marți, decembrie 7, 2021

Despre puterea ideilor: Scrisoare de la un student american

„The Power of Ideas” se intituleaza un volum de eseuri al marelui ganditor liberal Isaiah Berlin. Am tinut semestrul acesta la Universitatea Maryland unde predau stiinte politice un honors seminar despre revolutiile din 1989. Am accentuat cateva teme esentiale, intre care faptul ca ideile conteaza, istoria conteaza si valorile conteaza. Am discutat cartile unor Stephen Kotkin, Victor Sebestyen, Vaclav Havel, Adam Michnik, Timothy Garton Ash, Paul Lendvai, George Weigel. Am examinat eseurile incluse in volumul „The Revolutions of 1989: Causes, Meanings, Consequences” pe care l-am editat la Routledge in 1999, intre care cele de S. N. Eisenstadt, Daniel Chirot, Ken Jowitt, Tony Judt, Leszek Kolakowski, Jacek Kuron, Katherine Verdery, Jeff Isaac, Jeliu Jelev. Am vorbit despre semnificatiile anului 1989, despre multicauzalitate in istorie, despre reinventarea politicului si despre fantasmele salvarii.

Am reluat analiza Hannei Arendt privind semnificatia istorica a Revolutiei Maghiare si problematica tezaurului pierdut al traditiei revolutionare, a relatiei dintre revolta si revolutie, a consiliilor muncitoresti si a democratiei directe. S-a discutat pe larg despre Vaclav Havel si raportul dintre moralitate, idealism, pragmatism si actiune politica. Au fost prezentate research papers despre nationalism si populism in Ungaria, despre cultul lui Ceausescu, comunismul dinastic si cauzele Revolutiei din decembrie 1989, despre refolutii (termenul propus de Timothy Garton Ash), despre filosofia libertatii la Jan Patocka, despre KOR ca embrion al societatii civile, despre teoria si practica societatii civile, despre Ioan Paul al II-lea si ethosul Solidaritatii, despre rolul de catalizator jucat de Mihail Gorbaciov in ceea ce a intrat in istorie drept annus mirabilis 1989, anul resurectiei demnitatii civice, recunoscuta in Polonia si Ungaria prin mesele rotunde, respinsa de Ceausescu si ciracii lui cu gloante, am vorbit despre provocarile justitiei de tranzitie in fosta RDG si in alte state, inclusiv Romania, despre izbanzile, dilemele si nevrozele post-comunismului. Am explorat impreuna ce inseamna puterea celor fara de putere, acel concept moral si strategic al emanciparii umane pe care l-a gandit, in timpuri intunecate, Vaclav Havel.

Unul dintre studenti, care s-a aflat anul acesta vreme de cateva luni in Egipt, a comparat Primavara Araba cu tumultul revolutionar din 1989. Intre altele, observa el pe buna dreptate, nu intalnim acum, in Orientul Mijlociu, o prezenta a intelectualilor critici comparabila cu ceea ce a insemnat Carta 77 ori Opozitia Democratica din Ungaria. Revoltele anti-dictatoriale din lumea araba nu au adus la putere formatiuni civice comparabile cu acelea din Europa Centrala. In timp ce-si scriau lucrarile finale, studentii au aflat despre stingerea din viata a lui Vaclav Havel, unul dintre eroii evenimentelor cruciale despre care vorbisem de-a lungul semestrului. Au aflat si despre decesul lui Kim Jong-il, al carui cult este atat de asemanator cu ceea ce practica Ceausescu in Romania (cu elementele „nationale” specifice). Sunt uneori intrebat in ce masura studentii mei sunt interesati de totalitarism, revolutii, ideologii, comunism si post-comunism, de gandirea disidenta si ecourile ei in lumea de azi. Public mai jos, cu permisiunea sa, un mesaj primit din partea unuia dintre studenti (Christopher V.). Este cel mai frumos lucru pe care il poate primi in dar un profesor.

Dear Dr. Tismaneanu,

As I left your room for the final time last Tuesday, I was not sure what impact your class had on me. I obviously learned of facts about the revolutions of 1989, and additionally, my paper topic of „The Problems Associated with Post-Communist Democracies.” What I did not know, however, was how this class and paper would impact me for the rest of my life. Little did I know that I would realize the impact within a week.

I woke up Sunday morning, watched the news, and saw that Vaclav Havel had died. I became instantly upset, as the world lost a great man who had made a profound impact on the pursuit of democracy in the Czech Republic. Later that night, I was hanging out with my friends and we saw on CNN that North Korea leader Kim Jong-il had died. We were talking about the differences in their policies, and ruling methods between the polar opposites Havel, and Jong-il.

With respect to my paper, my friends and I talked about the problems that could arise in post-Jong-il North Korea, specifically about the transition of power from Jong-il to presumably his son Kim Jong-un, or brother-in-law Chang Sung-taek. Could a populist movement arise from a group of citizens that see the death of Jong-il as a chance to change to democracy and obtain more human rights? Would that create more instability in already volatile region? Would there be an international movement to convert a possibly weakened North Korea into a compliant democracy? If so, which countries would be involved in the movement? It was one of the most intellectually stimulating discussions I’ve ever had.

In short, I see many of the themes that arose from the 1989 collapse of the Soviet Bloc rising again in wake of the power transition in North Korea. I am interested in paying attention to the news to see if there are any unforeseen movements arise as a result of the power transition in North Korea.

I really enjoyed the class, and am glad I took it. I learned a lot about a very interesting time period in history. Thanks for a great semester, best of luck in the future, and happy holidays!

Sugestii bibliografice:

http://www.curteaveche.ro/Societatea_necivila_Anul_1989_implozia_structurilor_comuniste-3-1133

http://www.humanitas.ro/humanitas/despre-1989

http://www.polirom.ro/catalog/carte/revolutiile-din-1989-intre-trecut-si-viito-442/

http://www.polirom.ro/catalog/carte/reinventarea-politicului-europa-rasariteana-de-la-stalin-la-have-2758/

http://www.curteaveche.ro/Ungaria_1956_revolta_mintilor_si_sfarsitul_mitului_comunist-3-466

http://www.curteaveche.ro/Drumul_spre_adevar_Autobiografie-3-1356

http://www.curteaveche.ro/De_la_utopie_la_istorie_Revolutiile_din_1989_si_urmarile_lor-3-415

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Domnule Profesor,
    o tema generoasă și importantă și foarte actuală. Un articol care este demn de reținut, acum, când unii deplâng sau se ceartă pe moștenirea intelectuală a lui Havel, alții, cum este și studentul văd și înțeleg istoria poate mai clar și mai puțin ideologic.

    • Ce linistitor trebuie sa fie sa vorbesti despre revolutii si dictatori si sa intorci globul pamantesc in partea cealalta fata de unde este tara ta pentru a indica locurile acelor eveminente si regimuri politice. Ihm… stiu si eu… poate m’as putea acomoda…

      • offtopic:
        @Razvan
        Asa este, cand pe atlasul istoric ai in centru Pacificul anumite deprinderi se schimba. Cu excepția ideilor. Puterea lor este limitata doar de geografia umana.

  2. Ce coincidenta, omenirea a pierdut un mare ganditor politic( poate cel mai luminat al epocii contemporane) si cel mai mare dictator in acelasi timp. Probabil ca multi din studentii dumneavoastra comenteaza aceste evenimente in lumina studiilor efectuate pentru curs. Credeti ca ati putea merge mai departe cu investigarea crimelor comunismului si sa analizati impactul acestei doctrine asupra identitatii individuale si nationale? Ma gandesc in special la diminuarea responsabilitatii individuale, distrugerea satului si prin acesta, a leaganului culturii romanesti, pierderea sistemului de valori bazat pe munca cinstita, mandria lucrului bine facut, etc…ma gandesc ca romanii trebuie sa inteleaga ce li s-a intamplat in anii comunismului, cum li s-a schimbat caracterul si identitatea lor.

  3. Santayana a spus: CEI CE UITĂ TRECUTUL SÎNT CONDAMNAŢI SĂ-L REPETE. La ora actuala, a ajuns o cvasi-banalitate, desi contine un adevar indiscutabil. Nu mica mi-a fost mirarea cind intr-unul din episoadele serialului SF Andromeda (o chestie usurica dar placuta – putina violenta, sex de loc) vad ca motto urmatoarele doua fraze ce adincesc spusele lui Santayana:

    CEI CE NU ÎNVAŢĂ ISTORIA SÎNT CONDAMNAŢI SĂ O REPETE.

    CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI.

    Cred ca asta a intuit Cristopher V. (prin eforturile Dlui Tismaneanu).

    Daca un american oarecare a putut sa o faca, desi, prin forta lucrurilor, interesul sau direct in problemele vechiului continent nu poate fi gigantic, la romani, tot prin forta lucrurilor, el ar trebui sa frizeze obsesia. Insa ATENTIE la fraza 2 : CEI CE NU O ÎNVAŢĂ CORECT SÎNT PUR ŞI SIMPLU DAMNAŢI. Cuvintul cheie este DAMNAT, de aceea consider ca inca sintem CAPTIVI IN SECOLUL XX fiindca nu invatam corect istoria. Din pacate o gramada de indivizi asuda din greu (pe meninge) ca sa nu ne eliberam (vezi articolul anterior al Prof. Tismaneanu despre Larry Watts si mentorul sau Ioan Talpes).

  4. Draga Vladimir, Intr-adevar, acesta e cel mai frumos dar pe care-l poate primi un profesor. Si cel mai frumos cadou pe care-l poate face. Nu-mi ramane decat sa ma bucur de o asemenea bucurie. Felicitari!

  5. Domnule Tismaneanu,

    Cu respect ma gandesc la cate actiuni intreprindeti pentru tinerii din USA si nu numai, dar acolo,in USA, unde expertiza Dvs. pare ca este valorificata la maximum.

    Nu de mult timp ma roade o idee: de ce nu veniti in Bucuresti sau la Timisoara sa sustineti un curs deschis/cursuri deschise despre comunism? IN USA aveti o catedra/ un departament dedicat si in RO, unde se simte iarasi miros de comunism, nu puteti organiza macar un curs de un semestru?

    Imi exprim convingerea ca sigur veti avea cursanti, si daca nu exista colaborare cu Universitatea Bucuresti ma ofer pentru a cauta cea mai buna varianta pentru a va sustine macar o prelegere, in afara institutului pe care il patronati, despre comunism si eroririle sale. Sincer, sa participi pregatit la un astfel de seminar, este nevoie de documentare, de pregatire si aici RO nu sta intotdeauna bine…Si aici este nevoie de sprijin!

    Cred ca este mare nevoie de o prezentare ampla,documentata, variata, de analize si discutii pentru a intelege ce a fost/este comunismul si unde duce el.

    Cu multumiri pentru raspuns.

    Sarbatori Fericite si un An Nou cu bine!

Dă-i un răspuns lui VASILIU MIRCEA PAUL Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro