duminică, mai 16, 2021

Despre protestele antivaccin, anxietatea tehnologică și tehnofobie. De ce ne este teamă de cipare (II)

Prima parte a eseului de față, publicată într-un episod distinct, a iscat discuții aprinse, nu suntem speriați de tehnologie, spuneau mulți dintre cititori, nu trăim tehnofobia și nici anxietatea tehnologică. Aparent, înțelegem lumea în care trăim. Să fie oare așa sau suntem doar tehno-ignoranți?

Vorbim în aceste zile foarte mult despre „unicornul” (!) românesc UiPath, care a fost listat la Bursa din New York miercurea trecută[1]. Câți dintre noi am fi auzit măcar despre această companie dacă nu era una românească și, chiar și așa, câți dintre noi înțelegem ce face ea mai exact și ce înseamnă „automatizarea proceselor robotizate” (robotic process automation – RPA), obiectul de activitate de pe urmă căruia compania a ajuns să valoreze, în doar șase ani de la înființare, aproape 40 de miliarde de dolari americani[2]?

Câți dintre noi știm că, în ultimele săptămâni, industria mondială a creatorilor de conținut este zguduită de un scandal imens, youtuber-ul David Dobrik, numărul 9 în clasamentul „Forbes – Cele mai bine plătite staruri YouTube în 2020”[3], cu 15,5 milioane de dolari câștigate doar anul trecut, se află sub un tir de acuzații din partea unor foști colaboratori și a altor persoane care au apărut în vlogurile sale și care-l învinuiesc atât de abuzuri psihice[4], cât și de instigare la abuzuri fizice[5], totul în numele vizualizărilor și a like-urilor. Având 18,5 milioane de abonați pe canalul David Dobrik[6] și alți 8,63 milioane de abonați pe canalul secundar, David Dobrik Too[7], acuzația este o lovitură pentru industrie după ce mai multe branduri renumite au anunțat că încheie colaborarea cu starul YouTube[8]. Ca să înțelegem implicațiile economice ale acestor acuzații care aduc în discuție moralitatea vlogurilor și a întregii industrii a creării de conținut pe internet, o analiză publicată de ediția online a „The New York Times” arată, de exemplu, că un influencer din Statele Unite, cu 100.000 de urmăritori pe Twitter, câștigă pentru promovarea unui produs sau serviciu printr-un singur tweet, în medie, 2.000 de dolari, iar unul care are 1 milion de urmăritori câștigă, în medie, 20.000 de dolari pe un singur tweet în care face reclamă unui produs sau serviciu[9]. Fostul președinte american Barack Obama are peste 130 de milioane de urmăritori pe Twitter, fiind contul cel mai popular din rețea, și este urmat de cântărețul Justin Bieber (cu peste 114 milioane de urmăritori) și de Katy Pery (cu aproape 110 milioane de urmăritori)[10].

În tot acest timp, Instagram lucrează, potrivit unei informări interne care a ajuns în presă, pentru lansarea unei versiuni a platformei destinată copiilor sub 13 ani[11]. Facebook și Ray-Ban au anunțat, la rândul lor, că urmează să lanseze, până la finalul acestui an, primii ochelari smart[12], care, printre altele, ar putea folosi tehnologia de recunoaștere facială a persoanelor cu care te întâlnești[13]. De altfel, celebra companie Clearview AI a solicitat, încă de anul trecut, un patent pentru aplicația sa de recunoaștere facială folosită deja de peste 2.200 de clienți, de la FBI, Interpol, US Department of Justice și US Immigration and Customs Enforcement la companii de retail precum Walmart, Best Buy și Macy’s și chiar de către NBA[14]. Aplicația, se explică în cererea de patentare, poate fi folosită și pentru recunoașterea facială a persoanelor fără casă și a celor dependente de droguri, de exemplu, în momentul în care acestea intră într-un magazin, apelează la o companie de real estate pentru a cumpăra o proprietate sau când accesează o aplicație de dating[15]. Tot Facebook lucrează la un instrument care va sumariza articolele de presă ce apar pe platformă pentru ca utilizatorii să nu fie nevoiți să le citească în întregime, dar și la un senzor neuronal care să permită citirea gândurilor utilizatorilor pentru a le putea transforma în acțiuni online[16].

Sau, dacă este să vorbim despre prezentul care se întâmplă deja, câți dintre noi știm că 37,2% din traficul pe internet din 2019 (ultimele date disponibile) nu a fost realizat de oameni, ci de boți[17] (software-ul executabil care funcționează ca niște surogate pentru oameni și care imită comportamentul acestora pe internet[18], deseori pretinzând că sunt oameni adevărați)? Sau știm că Facebook a anunțat că a șters 16,33 de miliarde de conturi false de pe platformă în ultimii trei ani (octombrie 2017 – decembrie 2020)[19]? Aceasta înseamnă de aproape șase ori mai multe conturi decât utilizatorii activi ai platformei (2,8 miliarde, în decembrie 2020[20]) și dublul populației mondiale actuale.

Tehnofobi, tehno-anxioși sau, mai degrabă, tehno-ignoranți?

Iată o parte a lumii în care trăim și care multora dintre noi ne este complet necunoscută. N-o înțelegem sau, pur și simplu, nu ne interesează, deși petrecem mult timp online (un român activează pe internet zilnic, în medie, 7 ore și 26 de minute[21]) și utilizăm tehnologii tot mai sofisticate. Confundăm deprinderea de a folosi o tehnologie cu înțelegerea ei profundă și considerăm că a ști să utilizăm cea mai nouă aplicație sau ultimul gadget revoluționar înseamnă că ne pricepem la tehnologie.

Dar, în realitate, câți dintre noi am înțeles caracterul persuasiv al tehnologiei și am înțeles că aceasta este astfel creată încât să schimbe atitudinile și comportamentele utilizatorilor și să-i facă să petreacă cât mai mult timp conectați la tehnologie, inclusiv la lumea virtuală a internetului? Câți realizăm că parte dintre prietenii de Facebook sunt conturi false operate de boți sau de troli aflați în slujba unor grupuri de interese care vor să ne manipuleze? Sau că împărțim banda de internet tot mai mult cu boți creați să imite comportamentul oamenilor? Câți realizăm că videourile pe care le urmărim pe ecranele telefoanelor uneori amuzați, alteori dezgustați sunt sursă de venituri substantanțiale pentru cei care le creează sau că produsele ori serviciile pe care le recomandă cu convingere experți cu funcții sofisticate mereu în engleză sunt acte de promovare ilicită, dar extrem de lucrative pentru promotori?

Tehnologia persuasivă își face foarte bine treaba, iar psihicul uman este terenul ei de joacă. Și, atunci, este o reacție psihologică firească să te temi de ce nu înțelegi, să respingi și să cauți explicații care să-ți aducă liniștea. Nu este nimic altceva decât căutarea acelei consonanțe cognitive după care mintea umană râvnește atunci când se confruntă cu conflicte mentale, așa cum ne explică psihologul Leon Fistinger (1957) în celebra lui teorie a disonanței cognitive[22]. Mintea umană nu este un aparat epistemic, nu este un „căutător de adevăr”, așa cum foarte plastic spuneau James Pamment et alii (2018)[23]. Ea caută realități viabile care să ne asigure confort psihic și liniște. Tocmai aici este și punctul de vulnerabilitate în care își găsesc loc acele narațiuni manipulative și teorii conspirative și care ajung să devină astfel refugiul psihic pentru mulți dintre cei pentru care tehnologia este ceva de neînțeles. Că sunt într-o mai mică sau mai mare măsură tehnofobi sau tehno-anxioși, nici nu contează, cel mai adesea în mod inconștient, narațiunile acestea le devin refugiu și le oferă o perspectivă viabilă a realității conformă cu nevoile lor cognitive. O pățim fiecare dintre noi cu propriile noastre realități, fie că suntem conștienți de aceasta sau nu.

Sunt doar Ei victime ale tehnofobiei și anxietății tehnologice?

Și revin, astfel, la întrebarea lansată de prima parte a eseului din episodul trecut în care îi puneam față în față pe adepții celor două curente de opinie majore create în societate de vaccinarea anti-COVID-19, Ei, cei care se opun, vs Noi, cei care susținem. Sunt doar Ei victime ale tehnofobiei și anxietății tehnologice în timp ce Noi suntem cu adevărat străini de acestea? Trăim cu adevărat Noi o înțelegere profundă a ceea ce reprezintă tehnologia, a modului în care funcționează ea și a implicațiilor pe care le comportă pentru fiecare dintre noi în parte și pentru viitorul nostru, ca specie? Suntem Noi cu adevărat tehnofili, iar, dacă suntem, cât din iubirea față de tehnologie înseamnă înțelegerea ei și cât este, de fapt, ignoranță față de ce reprezintă ea cu adevărat?

Sunt întrebări la care fiecare dintre noi avem propriul răspuns și, odată cu el, obligația morală să-l privim sincer în față. Abia atunci, în acest exercițiu de căutare, vom vedea și dincolo de noi, iar „teama de cipare” va fi mai puțin un defect demn de dispreț, și, poate, mai mult, una dintre rănile tăiate în fizionomia societății noastre, așa cum sunt și temerile, conștientizate sau nu, ale fiecăruia dintre noi.

Notă finală: Citiți eseul de față ca pe o dublă invitație, una la stringent necesara educație media și digitală, în sistem instituționalizat, dar și ca activitate autodidactă, și o invitație la toleranță față de cei care nu ne seamănă și care nu gândesc ca noi.

În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulumsprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.

NOTE___________


[1] Iafrate, Toni, 2021, „UiPath Announces Pricing of Initial Public Offering”, în UiPath.com: https://www.uipath.com/newsroom/uipath-announces-ipo-pricing, accesat 26 aprilie 2021

[2] Zamfir, Claudiu, 2021, „Istoria UiPath – lrima companie născută în România listată pe Bursa de la New York”, în StarUpCafe.ro: https://www.startupcafe.ro/idei-antreprenori/istoria-uipath-prima-companie-romania-listat-bursa-new-york.htm, accesat 26 aprilie 2021

[3] Berg, Madeline, Brown, Abram, 2020, „The Highest-Paid YoTube Stars of 2020”, în Forbes.com: https://www.forbes.com/sites/maddieberg/2020/12/18/the-highest-paid-youtube-stars-of-2020/, accesat 6 aprilie 2021

[4] Chen, Tanya, 2021, „A YouTuber Said A Prank David Dobrik Pulled On Him Was Sexual Assault”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/tanyachen/seth-david-dobrik-prank-sexual-assault, accesat 26 aprilie 2021

[5] Bate, Ellie, 2021, „Brands Are Cutting Ties With David Dobrik Following Allegations Of Misconduct Against The Vlog Squad”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/eleanorbate/david-dobrik-vlog-squad-misconduct-allegations-brands, accesat 26 aprilie 2021

[6] Dobrik, David, David Dobrik [canal YouTube], YouTube.com: https://youtube.com/c/DavidDobrik, accesat 6 aprilie 2021

[7] Dobrik, David, David Dobrik Too [canal YouTube], YouTube.com: https://youtube.com/channel/UCef29bYGgUSoJjVkqhcAPkw, accesat 6 aprilie 2021

[8] Bate, Ellie, 2021, „Brands Are Cutting Ties With David Dobrik Following Allegations Of Misconduct Against The Vlog Squad”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/eleanorbate/david-dobrik-vlog-squad-misconduct-allegations-brands, accesat 26 aprilie 2021

[9] Confessore, Nicholas, Dance, Gabriel J.X., Harris, Richard, Hansen, Mark, 2018, „The Follower Factory”, în NYTimes.com:https://www.nytimes.com/interactive/2018/01/27/technology/social-media-bots.html, f.p., accesat 19 septembrie 2020, f.p.

[10] Social Blade, „Top 100 mostfollowed Twitter accounts (sorted by followers count)”, în SocialBlade.com:https://socialblade.com/twitter/top/100, accesat 5 aprilie 2021

[11] Mac, Ryan, Silverman, Craig, 2021, „Facebook Is Building An Instagram For Kids Under The Age Of 13”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/ryanmac/facebook-instagram-for-children-under-13, accesat 6 aprilie 2021

[12] Wagner, Kurt, Frier, Sarah, 2021, „Facebook Smart Glasses Coming ‘Sooner Than Later’ Without AR”, în Bloomberg.com: https://www.bloomberg.com/news/articles/2021-01-06/facebook-smart-glasses-coming-sooner-than-later-without-ar, accesat 26 aprilie 2021

[13] Mac, Ryan, 2021, „Facebook Is Considering Facial Recognition For Its Upcoming Smart Glasses”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/ryanmac/facebook-considers-facial-recognition-smart-glasses, accesat 26 aprilie 2021

[14] Mac, Ryan, Haskins, Caroline, MacDonald, Logan, 2021, „Clearview’s Facial Recognition App Has Been Used By The Justice Department, ICE, Macy’s, Walmart And The NBA”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/ryanmac/clearview-ai-fbi-ice-global-law-enforcement, accesat 26 aprilie 2021

[15] Haskins, Caroline, Mac, Ryan, Sacks, Brianna, 2021, „A Clearview AI Patent Application Describes Facial Recognition For Dating, And Identifying Drug Users And Homeless People”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/carolinehaskins1/facial-recognition-clearview-patent-dating, accesat 26 aprilie 2021

[16] Mac, Ryan, 2021, „Facebook Is Developing A Tool To Summarize Articles So You Don’t Have To Read Them”, în BuzzFeedNews.com: https://www.buzzfeednews.com/article/ryanmac/facebook-news-article-summary-tools-brain-reader, accesat 26 aprilie 2021

[17] Distil Networks, 2020, „2020 Bad Bot Report. Bad Bots Strike Back”, în Resources.DistilNetworks.com: https://resources.distilnetworks.com/white-paper-reports/bad-bot-report-2019, accesat 5 mai 2020, p. 9

[18] Howard, Philip N., Woolley, Samuel, Calo, Ryan, 2018, „Algorithms, bots, and political communication in the US 2016 election: The challenge of automated political communication for election law and administration”, în Journal of Information Technology & Politics, Vol. 15, No. 2, DOI: 10.1080/19331681.2018.1448735, accesat 20 august 2020, pp. 82 – 83

[19] Facebook Transparency / Fake Accounts, „Community Standards Enforcement Report”, în Facebook.com: https://transparency.facebook.com/community-standards-enforcement#fake-accounts, accesat 6 aprilie 2021

[20] Tankovska, H., 2021, „Number of monthly active Facebook users worldwide as of 4th quarter 2020” în Forbes.com: https://www.statista.com/statistics/264810/number-of-monthly-active-facebook-users-worldwide/, accesat 6 aprilie 2021

[21] Kemp, Simon, „Digital 2021: Romania”, în DataReportal.com:https://datareportal.com/reports/digital-2021-romania, p. 22, accesat 8 aprilie 2021

[22] Britannica, f.a., Cognitive dissonance, în Britannica.com: https://www.britannica.com/science/cognitive-dissonance, accesat 25 aprilie 2021

[23] Pamment, James, Nothhaft, Howard, Agardh-Twetman, Henrik, FJällhed, Alicia, 2018, apud Oprea, Bogdan, 2021, Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet, Iași, Editura Polirom, p. 11

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Raspunsul nu poate fi decit unul singur si el este parte din raspunsul general valabil pentru toate epocile ce cuprind viata umana .Atit de putini dintre noi au facut atit de mult pentru omenire – fie ca ne place fie ca nu ne place , putini oameni ai planetei (asa cum imi place mie sa spun – cetatean al planetei TERRA) fie ei cunoscuti de noi toti, fie ilustri necunoscuti , au adus omenirea – asa cum o vedem astazi .Desigur ,valabilitatea cuvintelor ce ne spun: Fiecare vede si intelege altceva -ramane vesnica intrebare , dar chiar daca putini dintre noi suntem constienti de felul cum suntem manipulati de propria noastra minte (dar din motive subiective nu acceptam asta ) totusi aici este sau de aici se trage forta etapizata in timp a animalului planetar numit, doar de noi toti ,OM. Revenind la tehnologizare , nu putem decit urmari parcursul de veacuri al omenirii si intelege cum am ajuns aici .O imensa parte , dintre cetatenii planetei ,sunt doar simpli beneficiari la modul rudimentar al intelegerii personale si un numar infim dintre noi sunt cei care pot tine pasul cu dezvoltarea fara precedent a tehnologiei . In doar citiva zeci de ani ne-am trezit cu totii in alta lume . O fi bine – o fi rau ? Nu stim inca . Putem doar spera intr-o lume mai buna .

  2. Guvernele se dau de ceasul mortii ca au scapat tehnologia de sub control, sunt ingrijorate ca poporul are posibilitatea sa se exprime. Solutia lor, cenzura, cenzura, cenzura.
    In schimb cind e vorba de multimea excrocilor care populeaza lumea virtuala sunt absolut impotenti. S-au infiintat tot felul de departamente, efectul e zero. Nu sunt in stare nici macar sa urmareasca telefoanele infractorilor, care inseala populatia cu diferite metode.
    Guvernele reusesc sa urmareasca fiecare miscare a pulimii, daca am gresit cu citiva centi in declaratia de impozit m-a taxat, dar nu reusesc sa prinda multimea hackerilor.
    La fel s-a intimplat si cu virusul. Au inceput ca e buna, dar nu-i buna, masca. Mai apoi au zis ca vaccinul vine in 10 ani. Mai apoi ca un anumit se administreaza celor sub 60 de ani, mai apoi peste 60 de ani.
    Deci, daca un guvern nu e in stare, ce incredere sa mai am eu, un privat amarit, in aceasta tehnologie.

    • E cred, mai degrabă, o chestie de dimensiune. Guvernele prind zi de zi mulți hackeri, dar niciodată destui. Problema e și de jurisdicție: e greu să aresteze hackeri dintr-o altă țară, mai ales cei susținuți de un alt guvern. Nu mai e o luptă de genul celei dintre Armada și corsari. Firfireii în plus sau minus la declarațiile de venit sunt imediat detectați întrucât noi jucăm cinstit, după reguli, interesul nostru fiind, nu să fentam softul, ci să îl folosim. Hackerii fentează.

      Despre virus, tocmai bâlbâielile administrațiilor m-au convins că treaba e serioasă, cu ne vorba despre cipare sau de vreo altă conspirație. Dacă ar fi fost așa ceva, atunci toți ar fi spus același lucru, nu ar fi existat contraziceri, reveniri, modificări. Guvernanții nu sunt genii, nu sunt semizei, sunt oameni ca noi, care învață odată cu dezvoltarea fenomenului și mai ales din greșeli.

      • Este clar un singur lucru, sistemul nu a functionat bine. Este clar ca avem incompetenti in mare majoritate, e clar ca desi au fost alocate resurse inainte … au fost pe hartie. E clar ca nu exista egalitate si deci solidaritate decat in declaratii ca sa te duca unde trebuie.

        Intrebarea este in ce directie se va corecta? Daca se va corecta?

        Din experienta mea de viata, vor fi schimbari unele spre bine, altele nu prea.

  3. ..nu cred că reticența față de vaccinuri ține de analfabetismul digital.
    Altfel, orice copil care pune o poză pe facebook, se dă meseriaș în IT.. :))
    Ok, evoluția tehnologiei digitale este exponențială și cred că suntem abia la baza curbei.. Rând pe rând, vom fi depășiți de progresele din domeniu. Poate că noi înșine vom avea încet-încet tot mai multe componente robotice..

    Dar problema cu vaccinurile e una pur medicală și se referă la efectele secundare grave. Deși nu prea sunt analizate-n spațiul public, ele există și îngrijorează. Pentru că da, statistic stăm bine, vaccinurile stopează pandemia, dar ce te faci cu procentele de ghinioniști, care fac tromboze, AVC sau infarct ? Garantează cineva cu ceva, că nu vei îngroșa numărul lor ?

    Există încă multe necunoscute, unde mai pui că suntem unici, deși foarte asemănători.. Nu toți răspund la fel la vaccinuri și medicamente.
    La unii producția de proteină Spike este insuficientă pentru un răspuns imun satisfăcător. La alții este prea mare și poate genera tromboze. Este implicat în asta ARN-ul reglator, dar cât de bine e stăpânită acțiunea lui ? Somități recunoscute pe plan mondial admit că mai sunt multe de aflat.

    Să sperăm că pastila minune promisă de Pfizer până la sfârșitul verii, chiar va bloca proteaza, acea enzimă necesară replicării Sars-Cov-2, indiferent de tulpină. Și atunci vom avea un tratament eficace pentru Covid.

  4. 2 din cele mai tehnologizate națiuni de pe Pământ: Corea de Sud și Japonia. Cum stau cu campania de vaccinare? 29.04.2021. Corea: 5,9% din populație o doză, 0,4% complet; Japonia: 2% cu o doză, 0,8% complet vaccinate.

    Deci. Oamenii care adoră tehnologia și trăiesc inconjurați de gadgeturi și roboței au o problemă cu vaccinul anticovid. Or fi ignoranți, conspiraționiști sau inepți de-a dreptul, vorba unui coleg de platformă. Dar mi-e greu să cred că-s tehnofobi. Alte speculații despre tehnofobie aveți?

    • De acord, nu e tehnofobia. Autorul nici nu susține că cei care s-ar opune vaccinării ar fi tehnofobi. Ba chiar lasă deschisă posibilitatea ca ceilalți sa fie astfel.
      Pe de alta parte, e posibil sa existe și un alt motiv pentru procentele de vaccinare in cele doua țări oferite ca exemplu: sa zicem penuria de doze. Aveți cumva cunoștința că in Japonia și Coreea ar fi rămas măcar 10% doze nefolosite din totalul celor comandate?

    • Lasati speculatiile.
      UItati-va la graficele de aici pentru Japonia: https://ourworldindata.org/covid-vaccinations?country=JPN si de aici pentru Korea de Sud: https://ourworldindata.org/covid-vaccinations?country=KOR.
      Datele de AZI or fi cum zici dumneata, dar trendurile sunt mai mult decat sugestive.
      Fiecare stat, inclusiv faimoasa Suedia, si-a rezervat dreptul de alua decizii conform conditiilor interne, dar asta nu inseamna ca virusului ii pasa de politica :)
      Vaccinarea este singura solutie de a opri tavalugul si a reporni lumea. Cu cat intelegem mai repede asta, cu atat ne va fi mai bine.
      Si inca ceva: daca esti capabil sa intelegi niste cifre, citeste=le si cantareste-le cat mai bine, inainte de a le transmite, de pilda, celor certati cu scoala. Sanatatea ta depinde si de ei!

  5. Atata timp cat technologia este folosita pt scopuri si aplicatii industriale, nici o problema, usureaza munca de multe ori monotona a milioane de oameni.
    Astazi digitalizarea si ce se numeste capitalismul de platforma si de date este in primul preocupat de oameni si datele acestora, prin datele obtinute fara nici o problema acestea sunt stocate si prelucrate de multe ori in deprimentul oamenilor.
    Actuala digitializare este mai mult preocupata de monitorizare si control iar cei „neconformi” standardelor impuse de nu se stie cine, este izolat si sanctionat.
    Spatiu privat exista din ce in ce mai putin, nu exista loc in care sa nu fi supravegheat, „securistul de serviciu” fiind la purtator, telefonul mobil.
    Generatiile mai batrane care au avut parte de alte experiente stiu despre ce vorbesc, generatiile de tineri, crescuti cu si in mediul digital neavand probleme cu acesta supraveghere pt ca altceva nu cunosc.
    Optiunile devin din ce in mai putine, technologia tot mai perfecta nu lasa mult spatiu de manevra pt ca exista generatii intregi de oameni care fara ele nu mai sunt capabili sa supravietuiasca, s-a creat o depenenta mai grava decat cea de droguri sau alcool.
    Cei in varsta a avut parte de o viata libera, generatiile care vor urma vor fi obligate sa traisca dupa modele si norme prestabilite, libertatea putand fi traita poate doar in lumea virtuala pt ca asta se doreste.

    • Spuneti: „Generatiile mai batrane care au avut parte de alte experiente stiu despre ce vorbesc, generatiile de tineri, crescuti cu si in mediul digital neavand probleme cu acesta supraveghere pt ca altceva nu cunosc.”

      Este uluitor totusi cate persoane din asa-numitele generatii mai in varsta, care ar trebui sa stie mai bine, au conturi de Facebook si savureaza fake-news si povesti nationalist-idolatrizante, similare cu cele cu care erau serviti in tinerete, de regimul Ceausescu si securitate.

      In „stirile” respetive se foloseste exact acelasi ton si aceleasi vorbe ca si in propaganda dinainte de 89, din cate am observat (am prin si eu cativa ani buni de propaganda, asa ca o recunosc automat).

      Exact acel „ar trebui sa stie mai bine” este folosit de propagandistii de astazi, dar nu ca sa destepte, ci sa sa mentina aceeasi stare de ascultare, barfa si suspiciune.

      Mai degraba tinerii recunosc tehnic un fake-news, chiar daca nu recunosc ideologia. Batranii care ar trebui sa fie mai intelepti decat noi, au fost intorsi inca o data impotriva copiilor lor, tocmai de tehnologia pe care o folosesc copiii.

      Nu e ironic?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Oprea
Bogdan Oprea
Bogdan Oprea este cadru didactic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a susţinut unul dintre primele doctorate în ştiinţele comunicării pe tema fake news şi dezinformării online, cu o cercetare asupra alegerilor prezidenţiale din România. Este autorul manualului „Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet” (2021, Polirom, Iași). Este specialist în comunicarea în administraţia publică şi a lucrat la nivel înalt atât în România (fiind, printre altele, purtător de cuvânt al preşedintelui României şi șef al Departamentului de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale, purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii), cât şi la nivelul Uniunii Europene (fiind, printre altele, consilier de rang înalt al UE pentru comunicare şi vizibilitate în cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova). Timp de 12 ani a profesat ca jurnalist şi a ocupat poziții redacţionale, de la cele de redactor şi reporter până la cele de şef de departament şi redactor şef adjunct în mai multe organizaţii media româneşti (printre care „Evenimentul zilei”, „Adevărul de seară”, NewsIn, Prima TV). Totodată, a lansat şi condus editorial şi administrativ mai multe cotidiene de reţea şi reviste lunare de nişă. Este moderatorul podcast ului „Fake News Theory cu Bogdan Oprea”. În acelaşi timp, este implicat activ în mai multe proiecte de voluntariat în ţară, dar şi în misiuni umanitare internaţionale.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro