duminică, octombrie 17, 2021

Despre un titlu de Doctor Honoris Causa oferit de ASE

Pe 20 iunie 2019, într-o ceremonie restrânsă la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Abdel Fattah El-Sisi, Preşedintele Egiptului, a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Sala a fost relativ plină, judecând după documentarea foto pe care ASE-ul o are online.

Lipsa unei reacţii în presă sau între publicul mai larg este surprinzătoare. Ȋn ciuda tăcerii din Bucureşti, ironia nu a fost trecută cu vederea în alte cercuri din Europa, unde deşi relaţiile diplomatice cu Egiptul sunt zâmbitoare la suprafaţă, contactul direct sau indirect este minim. De ce? Pentru că, citând raportul Human Rights Watch din 2019, Sisi şi-a asigurat un al doilea mandat in luna martie în urma unor alegeri măsluite şi influenţate de hărţuiri, arestări pe stradă, abuzuri contra micilor organizaţii civile care se încăpăţânează să subziste din 2012. Ȋn închisorile din Egipt există prizonieri din timpul represaliilor împotriva protestatarilor din 2013. Există cel puţin 1500 de persoane dispărute din 2013 până în 2018 şi un scandal internaţional legat de cazul Giulio Regeni care acum riscă să îngheţe total până şi relaţiile dintre Italia de dreapta a lui Matteo Salvini şi Egipt. Ca şi în alte cazuri de autoritarism, guvernul egiptean motivează aceste acţiuni ca fiind necesare “împotriva” terorismului. Ȋn ianuarie şi în februarie 2019, cu două luni înainte de alegeri, forţele de securitate ale statului au întreprins diverse arestări bruşte printre activiştii civili care militează împotriva regimului represiv al lui Sisi. Pentru cei care au participat la manifestaţiile din Piaţa Tahrir, regimul militar actual nu este decât o sfidare, care continuă, care a împins condiţiile economice la extrem şi o migraţie masivă printre cei care sunt suficient de norocoşi să fie primiţi în altă parte, legal sau ilegal. Ȋn August, fostul ambasador Ma’soum Marzouk, care a cerut public organizarea unui referendum pentru demisia lui Sisi a fost arestat sub acuzaţii de terorism, împreună cu profesorul universitar Yahya Kazaz şi Raed Salama, membru proeminent al principalului partid de opoziţie Nasserist de stânga, Demnitate. Toţi aceştia sunt deţinuţi sub acuzaţii de terorism şi având în vedere pedepsele cu moartea pe care regimul le acordă cu „generozitate” din 2013, sunt in pericol major. Regimul deja îşi atacă şi faţada democratică din interior, cu doi posibili candidaţi la alegerile prezidenţiale din propria ierarhie când gen. Ahmed Shafiq şi fostul sef de stat major Sami Anan sunt arestaţi pentru a împiedica orice şansă de a devein vizibili.

Este deja surprizător faptul că vizita şi întâlnirea de stat întreprinsă de Abdel Fattah El-Sisi în Romania au rămas fără niciun ecou public având în vedere cele de mai sus. Acestea au fost în parte parte motivate de faux pas–ul diplomatic legat de potenţiala mutare a ambasadei la Ierusalim, pe care guvernul PSD a susţinut-o la un moment dat. A reprezentat evident o încercare diplomatică de a nu renunţa la o poziţie neutră în zona Egipt-Israel-Palestina şi de a menţine cumva balansul delicat al Uniunii Europe în acest caz, complicat şi mai mult de «criza refugiaţilor, care a arătat de altfel şi limitele normelor de ajutor umanitar de aplicare a drepturilor omului pe care statele europene sunt dispuse să le practice.

Dar universităţile, chiar dacă sunt finantaţe din bugetul de stat (pretutindeni), au o responsabilitate mai largă dată de vizibilitate şi de faptul că trebuie să arate discernământ şi gândire critică, sau măcar că sunt informate în legatura cu ce se întâmplă în sfera socială (obligaţia se extinde şi în cazul ASE-ului, universitate care de altfel caută să fie recunoscută internaţional). Cultivarea legăturile de afaceri dintre Egipt si Romania, una dintre motivaţiile intrinsece ale titlului, contrastează cu responsabilitatea academică. Rectoratul ASE ignoră astfel represiunea care are loc în Egipt printre cadrele universitare, care sunt acuzate de „ dezinformare” reţelele sociale. Dr. Khaled Azab şi dr. Muhammed Abdelmaguid, specialişti în patrimoniu reputaţi internaţional, au dispărut forţat şi sunt se pare în interogatoriu în Egipt (conform celor apropiaţi) pentru că s-au opus ca Ministerul de Antichităţi să preia organizarea viitoarei conferinţe generale ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor) din 2022 care va avea loc în Alexandria. Politizarea instituţiilor de învăţământ reprezintă o discuţie incipientă (încă) în România, dar cadrele universitare citate mai sus arată cum şi în condiţii extreme acest lucru poate fi contestat. Situaţia este cu atât mai paradoxală în cazul ASE-ului, care nici nu îşi desfăşoară activitatea într-un regim politic militar.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Oameni forte ca el trebui susținuți să stabilizeze țările de acolo. Trebuie sprijiniți sa stea la putere zeci de ani cu cerința minimă să nu dezvolte arme nucleare și să nu sponsorizeze terorismul islamic, să respecte regulile comerțului internațional și să accepte existența Israelului. Cine crede că se poate mai mult sa se uite la Libia și la Irak.

  2. Complicate sint caile politice ale comertului. Germania face afaceri de miliarde de euro cu Rusia, iar Rusaia nu e deloc o tara democratica.
    Apoi, uneori interesul poarta fesul:
    „Dacă Algeria este cel mai mare importator de grâu european, Egiptul este cel mai mare importator mondial de grâu, iar aici este prezentă numai România din toată Uniunea Europeană, 19% din totalul achiziționat de Cairo fiind grâu românesc. Anul trecut Egiptul a preferat la un moment dat să cumpere grâu din România și Ucraina, 120.000 tone la o singură licitație, în dauna grâului rusesc, ceea ce a fost o mare victorie pentru țară noastră și pentru Ucraina, împotriva Rusiei.”
    https://agrobiznes.md/egiptul-cumpara-o-cantitate-mare-de-grau-din-ucraina-si-romania-in-defavoarea-celui-rusesc.html

    • :-) Si eu.

      Si ceva despre articol:

      Anglofonii numesc „virtue signaling” atitudinea cuiva care sustine ostentativ o cauza buna prin actiuni care sa atraga atentia (dar care nu sint de nici un folos), toata zbaterea fiind, in realitate, pentru a sugera superioritatea morala a acestuia fata de restul lumii.

  3. Fapt divers: Avionul prezidenţial egiptean era parcat pe data de 19 iunie, după-amiaza, pe aeroportul Henri Coandă în dreptul porţiilor 5 sau 6 ale aerogării. Mi-a atras atenţia textul „Republic of Egipt” scris pe avionul Airbus 340-200.

  4. Multumesc pentru luarea de pozitie! Ati fost in Egipt vreodata? Eu am avut ocazia. E un fel de Romania fara iarba si fara ploaie. Glumesc! :-) Egiptul e exponential mai departe, pentru romanul de rand, de borfasii care au modificat pe genunchi Codul Administrativ. De unde reactie? Iar borfasii de la ASE care au decis probabil au primit mutarea in plic. Oh, well! Sa speram ca alegerile de anul viitor vor alunga mafiotii si rusofilii care ne fura acum.

  5. Eu zic asa:
    Pe logica autoarei, ar trebui ca Romania sa stopeze deindata exporturile masive de grau catre Egipt. Sa nu ne miram, Soros si Obama au sustinut masiv „revolutia” islamista din Egipt, precum si cele din Libia si Siria, cu rezultatele catastrofale binecunoscute.

  6. Departe de mine intentia de a disculpa ASE, care intr-adevar putea da dovada de coloana vertebrala etica. Cu toate astea, haideti sa ne gandim umpic cam de unde a venit ideea. Pai, in proportie de 90pc, treaba s-a petrecut cam asa: decanul sau cum se striga bulibasa lu’ASE statea si el sprijinit de pervaz, contempland studentele care intrau si ieseau la o tigara din cladire, atent sa nu’l loveasca bila in cadere. Deodata, suna telefonul. Tzin sa fie, tzin sa fie? Buli ridica receptorul, si aude o voce cristalina – domnu’ decan, sunt Dorica, de la Protocolul Presedintiei. Domnu’ decan, de ce va deranjez, avem in program o vizita la nivel inalt, atat de inalt ca ma asfixiez numa’ vorbind de ea. Vine un domn din Egipt, faraonul lor cum ar veni, mare prieten al Romaniei, dar mare, dom’le! Si noi ne gandeam aici, ce-ar fi ca in spiritul prieteniei traditionale romano-egiptene, sa-i dati in semn de recunoastere a prestantei si performantei academice un shoz de-ala de-al dv, stiti cum, cu ceva de agatat la gat musai, cu discursuri, la di dah, cat sa ne umple fereastra de la zece cand se vede cu Domnul Presedinte (se pronunta cu gura plina de majuscule) pana la unspe cand se vede cu Presedintele Senatului (din nou gura plina), da’ sa nu fie mai mult ca se supara aia de la SPP ca au pregatit traseul, stiti, sunt umpic traumatizati de cand cu paltonul. Si gata, Sisi DrHonCauza.

  7. Oh, well, Mr. „Livio”, nu credeti ca merita macar un titlu de Doctor Honoris Causa autoarea unei „poezii”, din care citez: „Zidurile Doftanei / In fiecare inima,/ Inima-nsetata /Si-a scris cintecul …”, si, la finalul apoteotic: „Pasesc /Azi/In Doftana, /Linga ziduri singerind o dimineata – /Zidurile pe care mii de garoafe /Nu le-ar lumina mai mult decit azi” ? Eventual, distinctia s-ar putea acorda ex-aequo si autorului copertei & desenelor din aceeasi placheta (1968). Oh, well… Mai bine zis: O, tempora! O, mores!

  8. Unii au impresia ca ei au inventat Lumea. Pe cind ei nici nu au desoperit-o.
    Adica n-au aflat ca asemenea gesturi de protocol sint de cind Lumea.
    Mai aproape si, poate mai putin cunoscute, se pare, sint onorurile conferite de Majestatea Sa, regina UK lui Pingelica al nostru.
    Ori, zic unii, nici dottoratul nu trebuia acordat faraonului egiptean, si nici cele 120.000 de tone de griu, pina nu devin o tara democratica.
    Lumea e un pic mai complicata; se practica negocierile si compromisurile.

    • Nu stiu daca e piatra in gradina mea sau nu, in fond nu conteaza. Treaba eu o vad cam asa – da, ii dai faraonului care-ti cumpara graul ceva, dar nu un doctorat, fie el si HC. Fiindca iti demonetizezi prestigiul universitatii. Sau, daca il dai, il dai unui Havel, si acolo mai cu greu. Stanta Cotrocenilor produce destule distinctii. Sau ii dai un tablou, vor fi fiind vre-o doi-trei pictori romani care inseamna ceva. Sau in loc de o primire strict protocolara la Pres, ii faci program cu Presul juma de zi sau o zi – un gest care nu va scapa atentiei, si gadila orgoliul, daca asta urmaresti. Ne pare ciudat cand americanii iau cate un oaspete si il duc la mai stiu eu ce Mar-A-Lago sau la ferma cutare unde mere POTUS sa dea la peste. Nu, folosesc cogent protocolul. Dar, pentru asta trebuie sa gandesti, tre’ sa-i spui contabilului sa nu te trimita dupa gratuitati gen HC pe spinarea naucilor de la ASE ca sa raporteze el economii, tre’ sa stai sa vezi, ok, ce-i place faraonului? Poate ii plac, eu stiu, timbrele – cumpara-i un timbru romanesc rar. Poate ii plac pustile – da o comanda la Cugir sa-i faca una aurita cu versete din Coran gravate pe teava, sau cu Homer Simpson daca stii ca-i place. Gandeste un pic, nu alege calea cea mai comoda pentru tine pe spinarea altora.

    • @ victor L (07/07/2019 la 10:47)

      „Mai aproape si, poate mai putin cunoscute, se pare, sint onorurile conferite de Majestatea Sa, regina UK lui Pingelica al nostru.”

      Iti spun un secret – vorba unui celebru comentator pe acest site – onorurile oferite de Regina Angliei au fost foarte interesate: licentele cumparate de Romania de la BAC si Rolls-Royce (aviatie).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dana Dolghin
Studiaza in Amsterdam, dupa studii de istorie si studii culturale si colaborari cu Muzeul National Cotroceni si Radio Romania Cultural in Bucuresti.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.