vineri, martie 29, 2024

Despre o interpretare în cheie tragică a tragicomediei electorale americane

Articolul despre alegerile americane publicat recent de dl. Alexandru Lăzescu pe platforma contributors (1) face, printre altele, următoarea afirmație: “În ianuarie 2017, la preluarea mandatului [lui Trump], săptămînalul german Der Spiegel apărea pe copertă [sic] cu o ilustrație în care o cometă în flăcări cu chipul lui Trump se îndrepta amenințător către Terra. Mesajul era acela că noul și iresponsabilul președinte american va tîrî nesăbuit lumea în războaie distrugătoare.”

Numai că, întrucâtva ca la Radio Erevan, numărul din Der Spiegel – publicat la mijlocul lui noiembrie 2016, imediat după alegeri 2 – nu afirma deloc așa ceva. Ce-i drept, am citit doar editorialul și articolul de fond care îl urmează. Dar singurele lupte despre care se scrie acolo sunt electorale și culturale; unicul viitor război pus pe umerii lui Trump e unul comercial, cu China și Mexic; iar singura armată pomenită se compune din chiar alegătorii președintelui, „armata celor fără de putere”, în termenii autorilor.

Editorialul îl consideră pe Trump periculos, într-adevăr – însă prin „neatenție, lipsă de echilibru, lipsă de experiență” și rasism. Mai semnificativ, grupajul explică limpede că „Cine crede că poate spune astăzi ce va face Trump ca președinte se supra-estimează”. Și, după ce autorii articolului de fond prezintă succint câteva scenarii posibile (fără războaie) despre viitorul președinției, aceștia conchid pe scurt: „Pur și simplu, nu știm.” Cât despre strategia de politică externă: „o mare cutie neagră.” Nimic, așadar, despre Trump și așa-zisele sale „războaie distrugătoare” – pe care Trump declarase explicit, de altfel, că le va evita sau opri.

Am început punctând detalii în fond minore din articolul dlui. Lăzescu fiindcă mi se pare că lectura neglijentă a fenomenului Trump – și, mai general, a politicii americane din ultimii ani – reprezintă o versiune soft a tacticii folosită de președinte însuși în susținerile sale deseori fantasmagorice, de la locul de naștere al lui Barack Obama la conspirațiile statului paralel și, în ultimele luni, la fraudarea alegerilor. Președintele împrăștie deseori teorii și fapte care fie nu au legătură cu realitatea, fie au o legătură subțire și interpretabilă, în speranța că ceva se prinde printre cei cu vederi politice consonante. Și, în America zilelor noastre, fabulațiile cu miză politică au surprinzător de multă aderență. Numeroase organizații și-au dedicat din resurse identificării minciunilor gogonate și conspirațiilor răspândite de președintele american și de alții (de pildă, factcheck.org sau jurnale mainstream). Efectele eforturilor de a defini faptele rămân însă discutabile. Cetățenii motivați nu au nevoie de explicații complicate. Le preferă pe cele simple, de la „cabala legată de Rusia … montată cu sprijinul unor înalți oficiali din FBI și din administrația Obama” (A. Lăzescu)3 la white fragility,4 sistemul american de castă 5 și alte poncife prizate de stânga.

Îmi propun, în cele ce urmează, să comentez impreciziile din textul dlui. Lăzescu privind fraudarea alegerilor din SUA (le voi ignora pe restul). O parte dintre acestea îmi par izvorâte din lipsa de context, o alta din interpretări exagerate, încă o parte din preluarea necritică a unor acuzații nefondate.

În esență, articolul discutat aici afirmă că „Sunt numeroase dovezi de fraudă…” electorală la recentele alegeri prezidențiale din SUA.6 Înainte de a examina pe rând susținerile principale cu privire la alegeri, aș face un comentariu de fond: în Statele Unite, alegerile federale reprezintă o temă complexă. Nu mă refer aici la faptul bine cunoscut că președintele nu este votat direct, ci prin intermediul unui corp de electori și pe baza unei proceduri care conduce, uneori, la situații în care candidatul cu numărul mai mic de voturi la nivel național câștigă alegerile (cazul lui Bush fils în 2000 și al lui Trump în 2016). Nu am în vedere nici reprezentarea ne-proporțională din Senatul federal, unde California trimite la fel de mulți membri (2) ca state cu 1,5% sau 2% din populația sa. În fine, nu mă refer nici la practici destul de răspândite precum desenarea partizană a circumscripțiilor electorale (gerrymandering), care duce la situații precum cea din Carolina de Nord, unde, deși votanții sunt împărțiți între cele două mari partide aproape egal, raportul reprezentanților trimiși în Cameră a fost, până de curând, 10:3 în favoarea republicanilor.7

Complexitatea pe care o am în vedere privește organizarea alegerilor federale, care revine practic în întregime statelor, într-un cadru național care nu uniformizează mai deloc practicile electorale. Astfel se face că, în SUA, în unele state se votează aproape în totalitate prin poștă (Colorado sau statul Washington), în timp ce în altele votul „în absență” (absentee ballots) sau pre-electoral (early voting) presupune condiții birocratice speciale și, deseori, incomode. Unele state solicită semnarea buletinului de vot sau a plicului fără să verifice semnătura, altele o verifică. Unele state impun identificarea cu acte oficiale la punctul de votare, altele nu. Statele își înregistrează votanții diferit, procesează buletinele de vot cu o diversitate de instrumente (unele învechite), folosesc proceduri de verificare diverse, au o sumedenie de reguli distincte privind participarea observatorilor, numărarea voturilor și câte și mai câte. Dreptul de a vota în sensul său cel mai elementar este definit în mod diferit – unele state descalifică practic complet anumite categorii de infractori, altele doar pe perioada detenției, încă altele pentru o perioadă de timp după ispășirea pedepsei, altele deloc.8 Ca urmare, în Maine și Vermont nu îți pierzi dreptul de vot indiferent de cazier, în timp ce în Florida și Mississippi în jur de 10% din populația adultă nu a putut să voteze din astfel de rațiuni în 2016.9 Semnificativ, există diferențe uneori ample și între comitatele (județele) aceluiași stat.

Acesta este, redus la un paragraf, fondul în raport cu care dl. Lăzescu face o serie de afirmații pe care le voi explora, nu neapărat în ordinea din articol, în cele ce urmează. (Toate citatele îi aparțin.)

A. „Însă, totuși, în Pennsylvania numărul [voturilor prin corespondență] a crescut cu 1159% (!) față de 2016 iar în Wisconsin a crescut cu 200%.” Creșteri de 10 sau chiar numai 2 ori pot părea, în condiții normale, imense și suspecte. Însă condițiile din toamna lui 2020 nu au fost normale. De aproximativ 3 ori mai mulți americani au votat timpuriu în acest an decât în 2016 (peste 101, față de aproximativ 47 de milioane); adică o creștere națională „cu 215%”, în termenii dlui. Lăzescu. Pandemia a reprezentat motivul evident – dar și faptul că, în mai multe state americane, s-a putut, în sfârșit, vota în absență sau timpuriu fără ca aceasta să reprezinte o bătaie de cap suplimentară. În mod normal, votatul în persoană în SUA e incomod – alegerile au loc într-o zi obișnuită a săptămânii, care nu este liberă, deși în anumite state angajatorii sunt obligați să aloce o pauză de votat. Iar cozile cu care organizatorii alegerilor i-au amenințat pe cetățeni, desființând, sub pretextul pandemiei (dar nu numai), nenumărate centre de vot (peste 21.000 la nivel național, față de 2016/2012) 10 nu aveau decât să amplifice acest disconfort. Pentru republicani, campania de desființare a centrelor de votare pare să fi avut și o dimensiune strategică. 11

Așadar, recenta re-reglementare a votului de la distanță în destule state a fost convenabilă pentru mulți cetățeni nu numai din pricina pandemiei, care, de altfel, s-a întețit substanțial în octombrie. În plus, state precum Pennsylvania au acceptat, în sfârșit, să permită votul prin poștă fără birocrație suplimentară (no excuse). 12

Mai semnificativ: faptul că o creștere substanțială era așteptată, iar nu rezultatul unor potlogării electorale, o probează foarte bine sondajele de opinie realizate înaintea alegerilor. Acestea înregistrau, deja cu o lună mai devreme de ziua scrutinului, că aproximativ 39% dintre americani votaseră sau intenționau să voteze prin mail-in ballots, în timp ce 21% plănuiau să voteze în persoană, însă înainte de data alegerilor, acolo unde acest lucru era posibil. 13 Altfel spus: la firul ierbii, printre cetățeni, cifrele arătau demult că voturile în absență (care le includ pe cele depuse personal în plic înaintea datei alegerilor) vor reprezenta o proporție substanțială din total.

B. Sondajele invocate mai indicau ceva: că aprox. 73% dintre votanții lui Biden folosiseră sau plănuiau să folosească poșta sau votul timpuriu, prin comparație cu doar 45% dintre votanții lui Trump. Acest amănunt ar trebui să domolească suspiciunile privind „faptul că avansul lui Trump din unele state la numărătoare [sic] alegătorilor prezenți în persoană (în Pennsylvania era de 600 de mii) s-a evaporat brusc în momentul în care au apărut voturile prin corespondență, care au fost masiv în favoarea lui Biden.”

Astfel de „surprize” au fost, de altfel, perfect anticipate și comentate pe larg în mass media, cu săptămâni înaintea alegerilor. Motivul e simplu: state precum Pennsylvania au refuzat să permită numărarea voturilor poștale înainte de închiderea votului, așa cum s-a întâmplat în alte locuri. În ciuda insistențelor oficialilor democrați, legislativul din statul amintit a refuzat o modificare la legea electorală ce ar fi permis raportarea cifrelor finale (sau aproape) în chiar noaptea de după alegeri. 14

C. Observația din urmă ne conduce către o altă neglijență în analiza dlui. AL, anume, privind echilibrul de putere din statele americane în ceea ce privește organizarea alegerilor. Scrie domnia sa: „Una dintre deosebirile dintre cele două state menționate anterior, Wisconsin și Pennsylvania, și celelalte este ca ambele sunt conduse de democrați și sunt „swing states”, state „balama”, în care raportul dintre cele două tabere este echilibrat.”

În realitate, lucrurile sunt sensibil mai complicate – și exact în privința relevantă, cea electorală. Deși cele două state au guvernatori democrați, ele sunt „conduse” de legislative statale în care republicanii domină ambele camere. Or, în SUA, legislativele au în competența lor, prin Constituția federală, stabilirea regulilor electorale. Jurisprudența recentă a Curții Supreme a SUA întărește aceste competențe până aproape de scoaterea guvernului și a judiciarului federal din arbitrarea litigiilor privind dreptul de vot. Una dintre consecințe: obstrucționismul politic pe care cele două partide îl practică atunci când vine vorba de organizarea și derularea alegerilor, mai ales acolo unde „conducerile” sunt împărțite. Din nou, Pennsylvania și Wisconsin oferă bune exemple în acest sens.

D. Să mai facem un pas: „O altă curiozitate este că în destule situații au venit din districte în care s-au înregistrat adevărate recorduri în materie de prezență, uneori peste 90%, în condițiile unei medii naționale care rar depășește 50%.” Fără a ști clar dacă recordurile au fost și locale, nu doar în raport cu media națională, nu e mare lucru de comentat aici (nu sunt citate surse pentru cifre, astfel încât să putem evalua mai bine magnitudinea „curiozității”).

Ce se poate spune, totuși… Că, în 2020, s-au înregistrat recorduri în raport cu ultimii 40 de ani în 44 de state din 50. Că, în 3 state, la vot s-a mers în proporție de între 75-80%; în alte 14, proporția a fost de peste 70%. În fine, prezența totală, estimată la aproape 67%, pare să fie fără precedent, rămânând totuși pe trendul creșterilor vizibile înregistrate din 2004 încoace, de când s-a depășit, cu o excepție, 60%. 15 Or, cu cifre de prezență între 70-80% într-o treime din statele americane, recordurile locale amintite de dl. Lăzescu nu mai par șocante. 16 Cu atât mai mult cu cât republicanii domină net la nivelul legislativelor statale și al guvernatorilor, controlând deci, pe de o poziție sau ambele, alegerile din majoritatea statelor.

E. „Suspiciuni (măcar) ar trebui să provoace și faptul că observatorii republicani au fost îndepărtați sau obligați să stea la distanță de locul în care se număra voturile, încălcîndu-se astfel nu doar legea statului respectiv ci și un ordin judecătoresc emis între timp.” Suspiciunile au fost într-adevăr provocate, din moment ce tema a făcut subiectul unui proces la Curtea Supremă a statului – care altul! – Pennsylvania. Unde echipa Trump a pierdut litigiul fără drept de apel: 5-2, dar cu o opinie separată din partea judecătorului șef care afirmă că litigiul ar fi trebuit respins pur și simplu ca nefondat (moot). 17

F. Același stat face obiectul unei afirmații mai generale: „Sunt numeroase dovezi de frauda, mai ales în Pennsylvania. Ele nu sunt mediatizate de CNN, NY Times, WP, etc pentru că nu este convenabil.” Dimpotrivă: toba absurdității acestor acuzații este bătută fără încetare de publicațiile invocate și, de fapt, în mai toată presa americană, națională și locală, cu simpatii de toate culorile. Departe de a manifesta reticență în discutarea acuzelor amintite (așa cum anumite canale au făcut-o, de pildă, în cazul unor potențiale revelații recente privindu-l pe fiul lui Biden), 18 caracterul lor superficial a fost probat recent de reprezentația grotescă dată de Rudi Giuliani în fața unei curți federale din mult asaltatul stat Pennsylvania. 19

G. „Într-o serie întreagă de state”, afirmă apoi dl. Lăzescu, „Democrații au decis că nu trebuie să mai soliciți neapărat să votezi prin corespondență, caz în care trebuie să te identifici, ci primești acasă automat un formular de vot. În acest fel se introduce o zonă masivă de incertitudine, se pierde controlul asupra voturilor prin corespondență. A doua mare problemă este aceea că tot Democrații se opun categoric ca alegătorii să se identifice în mod obligatoriu cu un ID (un document oficial cu fotografie, precum un permis de conducere), ceea ce cu siguranță în România ar fi considerat ceva straniu.”

De ce ar reprezenta birocratizata Românie, unde certificatul de naștere mai este încă necesar pentru varii proceduri banale, un standard relevant pentru americani? În Statele Unite nu există, cum se știe, un document de tipul cărții de identitate naționale. Puținele documente oficiale eliberate pe scară largă – precum cardul de social security – nu oferă o poză de identificare. Accesul la ID-uri electorale ar fi incert și inegal, din moment ce nu ar exista la nivelul tuturor circumscripțiilor nici obligația, nici practica uniformă de a îl furniza. Permisul de conducere rămâne echivalentul cel mai apropiat, fiind în genere acceptat drept act de identitate, însă aproximativ 15% dintre americanii cu drept de vot nu au un astfel de document. De altfel, proporția posesorilor de permis scade treptat de câteva decenii pentru toate grupele de vârstă. 20 În plus, distribuția nu este echilibrată: o proporție mai mică din americanii cu venituri comparativ reduse decât din restul grupelor de venit are permis de conducere; negrii și latino-americanii sunt, la rândul lor, sub-reprezentați în această privință. 21

În ce măsură votatul fără ID cu poză – care îi poate afecta chiar și pe cei înregistrați oficial ca votanți – reprezintă sau nu o problemă din perspectiva fraudei electorale știm, totuși, în linii mari. În ciuda faptului că republicanii invocă de multă vreme la acest pericol, nu au putut proba în trecut mai mult decât infracțiuni minore, motiv pentru care multe instanțe au invalidat legi statale privind obligativitatea prezentării unui document oficial cu fotografie. 22 De altfel, merită poate amintit că ideea de a introduce un buletin de identitate la nivel național a fost combătută în mod tradițional atât de stânga liberală, 23 cât și de dreapta conservatoare, 24 deși nu tocmai din aceleași rațiuni.

H. În fine, articolul citat face și o previziune: „Cel mai probabil vor fi decizii care vor atesta faptul că au fost fraude dar că acestea nu au afectat rezultatul final.” În realitate, Trump și republicanii care îi țin isonul au pierdut peste 25 de procese în care contestau alegerile pe baza unor alegații de fraudă.25 Și nu oricum, ci ușor, consensul general – printre nesusținătorii lui Trump, desigur – fiind că afirmațiile în cauză sunt superflue, până în punctul în care avocații cărora li se cer în instanță probe ridică stingheriți din umeri pentru a semnala absența lor. 26

În concluzie, Trump și, din nefericire, prea mulți republicani au pus în operă o campanie de contestare a alegerilor lipsită de orice substanță, asezonată cu teorii ale conspirației și care exploatează natura barocă și întortocheată a procesului electoral din SUA. Întreprinderea ar fi comică dacă, având în vedere scala sa, nu ar fi simultan și sinistră.

Mă opresc aici, deși ar mai fi multe de spus despre textul dlui. Lăzescu.

NOTE

1 https://www.contributors.ro/post-scriptum-la-alegerile-americane/

2 https://www.spiegel.de/spiegel/print/index-2016-46.html

3 Realitatea e cu mult mai complexă (și interpretată partizan). NY Times oferă o analiză echilibrată: https://www.nytimes.com/2019/12/09/us/politics/fbi-ig-report-russia-investigation.html

4 O critică celebră a conceptului: https://www.theatlantic.com/ideas/archive/2020/07/dehumanizing-condescension-white-fragility/614146/

5 Pentru o evaluare din chiar „țara castelor”, recomand https://www.newyorker.com/magazine/2020/08/17/isabel-wilkersons-world-historical-theory-of-race-and-caste

6 Susținătorii tezei nu explică de ce frauda l-ar fi vizat doar pe Trump, nu și votul pentru Congres.

7 Cu privire la sistemul electoral complex și la dimensiunea sa inechitabilă, cititorii și cititoarele pot consulta Richard Hasen, Election Meltdown: Dirty Tricks, Distrust, and the Threat to American Democracy, New Haven: Yale University Press, 2020.

8 https://www.ncsl.org/research/elections-and-campaigns/felon-voting-rights.aspx

9 https://www.nytimes.com/interactive/2016/10/06/us/unequal-effect-of-laws-that-block-felons-from-voting.html

10 În parte, reducerea numărului de centre de vot este justificată de pandemie. În practică, însă, statele care au tăiat masiv nu au fost neapărat și cele care au ușurat în mod corespunzător votul de la distanță. Vezi: https://www.vice.com/en/article/pkdenn/the-us-eliminated-nearly-21000-election-day-polling-locations-for-2020

11 https://www.theguardian.com/us-news/2020/mar/02/texas-polling-sites-closures-voting

12 Anumite state impun chiar condiții stricte de vot la distanță, cu proceduri certificate notarial sau într-un mod similar. A se vedea și https://www.ncsl.org/research/elections-and-campaigns/absentee-and-early-voting.aspx

13 https://www.dw.com/en/us-election-mail-in-voting-biden-trump/a-55433216

14 https://apnews.com/article/election-2020-pennsylvania-elections-house-elections-presidential-elections-70b5288bf9cf8fb68a4d194683b7d48c

15 De altfel, deceniile de prezență redusă au fost, mai curând, cele din perioada 1970-2000. A se vedea și: https://www.washingtonpost.com/graphics/2020/elections/voter-turnout/

16 Nu pot intra aici în explicația complexă a acestui record de prezență. Probabil că antipatia fără precedent stârnită de Trump reprezintă o componentă; o alta – eforturile în oglindă ale democraților de a aduce oamenii la vot; în fine, înlesnirile pragmatice aduse de generalizarea votului prin corespondență. Mai mult decât atât, democrații reușesc, se pare, să întoarcă treptat eforturile republicane de a limita accesul la vot. (Pe ultima temă, recomand cartea lui Hasen invocată anterior.) Dincolo de toate acestea, recordul e „pe trend” – procentul de participare crește de 25 de ani (în raport cu perioada anterioară).

17 https://www.nbcnews.com/politics/2020-election/pennsylvania-supreme-court-rejects-trump-campaign-claim-problems-ballot-observers-n1248046

18 Pentru o analiză echilibrată a cazului, din partea unui cunoscut editorialist conservator: https://www.yourdailyjournal.com/opinion/97057/jonah-goldberg-press-shouldnt-let-politics-dictate-coverage-of-hunter-biden

19 Giuliani a demonstrat, printre altele, că nu înțelege ABC-ul jurisprudenței constituționale americane. Vezi și https://www.washingtonpost.com/politics/giuliani-pennsylvania-court-appearance/2020/11/18/ad7288dc-2941-11eb-92b7-6ef17b3fe3b4_story.html

20 https://hedgescompany.com/blog/2018/10/number-of-licensed-drivers-usa/

21 http://www.projectvote.org/wp-content/uploads/2015/06/AMERICANS-WITH-PHOTO-ID-Research-Memo-February-2015.pdf

22 https://www.brennancenter.org/sites/default/files/analysis/Briefing_Memo_Debunking_Voter_Fraud_Myth.pdf

23 https://www.aclu.org/other/5-problems-national-id-cards

24 https://www.heritage.org/civil-society/report/national-identity-card-inching-toward-big-brother

25 Am cifra de la All the President’s Lawyers (ediția de săptămâna trecută), un podcast de la postul de radio KCRW co-prezentat de un cunoscut jurnalist (Josh Barro) și un cunoscut jurist (Ken White).

26 https://www.theatlantic.com/ideas/archive/2020/11/trumps-lawyers-election/617064/

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Indiferent cum se pozitioneaza fiecare stat al USA si care sunt legile ce gestioneaza in intregime alegerile din fiecare stat in parte , un singur adevar ramane valabil . Nici un singur vot nu poate fi anulat ,de nimeni ,atita timp cit el a fost exprimat in termenul legal . Cetatanul si-a indeplinit obligatia legala si votul lui nu poate fi anulat , in rest, totul tine de institutile statului ce si-au facut sau nu treaba .

  2. Va raciti gutra (tastatura) de pomana. Asa cum nu puteai sa ai un dialog rational cu FSN-istii anilor 90 nu poți sa dialoghezi cu trumpistii de azi, chiar si din Romania. Problema trumpismului este ca anumite probleme reale ale lumii actuale, in special efectele globalizarii asupra clasei mijlocii si a sectorului manufacturier au fost preluate populist si manipulate de un fals lider nepotrivit. Trumpistii se inchina asemenea lui Aaron unui zeu fals. Macar de-ar fi din aur.

  3. Mi se pare, totusi, straniu ca se poate vota fara un ID. Adica, fara un domiciliu stabil undeva, poti vota acolo? Dar daca esti un imigrant ilegal, poti sa votezi in anumite state? Cel putin ciudat.
    Idea din articolul Dnului Lazescu si din altele cu continut asemanator este, dupa parerea mea, ca opozitia democrata foloseste absolut aceleasi metode ca Donald Trump si este sustinuta pe fata de o media din ce in ce mai lipsita de obiectivitate. Ori in conditiile astea, sa faci din Donald Trump diavolul si sa treci sub tacere pacatele adversarilor, inseamna ca te-ai inhamat la caruta democrata si nu mai poti, practic, vorbi de presa, ci de foite sau site-uri de reclama politica. S-a vorbit o groaza de planul lui Trump de a-si construi – inainte de a deveni presedinte – un hotel la Moscova ca dovada ca e in alianta cu Putin, dar deloc sau mai deloc de implicarea fiului lui Biden in afaceri in Ucraina, tatal fiind vicepresedinte si conditionand ajutorul SUA de indeplinirea unor conditii. Nu stiu daca Hunter Biden avea sau nu afaceri cu iz de trafic de influenta, dar inactivitatea media (cu afiliere democrata, adica aproape toata) pe tema asta lasa un miros urat. La fel acuzatiile de hartuire sexuala, Trump e demonizat (pe drept cuvant, daca a fact-o) in timp ce Dna Harris uita subit de problema lui Biden cand e invitata sa devina vicepresedinte! Si celelalte luptatoare (aprige si fara mila pana atunci) pentru drepturile femeilor au aceeasi atitudine, uitarea, singurul scop fiind victoria in alegeri. Ceea ce arata ca politica e urata in ambele tabere iar madia s-a politizat excesiv, credibilitatea ei disparand pur si simplu. Ce sa zicem de sondajele de opinie, au mai gresit o data (cu repetitie, adica) sau e vorba de o incercare de manipulare a votului (adica de masluire a rezultatelor)? In ambele cazuri, presa ar trebui, daca ar fi independenta, sa faca o analiza impartiala. Nu a facut-o prima data, cand Trump a fost ales, nu a facut-o nici acum. Presa este, dupa parerea mea, marea dezamagire din timpul mandatelor lui Trump. Surpriza e ca Trump, dincolo de vorbe (multe aiureli, umflare in pene, minciuni, etc.) in domeniul faptelor a ramas destul de ponderat, cu toate ipotezele inflamate din media care au ramas si ele neconfirmate.

    • PAFI, fa-ti un cont de Twitter si urmareste ce spune Trump pe acolo, si vezi dupa aia daca iti mai vine sa faci pe aici teoria chibritului. Astazi, de exemplu, a dat re-tweet unuia care cere repetarea alegerilor, si a adaugat „republicans are you listening?” El ar vrea sa se repete, domne, ca primele n-au fost bune. Dar ce sa-i faci daca republicanii sunt rai ca nu-l asculta. El singur si-a creat acolo un fel de OTV de toata jena si se da zilnic in spectacol in fata lumii cu cele mai penibile teorii ale conspiratiei. Chestia asta nu are echivalent in lumea civilizata.

  4. E meritoriu ca ati repictat in tuse subtiri alegerile din 3 noiembrie dar daca cifra de 1159% a d-lui Lazescu este corecta m-ar fi interesat niste explicatii corecte si pertinente asupra fenomenului. Mi se pare fabulos ca un partid sau niste bune proceduri electorale sa creasca de zece ori participarea intr-un sistem de vot. Procedura ar trebui sa devina obiect de studiu academic si sa fie inclusa in manualele electorale .

    • Procentul este corect. Incorectă este aruncarea lui fără explicații.

      În Pennsylvania votul prin corespondență s-a generalizat doar după modificarea codului electoral (election law bill, SB421) în 2019.10.31.

      Anterior acestei date, deci inclusiv la alegerile din 2016, puteau vota prin corespondență doar categorii foarte restrânse de cetățeni, care se aflau în afara granițelor statului, de exemplu militarii aflați în misiuni. Au fost cca. 1500 voturi prin corespondență.

      ballotpedia .org/Voting_in_Pennsylvania

    • Este vorba de participarea prin vot postal – nu de participarea totala. Din cate am reusit sa imi dau seama, in PA au votat 6,9m cetateni in 2020, fata de 6,1m in 2016. Adica, o crestere de 13%. Substantiala, dar nu gigantica; si sub media nationala (undeva la 16-17%).

      Cresterea participarii prin vot postal & timpuriu in PA (cam 10x) este foarte mare, dar, cum scriam, tineti cont de urmatoarele detalii:
      (a) La nivel national s-a votat masiv postal & timpuriu (2.2x fata de 2016).
      (b) Excluzand din cifra de mai sus cele 5 state in care s-a votat postal & timpuriu aproape exclusiv (all-mail elections) si la alegerile din 2016, dintre care unele destul de populate (WA, CO, OR), baseline-ul national de 2.2x creste probabil, poate in jur de 3% sau peste (nu am gasit date). Evaluati, deci, 10x in raport cu 3x national.
      (c) In fine, PA a fost pana in 2020 unul dintre statele cu legislatie restrictiva privind votul postal – care s-a relaxat brusc din cauza pandemiei, intrand in regimul de no excuse voting. Ca atare, inainte s-a votat putin postal & timpuriu, deci baza de la care s-a crescut era foarte redusa. (In total, cam 38% dintre voturi au fost prin posta in 2020.)

      In absenta unor date mai graitoare despre alegerile din noiembrie, putem evalua cresterea din PA relativ la cresterea din alte state la primaries din 2020 (asadar, tot din vremea pandemiei). Iata cateva date sugestive: „In several states, the share of voters who cast their ballots by mail rose dramatically this year. In Nevada, for example, 98.4% of the more than 491,600 votes cast in the June 9 state primary were mail ballots, compared with less than 9% in the 2018 general election. In Rhode Island, the mail-voting share rose from less than 5% in the 2018 general election to 83% in the June presidential primary.” (https://www.pewresearch.org/fact-tank/2020/10/13/mail-in-voting-became-much-more-common-in-2020-primaries-as-covid-19-spread/)

      Deci s-au mai vazut asa minuni…

      • Multumesc pentru clarificari. In definitiv , fiecare alegere democratica este o refundare a natiunii. Este important ca aceasta sa se faca cu frenezia si bucuria corespunzatoare evenimentului. Cand acesta este pompat mediatic, manipulat, inovat prin schimbari legislative si bineinteles, virusat cat cuprinde, vom constata la urma ca nu a fost o nastere ci un avort. Este normal , de aceea, sa pui tot procesul intre paranteze, inclusiv conducerea pe care o genereaza. Parafrazand , cand abuzezi de alegeri acestea vor abuza de tine ( cum se intampla invariabil la casele mai mici ).

  5. Hotnews, citand AFP: „Coronavirus California: O mai mare parte a statului va fi pusă în carantină
    Această măsură, care ar trebui să intre în vigoare de sâmbătă și va dura până pe 21 decembrie, interzice toate călătoriile „neesențiale” între orele 22:00 și 05:00 în districtele cele mai afectate de epidemia de coronavirus.”
    Ce zice ordinul guvernatorului:
    „I am issuing a Limited Stay at Home order, effective in counties under Tier One (Purple) of California’s Blueprint for a Safer Economy, requiring that all gatherings with members of other households and all activities conducted outside the residence, lodging, or temporary accommodation with members of other households cease between 10:00pm PST and 5:00am PST, except for those activities associated with the operation, maintenance, or usage of critical infrastructure[1] or required by law. This order does not apply to persons experiencing homelessness. Nothing in this order prevents any number of persons from the same household from leaving their residence, lodging, or temporary accommodation, as long as they do not engage in any interaction with (or otherwise gather with) any number of persons from any other household, except as specifically permitted herein.”
    Adica articolul publicat contrazice explicit ordinul.
    E un doar un exemplu, dar daca ar aduna cineva toate minciunile presei in acelasi stil le-ar depasi cu mult pe cele 20000 ale Washington Post puse pe seama lui Trump. Cum mai poate avea cineva incredere in presa, sa nu mai pomenim de Spiegel?

  6. Ma bucur ca cineva a demontat textul domnului Lazarescu (macar o parte din el). Din pacate, pentru multi romani, Trump este un zeu, fiindca stanga, neomarxistii, sexo-comunistii si alte aberatii. Cred ca domnia sa era foarte suparat ca Trump a pierdut in fata „comunistului” ce a colaborat foarte bine si foarte apropiat cu administratia Reagan (dar ma rog, detalii), si a publicat un text complet pe langa realitate (lipsa surselor in articol este relevanta). Desigur, textul este opinia sa, si a multor romani din pacate, dar si noi, ceilalti, avem dreptul sa il combatem si sa il denuntam ca fiind o aberatie

    • Am vrut sa scriu un comentariu referitor la articolul domnului Lazescu dar erau atitea neclaritati, trageri la tema, interpretari, zvonistica trumpista incit nu merita efortul. Unde intervine credinta argumentele nu-si mai au locul, e pierdere de timp. Articolul dlui Andreeescu e binevenit.
      Dar de ce majoritatea presei americane e democrata, totusi? Cine ii impiedica pe republicani sa-si infiinteze presa care sa le sustina ideile? Pina la urma si bastionul trumpist Fox News a defectat in fata aberatiilor, minciunilor, absurditatilor sustinute stupid de candidat. De ce articolul dlui Lazescu are o singura referinta (un articol de opinie din Foreign Affairs) iar cel de fata are 26? Asa trebuie sa fie un dialog? Nu cred, n-are sens.
      Este de neinteles cum oameni educati ca dl Lazescu ai alti autori de pe aceasta platforma, pot sustine activ un personaj misogin, mitoman, grobian, narcisist si precar intelectual cu argumente aiuristice de lupta impotriva marxismului (!!), extremei stingi etc. … Nu te pui cu credinta, indiferent de intelect, asta e foarte clar.
      Bula cu furtul alegerilor s-a spart in fata fostului mare procuror si primar al NY si actual penibil avocat gafist al lui Trump.
      Deasupra mecanismului electorilor explicat in articol, Biden are 6+ mil votes in fata lui Trump. Enough is enough. A fost doar un accident istoric din care, bineinteles trebuie invatat cite ceva.

  7. E gata, ce a fost e deja istorie si nu mai merita irosit timp si spatiu, ce va urma e mai interesant, Biden anuntandu-si echipa de pe acum, establishmentul politic de la Washington a invins impotriva caruia Trump a tunat si fulgerat.
    Nu a altceva decat fost administratie Obama cosmitizata, daca si politica va fi aceeasi SUA va trebui sa renunte pt totdeauna la statutul de singura superputere si sa recunoasca lumea noua globala multipolara.

    • Nu e deloc istorie. Faptul ca un presedinte american, dupa ce a batut cimpii luni de zile ca alegerile o sa fie fraudate, a urlat aproape trei saptamini dupa alegeri ca a cistigat alegerile, dar l-au furat dusmanii, ca de fapt n-o sa recunoasca niciodata ca a pierdut alegerile fara nicio frauda, ca a putut sa conacteze autoritati electorale pentru a pune presiune, ca a chemat la Casa Alba membri republicani ai unei legislaturi statale in acelasi scop, ca l-a numit RINO (Republican In Name Only) pe secretarul de stat al Georgiei care-si facea doar datoria, pe scurt, ca a exercitat o presiune uriasa pentru a rasturna rezultatul alegerilor, trebuie sa serveasca drept lectie pentru viitor. Cum nu trebuie uitata nici complicitatea GOP-ului la acest formidabil bullying politic. Americanii nu-si mai pot permite sa mai ajunga vreodata pe buza prapastiei cum au fost acum.

      • Ziua de ieri este deja istorie iar lucrurile vor intra in mersul normal institutional si chiar nu merita sa mai rascolim trecutul.

  8. @Liviu Andreescu

    Ati depus mult efort aci. Poate ne explicati si de ce s-a oprit numaratoarea voturilor la mijlocul noptii, in statele cheie, cand Trump avea un avans destul de substantial. Si de ce au aparut apoi, subit, asa de multe voturi in favoarea lui Biden, incat acest avans a disparut.

    Si, cu voia dv., va recomand un articol BBC care trece in revista semnele de frauda electorala.

    1) Rata de participare la vot prea mare.
    2) Participare masiva numai in anumite circumscriptii electorale.
    3) La numaratoarea totala apar mai multe voturi decit numarul de buletine de vot emise.
    4) Rezultate care nu sunt consistente, intre cifrele oficiale si cele raportate de observatori.
    5) Rezultate anuntate cu intirziere.

    Ei, ce ziceti? Apropos, acesta este un articol de acum patru ani si care se refera la Africa. Asemanarile cu America 2020 sunt izbitoare.

    https://www.bbc.com/news/world-africa-37243190

    Articolul se refera la Africa si este vechi de

    • Este amuzant ca iti inchipui ca frauda necesita oprirea numaratorii voturilor la mijlocul noptii. Crezi ca cei care numarau trebuiau sa mearga ei insisi sa ajute la descarcat baloturile cu voturile false din camioane, imbracati in haine negre, sau cum?

  9. Un articol binevenit, mai ales acum cand stafia manipularii si propagandei bantuie America. Cred ca cel mai util lucru care rezida din rezultatele alegerilor, cel putin aici, pe Contributors, este disparitia unor indivizi dubiosi gen Joseph Svekj, Absurdistan ori Harald, ale caror elucubratii penibile au murdarit aceasta platforma.

  10. Eu zic ca toti trumpistii trebuie sa raspunda chemarii liderului. Mai exact sa se caute bine prin buzunare si sa sprijine generos campania lui Trump de contestare a rezultatului alegerilor. Nu de alta, dar atunci cand dai de la tine din buzunar, cresc si asteptarile, se mai trezeste putin din amortire si spiritul critic. Asa ca donati ca e nevoie. Echipa aia de avocati de elita in frunte cu Rudy Giuliani costa. Doar nu vreti sa scoata Trump din buzunarul lui.

    • exista narcisisti si narcisisti. varii grade de imaturitate, grandomanie, malignitate. mai mult sau mai putin obsedati de “succes”, de a avea ultimul cuvint, oricit de triviala ar fi disputa. mai mult sau mai putin predispusi sa ia orice refuz drept un afront impardonabil care trebuie razbunat. mai mult sau mai putin mitomani. pt. unii (gen trump) cel mai nimerit ar fi un gift card la toysrus. pt. altii (gen rudi giuliani) o mama de bataie s-ar potrivi cu mult mai bine. (ambele sugestia sotului, psiholog)

  11. Si totusi astept cu interes o analiza serioasa a mandatului lui Trump. Cind spun serioasa ma gindesc la ceva care sa-ncerce sa faca abstractie de praful iscat, atit de Trump, cit mai ales, de mass media.

    Facte, facte, facte. Tare ma tem ca Trump va iesi mult mai bine decit multi alti presedinti. Ghinionul lui a fost Corona, desi s-a vindecat totusi l-a doborit.

    P.S Der Spiegel… ha, ha, ha nici proprii redactori nu mai citesc aceasta revista sovietica.

    • Pai analiza dvs. este de ajuns si nu mai aveti a va teme de ceva ” Traump deja a iesit mult mai bine………..” dara a avut ghinion cu Corona. Ghinion cum ar zice K W Iohannis.

  12. Se pare ca …de fapt nu se pare ci tocmai este : fascinanta America , SUA este pentru multi romanii mai interesanta si mai fascinanta decit tara in care vietuiesc: Fascinanta Romanie . Si asta nu pentru orisicine , ci chiar iata pentru profesori .
    Nu ar fi mai bine si mai generos din partea Dvs sa va preocupe politicile publice din Romania ? Sint pe Contributors citeva articole despre alegerile americane….suficiente si mai nimic despre politicile si administratia din Romania. Sint proverbe romanesti care exprima foarte bine modul de abordare al …problemei .

    • Stimate domn, foarte multi romani nu „vietuiesc” de multa vreme in romania, ci in satul global. In acest sat ceea ce se intampla in america tinde sa se filtreze ulterior si in europa. Romania e o frunzulita in bataia vantului, asa am fost 99% din istorie.

  13. 1. Acest articol se întemeiază aproape in exclusivitate pe materiale furnizate de mainstream media americană. Aceste materiale sunt de cele mai multe ori articole de opinie, articole de campanie electorală, sondaje comandate și publicate in aceeași presă.

    2. Mainstream media americană a avut și ea un record la aceste alegeri: peste 90% din publicații și platforme social media s-au poziționat anti-Trump. Poziționarea s-a concretizat intr-o propagandă fără precedent, practic televiziunile și ziarele transformându-se in organe de Partid, iar jurnaliștii in activiști, propagandiști și agitatori. Fenomenul partizanatului extrem in presă precede cu mult alegerile, dar in preajma lor s-a ajuns la paroxism.

    Așa că nu e de mirare că:

    3. Aceeași mainstream media a declarat in mod prematur și concertat câștigătorul alegerilor in locul instituțiilor abilitate.
    4. Aceeași mainstream media și-a asumat imediat după scoaterea președintelui din bască, pardon, din pălărie, funcția de Cenzor de Partid și Stat, cenzurînd efectiv aparițiile și declarațiile echipei președintelui Trump.

    Prin urmare, argumentele pentru frauda de proporții vin chiar din reacția totalitară a presei metamorfozate in Organ de Propagandă și Cenzură. De asemenea, ideea colportată pe toate canalele -și care uluitor a prins și la oameni cu o brumă de cultură democratică- că procesele și contestațiile legate de alegeri ar fi un abuz, o tentativă de destabilizare a democrației din partea lui Trump e și ea un argument pentru frauda organizată. O asemenea obstinație in a macula o procedură LEGALĂ și cât se poate DEMOCRATICĂ (căci dacă nu ar exista posibilitatea ei, a contestării procedurilor/validității unor voturi, nici că am mai putea vorbi de democrație), precum și orice sceptic care se pronunță public asupra neregulilor numeroase, este caracteristică hoților care vor să-și ascundă prada. In acest caz prada este voința politică confiscată a cetățenilor americani. Vreme de 4 ani au obturat-o prezentînd o realitate a lor și etichetînd realitatea celorlalți ca fiind fakenews, dar astăzi au participat la jaf și reclamă isteric orice denunțător al ilegalităților ca teoretician al conspirației (o altă născocire penibilă venită de la unii care au repetat și dezvoltat patologic in public conspirația trump-putin tinp de vreo 4 ani).

    Tocmai de aceea asemenea materiale de propagandă nu pot fi luate in seamă. Și nu e nicio tragicomedie. E distopie in toată regula. Impresiile unor intelectuali băștinași că prin asemenea intervenții (ce nu fac altceva decât să ne repete rezumatul presei mainstream) apără „adevărul” și „democrația” (sau omenirea sau mai știu eu ce motivație nobilă își inventează) sunt de un ridicol școlăresc. In fapt e doar o legătură emoțională in care s-au lăsat prinși incă din 2016, o ură bizară la adresa unui personaj îndepărtat, o marotă care nu se lasă dusă nici chiar atunci când obiectul ei a dispărut din peisaj și care-i face să tremure de indignare când altcineva are de spus ceva pozitiv despre.

    • Intr-un comentariu de la articolul domnului Lazescu spuneai ca nu-i urmaresti declaratiile lui Trump, pentru ca pt tine conteaza faptele, nu vorbele. Adanc spus. Dar daca vorbele nu trebuie sa conteze, ca sunt doar vorbe, nu e clar de ce esti asa de suparat pe ce spune presa mainstream. Cum e? Sigur nu conteaza ce zice Trump? Cand mai baga cate o teorie a conspiratiei cu mosul de la protest care avea la el aparat contra echipamentelor de comunicatie ale politiei, presa nu are voie sa-i spuna „you are the president of the US, not somebody’s crazy uncle”? Cum ar fi impartial, sa spuna ca poate presedintele are dreptate cand zice ca Joe Biden a dat ordin sa fie omorati cei din SEAL team 6 pentru a ascude the fake death of Bin Laden? Asta inseamna sa fii impartial, sa iei in serios toate tampeniile spuse de presedintele Qanon? Cand ala se da mare geniu ca a trecut un test de diagnosticare a dementei care contine intrebari de genul „unde e elefantul”, ce ar trebui sa faca presa?

      • Vă simțiți bine când deraiați sufletește și mă luați la corazon cu Trump? Dom’ne, ca să fie clar: nu mă interesează nici ce flecărește Trump, nici ce aberează presa mainstream, nu l-am votat pe Trump că nu-s cetățean american, nu am urmărit -ca altădată- alegerile americane (nu am citit decât titluri și câteva secvențe din clipuri electorale, câteva minute zic eu suficiente pentru a fi elucidat asupra caracyterului candidaților și substanței programelor guvernamentale), și nu mă privește deloc gargara niciunei tabere (cred că rumânii care petrec mai mult de 15 minute pe zi cu politichia americană sunt de-a dreptul țicniți și probabil șomeri). Faptele sunt următoarele:
        1) angajat al administrației prezidențiale iese in public după alegeri cu ceva comunicat (și repet: nu conținutul e important) iar presa, la unison, îi taie microfonul. Simplu. Scurt pe doi: cenzură. Nu încape nicio îndoială. Cine susține altceva sau încearcă să le ia apărarea hoților și abuzatorilor din Presa de Partid și Stat are o problemă cel puțin de discernământ politic. Aici nu contează in ce tabără ești atâta timp cât dai 2 bani pe democrație. Așa că aici trebe să chibzuiți cum e cu dubla măsură.

        2) toată presa mainstream (nu numai cea americană) a duduit vreo 3 ani de zile despre amantlâcul trump-putin, FĂRĂ NICIO DOVADĂ. fbi a anchetat chestiunea și nimic. un magistrat trumpofob de vârf a trebuit să înghită gălușca rușinii și să admită in Congres că tot scandalul a fost apă de ploaie colorată, adică teoria conspirației la superlativ. astea nu-s vorbe, ci fapte, căci o anchetă federală este o acțiune a statului. Circul mediatic a determinat o instituție aparent solidă să desfășoare operațiuni la limita poliției politice, să-și ancheteze propriul președinte in baza unor suspiciuni și scorneli întreținute de o presă paroxistică. Vreme de câțiva ani acești nemernici conspiraționiști au murdărit cu voluptate președinția americană, afectînd grav imaginea SUA in lume (care lume iute a crezut elucubrațiile lor, dar ăsta-i alt subiect). Îmi pare rău, dar nu mai pot fi indulgent cu asemenea pramatii. Și repet: nu are nicio legătură cu Trump, un personaj strident care nu mi-a plăcut niciodată (dar care a reușit să facă câteva lucruri bune in state). Așa că nu-mi pasă deloc de lăturile ce-i sunt aruncate in cap pe forumurile rumânești. continuați, vă rog.

        • „se in public după alegeri cu ceva comunicat (și repet: nu conținutul e important) ”
          pai cum sa nu fie important? chiar asa? :D aia spun ca alegerile americane au fost furate cu un soft facut in Venezuela la comanda lui Hugo Chavez, iar toata presa trebuie sa trateze chestii de genul asta cu respect si sa le difuzeze mai departe propriului public? nu le ia nimeni alora dreptul constitutional de a spune liber ce tampenii vor. exista ziare si televiziuni care din subiecte ca asta traiesc. fiecare publicatie sau post de televiziune are libertatea de a-si alege politica editoriala. adica de a cenzura fix pe cine vor. nu e nici treaba mea, nici a ta, sa le spunem celor de la Digi TV sau Antena 3 ce emisiuni sa faca si cui sa ii taie microfonul (nu ca m-ar interesa prea tare, dar ca idee). e decizia lor si doar a lor. pana la urma pe aia cu aberatiile despre Venezuela a cenzurat-o dictatorial si Trump :D (desi avea si aia „multe dovezi”)

          https://www.youtube.com/watch?v=MccxW47WFQ0

          iar the Russian Hoax „FARA NICIO DOVADA” a rezultat in cateva condamnari penale. variante colorate ale acestei povesti gen „golden showers”, la fel ca „pizzagate”, sunt produse media pe care o parte din public se pare ca le consuma. ce sa faci, sa le interzici? pentru cine e interesat, important e ce spun personajele in cauza cu cuvintele lor. iar asta poate oricine sa vada pe social media. cine urmareste „doar cateva titluri” vorbeste in totala necunostinta de cauza, dar e si asta foarte ok.

        • Deci, sa rezumam. O procedura LEGALA si DEMOCRATICA de verificare a posibilelor fraudari de catre Trump si Putin este o elucubratie nemernica paroxistica care murdareste imaginea presedintiei SUA, iar cei care sustin verificarile sunt nemernici conspirationisti. Sar o procedura LEGALA si DEMOCRATICA de verificare a posibilelor fraudari de catre Biden et comp. este justa si necesara, iar de data asta nemernici conspirationisti sunt taman cei care se opun verificarilor.

          Ce sa zic, nu e nici un dram de partizanat aici.

          • Deci FBI s-a decis să ancheteze fraudarea alegerilor de către echipa lui Biden? că așa reiese din aberația pe care o comiteți cu nonțalanță…

        • @eunuke, la excelentul comentariu al lui r2 adaug câteva aspecte ceva mai tehnice.
          1) în privința cauzei de cenzură nu aveți dreptate. Cenzura se manifestă în sens invers, atunci când politicul este cel care impune companiilor private de presă, chiar și numai parțial, subiectele și/sau modul de abordare. În cazul nostru, singura instanță care impune conduita jurnalistică este audiența, adică acea cota de piață pe care reușește fiecare companie de presă sa și-o asigure. Timpii de emisie costă, iar dacă consumatorii de informație schimbă canalul la reluarea nefondată a acelorași acuze, chiar și de către un personaj de la Casa Albă, atunci tăierea microfonului nu e doar legitimă, ci chiar necesară. Dacă decizia ar fi fost una nedorită sau nefericită, tocmai auditoriul i-o va spune. E deci o sabie cu două tăișuri. Controlul perfect!
          Chiar și oficialului respectiv îi rămâne instrumentul acreditarii jurnalistice, dar ca și în cazul tăierii microfonului, măsura poate avea efecte contrare celor scontate.
          2) nici în cazul acesta nu aveți dreptate. Ancheta privind „Russian collusion” nu s-a încheiat altfel decât prin sistarea cercetărilor, la decizia Senatului unde republicanii sunt majoritari. Chiar afirmația lui William Barr, el însuși făcând parte din echipa lui Donald Trump, a fost că astfel nu este exonerat președintele. Afirmația dumneavoastră că presa ar fi mințit timp de trei ani nu corespunde realității. Pur și simplu oficial nu se dorește aflarea adevărului. Dar și Biroul Oval știe să vândă o posibilă mușamalizare astfel încât cei ce vor să creadă că presa a mințit timp de trei ani să fie convinși de acest lucru. Șmecheria se numește confirmation bias.
          Ca urmare, revenind la primul dumneavoastră comentariu, nu prea mai rămâne nimic din argumentația dumneavoastră privind irelevanța presei Main stream in analiza domnului Liviu Andreescu. Pe de altă parte, autorul nu a folosit idei comentate sau opinii personale din respectiva presă, ci informații publice confirmate. Dacă presa Main stream scrie că alegerile prezidențiale din SUA au avut loc pe 3 noiembrie 2020 înseamnă că informația e falsă? Dacă susțineți că da, atunci asta spune mai mult despre disponibilitatea dumneavoastră de a afla adevărul.

  14. Când spuneți „sondajele invocate mai indicau ceva: că aprox. 73% dintre votanții lui Biden folosiseră sau plănuiau să folosească poșta sau votul timpuriu, prin comparație cu doar 45% dintre votanții lui Trump.” vă referiți la aceleași sondaje care îl arătau pe Biden cu 10% avans și preziceau că democrații vor câștiga cu ușurință atât Camera reprezentanților cât și Senatul (blue sweep)?

  15. Slaba cultura politica pentru multi romani! Vad multe comentarii demne de scoala Stefan Gheorghiu… Sa fie atat de influentabili oare de media mainstream? Sa isi fi pierdut orice spirit critic?…
    Vad foarte multi progre-chavezisti dar care nici nu s-ar gandi sa emigreze in paradisurile socialiste sudamericane… tot in ticaloasele State Unite s-ar duce…unde, culmea, probabil ar vota democrati :)
    Nu a fost niciodata nimic altceva decat Trump vs. establishment. Deloc politician, cu mult cas la gura si politic corect zero, un accident al istoriei (as zice eu mai degraba un ultim avertisment…) Trump a fost fantastic pentru america iar inversunarea generalizata impotriva unui novice in politica, ergo nepatat de 47 de ani de diverse compromisuri, ar trebui sa dea de gandit multora. E de inteles ca vestul sa fie vulnerabil la speechuri inspirate de marx si argumente in favoarea etatismului, dar este absolut neasteptat ca aceste lucruri sa fie dragi si unei mari categorii de romani, popor deosebit de incercat de ciuma comunista.
    Trump este adolescentul bullied de catre intreaga clasa, cu acceptul si contributia profesorilor, administratiei si parintilor. Trump este un roadbump pe drumul neabatut al arhitectilor unei noi ordini globale (la fel de rupti de realitate ca arhitectii omului nou sovietic, alta fantasma progre).
    Constat ca uitam istoria, de la o generatie la alta, ceea ce e trist, ca romani.

  16. Nu stiu daca o sa ma publicati dar mi-a fost destul sa citesc CV-ul din dreapta (faioasa Spiru Haret si studii pe la universitatile marxiste din SUA unde se preda „negrism”, „genderism” „imigratie” si balarii fara valoare adaugata intr0o lume in care nu s-ar pompa bani publici in astfel de chestiuni ideologice) ca s aimi dau seama ca nu s-ar fi putit gasi vreun cuvant bun despre trump sau despre articole care il mai apara. Nu ca omul e grozav dar cand ni se expune batut pe muchie cat de groaznic e el si cat de groizavi sunt toti ceilalti (inclusiv republicani car enu il sustin pe trumpeta) incepi sa te simti intoxicat cu propaganda de iti da pe ochi. Si efectul este invers.

  17. Dle Andreescu, dupa ce am citit articolul dvs, m-am hotarat sa votez cu Trump in cazul in care va fi unul dintre candidatii din alegerile generale din 5 noiembrie 2024.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Liviu Andreescu
Liviu Andreescuhttps://www.researchgate.net/profile/Liviu_Andreescu.
Liviu Andreescu este profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, unde predă (mai ales) politici publice. Până în 2014, a predat, timp de 13 ani, Studii Americane la Universitatea Spiru Haret. În 2005-2006 a petrecut, ca bursier Fulbright, un an academic într-o universitate conservatoare din Texas, unde a studiat libertatea academică în învățământul superior cu afiliere religioasă.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro