„The Power of Ideas” se intituleaza un volum de eseuri al marelui ganditor liberal Isaiah Berlin. Am tinut semestrul acesta la Universitatea Maryland unde predau stiinte politice un honors seminar despre revolutiile din 1989. Am accentuat cateva teme esentiale, intre care faptul ca ideile conteaza, istoria conteaza si valorile conteaza. Am discutat cartile unor Stephen Kotkin, Victor Sebestyen, Vaclav Havel, Adam Michnik, Timothy Garton Ash, Paul Lendvai, George Weigel. Am examinat eseurile incluse in volumul „The Revolutions of 1989: Causes, Meanings, Consequences” pe care l-am editat la Routledge in 1999, intre care cele de S. N. Eisenstadt, Daniel Chirot, Ken Jowitt, Tony Judt, Leszek Kolakowski, Jacek Kuron, Katherine Verdery, Jeff Isaac, Jeliu Jelev. Am vorbit despre semnificatiile anului 1989, despre multicauzalitate in istorie, despre reinventarea politicului si despre fantasmele salvarii.
Am reluat analiza Hannei Arendt privind semnificatia istorica a Revolutiei Maghiare si problematica tezaurului pierdut al traditiei revolutionare, a relatiei dintre revolta si revolutie, a consiliilor muncitoresti si a democratiei directe. S-a discutat pe larg despre Vaclav Havel si raportul dintre moralitate, idealism, pragmatism si actiune politica. Au fost prezentate research papers despre nationalism si populism in Ungaria, despre cultul lui Ceausescu, comunismul dinastic si cauzele Revolutiei din decembrie 1989, despre refolutii (termenul propus de Timothy Garton Ash), despre filosofia libertatii la Jan Patocka, despre KOR ca embrion al societatii civile, despre teoria si practica societatii civile, despre Ioan Paul al II-lea si ethosul Solidaritatii, despre rolul de catalizator jucat de Mihail Gorbaciov in ceea ce a intrat in istorie drept annus mirabilis 1989, anul resurectiei demnitatii civice, recunoscuta in Polonia si Ungaria prin mesele rotunde, respinsa de Ceausescu si ciracii lui cu gloante, am vorbit despre provocarile justitiei de tranzitie in fosta RDG si in alte state, inclusiv Romania, despre izbanzile, dilemele si nevrozele post-comunismului. Am explorat impreuna ce inseamna puterea celor fara de putere, acel concept moral si strategic al emanciparii umane pe care l-a gandit, in timpuri intunecate, Vaclav Havel.
Unul dintre studenti, care s-a aflat anul acesta vreme de cateva luni in Egipt, a comparat Primavara Araba cu tumultul revolutionar din 1989. Intre altele, observa el pe buna dreptate, nu intalnim acum, in Orientul Mijlociu, o prezenta a intelectualilor critici comparabila cu ceea ce a insemnat Carta 77 ori Opozitia Democratica din Ungaria. Revoltele anti-dictatoriale din lumea araba nu au adus la putere formatiuni civice comparabile cu acelea din Europa Centrala. In timp ce-si scriau lucrarile finale, studentii au aflat despre stingerea din viata a lui Vaclav Havel, unul dintre eroii evenimentelor cruciale despre care vorbisem de-a lungul semestrului. Au aflat si despre decesul lui Kim Jong-il, al carui cult este atat de asemanator cu ceea ce practica Ceausescu in Romania (cu elementele „nationale” specifice). Sunt uneori intrebat in ce masura studentii mei sunt interesati de totalitarism, revolutii, ideologii, comunism si post-comunism, de gandirea disidenta si ecourile ei in lumea de azi. Public mai jos, cu permisiunea sa, un mesaj primit din partea unuia dintre studenti (Christopher V.). Este cel mai frumos lucru pe care il poate primi in dar un profesor.
Dear Dr. Tismaneanu,
As I left your room for the final time last Tuesday, I was not sure what impact your class had on me. I obviously learned of facts about the revolutions of 1989, and additionally, my paper topic of „The Problems Associated with Post-Communist Democracies.” What I did not know, however, was how this class and paper would impact me for the rest of my life. Little did I know that I would realize the impact within a week.
I woke up Sunday morning, watched the news, and saw that Vaclav Havel had died. I became instantly upset, as the world lost a great man who had made a profound impact on the pursuit of democracy in the Czech Republic. Later that night, I was hanging out with my friends and we saw on CNN that North Korea leader Kim Jong-il had died. We were talking about the differences in their policies, and ruling methods between the polar opposites Havel, and Jong-il.
With respect to my paper, my friends and I talked about the problems that could arise in post-Jong-il North Korea, specifically about the transition of power from Jong-il to presumably his son Kim Jong-un, or brother-in-law Chang Sung-taek. Could a populist movement arise from a group of citizens that see the death of Jong-il as a chance to change to democracy and obtain more human rights? Would that create more instability in already volatile region? Would there be an international movement to convert a possibly weakened North Korea into a compliant democracy? If so, which countries would be involved in the movement? It was one of the most intellectually stimulating discussions I’ve ever had.
In short, I see many of the themes that arose from the 1989 collapse of the Soviet Bloc rising again in wake of the power transition in North Korea. I am interested in paying attention to the news to see if there are any unforeseen movements arise as a result of the power transition in North Korea.
I really enjoyed the class, and am glad I took it. I learned a lot about a very interesting time period in history. Thanks for a great semester, best of luck in the future, and happy holidays!
Sugestii bibliografice:
http://www.curteaveche.ro/Societatea_necivila_Anul_1989_implozia_structurilor_comuniste-3-1133
http://www.humanitas.ro/humanitas/despre-1989
http://www.polirom.ro/catalog/carte/revolutiile-din-1989-intre-trecut-si-viito-442/
http://www.curteaveche.ro/Ungaria_1956_revolta_mintilor_si_sfarsitul_mitului_comunist-3-466
http://www.curteaveche.ro/Drumul_spre_adevar_Autobiografie-3-1356
http://www.curteaveche.ro/De_la_utopie_la_istorie_Revolutiile_din_1989_si_urmarile_lor-3-415
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Domnule Profesor,
o tema generoasă și importantă și foarte actuală. Un articol care este demn de reținut, acum, când unii deplâng sau se ceartă pe moștenirea intelectuală a lui Havel, alții, cum este și studentul văd și înțeleg istoria poate mai clar și mai puțin ideologic.
Ce linistitor trebuie sa fie sa vorbesti despre revolutii si dictatori si sa intorci globul pamantesc in partea cealalta fata de unde este tara ta pentru a indica locurile acelor eveminente si regimuri politice. Ihm… stiu si eu… poate m’as putea acomoda…
offtopic:
@Razvan
Asa este, cand pe atlasul istoric ai in centru Pacificul anumite deprinderi se schimba. Cu excepția ideilor. Puterea lor este limitata doar de geografia umana.
Ce coincidenta, omenirea a pierdut un mare ganditor politic( poate cel mai luminat al epocii contemporane) si cel mai mare dictator in acelasi timp. Probabil ca multi din studentii dumneavoastra comenteaza aceste evenimente in lumina studiilor efectuate pentru curs. Credeti ca ati putea merge mai departe cu investigarea crimelor comunismului si sa analizati impactul acestei doctrine asupra identitatii individuale si nationale? Ma gandesc in special la diminuarea responsabilitatii individuale, distrugerea satului si prin acesta, a leaganului culturii romanesti, pierderea sistemului de valori bazat pe munca cinstita, mandria lucrului bine facut, etc…ma gandesc ca romanii trebuie sa inteleaga ce li s-a intamplat in anii comunismului, cum li s-a schimbat caracterul si identitatea lor.
Santayana a spus: CEI CE UITĂ TRECUTUL SÎNT CONDAMNAŢI SĂ-L REPETE. La ora actuala, a ajuns o cvasi-banalitate, desi contine un adevar indiscutabil. Nu mica mi-a fost mirarea cind intr-unul din episoadele serialului SF Andromeda (o chestie usurica dar placuta – putina violenta, sex de loc) vad ca motto urmatoarele doua fraze ce adincesc spusele lui Santayana:
CEI CE NU ÎNVAŢĂ ISTORIA SÎNT CONDAMNAŢI SĂ O REPETE.
CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI.
Cred ca asta a intuit Cristopher V. (prin eforturile Dlui Tismaneanu).
Daca un american oarecare a putut sa o faca, desi, prin forta lucrurilor, interesul sau direct in problemele vechiului continent nu poate fi gigantic, la romani, tot prin forta lucrurilor, el ar trebui sa frizeze obsesia. Insa ATENTIE la fraza 2 : CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI. Cuvintul cheie este DAMNAT, de aceea consider ca inca sintem CAPTIVI IN SECOLUL XX fiindca nu invatam corect istoria. Din pacate o gramada de indivizi asuda din greu (pe meninge) ca sa nu ne eliberam (vezi articolul anterior al Prof. Tismaneanu despre Larry Watts si mentorul sau Ioan Talpes).
Draga Vladimir, Intr-adevar, acesta e cel mai frumos dar pe care-l poate primi un profesor. Si cel mai frumos cadou pe care-l poate face. Nu-mi ramane decat sa ma bucur de o asemenea bucurie. Felicitari!
Domnule Tismaneanu,
Cu respect ma gandesc la cate actiuni intreprindeti pentru tinerii din USA si nu numai, dar acolo,in USA, unde expertiza Dvs. pare ca este valorificata la maximum.
Nu de mult timp ma roade o idee: de ce nu veniti in Bucuresti sau la Timisoara sa sustineti un curs deschis/cursuri deschise despre comunism? IN USA aveti o catedra/ un departament dedicat si in RO, unde se simte iarasi miros de comunism, nu puteti organiza macar un curs de un semestru?
Imi exprim convingerea ca sigur veti avea cursanti, si daca nu exista colaborare cu Universitatea Bucuresti ma ofer pentru a cauta cea mai buna varianta pentru a va sustine macar o prelegere, in afara institutului pe care il patronati, despre comunism si eroririle sale. Sincer, sa participi pregatit la un astfel de seminar, este nevoie de documentare, de pregatire si aici RO nu sta intotdeauna bine…Si aici este nevoie de sprijin!
Cred ca este mare nevoie de o prezentare ampla,documentata, variata, de analize si discutii pentru a intelege ce a fost/este comunismul si unde duce el.
Cu multumiri pentru raspuns.
Sarbatori Fericite si un An Nou cu bine!