vineri, noiembrie 8, 2024

Despre Putin și putinism: Masha Gessen la University of Maryland (din Washington, Vladimir Tismaneanu și Marius Stan)

Seminar azi la University of Maryland despre neototalitarism. Invitată jurnalista politică Masha Gessen, autoarea unei influente biografii a celui care face azi jocurile la Kremlin. Întrebări interesante, mai ales că numele invitatei este acum extrem de prezent în presa americană, legat de apariția cărții sale „The Brothers: The Road to an American Tragedy”.

Principala idee care se degajă este aceea că originile autoritarismului putinist se află în perpetuarea structurilor instituționale ale sovietismului, doar simbolic demantelate în decembrie 1991, odată cu dezintegrarea oficială a URSS. La care se adaugă două decizii considerate de Masha Gessen răspunzătoare pentru revenirea în forță a mentalităților și practicilor dictatoriale: a). neurmărirea în justiție și, prin urmare, necondamnarea celor opt autori principali ai loviturii de stat din vara anului 1991 împotriva lui Mihail Gorbaciov, pe atunci președintele Uniunii Sovietice; și b). renunțarea la proiectul originar al președinției Elțin de organizare a unui proces al partidului comunist. Probatoriul pregătit pentru un astfel de proces, spunea Masha Gessen, avea de-acum peste 80 de volume. Dar, la fel ca în cazul României și al altor țări din Est, a intervenit invocarea demagogică a păcii și armoniei sociale. Autorilor acestui articol, referințele Mashei Gessen la teza reconcilierii fără căință le evocă retorica similară de care făcuse uz și abuz Ion Iliescu în anii ’90.

Are Putin o ideologie? Sau este vorba de acțiuni mai mult sau mai puțin haotice și de reacții intempestive? Jurnalista americană de origine rusă, activistă democrată și în plan politic și în cel al drepturilor omului (a scris pe larg despre persecuția îndreptată împotriva trupei Pussy Riot și a comunității LGBT), consideră că avem de-a face cu o expresie a ideologiei în sensul discutat de Hannah Arendt în „Originile totalitarismului”: nu o constelație sofisticată de idei filosofice profunde, ci de o idee simplistă și simplificatoare, ușor de tranzacționat pe o piață psihologică (emoțională, nostalgică, etc.) în care disperarea face casă bună cu aspirațiile expansioniste.

Ceea ce este interesant la Putin, spune Gessen, care a avut ocazia să-l întâlnească personal într-o împrejurare despre care vom scrie cu altă ocazie, este capacitatea unică de a spune în același timp două lucruri contradictorii. Este întruchiparea a ceea ce s-a numit „double think”, o tactică retorică pe care fostul ofițer KGB o favorizează în toate intervențiile sale publice. Exemplu: nu există trupe ruse în Ucraina! La fel spunea și Miloșevici, nu dăm arme separatiștilor sârbi din Bosnia.

Unul dintre studenți a întrebat cum poate totuși dăinui un asemenea regim bazat pe minciuni strigătoare la cer? Răspunsul ține de anestezierea morală a populației, de cultivarea amneziei și a relativismului valoric. Ideologia lui Putin se bazează pe sentimente acut anti-occidentale. Putin nu neagă dreptul Occidentului de a practica pluralismul și toleranța, dar afirmă răspicat că acestea nu sunt valori universale. Rusia, și pe urmele ei atâtea alte țări, din Ungaria și până în China, au drumuri speciale și nu au niciun motiv să îmbrățișeze valorile „corupte și corupătoare” ale unui Vest decadent. Aici intervine și Biserica Ortodoxă Rusă cu ai ei ierarhi marcați de un dovedit trecut colaboraționist.

În cadrul dezbaterii, poate că cea mai neliniștitoare afirmație a Mashei Gessen a fost legată de apetitul aparent de neoprit al lui Putin pentru expansiune în zonele controlate cândva, direct sau indirect, de Uniunea Sovietică. Au fost menționate numele țărilor baltice. Deci ceea ce părea de negândit acum zece, cincisprezece ani, devine azi un scenariu plauzibil. Un motiv suficient pentru a renunța la demonizarea iresponsabilă a NATO și UE de către personaje care confundă jocurile mentale cu adevăratele riscuri.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Imi permit, cu intreg respectul, sa va reamintesc ca astazi e 22 aprilie (stil nou). Un articol despre Lenin ar fi fost mai mult decat nimerit…

    • Aveti dreptate, dar credem ca „Dosarul Lenin” ofera informatii relevante pe subiectul fondatorului partidului bolsevic si al statului sovietic. In plus, parafrazandu-l pe Maiakovski, cand Putin de spunem/La Lenin gandim/Iar Lenin de spunem/ Pe Putin numim :)

  2. Autoritarismul/absolutismul dublat de aplicarea aleatorie a legii fac din Rusia o tara neeuropeana. Marea pacaleala a „maicii Rusia atacata din toate partile” a tinut o buna bucata de vreme, desi respectiva maica ataca celelalte tari. Cata vreme rusii nu fac nimic pentru a schimba regimul de tip absolutist care a debutat cu Ivan cel Groaznic si a continuat pana in zilele lui Putin cel Parshiv, Rusia va ramane la periferia sociala si tehnologica a Europei, in timp ce multe alte tari o iau inaintea maicii. Vai de mama lor de rusi!

  3. Spuneti ca ceea ce parea de negindit acum 10 – 15 ani, acum a devenit un scenariu plauzibil. Posibil, dar problema este ca liderilor occidentali pare sa le lipseasca imaginatia, astfel incit mereu se trezesc in situatii „negindite”, intreprind actiuni ale caror consecinte nu le pot prevedea, iar rezultatele pot sa fie mai mult decit dureroase pentru restul populatiei. Iar atacarea statelor baltice nu reprezinta lucrul cel mai greu de imaginat in momentul de fata, ci un razboi generalizat care sa implice si folosirea armamentului nuclear.
    Lipsa de imaginatie a decidentilor nostri este cu atit mai deprimanta cu cit tocmai s-au implinit 100 de ani de cind aceiasi lideri luminati ai Marilor Puteri s-au lasat dusi de val si au pornit un razboi pe care l-au scapat ulterior cu totul de sub control. Este adevarat ca actiunile lui Vladimir Putin sint cu totul condamnabile, dar a judeca numai in termeni morali o asemenea situatie nu te poate duce nicaieri, mai ales ca lucrurile pot sa devina mult mai complicate daca depasim simpla categorisire a actorilor principali in „buni” si „rai”.
    Pentru o abordare mult mai lucida a problemelor ridicate de situatia de fata decit se obisnuieste pe la noi, recomand: http://nationalinterest.org/feature/russia-america-stumbling-war-12662, precum si http://nationalinterest.org/feature/china-america-sleepwalking-war-12685. Sint lungi, dar chiar merita citite.

  4. Aceasta persoana sau individa mai corect spus a declarat urmatoarele:
    „E clar că homosexualii trebuie să aibă dreptul de a se căsători, dar cred că e la fel de clar că instituţia căsătoriei n-ar trebui să existe. Lupta pentru căsătoria homosexuală implică, în general, să minţim despre ceea ce vom face cu căsătoria, odată ce vom ajunge acolo – pentru că minţim că instituţia căsătoriei nu se va schimba. Şi asta e o minciună. Instituţia căsătoriei se va schimba şi ar trebui să se schimbe. Din nou, cred că nu ar trebui să existe.”

    Acum:
    „Vladimir Tismăneanu este un profesor şi politolog român, unul din principalii colaboratori ai portalului În Linie Dreaptă. Portalul În linie dreaptă se descrie drept al unor „conservatori români” şi la capitolul „despre noi” se plânge că „pas cu pas, relativismul, multiculturalismul şi corectitudinea politică au înlocuit Adevărul, Binele, Frumosul şi dragostea de patrie”.

    Mai mult, în capitolul „O platformă de principii conservatoare”, sub-capitolul 1: „Locul României – în interiorul Civilizației Iudeo-Creştine”, redacţia siteului care-l promovează pe Vladimir Tismăneanu scrie că: „Instituţia milenară a familiei este supusă unui atac masiv și reinventată în dispreţul total al realităţii – de exemplu, prin legalizarea căsătoriei homosexualilor”.

    Cum de le puteti face pe toate in acelasi timp dl. Tismaneanu? Nu aveti pic de rusine? Dormiti bine noaptea?

    • Beside the point. Chiar n-ati citit articolul? Aveti cumva impresia ca se ocupa de chestiunea casatoriiilor homosexuale? Chiar doriti sa deturnati discutia de la subiectul Putin? De ce oare, if we may ask? Cartea Mashei Gessen despre Putin ramane un reper esential in demistificarea personajului. Ne asumam aceasta judecata de valoare. Autorii.

  5. Nu stiu cine este Masha Gessen, cat de rusoaica este sau cand si cum a ajuns in SUA, inainte sau dupa 1991, ca transfuga sau ca emigranta, nici unde si cu ce bani si-a facut studiile, poate doctorale, poate postdoctorale, detalii care pot consolida un postament de credibilitate. Considerand insa ca totul este exceptional la acest capitol, sunt cateva chestiuni discutabile, in sensul bun al cuvantului, de schimb liber de idei pro si contra, adica, neinhibat de tabuuri sau de corectitudinism politic. Trecand peste faptul ca ideea de “neototalitarism” nu se poate sustine, si am in vedere toata gama de indicatori pe care Hannah Arend si-a construit conceptul de totalitarism, incepand de la partidul unic, economia de stat si societatea inchisa, in chiar anii grei ai totalitarismului comunist, mi se pare ca Masha Gessen face una din greselile pe care profesionistii nu o fac, cea de decontextualizare, fara a spune, cu alte cuvinte, nimic despre cadrul international in care a aparut fenomenul “independentist” rusesc, care nu este numai rusesc si nici in scadere. A doua greseala este de “sovietizare”, atribuita, din cate isi poate da seama oricine citeste cu atentie, nu numai regimului Putin, ci si celui al predecesorului Eltan, din moment ce autoarea sustine ca structurile institutionale ale sovietismului nu ar fi fost demontate, ci doar “simbolic demantelate”, si ca, chipurile, s-ar perpetua, o idée total imatura, cum numai in emisiunile “Copii spun lucruri trasnite” le mai auzim. Ati argumentat consistent de nenumarate ori ca asa ceva nu se putea reforma sau perpetua, ci doar arunca la groapa de gunoi a istoriei. Insa, da, lui Putin nu i se poate atribui o ideologie profunda si complexa, dar nici nu i se poate reprosa, vremea marilor ideologii a trecut. Desi nu au murit, cum contrar a sustinut Daniel Bell, ideologiile din secolul nostru nu mai au anvergura si ardenta celor din secolul trecut, si cred ca este bine asa, nu trebuie sa-ti mai spuna nimeni ce nuanta sa alegi din evantaiul numit pluralism politic, este treaba electoratului sa o faca. Si ca sa fim cinstiti, in multe tari cu o alternanta normala la putere, marile diferente ideologice dintre partide au disparut, in favoarea pragmatismului, fenomen pe care il observam si in Europa si in SUA. Cat priveste autoritarismul, nu stiu daca Gessen a auzit de traditia cnutului sau nagaicai, de aceea am intrebat daca este rusoaica-rusoaica, ar fi trebuit sa stie ca dispare greu, sigur, exagerez, pentru a fi si eu putin rau, pentru a prinde ideea ca autoritarismul, in termeni de exercitiu si de supunere, se va atenua in timp, dar nu va disparea niciodata. Cu siguranta, un regim “neototalitar” sau “neosovietic” nu ar fi sustinut ca ISIS este principalul dusman al Rusiei, nu SUA, cum a afirmat, azi, Serghei Lavrov. Si asta la doar cateva zile dupa ce Naom Chomsky a proferat cel mai defaimator afirmationism despre SUA. Cred ca ne putem da seama de evolutie. Fapte bune.

  6. Stimati Domni, pentru a intelege ce este Putin si putinismul nu avem nevoie de gargara de la Masha Gessen I
    Este suficient sa observam ce se intimpla in Parlamentul Romaniei si sa ne imaginam, pentru o clipa, ca am avea la dispozitie si bomba termonucleara. Sigur ca am fi o sperietoare, nu-i asa ?
    De ce ? Fiindca, de exemplu, in Camera lorzilor din Regatul Unit se afla nobilii iar in Senatul nostru – tov. Tariceanu cu camarila, exact ca la sovietici (mulgatoare si mecanizatori).

    „Inlăuntrul nostru suntem la fel, cultura e singura care face diferenţa.” Confucius

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro