joi, octombrie 6, 2022

Despre un viitor mix energetic și o strategie energetică

Necesitatea previziunii

O discuție despre mixul energetic din 2050 ar fi trebuit să înceapă de mult timp în România pentru a trasa niște linii strategice în dezvoltarea industriei și transportului, în asigurarea confortului termic al populației, pentru a nu intra în iminentul black-out, pentru a putea veni cu argumente în “negocierea” ce s-ar putea face în Comisia Europeană și Parlamentul European pe viitoarele programe. Zilele trecute profesorul Dumitru Chisăliță a lansat ideea începerii unei astfel de dezbateri.

O decizie hazlie a celor din Ministerul Energiei, transformată într-o ordonanță de urgență ce prevede închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune ne face să mai avem un argument în plus pentru a iniția dezbaterea pe tema mixului energetic. Hazlie, deoarece urgența se referă la 2030. Hazlie este deoarece știe toata lumea din industrie că toate termocentralele pe cărbune vor avea expirate perioadele de funcționare, licențele de mediu și aprobările ISCIR până în 2030. Tragedia începe când ni se propune că aceste capacități securitare vor fi înlocuite de fotovoltaice puse pe haldele de steril rezultate de-a lungul anilor, a se vedea Fondul de Modernizare. Au ieșit din funcțiune până acum 1700 MW și urmează restul de până la 3.725 MW declarați de ANRE. 1425 MW până în 2025 și 2300 MW până în 2030. Știm că si termocentralele de gaz nu o duc prea bine (mai putin cei 860 MW de la OMV – Brazi) și vor fi închise poate mai repede de 2030. Așa arată asasinatul energetic al României.

Întrebarea este: Incotro ne îndreptăm?

Începem cu definirea celor două mixuri energetice ce trebuiesc tratate :

Mixul primar care definește tot ceea ce înseamnă consum de materii prime energetice ce au destinație producția de energie electrică, producția de energie termică, transporturile auto, aeriene, navale și fluviale sau pe cale ferată și necesarul în industrie.

Mai există și mixul electro-energetic, adică din ce fel de surse este produsă energia electrică: cărbune, gaz, nuclear, hidro, eolian, solar, agrobiomasa sau deșeuri urbane solide.

Toate acestea trebuie să fie cuprinse în Strategia Energetică a României, pe care nu o avem de mai mult de 15 ani.

Despre o strategie energetică

O astfel de dezbatere trebuie să aibă în vedere destul de mulți factori. Am mai scris despre acest subiect aici.

În primul rând trebuie plecat de la geografia fiecărui stat (sau regiuni) și resursele existente. Polonia și Germania au cărbune, Danemarca, Norvegia și România au resurse și acces la resurse off-shore de gaze, toate statele din zona Alpilor sau Carpaților au potențial hidroelectric, statele de pe coasta Atlanticului, Mării Nordului și Mării Baltice au un potential eolian imens și statele din sudul Europei au potențial solar mare. Nu toate statele pot avea acelasi mix energetic. Să ne gândim că Grecia (cu multe insule) și la Cehia fără ieșire la mare!

Tot legat de geografie: avem aglomerări urbane și teritorii cu densitatea populației mică. Într-un fel trăiește un londonez, în alt fel un bucureștean și în alt fel un cetățean dintr-un sat din munții Făgăraș. Au nevoi și obiceiuri diferite, fiecare avănd necesități energetice diferite și acces la resurse diferite. În orașele mari populația se încălzește ori prin sistemul de alimentare centralizat cu energie termică (SACET), care deobicei funcționează cu gaze ori cu centrale individuale pe gaze. O mare parte a mediului rural românesc se încălzește cu lemne de foc. Procentul este enorm, astfel încât în mixul energetic primar, lemnul apare cu un procent de 17%. Este inacceptabil deoarece (lăsând la o parte tăierea pădurilor și poluarea) randemenetele unei sobe pe lemne este mic.

Industrializarea este diferită. Știm că nordul are economiile bazate pe industrie grea și sudul pe agricultură și industrie alimentară. Deci au nevoi energetice diferite. Diferențele de consum sunt mari între o regiune în care se afla un combinat siderurgic și o alta în care este dezvoltată doar agricultura. Nu putem compara zona metropolitană a Bucureștiului (peste 4.000.000 locuitori) sau zona Brăila – Galați (peste 500.000 locuitori) cu Delta Dunării sau cu Covasna.

Nu trebuie să uităm nici de istoria industrializării. Marea Britanie și Germania sunt țări puternic industrializate față de cele două țări din Peninsula Iberică sau față de fostele țări comuniste. Actualele arhitecturi ale industriilor energetice naționale difera. Producția de energie electrică în Franța se bazează pe energia nucleară pe când cea din Germania pe gazele rusești sau din Marea Nordului iar cea norvegiană pe regenerabile.

Să ne uitam și la infrastructurile de transport. Grecia are alte nevoi decat Elveția, Germania are alte nevoi decât Estonia. Infrastructura de transport româneasca consuma mai mult combustibili fosili decât Franța care are o rețea de cale ferata electrificată.

Structura de producție de energie termică difera de la regiune la regiune în funcție de necesități și de resurse. Islanda are potențial geotermal, Grecia, Spania și Portugalia nu au nevoie de energie termică decât câteva zile pe an. Franța are dezvoltat un sistem de încălzire bazat pe energie electrică. România încă se bazează pe lemn și cărbune destinate sobelor și pe gaze, sistem dezvoltat în ultimii 50 de ani.   

Curbele de consum diferă de la regiune la regiune. Care sunt maximele de consum pe anotimpuri și ore în nordul Peninsulei Scandinave și care sunt în Cipru. Aceași comparație putem să o facem pentru județele Olt și Maramuseș.

Resursa umană este un factor important. Există facultăți bune care pregătesc specialiști. Problema acestora este că nu pot avea o carieră satisfăcătoare. Să ne uităm cine sunt cei care dețin frâiele industriei energetice și constatăm că sinecurile de partid, lămbruțele și carașolii ocupă posturile de conducere din marile companii naționale, acest buchet de neprofesioniști ducând la prabușirea producției, transportului și distribuției de energie. Mai adăugăm lipsa muncitorilor datorată dispariției școlilor profesionale ca urmare a politicilor dezastruoase din învățământ. Majoritatea marilor companii energetice au o forță de muncă îmbătrânită și în pragul pensionării.

Factorii de mediu

Nici nu încape în discuție că există tehnologii poluante ce trebuiesc înlocuite. Poluante datorită vechimii fizice și morale a tehnologiei și utilajelor și randamentelor mici. Acestea vor ieși din funcționare cât se poate de repede și trebuiesc înlocuite. Aici trebuie luate decizii strategice și din păcate cu caracter de urgență deoarece trebuie ca acestea să fie înlocuite cu tehnologii noi, performante și cu un grad de poluare mic.

Factori de influență externi

Nu am discutat de factorul geopolitic: Nu putem face comparație între Republica Moldova, dependentă aproape 100% de gazul rusesc și Danemarca ce nu are nici o dependență energetică. Trebuie să ne referim și la interconectivitatea rețelelor de gaze și electrice. Referitor la rețelele de transport de gaze, într-un fel sunt legate tările de pe coasta Atlanicului de depozitele energetice din Marea Nordului și în alt fel sunt legate țările din Europa Centrala și de Est de rețeaua de conductele ce aduc gaz rusesc și ce trec prin Ucraina sau Bielorusia la care adăugăm North Stream în nord și Turk Stream și Blue Stream în sud. Avem dependențe diferite, pe care Kremlinul a știut să le gestioneze bine, nenegociind cu anasamblul UE ci cu statele în parte.

Tot legat de factorul geopolitic: să punem accentul pe solar și eolian nu înseamnă a intra într-o altă dependență, față de China, unde se produc majoritatea componentelor necesare acestor doua tehnologii deoarece China are monopol pe resursele mondiale de metale și pământuri rare?

Tot atenționez autoritățile noatre naționale să nu mai viseze la extracția gazelor din Netune Deep deoarece la puțini kilometrii se află zona de conflict. Știm că marile companii de asigurări sunt cele care gestionează riscurile. Dacă asigurarea unei nave ce intră în Marea Neagră a crescut de zece ori, înseamnă că riscurile transportului maritim în Marea Neagră au crescut de zece ori. Oare investitorul (Romgaz și OMV) își vor asuma riscul unei investiții de încă câteva miliarde de euro necesare extracției în această conjunctură? Dar companiile de la care se vor închiria utilajele și tehnologia? Dacă da, există o extimare a creșterii chetuielilor de investiție și de producție în această conjunctură?

Eu cred că dacă în perimetrele potențiale de exploatare de gaz off-shore, măine este depistată o mină aflată în derivă, ce provine din zona Odesa, în primul rând va mai crește de câteva ori polița de asigurare a oricărei nave și instalații din zonă și decizia de investiție va fi luată mai greu. Uitându-ne pe harta de circulație a avioanelor și a navelor deasupra Mării Negre constatăm că zona Neptun Deep nu este tranzitata decât de nave mici care se îndreaptă spre Sulina.

Am explicat cu mult înainte de începerea conflictului ucrainian că Federația Rusă nu dorește ca România să extraga vreo moleculă de gaz din Marea Neagră. Dacă Black Sea Oil and Gas ce va începe extracția în câteva săptămâni reușește, acest fapt se datorează adâncimii mult mai mici a rezervorului concesionat, a distanței mici de la platformele de extracție până la țărm și a existenței tehnologiei în România. Aceste atuuri nu le avem și în cazul Neptune Deep. Distanța până la țărmul românesc e de peste 350 km iar până în Peninsula Crimea este sub 450 km. Tehnologia și utilajele fiind deținute de puține companii, trebuiesc închiriate și costă, asta în cazul în care acestea își asumă riscul apropierii de conflict.

România, fiind un stat membru al Uniunii Europene trebuie să se conformeze tuturor deciziilor acesteia. Dar până adoptarea acestora trebuie să se implice activ în strategiile și politicile ce se pot negocia. Problema este că niciodată reprezentanții noștrii nu au adoptat o astfel de poziție. Vedeți pe careva dintre aceștia în stare sa înțeleagă problematica energiei?

Tot la capitolul geopolitică trebuie sa menționâm și factorii de influență rusești platați în forumurile decizionale ale statelor sau Uniunii sau companiile de lobby de la Bruxelles. Acum se demonstrează că există influența clară a Moscovei.

Ce trebuie făcut ?

În primul rând trebuie spus că este inacceptabil ca numai un grup minuscul din Ministerul Energiei să se ocupe de Strategia Energetică, grup ce ignoră structura din Guvernul României care gestionează transportul energiei, ignoră mediul academic și corpul profesioniștilor din industria energetică, zone care au păreri pertinente.

Încercăm să definim care ar fi calificările necesare persoanelor care ar trebui să lucreze la Strategia Energetică:

  • Specialiști în geopolitică și economie internațională
  • Specialiști în prognoză și statistică economică
  • Specialiști care să cunoască politicile și documentele elaborate de UE
  • Specialiști în domeniul securității energetice
  • Specialiști în domeniul securității infrastructurilor critice
  • Specialiști ai industriei energetice de producție (cărbune, petrol, gaz, nuclear, hidro, eolian, solar, biomasă – agrobiomasă, hidrogen, deșeuri municipale solide) și transport și distribuție (energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, hidrogen, energie termică)
  • Specialiști în termo-energetică și sisteme de alimentare centralizată cu agent termic (SACET),
  • Specialiști în probeme de consum de energie și eficientă energetică,
  • Specialiști ai pieței de energie, burse de mărfuri
  • Specialiști în probleme de mediu,
  • Specialiști în probleme de transport,
  • Specialiști din agricultură
  • Specialiști ai administrației locale
  • Specialiști în probleme juridice, finanțe, taxe.
  • Specialiști în atragerea de bani europeni, scriere de proiecte.

Dumneavastră credeți că există acești specialisti în grupusculul care se face că scrie Strategia Energetica din Ministerul Energiei?

De aici rezultă cam ce capitole ar trebui avute în vedere:

  • Geopolitică și relații economice internaționale
  • UE – PNIESC – Green Deal – PNRR și alte programe
  • Atragerea de fonduri europene și crearea de de programe de finanțări naționale
  • Problemele de mediu și producția, transportul și distribuția de energie
  • Dezvoltarea transportului și asigurarea energiei pentru transport
  • Dezvoltarea industriei românești – consumul de energie
  • Direcțiile de dezvoltare ale agriculturii și asigurarea cererii de energie pentru agricultură
  • Direcțiile de dezvoltare urban – rural și asigurarea cererii de energie pentru UAT-uri
  • Mixul energetic primar
  • Producția și importul de petrol + transport, distribuție
  • Producția de energie din biomasă și agrobiomasă + transport, distribuție
  • Mixul energetic electric
  • Producție de energie electrică din cărbune
  • Producție de energie electrică din gaz + cogenerare
  • Producție de energie electrică din nuclear
  • Producție de energie electrică din hidro
  • Producție de energie electrică din eolian
  • Producție de energie electrică din solar
  • Producție de energie electrică din deșeuri municipale solide
  • Autosuficiența energetică regională / locală / individuală – prosumatori
  • Producția, transportul și distribuția de agent termic – probleme de SACET
  • Consumul, producția, transportul și distribuția de hidrogen și alți combustibili alternativi sau medii de stocare
  • Stocarea de energie
  • Restructurarea și dezvoltarea piețelor – burse de energie
  • Eficiență energetică
  • Cercetarea în domeniul energiei
  • Privatizare și management corporativ

Sunt convins ca am omis câteva probleme și de aceea vă rog să comentați, să mă corectați unde greșesc, să începem să discutam în spatiul public despre ceea ce trebuie să se întâmple în urmatorii ani cu industria energetică românească deoarece se pare că cei pe care îi plătim să o facă nu vor, nu se pricep și câțiva dintre ei nici măcar nu catadixesc să ajungă să semneze condica deoarece în calitate de sinecuri îi interesează doar poziția de șef, aflânduse în mijocul organizațiilor de partid provinciale care i-a promovat.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Dumneavoastra incercati o abordare rationala si constructiva desi este din ce in ce mai clar ca ceea ce se intampla acum este o modificare a politicii energetice la nivel european, Romania fiind doar o victima colaterala in acest proces al sinuciderii economice colective. Acest proces de modificare, accelerat de si folosind drept pretext conflictul din Ucraina pare sa aiba cu totul alti beneficiari decat populatia, aceasta ramanand sa achite factura. Acest comentariu va fi cu siguranta sters(70% sanse)

    Realist vorbind, mare lucru nu putem face in acest moment dat fiind statutul nostru de tara ocupata. In viitorul apropiat atat romanii care se prefac ca ne conduc cat si romanii care ne conduc vor avea de luat o serie de decizii dificile iar prima dintre acestea va fi legata de utilitatea apartenentei la spatiul economic european asa cum este el configurat acum: daca tot discutam despre modificarea tratatelor si majoritatilor poate discutam si despre modificarea parametrilor economici, in mod evident uzati moral si exprimand mai degraba o forma de parazitism economic vest european si transatlantic.

    • @catalin: tocmai de aceea ar trebui sa incercam mai mult „prin noi insine” si mai usor cu orice „parteneri”, de pe oriunde…vezi Polonia, de exemplu…populatii relativ comparabile, puncte „de start” / dezvoltare economica acum 30 de ani, aprox. egale, dar, in prezent, suntem intr-un mare decalaj defavorabil.
      De ce ?

      • In ultimii 15-20 ani, guvernele Poloniei au reusit sa absoarba fondurile europene (aproape pana la ultimul cent), au reusit sa isi puna infrastructura la punct (rutiera, feroviara, porturi, etc) si evident au reusit sa atraga si investitii private mult mai consistente. Chiar si in sectorul energetic, Polonia se afla cu cel putin cu doi pasi inaintea Romaniei – incepand cu modernizarea si reconditionarea termica a stocului de cladiri… iar acum continua cu modernizarea retelelor electrice, dezvoltarea parcurilor eoliene si fotovoltaice, fabrici de baterii si de alte componente. Aici, doar cateva stiri: 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , samd.

        P.S. Polonia lui PiS insa, risca sa dea cu oistea in gard. Parlamentarii europeni si CE au inchis un ochi (pentru moment) pe marginea catastrofei umanitare cauzata de invazia Ucrainei. Toleranta derapajelor (in special in privinta statului de drept) are si ea limite… caci printre altele, este vorba si de respectul fata de banul public (atat al contribuabililor din vestul UE, cat si al contribuabililor polonezi).

  2. Articol bun, care aduce ceva sens in conjunctura actuala. Nu pot sa nu ma intreb: ok, avem datele, care sunt faptele? E clar ca din punct de vedere energetic suntem pe faras, nu producem cat avem nevoie. Dar totusi, apare intrebarea: cat de greu e sa ai cateva zeci/sute de „puncte” energetice bazate pe diesel generatoare? Niste grupuri energetice mici, constituite din motoare termice care functioneaza in concordanta cu toate normele de mediu/poluare si care la nivel local ar asigura o siguranta energetica buna de luat in seama. Eu lucrez in domeniul naval, am uzina electrica plutitoare care asigura necesarul permanent al navei: consuma aproximativ 7 tone de pacura pe zi pentru 2100 kwh, un mic cartier al unui oras mare. Cat de greu e sa implementezi aceasta solutie la „uscat”? Grupuri diesel-generator multiplicate pe tot teritoriul tarii, cu toate normele de rigoare aplicate! Si cu combustibili proveniti din afara Rusiei.

    • „…consuma aproximativ 7 tone de pacura pe zi pentru 2100 kwh…”

      Daca-i pacura, adica HFO – Heavy Fuel Oil, si daca nava intra sub jurisdictia/legislatia IMO, banuiesc ca stiti despre trecerea obligatorie de la maxim 3,5% continut de sulf la 0,5% (de la 1ian2020; si 0.1% pentru Ariile cu Emisii Controlate/ECA).
      Ce impact economic-logistic ati avut la schimbarea mentionata (e HFO-ul folosit de Dvs. din afara Rusiei)?

      „…Cat de greu e sa implementezi aceasta solutie la „uscat”? Grupuri diesel-generator multiplicate pe tot teritoriul tarii, cu toate normele de rigoare aplicate! Si cu combustibili proveniti din afara Rusiei.”

      Cu HFO, MGO – Marine Gas Oil, MDO – Marine Diesel Oil, IFO – Intermediate Fuel Oil, MFO – Marine Fuel Oil, Regular diesel sau red diesel?
      Pp ca pt „uscat” propuneti „regular diesel”, adica motorina de la pompele benzinariilor. Diferenta de pret dintre HFO si regular diesel ati luat-o in calcul?

      Toate grupurile astea propuse de Dvs. necesita personal specializat pentru pasii E(ngineering)P(rocurement)I(nstallation)C(ommissioning) si Mentenanta Planificata/Interventii-Reparatii neprevazute(necesar timpi de reactie f. rapida), cat si o logistica simpla pentru aprovizionarea a „zeci/sute de puncte energetice” cu necesar combustibil/uleiuri.
      Ce entitate(entitati) juridica(e) sa gestioneze/deruleze zi de zi tot lantul de DUPA EPIC?

      De ce s-ar investi in asa ceva la mal, stiind f. bine ca numerele personalului SPECIALIZAT in Romania, care nu se creeaza peste noapte, (mai ales I, C, si mentenanta/reparatii) sunt neglijabile in comparatie cu necesitatile a „zeci/sute de puncte” mentionate de Dvs. ?!

  3. Cărbunele se află la prețuri maxime istorice pe plan mondial, iar România închide exploatările de cărbune?!

    Pe cine reprezintă actuala guvernare de la București? Că pe români în niciun caz!

    • @Harald
      Pretul actual al carbunelui este ocazional (o anomalie creata in perioada pandemiei si amplificata de razboiul ruso-ucrainean). O corectie a pretului insa (vezi media de pe ultimii 10-20 ani) urmeaza intr-un viitor nu foarte indepartat. Maximum 1 an zic eu (daca nu vine mai devreme o criza economica si prabusirea cererii).

      Guvernarea de la Bucuresi trebuie sa deschida larg portile investitiilor private in sectorul energetic – incepand cu modernizarea infrastructurii de transport a energiei si evident, continuand cu investitii in productie de energie regenerabila (eoliana, hidro, solara, biomasa) acompaniate de centrale moderne pe gaz /backups. https://cursdeguvernare.ro/parcuri-eoliene-marea-neagra-legislatie-investitii-se-vand-din-faza-de-proiect-putere-instalata.html

  4. 1. prea multe miliarde $ legate de subiect
    2. nu aduce voturi (ba chiar poate supara pe unii)
    … deci slabe sanse sa se faca !

  5. Domnu’, lasati strategiile. Avem dulapuri pline prin orice minister, SGG si agentie. Maculatura energetica avem cit pentru toata galaxia.

    – faceti 2 reactoare la Cernavoda,
    – inchideti bucla de 400 KVA,
    – refaceti Mintia cu utilaje complet noi. Pentru Mintia puneti la aceeasi masa asa: un energetician, unul care stie transporturi/logistica sa vada cu ce si de unde o alimenteaza, luati si-un miner ca din Jalea Viului ca sigur se poate scoate ceva daca se baga niste bani acolo – si luati de discutati cu bancheri de investitii si-i puneti-i pe astia la lucru cu mandat imperativ. Similar la CEO, o alta masa la care sa stea 3 oameni plus un finantist.
    – bagati bani in interconectarile de gaze (adica trageti dreq niste tevi si instalati citeva compresoare, ce-i atit de greu?) si n-ar fi rau sa va ginditi la un Terminal LNG la Constanta.

    Cind astia au terminat dati Ordonanta de urgenta cu ce-au lucrat si treceti la treaba.
    Cu bani americani sau englezesti, ca astia pot apara investitiile astea si sint singurii. Iar asta conteaza azi mai mult decit orice. Ocazie cu care se clarifica o data pentru totdeauna cine are interese comune cu cele ale Romaniei altfel decit ca gargara.

  6. Doresc doar sa subliniez citeva puncte prin care „strategia energetica” reflecta intentia unui stat de a-si asigura un oarecare nivel de putere, securitate proprie si o anumita independenta (sigur, daca le vrea cu adevarat si nu declarativ):
    1. ca sa ai o strategie, mai intii trebuie sa ai obiective politice pe care vrei sa le atingi (dar, Romania, pe drumul „economiei de piata”, sigur nu se va rataci, pentru ca, nu stie unde vrea sa ajunga !); neavind „un proiect de tara”, nu stim ce, cum, cu ce si de unde sa vrem ceva cu partea cu „utilitatile”…deci, bijbiim;
    2. pe cale de consecinta, pentru a realiza ceva din cele de mai sus, ar trebui sa avem un „establishment” educat, ceea ce, avind azi, e foarte foarte departe de ceea ce ar trebui…”establishmentul” nu intelege ce se intimpla in lume si in jur, se vede foarte clar ca Romania si-a pierdut din relevanta an de an, in ultimii 30 de ani, am devenit cu totul si cu totul marginali, lipsiti de orice putere de a influenta ceva, iar, energetic, suntem orice dar numai „hub energetic nu”…cum multi politicieni clamau cu ani in urma, habar n-avind ce e aia…
    3. pentru a avea cele de mai sus (inclusiv mecanismul intocmirii/urmaririi implementarii/corectarii din mers a unei startegii), TREBUIE UN SISTEM CREAT – APOLITIC- CARE SE OCUPA DE ASTA (luati exemplu din cazul multor state !…sunt „think-tank” uri permanente, populate cu „stiutori de carte”, care sunt la curent cu tot ce se intimpla in domeniu, au instrumente de planificare…DAAA, DAAA, planificare, precum CSP-ul nostru de-alta data
    4. in contextul celor de mai sus, a avea sau nu un mic „grupulet” in Min. Energiei, care sa se ocupe de STRATEGIA (ENERGETICA) A ROMANIEI, este o chestie fara nici o relevanta…poate doar o gluma…iar, in Romania, tot ca o consecinta a educatiei din ce in ce mai scazuta calitativ, au disparut (sau dispar) si cei care stiau, aveau experienta, buna-rea, dar era o experienta ! a energiei, iar azi, nu mai gasim sau, gasim foarte greu asa ceva, atiti oameni cit si companii/firme/institute de engineering care sa si faca (!)…a te sprijini de mutinationale tot timpul „sa-ti spuna ce sa faci”, e o chestie relativa, e slabiciune si, tot ajungem intr-o fundatura…
    in Romania, nu mai avem „un sistem” (nici macar energetic), suntem in proces de dezintegrare si nu stim sa „citim” asta pornind exact de la problema asta mica a „sistemului si strategiei energetice”

  7. Vă mulțumesc frumos pentru articol. Îmi este clar că viitorul energetic al României va fi unul cel puțin problematic dacă nu dezastruos.
    În același timp, mă întreb dacă România merita ceva mai bun ținând cont de felul în care a votează? Este clasa politică oglinda societății? Dacă există un articol sau scriere pe această temă aș fi interesat sa citesc. O zi frumoasă!

    • @ baiatu londonez:
      1. trebuie sa cred ca Romania merita ceva mai bun !
      2. indiferent ce voteaza romanii, calitatea dreptei/stingii/centrului e cvasi-nula…lipsa „scolii si educatiei politice” + un sistem care permite accederea in politica a oricarui neispravit (si sunt mult prea multi) in numele unei democratii iluzorii a creat situatia prezenta
      3. clasa politica, cred, ca nu este oglinda societatii: sunt semne foarte foarte clare ca exista o mare falie intre politic si restul (de altfel in scara de incredere a romanilor, partidele politice sunt pe ultimul loc, daca nu ma insel)
      4. este necesara o „decantare”: prea multe partide politice !…cine n-are 10% din voturi sa nu aiba acces in parlament (mai bine raminem cu 2-3 partide si evitam coalitii paguboase si greu de gestionat)….trecerea de la un partid la altul sa fie interiza pentru o perioada de minim 5 ani

      • @catalin dragostin
        4. este necesara o „decantare”: prea multe partide politice !…
        ____
        In Estul-UE sunt necesare reformele autentice, incepand cu „statul de drept” si descentralizare. Pana atunci, nu se poate astepta nimeni la meritocratie, buna guvernare, etc.

        • Meritocrația fiind aceea care impune 50% femei în structurile politice pentru meritul incontestabil că sunt femei, corect? :)

          Iar Heiko Mass e cel mai mare expert german în ”statul de drept”, de asta a și deținut mai multe portofolii în guvernele Merkel.

          Desfășurarea echipelor de ”comunicatori” ai Berlinului cine a conceput-o, el sau Merkel? :)

          • Da, iata si „gogorita” neomarxista ;) Prin Estul-UE nepotismul domina pretutindeni in randul functionarimii, consiliile primariilor, samd. Un verisor mi-a povestit recent ca in Romania, functiile de profesori universitari, posturile caldute prin intreprinderile de stat se mostenesc (in special prin secorul energetic;). Cica, posturile prin spitalele judetene se mostenesc si ele (pana la nivel de asistenta medicala), sau chiar si posturile de notar. Cei care invata si sunt brici dpdv al pregatirii profesionale, fara pile serioase nu au prea au sanse. Cam atat despre marii „dreptaci” conservatori din Estul-Europei. Cand le mai arata Bruxellesul degetul, ei dau replici acide cu pozitia lor geografico-strategica (sunt mari parteneri strategici ai SUA si NATO:)) sau mai cauta cate o gogorita din asta cu neomarxismul.

  8. si n-ar fi rau sa va ginditi la un Terminal LNG la Constanta.

    Turkie nu o sa dea niciodata acordul
    NO lng ship through Bosfor

    Fii ploii o sa ajungem

Dă-i un răspuns lui Băiatu Londonez Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro