vineri, ianuarie 27, 2023

Despre un titlu de Doctor Honoris Causa oferit de ASE

Pe 20 iunie 2019, într-o ceremonie restrânsă la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Abdel Fattah El-Sisi, Preşedintele Egiptului, a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Sala a fost relativ plină, judecând după documentarea foto pe care ASE-ul o are online.

Lipsa unei reacţii în presă sau între publicul mai larg este surprinzătoare. Ȋn ciuda tăcerii din Bucureşti, ironia nu a fost trecută cu vederea în alte cercuri din Europa, unde deşi relaţiile diplomatice cu Egiptul sunt zâmbitoare la suprafaţă, contactul direct sau indirect este minim. De ce? Pentru că, citând raportul Human Rights Watch din 2019, Sisi şi-a asigurat un al doilea mandat in luna martie în urma unor alegeri măsluite şi influenţate de hărţuiri, arestări pe stradă, abuzuri contra micilor organizaţii civile care se încăpăţânează să subziste din 2012. Ȋn închisorile din Egipt există prizonieri din timpul represaliilor împotriva protestatarilor din 2013. Există cel puţin 1500 de persoane dispărute din 2013 până în 2018 şi un scandal internaţional legat de cazul Giulio Regeni care acum riscă să îngheţe total până şi relaţiile dintre Italia de dreapta a lui Matteo Salvini şi Egipt. Ca şi în alte cazuri de autoritarism, guvernul egiptean motivează aceste acţiuni ca fiind necesare “împotriva” terorismului. Ȋn ianuarie şi în februarie 2019, cu două luni înainte de alegeri, forţele de securitate ale statului au întreprins diverse arestări bruşte printre activiştii civili care militează împotriva regimului represiv al lui Sisi. Pentru cei care au participat la manifestaţiile din Piaţa Tahrir, regimul militar actual nu este decât o sfidare, care continuă, care a împins condiţiile economice la extrem şi o migraţie masivă printre cei care sunt suficient de norocoşi să fie primiţi în altă parte, legal sau ilegal. Ȋn August, fostul ambasador Ma’soum Marzouk, care a cerut public organizarea unui referendum pentru demisia lui Sisi a fost arestat sub acuzaţii de terorism, împreună cu profesorul universitar Yahya Kazaz şi Raed Salama, membru proeminent al principalului partid de opoziţie Nasserist de stânga, Demnitate. Toţi aceştia sunt deţinuţi sub acuzaţii de terorism şi având în vedere pedepsele cu moartea pe care regimul le acordă cu „generozitate” din 2013, sunt in pericol major. Regimul deja îşi atacă şi faţada democratică din interior, cu doi posibili candidaţi la alegerile prezidenţiale din propria ierarhie când gen. Ahmed Shafiq şi fostul sef de stat major Sami Anan sunt arestaţi pentru a împiedica orice şansă de a devein vizibili.

Este deja surprizător faptul că vizita şi întâlnirea de stat întreprinsă de Abdel Fattah El-Sisi în Romania au rămas fără niciun ecou public având în vedere cele de mai sus. Acestea au fost în parte parte motivate de faux pas–ul diplomatic legat de potenţiala mutare a ambasadei la Ierusalim, pe care guvernul PSD a susţinut-o la un moment dat. A reprezentat evident o încercare diplomatică de a nu renunţa la o poziţie neutră în zona Egipt-Israel-Palestina şi de a menţine cumva balansul delicat al Uniunii Europe în acest caz, complicat şi mai mult de «criza refugiaţilor, care a arătat de altfel şi limitele normelor de ajutor umanitar de aplicare a drepturilor omului pe care statele europene sunt dispuse să le practice.

Dar universităţile, chiar dacă sunt finantaţe din bugetul de stat (pretutindeni), au o responsabilitate mai largă dată de vizibilitate şi de faptul că trebuie să arate discernământ şi gândire critică, sau măcar că sunt informate în legatura cu ce se întâmplă în sfera socială (obligaţia se extinde şi în cazul ASE-ului, universitate care de altfel caută să fie recunoscută internaţional). Cultivarea legăturile de afaceri dintre Egipt si Romania, una dintre motivaţiile intrinsece ale titlului, contrastează cu responsabilitatea academică. Rectoratul ASE ignoră astfel represiunea care are loc în Egipt printre cadrele universitare, care sunt acuzate de „ dezinformare” reţelele sociale. Dr. Khaled Azab şi dr. Muhammed Abdelmaguid, specialişti în patrimoniu reputaţi internaţional, au dispărut forţat şi sunt se pare în interogatoriu în Egipt (conform celor apropiaţi) pentru că s-au opus ca Ministerul de Antichităţi să preia organizarea viitoarei conferinţe generale ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor) din 2022 care va avea loc în Alexandria. Politizarea instituţiilor de învăţământ reprezintă o discuţie incipientă (încă) în România, dar cadrele universitare citate mai sus arată cum şi în condiţii extreme acest lucru poate fi contestat. Situaţia este cu atât mai paradoxală în cazul ASE-ului, care nici nu îşi desfăşoară activitatea într-un regim politic militar.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Oameni forte ca el trebui susținuți să stabilizeze țările de acolo. Trebuie sprijiniți sa stea la putere zeci de ani cu cerința minimă să nu dezvolte arme nucleare și să nu sponsorizeze terorismul islamic, să respecte regulile comerțului internațional și să accepte existența Israelului. Cine crede că se poate mai mult sa se uite la Libia și la Irak.

  2. Complicate sint caile politice ale comertului. Germania face afaceri de miliarde de euro cu Rusia, iar Rusaia nu e deloc o tara democratica.
    Apoi, uneori interesul poarta fesul:
    „Dacă Algeria este cel mai mare importator de grâu european, Egiptul este cel mai mare importator mondial de grâu, iar aici este prezentă numai România din toată Uniunea Europeană, 19% din totalul achiziționat de Cairo fiind grâu românesc. Anul trecut Egiptul a preferat la un moment dat să cumpere grâu din România și Ucraina, 120.000 tone la o singură licitație, în dauna grâului rusesc, ceea ce a fost o mare victorie pentru țară noastră și pentru Ucraina, împotriva Rusiei.”
    https://agrobiznes.md/egiptul-cumpara-o-cantitate-mare-de-grau-din-ucraina-si-romania-in-defavoarea-celui-rusesc.html

    • :-) Si eu.

      Si ceva despre articol:

      Anglofonii numesc „virtue signaling” atitudinea cuiva care sustine ostentativ o cauza buna prin actiuni care sa atraga atentia (dar care nu sint de nici un folos), toata zbaterea fiind, in realitate, pentru a sugera superioritatea morala a acestuia fata de restul lumii.

  3. Fapt divers: Avionul prezidenţial egiptean era parcat pe data de 19 iunie, după-amiaza, pe aeroportul Henri Coandă în dreptul porţiilor 5 sau 6 ale aerogării. Mi-a atras atenţia textul „Republic of Egipt” scris pe avionul Airbus 340-200.

  4. Multumesc pentru luarea de pozitie! Ati fost in Egipt vreodata? Eu am avut ocazia. E un fel de Romania fara iarba si fara ploaie. Glumesc! :-) Egiptul e exponential mai departe, pentru romanul de rand, de borfasii care au modificat pe genunchi Codul Administrativ. De unde reactie? Iar borfasii de la ASE care au decis probabil au primit mutarea in plic. Oh, well! Sa speram ca alegerile de anul viitor vor alunga mafiotii si rusofilii care ne fura acum.

  5. Eu zic asa:
    Pe logica autoarei, ar trebui ca Romania sa stopeze deindata exporturile masive de grau catre Egipt. Sa nu ne miram, Soros si Obama au sustinut masiv „revolutia” islamista din Egipt, precum si cele din Libia si Siria, cu rezultatele catastrofale binecunoscute.

  6. Departe de mine intentia de a disculpa ASE, care intr-adevar putea da dovada de coloana vertebrala etica. Cu toate astea, haideti sa ne gandim umpic cam de unde a venit ideea. Pai, in proportie de 90pc, treaba s-a petrecut cam asa: decanul sau cum se striga bulibasa lu’ASE statea si el sprijinit de pervaz, contempland studentele care intrau si ieseau la o tigara din cladire, atent sa nu’l loveasca bila in cadere. Deodata, suna telefonul. Tzin sa fie, tzin sa fie? Buli ridica receptorul, si aude o voce cristalina – domnu’ decan, sunt Dorica, de la Protocolul Presedintiei. Domnu’ decan, de ce va deranjez, avem in program o vizita la nivel inalt, atat de inalt ca ma asfixiez numa’ vorbind de ea. Vine un domn din Egipt, faraonul lor cum ar veni, mare prieten al Romaniei, dar mare, dom’le! Si noi ne gandeam aici, ce-ar fi ca in spiritul prieteniei traditionale romano-egiptene, sa-i dati in semn de recunoastere a prestantei si performantei academice un shoz de-ala de-al dv, stiti cum, cu ceva de agatat la gat musai, cu discursuri, la di dah, cat sa ne umple fereastra de la zece cand se vede cu Domnul Presedinte (se pronunta cu gura plina de majuscule) pana la unspe cand se vede cu Presedintele Senatului (din nou gura plina), da’ sa nu fie mai mult ca se supara aia de la SPP ca au pregatit traseul, stiti, sunt umpic traumatizati de cand cu paltonul. Si gata, Sisi DrHonCauza.

  7. Oh, well, Mr. „Livio”, nu credeti ca merita macar un titlu de Doctor Honoris Causa autoarea unei „poezii”, din care citez: „Zidurile Doftanei / In fiecare inima,/ Inima-nsetata /Si-a scris cintecul …”, si, la finalul apoteotic: „Pasesc /Azi/In Doftana, /Linga ziduri singerind o dimineata – /Zidurile pe care mii de garoafe /Nu le-ar lumina mai mult decit azi” ? Eventual, distinctia s-ar putea acorda ex-aequo si autorului copertei & desenelor din aceeasi placheta (1968). Oh, well… Mai bine zis: O, tempora! O, mores!

  8. Unii au impresia ca ei au inventat Lumea. Pe cind ei nici nu au desoperit-o.
    Adica n-au aflat ca asemenea gesturi de protocol sint de cind Lumea.
    Mai aproape si, poate mai putin cunoscute, se pare, sint onorurile conferite de Majestatea Sa, regina UK lui Pingelica al nostru.
    Ori, zic unii, nici dottoratul nu trebuia acordat faraonului egiptean, si nici cele 120.000 de tone de griu, pina nu devin o tara democratica.
    Lumea e un pic mai complicata; se practica negocierile si compromisurile.

    • Nu stiu daca e piatra in gradina mea sau nu, in fond nu conteaza. Treaba eu o vad cam asa – da, ii dai faraonului care-ti cumpara graul ceva, dar nu un doctorat, fie el si HC. Fiindca iti demonetizezi prestigiul universitatii. Sau, daca il dai, il dai unui Havel, si acolo mai cu greu. Stanta Cotrocenilor produce destule distinctii. Sau ii dai un tablou, vor fi fiind vre-o doi-trei pictori romani care inseamna ceva. Sau in loc de o primire strict protocolara la Pres, ii faci program cu Presul juma de zi sau o zi – un gest care nu va scapa atentiei, si gadila orgoliul, daca asta urmaresti. Ne pare ciudat cand americanii iau cate un oaspete si il duc la mai stiu eu ce Mar-A-Lago sau la ferma cutare unde mere POTUS sa dea la peste. Nu, folosesc cogent protocolul. Dar, pentru asta trebuie sa gandesti, tre’ sa-i spui contabilului sa nu te trimita dupa gratuitati gen HC pe spinarea naucilor de la ASE ca sa raporteze el economii, tre’ sa stai sa vezi, ok, ce-i place faraonului? Poate ii plac, eu stiu, timbrele – cumpara-i un timbru romanesc rar. Poate ii plac pustile – da o comanda la Cugir sa-i faca una aurita cu versete din Coran gravate pe teava, sau cu Homer Simpson daca stii ca-i place. Gandeste un pic, nu alege calea cea mai comoda pentru tine pe spinarea altora.

    • @ victor L (07/07/2019 la 10:47)

      „Mai aproape si, poate mai putin cunoscute, se pare, sint onorurile conferite de Majestatea Sa, regina UK lui Pingelica al nostru.”

      Iti spun un secret – vorba unui celebru comentator pe acest site – onorurile oferite de Regina Angliei au fost foarte interesate: licentele cumparate de Romania de la BAC si Rolls-Royce (aviatie).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dana Dolghin
Studiaza in Amsterdam, dupa studii de istorie si studii culturale si colaborari cu Muzeul National Cotroceni si Radio Romania Cultural in Bucuresti.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro