vineri, mai 20, 2022

Despre salariile mărite ale medicilor

Îndată după ce a făcut anunțul referitor la spectaculoasele creșteri de salarii (se pare chiar și de venituri reale) de care vor avea part, angajații din Sănătate (e vorba despre medicii și asistenții medicali din sistemul bugetar), noul ministru al Sănătății, d-na Sorina Pintea, a simițit nevoia de a face o precizare.
Mai exact spus, d-na ministru și-a exprimat convingerea că începând cu data de 1 martie, atunci când vor interveni dublări sau chiar triplări de salarii, nu mai există nici un motiv ca serviciile medicale din spitale să nu fie de cea mai bună calitate. Asemenea celor din unitățile mdicale occidentale.
Așa vor sta oare lucrurile în realitate? Nu e oare doamna ministru mult prea optimistă? Chiar euforică? Am toate motivele din lume să privesc totul cu mult mai multe rezerve decât d-na Sorina Pintea. Fiindcă, chiar în condițiile în care va fi mult mai motivat de noile salarii să își facă datoria așa cum se cuvine, personalului medical îi va fi greu, după părerea mea absolut imponsibil, să compenseze în exclusivitate prin propria pricepere, toate relele de care suferă asistența medicală de stat din România.
Spitalele rămân aceleași, învechite și fizic, și moral, cele mai multe precar dotate. Managerii vor trebui să se descurce cam cu aceleași bugete, deloc generoase, cu aproape nici un leuț modificate față de cele din anii anteriori. Ceea ce înseamnă că ponderea cheltuielilor cu salariile va crește procentual la o pondere insuportabilă. Oricum la un nivel care, practic, va stopa orice achiziție. Înșiși banii care vor putea fi folosiți pentru cumpărarea de medicamente, de produse și materiale sanitare de primă necesitate, care vor putea fi alocați cheltuielilor administrative, se vor reduce drastic.
Pentru orice om lucid, este de domeniul evidenței că sunt create toate condițiile posibile ca în anul 2018 în spitale să se întâmpla cam ceea ce s-a petrecut anul trecut în instituțiile de spectacole. La începutul anului 2017, alianța PSD-ALDE a decis majorarea cu 50% a salariilor artiștilor, fără să crească în consecință bugetele anuale, nici măcar a acelor insituții de spectacole aflate în directa subordine a Ministerului Culturii și Identității Naționale. De unde scăderea cheltuielilor pentru producție și de întreținere, de unde premiere mai puține. Ce se va petrece în spitale? Vor primi bolnavii servicii medicale mai puține, vor fi obligați să aducă mai multe medicamente de acasă, poate chiar și materiale sanitare, adică seringi, feșe, branule? Hrana va fi din ce în ce mai proastă, se vor întoarce întunericul și frigul? Am serioase dubii dacă la aceste întrebări doamna ministru Sorina Pintea ar putea formula răspunsuri cât de cât convingătoare.
Mai departe. De anunțatele măriri salariale vor beneficia în exclusivitate bugetarii. Ce se va întâmpla însă cu medicii de familie? Cu cei despre care ni se tot spune că ar fi primii ce s-ar cuveni să aibă grijă de sănătatea noastră. Se poate anticipa fără nici un dubiu că se vor înmulți nemulțumirile și inegalitățile din sistemul național de sănătate. Ce se va întâmpla cu serviciile oferite de spitalele private? Cum vor reuși oare patronii acestora să țină piept concurenței de la Stat? Lucrurile sunt mai mult decât problematice, fie și numai pentru motivul că, în ultimii ani, spitalele private au ajuns să reprezinte o alternativă reală la cele din sistemul de stat. S-au făcut acolo investitiții consistente în vederea dotării cu aparatură și echipamente medicale de ultimă oră, privații dispun de angajați proprii cu competențe reale. Cum vor putea ei oare stopa o posibilă dorință de emigrare dinspre privat înapoi la stat? Dacă vor mări salariile până la concurența celor oferite bugetarilor în vederea evitării falimentelor, costul serviciilor medicale va exploda în consecință. Cine va mai putea să își permită să le plătească? Cei cărora, odată cu aiuritoarea revoluție fiscală, le-au scăzut veniturile?
Decizia măririi imediate a salariilor medicilor are, indiscutabil, un pronunțat caracter politic. Se vorbește chiar că, pentru ca această mărire să se poată face, este examinată posibilitatea scutirii de impozite a angajaților din sistemul național de sănătate. Este oare această măsură politică una constituțională? Nici vorbă!
Nu riscăm oare ca totul să fie numai o acțiune de imagine hei-rupistă?

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Bineinteles ca asa este, cum spuneti. Aceste mariri masive de salarii (necesare, altfel, pentru domeniul medical) vor mai mari un pic si inflatia, adica vor deprecia leul in raport cu celelalte valute. Se incearca ‘legarea medicilor de glie’… Ei bine, un medic (mai ales) nu pleaca numai pentru un salariu mai mare, ci, mai ales, pentru o calitate a vietii mai mare, incepind chiar cu domeniul lui de activitate. Placa pentru a lucra intr-un mediu civilizat, salubru, avansat tehnologic si stiintific, unde sa poata interactiona cu colegi si sefi asemenea lui. Pleaca pentru a putea ajunge mai repede si mai civilizat la serviciu, pentru o locuinta mai civilizata, pentru o scoala a copiilor mai civilizata, pentru posibilitati de recreere mai civilizate, pentru a avea de a face cu pacienti mai civilzati, etc. Marirea de salarii, chiar daca buna, nu va face oprirea exodului decit poate cu un 5-10%, si nu va putea creste prea mult calitatea actului medical, mai ales pentru motivele pe care le-ati aratat.

  2. Acuma cred ca si dumneavoastra o luati prea in serios, lasati’o si pe dna ministereasa al Domnului Sănătății sa’si exercite profesia, mai o declaratie, mai o bagare in seama, principalul e „sa sa vada ca ca munceste” si sobordonatii sa stie cine e seful acuma

    In background se munceste la cine ce contracte prinde cu ministerul, acolo este povestea adevarata, nu salariile si standardele occidentale, astea’s praf in ochii prostilor

    In rest, Poporul a votat pt salarii si pensii

    Medicii au votat pt salarii si pensii

    De unde bani pt cresteri de zeci de procente, dublari, triplari nu si’a pus nimeni problema

    Banii sunt cam tot aia si atunci este absolut normal sa se translateze dintr’o parte in alta

    Nu s’a votat pt modernizarea spitalelor, infrastructurii samd, asta nu intereseaza

    Nici pt medicamente, produse si materiale sanitare de prima necesitate samd

    Nici pt cresterea calitatii serviciilor medicale

    Cine are bani se duce la privat, Ungaria, Austria

    Sau in Costa Rica

    Restul…cine e de vina daca n’au bani

    Traim decenii de impliniri marete: medicii pot sa presteze act medical de calitate si fara operatii, pacienti, tratamente costisitoare

    O operatie de administrare a aspirinei, 4 medici, 3 anestezisti, 4 asistente medicale, numai sa nu fi uitat prostul ala sa’si aduca aspirina de acasa

    Si medicii pot sa faca asta oricat de mult atat timp cat sunt platiti

    Cu adusul medicamentelor si mancarii de acasa nimic nou, pacientii fac asta demult

    Cu cresterea salariilor macar de s’ar mai reduce spaga

    Daca tot furnizeaza clientela o buna idee pt majorarea veniturilor si reducerea presiunii pe cashflows ar mai fi si diversificarea activitatii spitalelor ca servicii de pompe funebre

    In rest, multe rugaciuni, ca ajuta

    D’aia s’au construit jdemii de biserici si nu s’au construit spitale si autostrazi, pt ca spitalele si autostrazile nu prea ajuta pe nimeni

    • Foarte instructiv comentariul dvs: limpede, reliefat spre o buna intelegere, afabil.

      De apreciat literar si pentru un anume „lovely mood” de pesimism umoristic,

      romanescul „haz de necaz”,

      topicul articolului nepretandu-se,

      nici acum si, pare ca nici in „veacul-veacurilor, amin”!,

      la altceva decat la pesimism!

  3. „Se vorbește chiar că, pentru ca această mărire să se poată face, este examinată posibilitatea scutirii de impozite a angajaților din sistemul național de sănătate. Este oare această măsură politică una constituțională? Nici vorbă!”
    Care ar fi articolul din Constitutie incalcat in acest caz?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro