescu este câştigător a nenumărate premii atât în ţară cât şi în străinătate, cel mai recent a fost acordat in 2011, Premiul Festivalului Internaţional Literar de la Vilenica – Slovenia.

Gerhardt Csejka s-a născut în 1945 în localitatea Zăbrani din România. A studiat germanistică şi romanistică. În 1986 a fost bursier DAAD, în cadrul „Berliner Künstlerprogramm” (programul berlinez pentru artişti). Din 1989 trăieşte în Frankfurt am Main. Între anii 1990 şi 2003 a fost profesor de limbă şi cultură română la universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main şi la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz. În 2008 a primit premiul Fundaţiei culturale NRW pentru traducerea primului volum al trilogiei „Orbitor” de Mircea Cărărescu – „Aripa stângă”.

Ferdinand Leopold s-a născut în 1960 în Bucureşti. A studiat indologie, filozofie şi tibetologie la Universitatea din Hamburg. Din 1988 profesează ca traducător independent de texte literare şi filozofice. A tradus operele lui Emil Cioran „Despre Franţa” şi „Despre Germania”.

http://www.humanitas.ro/humanitas/orbitor-corpul-0

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Când mă gândesc ce noiane de lături, calomnii și vomismente apar sub articolele lui Mircea Cărtărescu publicate în Evenimentul Zilei … Legiuni de conţopişti confuzi, trepăduși imunzi și flăcăi muraţi se ițesc otrăvitor pe forumul gazetei, încercând să saboteze opiniile lui Cărtărescu, să-i bârfească, sulfuros, nimbul. E spectacolul obscen al conaționalilor ce-au înțeles că anticul Herostrat trebuie devansat, eclipsat de noi iscusințe profanatoare, harnic debușate în agora virtuală, dar împachetate, evident, într-o neaoșă precauție:

    Brânzovenescu: (scurt) E tare! prea tare! N-o iscălesc.
    Farfuridi: (cu tărie, impunător) Trebuie să ai curaj ca mine! Trebuie s-o iscăleşti: o dăm anonimă!

  2. Bună seara! Nu vreau să fiu pe lângă subiect şi nici să par deplasat (îmi cer scuze dacă las impresia aceasta), dar cum tocmai am aflat, voiam să înţeleg cauzele înlocuirii dvs. de la conducerea IICMER şi cât de potrivită e persoana care v-a luat locul. Şi, evident, dacă e ceva dubios, aţi avea intenţia să scrieţi ceva referitor la astfel de comportamente? Mulţumesc (şi pentru că îmi oferiţi alternativa de a citi articole de bună calitate)!

    • Va multumesc pentru mesaj si va asigur ca voi scrie (si) pe acest subiect. Tin sa precizez ca am fost eliberat de dl Ponta dintr-o functie neremunerata. In acest caz, economia de resurse financiare este nula. Nu cred ca nu ma calific stiintific (oricum, nu dl Ponta este in masura sa evalueze activitatea mea de politolog si de istoric al comunismului, romanesc si international). Va las asadar pe Dvs sa deduceti ratiunile aceste decizii :)

      Locuiesc la Washington, locul meu de munca este la Universitatea Maryland, Department of Government and Politics. Tot ce am facut in cadrul IICCMER a fost activitate pro bono. A fost o bucurie si o onoare sa lucrez cu cercetatori de excelenta calitate. Vor gasi in mine, intotdeauna, un partener de dialog si de proiecte stiintifice. IICCMER este astazi o entitate intelectuala respectata in tara si in strainatate, cu un plan de cercetare solid, cu publicatii exceptionale, cu actiuni educationale remarcabile in planul recuperarii si cultivarii memoriei trecutului totalitar. Dl Andrei Muraru, pana acum expert (cercetator) la IICCMER, nu mi-a luat locul. A fost numit de premierul Ponta in locul domnului profesor Ioan Stanomir, ca presedinte executiv.

      http://www.crimelecomunismului.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

“Omul multilateral dezvoltat”

Recitind, adunate în volum, textele domnului Valeriu Nicolae pe care le-am parcurs întâia dată pe Facebook, m-a uimit adevărul enunţat de domnul...

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

De ce noi românii nu mai trăim împreună? Interviu cu sociologul Mirel Bănică

”Prin Romania. Carnete de drum”, cel mai recent volum al cercetătorului Mirel Bănică, este mult mai subtil și mai interesant decât ar...

Manifest pentru politizare

”Depolitizarea” este una din cele mai populiste teme de campanie. Urmată îndeaproape de ”descentralizare”, dar despre eroarea cu descentralizarea cu altă ocazie....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.