miercuri, mai 18, 2022

Despre noul caz Arșinel și nu doar despre el

Fără a fi un familiar, cu atât mai puțin un fan al genului teatrului de revistă, mi se pare complet nedreaptă negarea totală, demolatoare a meritelor artistice în domeniu ale actorului Alexandru Arșinel.

Domnia-sa nu a jucat Hamlet, a jucat câteva roluri la Teatrul din Târgu Mureș, a apărut ceva mai târziu într-un spectacol de la TNB, însă a fost unul dintre fruntașii genului. Iar după ce a făcut cuplu cu Stela Popescu, Arșinel a devenit una dintre cele mai așteptate apariții în programele de divertisment sau de Revelion ale Televiziunii Române. Sigur, totul, chiar și criticarea amabilă  a unor aspecte negative ( ceva de genul mai avem și lipsuri, tovarăși, e adevărat lipsesc lămâile din magazine!) din așa-numita societate socialistă se făcea cu voie de la prefectură. Până și cenzura, aceea pretins desființată încă din 1974, știind sau punând în aplicare indicațiile prețioase în conformitate cu care românii mai trebuie amăgiți că ar fi liberi să gândească, chiar și să spună ceea ce gândesc cu ajutorul unor supape de siguranță.

Nu, înainte de 1989 Alexandru Arșinel nu a fost nici pe departe un disident. Nu cred nici că ar fi fost  un revoluționar cu merite deosebite, așa cum atestă un certificat care îi aduce azi niște beneficii financiare la care domnia-sa se pare că ține morțiș. Și înainte de 1989, dl. Arșinel a jucat mult la teatru, la fosta Grădină Boema, la televiziune, a “păcălit” lesne cenzura fiindcă, așa după cum spuneam mai sus, aceasta avea ordin să se lase păcălită, nu a fost interzis, a putut face turnee în străinătate și a fost cum nu se poate mai bine plătit pentru munca lui. Iar după 1989 i-a mers încă și mai bine, a fost apreciat, promovat, adulat, chiar dacă, de la un moment dat încolo, nu a făcut decât să se repete, modificând, adaptând vechile cuplete.

Cred că Alexandru Arșinel a fost și un bun manager al Teatrului Constantin Tănase. Pe care l-a reabilitat, e drept că nu pe banii lui, ci pe bani publici, numai că și pentru asta a fost nevoie de tenacitate, perseverență, forță de persuasiune. Din câte se pare, Alexandru Arșinel le-a avut.

În 2013, Alexandru Arșinel a fost unul dintre protagoniștii unui scandal imens. A avut parte de un transplant de rinichi despre care se spune că s-ar fi făcut cam peste rând. Și în loc să își recunoască vina, actorul a preferat să pozeze în victimă. A apărut la Antena 3  în halat și pijama, le-a îngăduit lefegiilor lui Dan Voiculescu  să îl prezinte drept victimă politică. A permis să se titreze în cel mai mișelesc chip cu putință Băsiștii vor moartea lui Arșinel.

Atunci nu a învățat nimic din reacția publică majoritară de respingere, chiar de dezgust, venită din partea telespectatorilor, nu a înțeles că, oricât de popular ar fi, nu îi este îngăduit chiar orice.

Iată însă că săptămâna trecută a ținut afișul o nouă “afacere Arșinel”. Pornită de la faptul că dl. Nicușor Dan a refuzat să îi prelungească octogenarului actor contractul de director adjunct artistic. Pentru simplul motiv că intrase în posesia unor informații, bănuiesc verificate, că dl. Alexandru Arșinel nu prea mai face ceea ce prevede fișa postului în chestiune.

Să fim bine înțeleși. Nu, primarul general al Capitalei nu i-a luat lui Arșinel dreptul de a apărea sau, mă rog, de a muri pe scenă (fie vorba între noi, chiar și Molière a făcut-o la modul simbolic), Așa cum au susținut unii și alții. Chiar și vreo doi directori de la Teatrele bucureștene binecunoscuți a fi în solda și la ordinul doameni Gabriela Firea. Doar i-a luat acestuia o sinecură. Adică i-a mai diminuat veniturile. Sigur, Arșinel are dreptul să câștige bani, numai că trebuie să o facă prin muncă cinstită. Or, de data asta se pare că actorul e nițeluș cu musca pe căciulă. Arșinel iar și-a plâns de milă, iar a făcut un tam-tam imens, iar a pozat în victimă politică, iar a dat fuguța la Mihai Gâdea și la Antena 3. Iar doamna Gabriela Firea și PSD București s-au gândit să profite politic de afacerea în chestiune. Pentru ca impresia artistică să fie completă s-a făcut apel și la venirea unei ambulanțe, și la câteva ore petrecute la Serviciul de urgență al unui mare spital din București. Problema e însă puțin chiar mai complicată decât pare și ține de regimul special pe care îl au unii directori de teatru nu doar din București, ci din toată România. Fără a fi nicidecum comparabili prin rezultate manageriale nici cu doamna Bulandra, nici cu marele Liviu Ciulei (care, să ne amintim,  în 1990 a refuzat cu eleganță revenirea în scaunul directorial de la Bulandra), nici cu regretatul Ion Caramitru țin să se perpetueze în funcție. Deși au chiar și peste 70 ori chiar 80 de ani și performanțe manageriale mai mult decât discutabile. Au însă de partea lor o lege specială, strâmbă, care, de fapt, certifică faptul că ei vor egalitate, dar nu pent

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. Un actoras care se crede zeul teatrului de revista desi in toata acyivitatea lui a prezentat aceleasi trei cuplete si doua monmologuri repetate la nesfarsit

  2. Congenera fiind cu autorul, si cu formare in stiinte sociale si nu numai, sunt intru totul de acord cu acesta, sustinand faptul ca DOAR criteriul varsta NU aduce neaparat si harul, talentul/geniul, competente de exceptie sau orice alte superlative, recompensate cu apelativul „Maestre” ! Longevitatea unui slujitor al teatrului coroborata cu frecventa aparitiilor TV (departe de a fi un garant al valorii autentice) sustin urma in memoria colectiva, si se confunda, adeseori, in mod nepermis, cu dotarea aptitudinala de exceptie si cu integritatea morala de netagaduit. Fals si, desigur, nedrept fata de adevaratii oameni de teatru,demni si modesti, repere si peste zeci de ani in istoria culturii romanesti.

  3. Îl felicit pe domnul profesor pentru articol . Sunt total de acord cu punctul dumnealui de vedere . Toată tevatura din ultima vreme pe marginea „subiectului ” Arsinel nu provoacă decât dezgust ,cu atât mai mult cu cât se vede cu ochiul liber că domnul Arsinel este într-o fază avansată de ” îmbătrânire ” , de neputință , spre deosebire de exemplu , de Victor Rebengiuc , care la aceeași vârstă este un model din toate punctele de vedere ( bineînțeles și din punct de vedere al caracterului ).

  4. Mi se pare corectă prezentarea. Cred că și printre generații mai tinere sunt oameni capabili de posturi de conducere. Să le dăm o șansă! Regret pentru atitudinea d-lui Arsinel, mi se pare mercantil. Păcat , ca-si face ieșirea din scenă astfel! S- auzim numai de bine!

  5. Articolul a fost deja publicat de cateva ore. Chiar nu aveti un corector sa treaca peste text? Ultima fraza reprezinta esenta presei romanesti.

    „Au însă de partea lor o lege specială, strâmbă, care, de fapt, certifică faptul că ei vor egalitate, dar nu pent”

    si ce urmeaza… ne tineti in suspans?

  6. Rusine ” marelui actor ” (la propriu) !!!! sau ” milog/oportunist” despre care nu ar fi aflat nimeni daca nu era luat la ” REMORCA ” de catre Dna Stela Popescu.
    Sper sa nu i se mai acorde in viitor atata atentie.

  7. Este o constatare/analiza,justa, a unei stari de fapt.Autorul prezinta,fara a jigni, o situatie care trebuie corectata.

  8. Mă așteptam la vreo două puncte pe i.
    Peimul: Arșinel făcea parte din sistem, supapele de siguranță erau însredințate de cenzură unor tovarăși de încredere. El era unul din cei puțini.
    Al doilea: perseverența și tenacitatea sunt eficace atunci când te adresezi alor tăi (primari și miniștri pesediști) sau când ai o trompetă foarte sonoră la care să protestezi că nu ai fost luat în seamă (antena 3).
    Avem tone de pretinși dizidenți și revoluționari ce și-au tras doar foloase, unii moșioare pe lângă Dunăre, iar după 1990 au tot încercat să-l ”scuze” pe tov. Iliescu și securitatea.
    Cât despre oameni ce și-au tocit perseverența și tenacitatea în promovarea unor scopuri ce ar fi ajutat considerabil la progresul României pe diverse planuri de zidul unor interese de grup sau al unei indiferențe vinovate ce să mai vorbim

  9. Pentru noi muritorii de rând putem muncii dor 3 ani după îndeplinirea conditiilor de pensie de limită de vârstă, adică 68 ani pentru barbați iar pentru femei în funcție de luna și anul nasterii. La veniturile pe care le obține d-nul Arșinel , din pensie, indemnizații etc. ar fii o mare rușine pentru cei care au muncit cu brațele acest pământ de dimineața până seara timp de 35 sau 40 de ani cu mâinile crăpate de coada sapei , coasei sau furcii indiferent de vreme , pe ploaie, vânt, caniculă sau ger pentru ca în final să aibă o pensie de 500, 600, sau cel mult 1000 lei pe lună. Din acest punct de vedere este un gunoi uman care umblă la CERȘIT, pentru bani în plus. În funcții de conducere trebuie promovați persoane apte pentru muncă și care demonstrează în urma concursului că merită să obțină acest post. RUȘINE, RUȘINE , RUȘINE mai ales că sunt politicieni care profită de aceasta ( Firea, etc.) , pentru capital electoral. Apropo , ce caută madam în fruntea unui minister înființat cu dedicație de PSD, când există Ministaerul Muncii și Solidarității Sociale cu aceleași atribuții. Nu avem nevoie de acest minister , iar doamna să-și vadă de treabă.. Este un gunoi politic.

  10. D-na Luminiţa Petrescu ar trebui să înveţe puţin mai bine limba română înainte de a-şi da cu părerea despre valori ale tetrului românesc. Poate habar n-are de expresia „limbaj preţios”, aşa că ar face bine cu „dotarea aptitudinală” a dânsei să intre într-o bibliotecă şi să „mai sevească nişte cărţi”.
    Nu sînt de acord cu această exagerare în victimizarea sa( vorbesc de Al. Arşinel) ,pentru că din punct de vedere al veniturilor se ştie că nu o duce rău, dar , obiectiv vorbind, este şi va rămâne o valoare în elita teatrului românesc. Nu e cazul să-i minimalizaţi meritul artistic. Publicul a decis asta, nu un autor de articol aproape necunoscut,

    • După părerea mea, Arșinel a fost un nimeni în drum, un mediocru. Adaugă la asta chestia cu transplantul și ai imaginea completă a unui individ cel puțin josnic.

  11. Meritele lui Arsinel ca si om de teatru si film au fost incontestabile dar nu la nivelul unor MAMUTI ca si Florin Piersic,Amza Pelea,Rebengiuc Octavian Cotescu,Albulescu.
    A fost si EL pe langa acesti MAMUTI.
    Ce este adevarat ca Arsinel mai are si calitatea de vanzator,stie sa se vanda ,cand si unde trebuie.
    De aceea a si putut sa intre in FATA sa cumpere RINICHI
    Nu trebuie sa ne suparam pe el pt ca pasul lui este de 1,8 metri si al altora este de doar 1 metru.
    OAMENI buni,nu fiti suparati pe Arsinel ca inca nu a murit.
    V-a fi doliu national daca nu va mai fi FLORIN PIERSIC ca asta este un geniu complet oricand si oriunde.

    • De ce „ca si om” de teatru? De ce nu „ca om” de teatru, cum e corect românește? Nu e interesant că primul „apărător” aici al nesimțitului de Arșinel este un agramat? Dar poate că are dreptate, poate că Arșinel a ajuns într-adevăr „ca și” cum ar fi om de teatru, dar nu mai e.

  12. Arșinel….un cabotin.nu actor,un comic circar nu un artist.Meritul este al Stelei Popescu el a fost doar un accesoriu.A știut Maximilian ce face.

  13. Comentarii pot fi mii si sute de mii ,pro si contra, dar bine ar fi ca fiecare sa cetatean al acestei tari sa facem in asa fel incat sa nu tindem a avea pretentii (politice, finaciare sau altele ca sunt multe de enumerat) prin diverse metode meschine iar ca rezultat sa fie o marire pentru sine in detrimentul majoritatii. Acesti oameni au gandirea joasa din mai multe puncte de vedere,,nu se gandesc la urmasii nostrii in general, la conditii cat mai umane pentru toti cetatenii tarii , ca de fapt acesta e telul, ….dar in ziua de azi am impresia ca toti sau aproape toti si mai ales cei fara scrupule calaca pe nevoiasii de rand sa ajunga cat mai sus apoi sa priveasca cu un oarecare dispret la „turma”. putini patrioti mai avem in Romania..pacat..

    • Scrieti si despre pensiile de merit care se dau unor actori, cantareti, arhitecti etc. multi dentre ei au realizat lucrari conform fisei postului, altii s-au distrat toata viata, au trait cum au vrut iar acum iau aceste pensii de meri care nu sunt de loc mici ( 3 pensii medii pe luna).Inteleg sa iei pensie de merit daca dupa ce ai iesit la pensie ai niste realizari remarcabile, exceptionale in domeniul tau dar nu cei care au iesit la pensie la 60 de an si imediat hopa pensia de merit.Poate ca le-ar ajunge si o pensie medie in plus dar na, ei au facut lege (vezi Caramitru)

  14. Decât ar continua să se comporte ca o persoană ingrată și perversă Dna.Firea mai bine s-ar implica în scandalul fam.din Danemarca care riscă să-si piardă copilul,nu zic și eu, că parcă era ministreasă la noul loc călduț înființat pt.viitoarea campanie electorală.Intre timp dl.Arsinel de pe margine,odihnit fiind își poate pregăti lăturile pe care să le arunce în contracndidatii d-nei!

  15. Arsinel ne-a facut sa radem chiar si pe vremea luim Pingelica. Altii NU.
    Arsinel a tinut un teatru pe picioare. Altii NU.
    Arsinel a tinut si diaspora aproape cu sufletul de Romania. Altii NU.

    Cu A3 trebuie aplicat un ALT principiu al logicii: paradoxul cretanului mincinos adica A3.
    NU ORICE se spune la A3 este fals. Ei sunt autodeclarati „specialisti in stiri”.
    Si prea multt intelectuali din Romania se pare ca au chiulit sau nu au invatat logica elementara.
    Nu intamplator Romania a ajuns cu guverne USL-Grivco.

    • Pe mine nu m-a făcut să râd, pe mine Ar$inel m-a făcut să vomit. Nu puteai avea turnee în străinătate pe vremea lui Pingi dacă nu colaborai cu „băieții cu ochi albaștri”.
      Asta ar trebui să fie de ajuns.

      • Aveti dreptate ca intelectualitatea si artistii au colaborat cu Secu.
        Si cvasi-majoritatea au acceptat asta si cu mult mai mult decat in URSS sau in alte tari comuniste.
        Acelasi lucru continua si in ziua de astazi cu artistii cubanezi de exemplu..
        Problema este ca si DUPA ce slugile ceausiste au pierdut fraiele puterii pentru cateva momente, intelectualitatea a ramas ancorata in national-comunismul socialist, cu Golaniada deturnata si ajunsa sub control Secu cu Marian Munteanu si multi altii readusi de prin strainatate si NU a fost deloc interesata sa se „spele de pacate”.
        Gesturi teatrale la TV si articole fulminante nu au ajutat cu ABSOLUT nimic.
        De asta Romania a ajuns si ramas cu guverne USL-Grivco.

  16. Si eu cred ca primarul a facut bine decuplind un actor cabotin de la sinecura ce credea ca i se cuvine.
    Ar mai fi de adaugat, ca sa stim spre ce ar trebui sa tindem, ca intr-o societate normala posturile de director de teatru nu ar fi sinecure si da s-ar unor merituosi, nu unor cabotini, Dar ca nu primarul, chiar daca e un teatru finantat de municipiu, ci o comisie artistica formata din membri integri si competenti, ar face aceste numiri si demiteri, Libertatea artei ar trebui sa conteze in toate sensurile.

    • In calitate de fochist municipal nu aveti un sentiment de participant activ la distrugerea planetei nu numai cu codoi dar si cu comitii si comitete? ;)

  17. De admirat! Pentru a-l păstra mare s-a făcut acest lucru!
    De la o vreme asupra fiecărui ins planează pericole pe linie de protecție a muncii: Legea 319/2006 privind protecția și securitatea muncii & cele conexe, iar angajatorul nu poate ține la nesfârșit o poziție care îl pune în pericol pe angajat. Actorul poate fi invitat – ca … invitat!

  18. ..așa e când devii statuie, te vizitează porumbeii.. Fără dubii că asocierea cu A3, această familie Addams a tv-ului românesc, atrage pe bună dreptate critici. Dar unde să se plângă un om care-a luat în brațe cei 3 trandafiri roșii încă de pe vremea lui nea Nelu ?

    Și nu e singurul. PSD-ul a avut parșivenia de a le da multora iluzia protecției față de valul de schimbări post-decembriste. E perceput drept colac de salvare nu numai de pensionari. Bugetari de toate felurile și sindicaliști veșnic impacientați își leagă speranțele de populismul acestui partid, care pretinde că are fir scurt cu Moș Crăciun.. E alegerea lor. Opțiuni politice (cel puțin..) discutabile s-au văzut și la case mai mari..

    E de notorietate prietenia lui Jean-Marie Le Pen cu Alain Delon și Brigitte Bardot, dar una-i una și alta-i alta. Nici cei doi n-au fost dărâmați de pe soclu, nici Le Pen n-a ajuns președintele Franței (deși în ’81 a fost pe-aproape..). Dincolo de ocean, avântul militanților „black lives matter” de a-l scoate pe John Wayne din istoria filmului, mi se pare o imensă prostie. Est modus in rebus..

    Dincolo însă de politică, Arșinel nu e un oarecare pe plan artistic, cu toate că nu e (desigur) printre titanii scenei românești. Nu e la vârf nici în topul marilor comici, Birlic, Giugaru, Ion Lucian, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu, Ștefan Mihăilescu Brăila, Toma Caragiu și Dem Rădulescu, fiind doar câțiva din cei peste nivelul lui.

    Marele atu al lui Arșinel este însă teatrul de revistă, unde împreună cu Stela Popescu și Nicu Constantin, au făcut legea la Tănase. Da, este un gen considerat ușor, destinat marelui public. Mi se pare totuși mai complex decât mai modernul stand-up, pentru că oferă pe lângă umor (care nu e chiar o bagatelă) muzică și dans, care nu sunt nici ele chiar de colea..

    Arșinel cu vocea lui inconfundabilă, a la Nat King Cole, e peste toți ceilalți actori care au cochetat cu muzica (https://www.youtube.com/watch?v=7ONhVA7Uv68). De fapt cu asta s-a și lansat, rolurile de debut în teatru fiind neglijabile. Are apariții bune, de-a lungul anilor, în comediile și emisiunile de divertisment radio-tv (atât cât s-a putut pe lângă cei mari..). Comicul din comedioarele filmate prin anii ’90, fiind unul destul de ieftin..

    Notorietatea sa nu poate fi totuși negată. Asta ar fi bila albă. Cum a profitat de ea, este bila neagră.
    Așa e când omul nu știe să se retragă la timp, ajunge să fie huiduit. Dar haideți să nu mai fim așa ai dracului. La peste 80 de ani, poate că mintea o mai ia razna pe cărăruie..
    Pe de altă parte, primăria putea să-i acorde titlul de președinte onorific, pe post de sinecură decentă și isprăvea balamucul ăsta.. E doar o părere.

  19. Arsinel ,Turda ,Furdui marii nostrii artisti saraci care au contribuit la stat pentru pensie si au o pensie de ,,, Rusine autoritatilor romane

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro