miercuri, aprilie 30, 2025

Despre puterea ideilor: Scrisoare de la un student american

„The Power of Ideas” se intituleaza un volum de eseuri al marelui ganditor liberal Isaiah Berlin. Am tinut semestrul acesta la Universitatea Maryland unde predau stiinte politice un honors seminar despre revolutiile din 1989. Am accentuat cateva teme esentiale, intre care faptul ca ideile conteaza, istoria conteaza si valorile conteaza. Am discutat cartile unor Stephen Kotkin, Victor Sebestyen, Vaclav Havel, Adam Michnik, Timothy Garton Ash, Paul Lendvai, George Weigel. Am examinat eseurile incluse in volumul „The Revolutions of 1989: Causes, Meanings, Consequences” pe care l-am editat la Routledge in 1999, intre care cele de S. N. Eisenstadt, Daniel Chirot, Ken Jowitt, Tony Judt, Leszek Kolakowski, Jacek Kuron, Katherine Verdery, Jeff Isaac, Jeliu Jelev. Am vorbit despre semnificatiile anului 1989, despre multicauzalitate in istorie, despre reinventarea politicului si despre fantasmele salvarii.

Am reluat analiza Hannei Arendt privind semnificatia istorica a Revolutiei Maghiare si problematica tezaurului pierdut al traditiei revolutionare, a relatiei dintre revolta si revolutie, a consiliilor muncitoresti si a democratiei directe. S-a discutat pe larg despre Vaclav Havel si raportul dintre moralitate, idealism, pragmatism si actiune politica. Au fost prezentate research papers despre nationalism si populism in Ungaria, despre cultul lui Ceausescu, comunismul dinastic si cauzele Revolutiei din decembrie 1989, despre refolutii (termenul propus de Timothy Garton Ash), despre filosofia libertatii la Jan Patocka, despre KOR ca embrion al societatii civile, despre teoria si practica societatii civile, despre Ioan Paul al II-lea si ethosul Solidaritatii, despre rolul de catalizator jucat de Mihail Gorbaciov in ceea ce a intrat in istorie drept annus mirabilis 1989, anul resurectiei demnitatii civice, recunoscuta in Polonia si Ungaria prin mesele rotunde, respinsa de Ceausescu si ciracii lui cu gloante, am vorbit despre provocarile justitiei de tranzitie in fosta RDG si in alte state, inclusiv Romania, despre izbanzile, dilemele si nevrozele post-comunismului. Am explorat impreuna ce inseamna puterea celor fara de putere, acel concept moral si strategic al emanciparii umane pe care l-a gandit, in timpuri intunecate, Vaclav Havel.

Unul dintre studenti, care s-a aflat anul acesta vreme de cateva luni in Egipt, a comparat Primavara Araba cu tumultul revolutionar din 1989. Intre altele, observa el pe buna dreptate, nu intalnim acum, in Orientul Mijlociu, o prezenta a intelectualilor critici comparabila cu ceea ce a insemnat Carta 77 ori Opozitia Democratica din Ungaria. Revoltele anti-dictatoriale din lumea araba nu au adus la putere formatiuni civice comparabile cu acelea din Europa Centrala. In timp ce-si scriau lucrarile finale, studentii au aflat despre stingerea din viata a lui Vaclav Havel, unul dintre eroii evenimentelor cruciale despre care vorbisem de-a lungul semestrului. Au aflat si despre decesul lui Kim Jong-il, al carui cult este atat de asemanator cu ceea ce practica Ceausescu in Romania (cu elementele „nationale” specifice). Sunt uneori intrebat in ce masura studentii mei sunt interesati de totalitarism, revolutii, ideologii, comunism si post-comunism, de gandirea disidenta si ecourile ei in lumea de azi. Public mai jos, cu permisiunea sa, un mesaj primit din partea unuia dintre studenti (Christopher V.). Este cel mai frumos lucru pe care il poate primi in dar un profesor.

Dear Dr. Tismaneanu,

As I left your room for the final time last Tuesday, I was not sure what impact your class had on me. I obviously learned of facts about the revolutions of 1989, and additionally, my paper topic of „The Problems Associated with Post-Communist Democracies.” What I did not know, however, was how this class and paper would impact me for the rest of my life. Little did I know that I would realize the impact within a week.

I woke up Sunday morning, watched the news, and saw that Vaclav Havel had died. I became instantly upset, as the world lost a great man who had made a profound impact on the pursuit of democracy in the Czech Republic. Later that night, I was hanging out with my friends and we saw on CNN that North Korea leader Kim Jong-il had died. We were talking about the differences in their policies, and ruling methods between the polar opposites Havel, and Jong-il.

With respect to my paper, my friends and I talked about the problems that could arise in post-Jong-il North Korea, specifically about the transition of power from Jong-il to presumably his son Kim Jong-un, or brother-in-law Chang Sung-taek. Could a populist movement arise from a group of citizens that see the death of Jong-il as a chance to change to democracy and obtain more human rights? Would that create more instability in already volatile region? Would there be an international movement to convert a possibly weakened North Korea into a compliant democracy? If so, which countries would be involved in the movement? It was one of the most intellectually stimulating discussions I’ve ever had.

In short, I see many of the themes that arose from the 1989 collapse of the Soviet Bloc rising again in wake of the power transition in North Korea. I am interested in paying attention to the news to see if there are any unforeseen movements arise as a result of the power transition in North Korea.

I really enjoyed the class, and am glad I took it. I learned a lot about a very interesting time period in history. Thanks for a great semester, best of luck in the future, and happy holidays!

Sugestii bibliografice:

http://www.curteaveche.ro/Societatea_necivila_Anul_1989_implozia_structurilor_comuniste-3-1133

http://www.humanitas.ro/humanitas/despre-1989

http://www.polirom.ro/catalog/carte/revolutiile-din-1989-intre-trecut-si-viito-442/

http://www.polirom.ro/catalog/carte/reinventarea-politicului-europa-rasariteana-de-la-stalin-la-have-2758/

http://www.curteaveche.ro/Ungaria_1956_revolta_mintilor_si_sfarsitul_mitului_comunist-3-466

http://www.curteaveche.ro/Drumul_spre_adevar_Autobiografie-3-1356

http://www.curteaveche.ro/De_la_utopie_la_istorie_Revolutiile_din_1989_si_urmarile_lor-3-415

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Domnule Profesor,
    o tema generoasă și importantă și foarte actuală. Un articol care este demn de reținut, acum, când unii deplâng sau se ceartă pe moștenirea intelectuală a lui Havel, alții, cum este și studentul văd și înțeleg istoria poate mai clar și mai puțin ideologic.

    • Ce linistitor trebuie sa fie sa vorbesti despre revolutii si dictatori si sa intorci globul pamantesc in partea cealalta fata de unde este tara ta pentru a indica locurile acelor eveminente si regimuri politice. Ihm… stiu si eu… poate m’as putea acomoda…

      • offtopic:
        @Razvan
        Asa este, cand pe atlasul istoric ai in centru Pacificul anumite deprinderi se schimba. Cu excepția ideilor. Puterea lor este limitata doar de geografia umana.

  2. Ce coincidenta, omenirea a pierdut un mare ganditor politic( poate cel mai luminat al epocii contemporane) si cel mai mare dictator in acelasi timp. Probabil ca multi din studentii dumneavoastra comenteaza aceste evenimente in lumina studiilor efectuate pentru curs. Credeti ca ati putea merge mai departe cu investigarea crimelor comunismului si sa analizati impactul acestei doctrine asupra identitatii individuale si nationale? Ma gandesc in special la diminuarea responsabilitatii individuale, distrugerea satului si prin acesta, a leaganului culturii romanesti, pierderea sistemului de valori bazat pe munca cinstita, mandria lucrului bine facut, etc…ma gandesc ca romanii trebuie sa inteleaga ce li s-a intamplat in anii comunismului, cum li s-a schimbat caracterul si identitatea lor.

  3. Santayana a spus: CEI CE UITĂ TRECUTUL SÎNT CONDAMNAŢI SĂ-L REPETE. La ora actuala, a ajuns o cvasi-banalitate, desi contine un adevar indiscutabil. Nu mica mi-a fost mirarea cind intr-unul din episoadele serialului SF Andromeda (o chestie usurica dar placuta – putina violenta, sex de loc) vad ca motto urmatoarele doua fraze ce adincesc spusele lui Santayana:

    CEI CE NU ÎNVAŢĂ ISTORIA SÎNT CONDAMNAŢI SĂ O REPETE.

    CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI.

    Cred ca asta a intuit Cristopher V. (prin eforturile Dlui Tismaneanu).

    Daca un american oarecare a putut sa o faca, desi, prin forta lucrurilor, interesul sau direct in problemele vechiului continent nu poate fi gigantic, la romani, tot prin forta lucrurilor, el ar trebui sa frizeze obsesia. Insa ATENTIE la fraza 2 : CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI. Cuvintul cheie este DAMNAT, de aceea consider ca inca sintem CAPTIVI IN SECOLUL XX fiindca nu invatam corect istoria. Din pacate o gramada de indivizi asuda din greu (pe meninge) ca sa nu ne eliberam (vezi articolul anterior al Prof. Tismaneanu despre Larry Watts si mentorul sau Ioan Talpes).

  4. Draga Vladimir, Intr-adevar, acesta e cel mai frumos dar pe care-l poate primi un profesor. Si cel mai frumos cadou pe care-l poate face. Nu-mi ramane decat sa ma bucur de o asemenea bucurie. Felicitari!

  5. Domnule Tismaneanu,

    Cu respect ma gandesc la cate actiuni intreprindeti pentru tinerii din USA si nu numai, dar acolo,in USA, unde expertiza Dvs. pare ca este valorificata la maximum.

    Nu de mult timp ma roade o idee: de ce nu veniti in Bucuresti sau la Timisoara sa sustineti un curs deschis/cursuri deschise despre comunism? IN USA aveti o catedra/ un departament dedicat si in RO, unde se simte iarasi miros de comunism, nu puteti organiza macar un curs de un semestru?

    Imi exprim convingerea ca sigur veti avea cursanti, si daca nu exista colaborare cu Universitatea Bucuresti ma ofer pentru a cauta cea mai buna varianta pentru a va sustine macar o prelegere, in afara institutului pe care il patronati, despre comunism si eroririle sale. Sincer, sa participi pregatit la un astfel de seminar, este nevoie de documentare, de pregatire si aici RO nu sta intotdeauna bine…Si aici este nevoie de sprijin!

    Cred ca este mare nevoie de o prezentare ampla,documentata, variata, de analize si discutii pentru a intelege ce a fost/este comunismul si unde duce el.

    Cu multumiri pentru raspuns.

    Sarbatori Fericite si un An Nou cu bine!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro