Stimate domnule Liiceanu, va multumesc pentru raspunsul pe care l-ati dat “apelului catre intelectuali”.
Vreau sa cred ca vom vedea si alt chip al acestei tari, nu doar slutenia si murdaria pe care o presa tot mai lenesa si doritoare de profit imediat le promoveaza la pachet cu atacurile comandate de cei pe care ii numiti “licheaua paradoxală, o stranie prelungire a lichelei totalitare în dublul ei post-comunist cu mască democrată”.
Aceasta structura bine organizata care a fost la butoane inainte de 1989 si a profitat din plin dupa, aproape ca a reusit sa impuna aceleasi reguli folosite in timpul comunismului. Spun aproape pentru ca inca li se mai opun mici grupuri care intuiesc acest pericol: acapararea intregii puteri prin ingenunchierea justitiei si a vocilor critice( nu ma mira, insa ma intristeaza profund sa aflu ca aproape jumatate dintre romani considera comunismul ca fiind un lucru bun).
Pentru ca exact despre asta este vorba. De profitori care beneficiaza de tunurile date in anii `90 si care cu ajutorul banilor furati si al unor slugi fara de dileme au reusit sa construiasca un imens aparat de propaganda. Acest aparat trebuie sa slujeasca acum neconditionat pentru ca, datorita unei justitii care a cistigat independenta fata de politic, pentru ele, pentru lichele, a venit vremea sa plateasca. Iar teama de puscarie s-a transformat in ferocitate.
Vor sa puna mina pe institutiile care aplica legea si ii trimit dupa gratii, pentru ca numai asa vor ramine in libertate. Nu se vor da in laturi de la nimic. Vor calca in picioare oameni, institutii.
Si acum ajung la un punct sensibil. Mai précis la cei descumpaniti, derutati, descurajati care isi spun ca lupta cu aceasta hidra este inegala, ca nu pot iesi invingatori.
Pentru ei, domnule Liiceanu, e nevoie de cuvinte si de confirmari. Citind comentariile textului dumneavoastra am vazut ce mult inseamna cuvintele. Cele care au darul de a alina, dar si intari.
“Avem nevoie sa citim ceea ce aveti sa ne invatati, ca sa nu ne pierdem busola, ca sa ne putem duce si maine, si poimaine la serviciu, sa muncim, sa ne crestem copiii, sa-i invatam sa fie oameni.”
“Domnule Liiceanu, va multumesc pentru aceasta interventie.
Dupa cum se poate observa, zi de zi lichelele “autopotentate istoric” sint demascate, judecate, condamnate si incarcerate.”
“Domnule Liiceanu,
Va multumesc. “Pasul inapoi” nu-l va face niciodata o lichea, astfel s-ar dezminti ca lichea. Dar NOI putem face un pas inainte, UNINDU-NE cu mic cu mare impotriva lichelelor”.
Cuvintele sint cele care le confirma faptul ca inteleg exact ce se intimpla in Romania lui 2014. Le asteapta din partea dumneavoastra. A domnului Plesu, Patapievici sau Cartarescu. A domnului Djuvara sau a doamnei Blandiana. A celor care deja au aratat ca in aceasta lume strimba se poate calca drept, fara compromisuri. Sint cei care vor sa stie despre Monica Lovinescu si despre ce inseamna sa lupti pina la capat pentru adevar.
Sint cei care se uita si nu inteleg cum de e posibil ca un scriitor ca Mircea Cartarescu sa fie tirit prin norori, calcat in picioare de trustul de presa al unui fost securist( intr-un interviu pe care l-a acordat anul trecut in Revista 22 a declarat ca se considera un expatriat, intrucat a fost eliminat „cu brutalitate securistica” din viata publica fara sa fie aparat de cineva). Am dat doar un exemplu. I-au urmat judecatorii Alina Ghica si Cristi Danilet, scriitorul Horia Roman Patapievici, fostul presedinte al ICR. Judecatori, care va sa zica cei care aplica legea, scriitori si oameni de cultura, cei care pun temei in dialog si se bazeaza pe argumente atunci cind vorbesc, sint executati de un aparat bine pus la punct, cu tinte precise.
Nu mai departe, zilele trecute, ziarista Andreea Pora a fost terfelita intr-un mod inimaginabil de acest post de televiziune, Antena 3. A marturisit ulterior ca “am inceput sa obosesc si sa ma satur! Cred ca 6 ani de balacareala, noroi si linsaj imi ajung”. Cel care are datoria de a informa este, iata, tinta unor atacuri abjecte menite sa-l faca sa renunte. Iata, domnule Liiceanu, cum tot cuvintele pot si jigni, lovi, si nu in ultimul rind pot trezi lehamite si scirba.
Pentru ca asta urmaresc aceste lichele, oboseala, scirba si in final, renuntarea. Pentru ca ele sa-si vada nestingherit de planul lor: Ingenunchierea acestei Romanii tot mai farimitate.
Pentru cei care se intreaba daca acesti indivizi mai pot fi opriti, daca mai exista dialog si decenta, e nevoie sa vorbiti in spatiul public. Acesti oameni asteapta raspunsuri, au nevoie sa afle ca in Romania exista inca putere pentru o astfel de lupta.
Cu drag,
Dragos Ghitulete
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
E adevarat, noi avem nevoie de ei, de intelectuali cu coloana vertebrala intreaga. Dar oare nu au si ei nevoie de noi? Unde am fost noi atunci cand ei au fost terfeliti in unele entitati de presa? Cand tunurile securiste i-au luat in vizor si au inceput sa traga cu mizerii, noi eram siguri ca ei vor rezistam, doar sunt intelectuali, nu? Uite ca nu, sunt si ei oameni, care la un moment dat se satura de lupta, atunci cand lupta e mizerabila. Noi de ce nu-i aparam, de ce nu intentam zeci, sute, mii de procese civile trusturilor de presa (si/sau direct unor persoane) care ne deranjeaza si ne insulta inteligenta?
Unde am fost? Probabil ca tot unde eram in vara 2012: care pe terasa, care pe forum, etc.
Problema nu se pune asa. Nu este o actiune de genul: dupa fapta si rasplata.
Un intelectual care are o asemenea atitudine inseamna ca nu a auzit de Martin Niemöller ceea ce il descalifica :)
Si, sunteti multumit de efectele verii lui 2012?
O epoca istorica, o tara este cu atat mai benefica , puternica si distincta , cu cat elitele intelectuale sunt mai aproape de oameni.Mi se pare ca nu gresesc spunand acest lucru.
In general, ma informez despre viata politica, economica si culturala din Romania si dianafara, din diverse surse mass media. Dar in ceea ce priveste opinia mea despre situatia politica din tara, de „atunci si acum” ( de la „revolutie” si pana in prezent :) ) pot spune ca am fost mai mereu „cu cei putini” ( impotriva FSN-ului, impotriva lui iliescu, impotriva PDSR-ului si mai nou a USL-ului ). Nu pentru ca am vesnica tendinta de a lupta impotriva valului, nu, in niciun caz, ci pentru ca…da…stiti si dumneavoastra de ce…Nu doresc sa dezvolt acum subiectul.
Am un mare respect pentru personaliati ca domnii Liiceanu, Plesu, Patapievici, Cartarascu, Djuvara… si lista poate continua. Avem elite in toate domeniile si am admirat intotdeauna oamenii cinstiti, talentati, competenti si cu un caracter nedeformat de bani si/sau putere.
Am facut acest preambul pentru a se intelege ca sunt unul dintre cetatenii acestei tari care mai are un dram de speranta intr-o anumita parte a mass mediei si in acele „voci” care ar trebui auzite de cat mai multi oameni ( domnii mentionati si altii ca dansii ).
Din pacate societatea civica nu a reactionat decat timid la abuzurile politicienilor. Au fost cateva proteste, manifestatii…au iesit acei tineri care s-au retres usor-usor, pentru ca se vedea ca nu au sustinere, nici in privinta Rosiei Montana, nici cu Pungesti-ul, nici cu martea neagra…
Am incercat si eu, prin e-mailuri sau fb, sa transmit parerile mele si ale ziaristilor/scriitorilor cu care sunt de acord. Nu am avut succes decat in mica masura. Am constatat ca cei care nu au citit Constitutia, nu se uita decat la Antene si nu se informeaza si din alta parte sunt foarte multi. Acestia nu realizeaza importanta DNA, ANI, CSM, CCR si ce inseamna aplicarea LEGII in mod egal tuturor cetatenilor. Nu au inteles de ce a fost nevoie sa se taie salariile la bugetari, nu realizeaza ca miscarile parlamentarilor si actualilor guvernanti sunt pentru a-si apara privilegiile si a scapa de justitie.
Da, e nevoie de curaj sa scrii impotriva puterii… Si totusi, daca si-ar uni fortele acei „cativa” care au mai multa intelepciune, bun simt si sunt recunoscuti in societatea romaneasca ca personalitati marcante si ar trimite o scrisoare deschisa Guvernului si Parlamentului…Daca aceasta scrisoare ar citi-o cat mai multi romani…Daca…
Nu stiu cum ar fi mai bine, dar imi dau seama ca eu sunt doar o picatura intr-un ocean si nu pot sa schimb parerea multor oameni. Trebuie sa o faca intelectuali ca cei pe care i-am pomenit, dar nu in articole „izolate”, care sunt citite de putini.
Ii rog pe toti sa ajute Romania iesind in spatiul public, mai des si pe diverse canale media, in special cele mai cautate. Citeam de curand ca in Ardeal oamenii urmaresc TransilvaniaLife si Look Tv si mi se par ok. Nu cunosc mecanismele „invitarii pe post”, banuiesc doar ca un post tv partizan nu accepta si nu invita personalitati care nu sunt „agreate” sau nu le lasa sa vorbeasca orice doresc. Dar sper ca TVR1 sa nu fi devenit deja „partizan cu…” ( eu aveam candva o parere buna despre Stelian Tanase; in prezent nu prea sunt edificata in privinta domniei sale).
Desigur, e bine sa scrii concis si la obiect. Deja tind sa plictisesc cu „vorbaria”. Sper ca m-am facut inteleasa si ca cei ca dumneavoastra sa poata mobiliza oameni influenti, formatori de opinie, pe aceia care simt ca ce se intampla acum e periculos si trist pentru societatea romaneasca.
Cu stima,
Olga Stan
Da, e ok Look TV, dar trebuie sa fim atenti (http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-11501204-trustul-transilvania-media-group-lanseaza-oficial-cluj-14-februarie.htm). Deocamdata e in regula, un post echilibrat si bun, dar sa tinem garda sus totusi.
Domnule Ghitulete,
Apelati la MARII intelectuali romani in viata, autentici, creatori, situati in paradigma stiintifica si culturala UNIVERSALA. Apelati la cei cu o opera care a zdruncinat lumea. Nu la pitici zgomotosi care scriu eseuri usurele in publicatii romanesti.
Iata doar cativa:
Acad. Solomon Marcus si acad. Gh. Paun – mari matematicieni romani
Prof. Daniel Tataru – http://math.berkeley.edu/~tataru/bio.html
Prof. Dan Virgil Voiculescu – http://en.wikipedia.org/wiki/Dan-Virgil_Voiculescu
In fata astora, orice ROMAN IN VIATA E MIC DE TOT. Stiu ce scriu!
Nu stii!
Din pacate, nu este suficient sa ai idei, fie ele si stralucite, mai trebuie sa fii capabil sa le exprimi, si inca intr-un mod care sa-i convinga pe ceilalti.
Exista diferente esentiale intre discursul public si demonstratiile matematice, asa cum exista diferente esentiale intre inteligenta si personalitate, sau intre arta si stiinta.
Considerati – pe drept cuvant, poate – ca persoanele enumerate sunt marii intelectuali romani.
Imi voi permite sa mentionez un alt intelectual de talie universala: Steven Hawking. Chiar credeti ca ar fi alegerea ideala pentru a vorbi in spatiul public?
Cum in ranita fiecarui soldat este un baston de maresal, FIECARE INTELECTUAL de buna credinta are datoria sa demaste si combata lichelele care au invadat economia si cultura tarii. Internetul este o arma redutabila si fiecare articol de propaganda comunista trebuie insotit de critica necesara daca este trimes mai departe. Fara aceasta critica, multi ajuta innocent aceasta propaganda.
Tot despre puterea cuvintelor…
„Ura nu are nevoie de fapte pentru a se intrupa. Cuvintele ii sunt suficiente. S-a intamplat in timpul revolutiei culturale a lui Mao, atunci cand vorbele revarsate zilnic din difuzoare i-au intors pe copii impotriva propriilor parinti. S-a intamplat in timpul genocidului din Rwanda, atunci cand cuvintele transmise zilnic la radio i-au transformat pe vecini in dusmani de moarte. S-a intamplat in razboaiele civile din fosta Iugoslavie, atunci cand propaganda nationalista a adus razboiul in gradinile oamenilor. De fiecare data cuvintele au fost cele care au declansat, si apoi au alimentat, tornada violentei.”
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16445269-atentie-spirala-violentei.htm#.Ut1OpZoiUj4.facebook
Dar domnul Liiceanu a dat un răspuns. A publicat acum 8 ani, într-un ziar, un nou apel către lichele. Unde ești nene Iancule? Numai tu nu mai răspunzi.
Eu ma ingrozesc la gindul ca se poate da inapoi in fata acestor lichele.Ca simplu cetatean ma simt prost cind vad ca acesti intelectuali sint terfeliti,si fara aparare,sint convins ca cei in cauza trebuie sa se simta tare nefericiti.Nu stiu ce ar trebui facut.
„Om la om ” ar fi raspunsul meu. Adica fiecare, acolo unde este sa nu ingaduie nimic si chiar sa sanctioneze ceea ce considera nedrept, minciuna, furt si nu in ultimul rand inactiunea celor care inteleg ce se intampla si nu fac nimic pentru a indrepta lucrurile, pe motiv ca oricum nu se va schimba nimic.
Doamna Pora,
Sunteti o absolventa emerita a unei facultati de 6 ani, cu profilul cel mai greu.” Facultatea de rezistat impotriva absolventilor de la Stefan Gheorghiu”. Cred ca sunteti la un pas de a fi doctor in domeniu. Este momentul nu sa abdicati, ci sa-i invatati pe ceilalti cum ati reusit!
Tot respectul si toata stima pentru dumneavoastra si cei asemenea dvs. !
Horia