vineri, martie 29, 2024

Despre statui

Saptamana aceasta a inceput in Parlamentul European o colectare de semnaturi pe o scrisoare facuta impotriva comisarului european din partea Germaniei, Gunther Oettinger, ca urmare a declaratiilor acestuia cum ca „steagurile statelor cu datorii ar trebui coborate in berna, pe cladirile Uniunii Europene”. Scrisoarea este initiata de belgianul Marc Tarabella, euro-deputat socialist.

Semnatarii de pana acum nu sunt foarte decisi intre a-i cere comisarului german demisia sau a-i cere sa isi prezinte scuze pentru afirmatia facuta. Desi Gunther Oettinger nu a precizat despre ce fel de datorii este vorba, deficitul public sau datoria publica, s-a inteles foarte bine ca se referea la state precum Grecia care este – desi neoficial (inca) – in stare de faliment.

Din pacate, Uniunea Europeana traverseaza un al doilea val de criza (fara ca unele tari sa fi iesit inca din primul) pe fondul deficitelor publice uriase, nesustenabile, ale catorva dintre membrii sai si pe fondul gradului de indatorare mult prea mare al acelorasi si al altora. Din punctul meu de vedere, participarea la zona euro prespune mai mult decat respectarea unor valori inscrise in Tratatul de la Maasticht (care, din pacate, au ramas litera moarta), cat responsabilitate fata de parteneri. Adica unele state fac eforturi mari ca sa tina indicatorii macro-economici sub control iar altele profita de calitatea de membru al zonei euro pentru a consuma mult mai mult decat produc si pentru a se imprumuta mai ieftin decat o faceau inainte de a adopta moneda comuna, folosind banii tot pentru consum.

Poate ca declaratiile comisarului european nu au fost inspirate, din punct de vedere politic, dar ele pot reprezenta un semnal ca Germania ar putea trece la o atitudine mai dura fata de Grecia, pentru a determina un raspuns mai ferm din partea acesteia cu privire la masurile sale de austeritate insuficiente si la cooperarea cu creditorii actuali si posibil viitori. Era insa de asteptat ca populismul sa se manifeste imediat, euro-deputatii nefiind cu mult mai prejos decat colegii lor deputati in parlamentele nationale. Poate ca acesti euro-deputati socialisti ar trebui sa ceara, per a contrario, ca premierilor succesivi ai Greciei sa li se ridice cate o statuie in Place Luxemburg din Bruxelles (n.n. in piata din fata cladirii Parlamentului European). Sau ar trebui sa ne facem ca nu vedem ca problemele Greciei afecteaza cursul euro pe piata valutara. Sau sa nu tinem cont ca Grecia datoreaza sume uriase catre cele mai mari banci franceze si germane (si grecesti, desigur) iar acest lucru va forta guvernele tarilor respective sa mai pompeze cateva zeci de miliarde de euro in aceste banci, dupa ce au mai facut acelasi lucru doar cu doi-trei ani in urma.

Din pacate Grecia va trebui sa invete ca nu se mai fac statui, precum in antichitate, ci se impaiaza direct. Mai mult, ar trebui ca acest lucru sa se constituie intr-un exemplu si pentru altii. Odata intrata in faliment (chiar daca Uniunea Europeana va gasi sau va inventa un alt termen, mai bland), Grecia va trebui sa renunte la multe din atributele sale de suveranitate, incepand cu politica bugetar-fiscala si terminand cu transferul sau ipotecarea unor active catre creditorii straini, daca vrea sa primeasca in continuare ajutor financiar din partea celorlalte state membre, pentru ca altfel nu se poate. Nimeni nu e obligat sa dea bani Greciei din simpatie, mai ales ca atitudinea guvernelor grecesti si a grecilor, in general care, vorbind deschis despre „dreptul de a-ti plati impozitele” si transformand astfel o obligatie fundamentala pentru functionarea oricarui stat intr-o optiune, intr-o filozofie, numai de simpatie nu se pot bucura. Mai mult, falsificarea ani de zile a statisticilor pentru a raporta un deficit public mult mai mic este un act reprobabil, despre care nu se vorbeste insa public pentru motivul invocat de Marc Tarabella in scrisoarea sa, respectiv că „umilirea cetăţenilor greci prin intermediul simbolurilor naţionale nu va fi cea mai bună soluţie pentru relansarea economiei acestei ţări”. Ei bine, daca toate aceste lucruri s-ar fi petrecut intr-o companie germana, aceasta ar fi fost declarata in faliment de la bun inceput iar directorul general, impreuna cu cel financiar nu ar fi fost umiliti coborand in berna vreun fanion corporatist, ci ar fi fost direct judecati penal pentru evaziune fiscala si gestiune frauduloasa.

Desigur ca executivul comunitar s-a distanţat de declaraţiile lui Gunther Oettinger, subliniind că este o afirmaţie personală a comisarului pentru Energie. Dar, cum spuneam, sa nu uitam ca Gunther Oettinger este german.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. „Ei bine, daca toate aceste lucruri s-ar fi petrecut intr-o companie germana, aceasta ar fi fost declarata in faliment de la bun inceput iar directorul general, impreuna cu cel financiar nu ar fi fost umiliti coborand in berna vreun fanion corporatist, ci ar fi fost direct judecati penal pentru evaziune fiscala si gestiune frauduloasa.”
    Domnule Bodu, cazul Hypo Real Estate, respectiv pachetul de fraude organizate, fuziuni orchestrate pe şest, bailout şi naţionalizare abuzivă, vă spune ceva? cîţi directori ai acestei bănci-mamut au fost anchetaţi şi condamnaţi penal? cumva…zero? Dar cum se numeşte statul care devine peste noapte acţionar majoritar într-o bancă comercială făcută zdrenţe de escroci şi managementul defectuos? ce fel economie este aceea in care statul acoperă falimentul unei companii şi intră ca jucător major pe o piaţă reglementată tot de el? că in mod cert nu este capitalistă. poate…fascistă?

    • Intradevar bine punctat.
      Din pacate mitul germanilor care sunt mereu corecti si fac totul bine si repede ramane de actualitate chiar si in cazul unor persoane cu inalte responsabilitati si educatie aleasa precum Dl Bodu.
      Este trist ca inca se gandeste in asemenea clisee cu nemtii cei corecti, englezii betivi sau italienii dati cu gel.
      Si cred ca este vorba de deficit caci in functie de datoria publica totala, Germania ar avea drapelul undeva pe la subsol.

      • Pai si miturile astea se bazeaza pe ceva. Pana la urma, Germania are cea mai solida economie din UE si datorita responsabilitatii fiscale. Constitutia germana interzice deficitul public mai mare de 3% pentru statul federal si 0 pentru landuri. Sa ii vad eu pe latini si pe balcanici facand asta (si fara portite de interpretare ulterioara)

    • Cazul HVB nu este unic, din contra, semi-nationalizari de genul acesta s-au facut masiv in sectorul financiar-bancar, incepand cu SUA si terminand cu Europa. Sincer, cred ca daca americanii ar fi stiut ce efecte va avea falimentul Lehman Brothers, nu cred ca ar fi lasat-o sa cada. Asta este motivul si pentru care se chinuie troika sa gaseasca o solutie pentru Grecia, desi e greu (acum doua saptamani s-au adunat in Constantz 12 laureati ai premiului Nobel pentru economie ca sa gaseasca o solutie. Ei bine, in loc sa gaseasca una, au gasit exact 12, adica fiecare cu solutia lui)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro