luni, octombrie 25, 2021

Despre vadimita acuta: Cristian Tudor Popescu si altii ca el…

In ultimele zile a plouat cu injurii, insulte si invective la adresa celor care au incercat si incearca sa pastreze o tonalitate normala in raport cu polemicile legate de istoria Romaniei in anii totalitartismelor fascist si comunist.  Abunda procesele de intentie si insinuarile sordide. Amatori cu tupeu dau lectii unor istorici si politologi profesionisti. Cateva cuvinte rostite de mine, in fapt o invitatie la civilitate, au permis unor ziaristi si istorici de ultim ceas sa profereze lucruri inimaginabile si incalificabile. Sunt si suntem somati sa ne pronuntam nemijlocit, aici si acum, avem o datorie sacra si imperativa sa ne delimitam, sa infieram, sa stigmatizam. Epigonii lui Vadim reiau formulele magice gen „pupini” si „sinecuristi”.  Observam infratiri stranii, aliante jenante, logodne obscene. Cred ca Andrei Plesu are dreptate: nimeni nu are dreptul sa impuna altcuiva cand, cum si unde sa scrie pe un anumit subiect. Cat priveste explozia de resentiment grobian a lui Cristian Tudor Popescu, nu pot decat sa-i multumesc lui Cristian Robu-Corcan pentru textul pe care il reiau mai jos. Cine doreste mai multe informatii despre CTP si cazul negationistului Roger Garaudy poate consulta Raportul Final al Comisiei Wiesel. Va gasi acolo lucruri extrem de intesante. Mentionez ca nu am fost membru al acelei Comisii.

Cum incepem? Cu „Hai sictir”?

de Cristian Robu-Corcan

(Obiectiv-Vocea Brailei, 28 iulie 2011)

“Hai sictir, Volodea!”. “Josnicia adusă pe lume în aceste zile de preşedintele profesorului Tismăneanu şi de profesorul Tismăneanu însuşi”. “Maximul jegoşeniei agitprop”. “Măi, războinicule, măi, ninja blog”. Cam în tonul şi spiritul acesta “polemizează” Cristian Tudor Popescu cu Vladimir Tismăneanu. Iar aici mă grăbesc să adaug un lucru semnificativ: dacă pot spune Profesorul Tismăneanu, nu prea ştiu ce să pun lângă Popescu. Dar, vorba aceluiaşi Popescu, amintindu-l pe Maiorescu: Nu e în chestie! În chestie e altceva. O poveste tipic românească, cea a violenţei care, invariabil, înlocuieşte argumentul. O practică pe care, cu măiestrie, Cristian Tudor Popescu a desăvârşit-o de-a lungul anilor. Rezultatul e unul cât se poate de clar: orice om cu capul pe umeri se fereşte de CTP ca de otravă. Ferească Dumnezeu să-i pice ochii pe tine că te linşează. CTP ştie bine cu cine are de-a face şi acţionează în consecinţă. Este evident că Vladimir Tismăneanu nu le “are” cu luptele de stradă. Despre Iliescu, de pildă, Vladimir Tismăneanu n-a reuşit o duritate mai mare decât aceea de a-l face “impenitent”. Vă daţi seama cu cine are de-a face Cristian Tudor Popescu? Cu unul pe care, cu lejeritate, îl acroşează ca-n ghena de gunoi, scoţându-l, scurt şi cu grimasă de mardeiaş, dintr-o lovitură, josnic şi jegos, şi “salutându-l” mârâind cu “sictir” şi “măi” cutare. Chiar sunt curios, dacă Profesorul Tismăneanu i-ar răspunde în aceeaşi notă, care ar fi pasul numărul 2 al “redutabilului”… nici nu ştiu cum să-i spun, n-am reuşit să mă lămuresc ce este CTP. L-ar lua la bătaie? L-ar plesni? Dar Profesorul Tismăneanu nu-i va răspunde niciodată în aceeaşi notă. Nu-i stă în fire. N-a învăţat nicăieri “tehnica” asta. În fond, în general vorbind, ce-i poţi spune unuia care te face albie de porci cu spume la gură? Cum reacţionezi în situaţia în care – după ce ani de zile predai politologie într-o universitate americană, după ce ani de zile studiezi diferitele şcoli de gândire de filosofie politică, după ce ani de zile încerci să desluşeşti originile comune ale comunismului şi fascismului, după ce ani de zile încerci să rămâi constant în principiul conform căruia o analiză a comunismului sau fascismului nu se poate face fără compasiune pentru victime – apare Cristian Tudor Popescu şi îţi spune: “Mă josnicule, mă jegosule agitprop, mă ninja blog…”? Cred că nu-i poţi spune nimic. Metodele folosite de CTP sunt prea primitive, prea greţoase. CTP mizează pe un singur lucru: dacă murdăreşti un om, un prim efect este acela că, indiferent de argumente, omul nu face într-o primă fază decât conexiunea instinctuală între cel terfelit şi invectivele lipite. Derularea argumentelor presupune timp, iar “subiectul” se diluează. Mai puternice decât argumentele rămân invectivele şi acuzaţiile nesusţinute. Încerc să reproduc cu aproximaţie ceea ce a adus această reacţie de cavernă a CTP-ului, fiind vorba, evident, de afirmaţii ale lui Vladimir Tismăneanu pe marginea declaraţiilor preşedintelui Băsescu la adresa Regelui Mihai: “… iar Cristian Tudor Popescu, cunoscutul filosemit şi antifascist, cândva apologetul negaţionistului Roger Garaudy (e nevoie să revenim la subiect, domnule CTP?) mă acuză că am capotat la testul evreităţii, nu doar la acela al vocaţiei mele intelectuale. A uitat de fostul său coleg de la «Adevărul», Sergiu Andon, autorul unui abject pamflet intitulat «Hai sictir, Majestate»”; “Începând de ieri (joi) dimineaţă, am fost asaltat cu telefoane din partea variilor medii de informare care mă solicitau să mă pronunţ în legătură cu interviul preşedintelui Traian Băsescu de miercuri seara pe B1TV. Nu-l văzusem, am decis că este mai înţelept să mă documentez înainte de a face declaraţii publice”. Ei, cum se apucă o asemenea problemă? Ar fi fost oare mai bine să încep cu “Hai sictir, Popescule!”? Aşa ar fi trebuit să încep? Sau ar fi mai bine să pornim discuţia pe marginea “prostiei criminale”, o temă preluată, din Eric Voegelin, de filosoful Olavo de Carvalho, un alt Profesor pe care, încântat, CTP îl poate arde rapid ca să ştie ăla cu cine are de-a face?

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. „Regret hotărârea lui Cristian Tudor Popescu de a fi renunţat la titlul pe care dorise, inițial, să-l pună răspunsului său adresat prim-stilistului prezidenţial. Era – şi, în fond, rămâne – tot ce mai merită să i se spună acestui Mihail Roller in blugi Hugo Boss”.
    Sint cuvinte de fost consilier motanesc, mai pe numele sau Felix, pe care le semneaza poetul Dorin Tudoran.
    Usor-usor se reface Cintarea Romaniei monarhiste, cu flori in brate facind zid in apararea Rusiei de catre dictatorul-navalitor Basescu.
    Pacat ca a murit „porcul”.

  2. pt cei neimplicati in politica vadimita cronica inseamna doua lucruri:

    1) incercari de aparare/reabilitare ale deciziilor maresalului antonescu (¨si eu daca as fi fost in locul lui as fi facut la fel¨) si/sau neluarea de pozitie fata de asemenea incercari.
    2) ode inchinate conducatorilor….

    ps. va recomand splendidul eseu al lui Dorin Tudoran Haimanlicul fosforescent

  3. “Hai sictir, Popescule!”? Aşa ar fi trebuit să încep?
    Dilema asta exista si la CTP. Fie e plagiat, fie cei doi se aseamana mai mult decat cred ei insisi! faptul ca unul isi poate pune inaintea numelui „profesor” nu-l face nici mai rau nici mai bun decat pe cel care nu e „decat” jurnalist si scriitor. Retorica asta cu clasamentele profesiunilor si/sau a gradelor obtinute imi pare inca mai abjecta, mai ales atunci cand e folosita drept argument inlipsa altora.

    Iar dilema dumnealui provine din faptul ca titlul articolului lui Andon nu se numea, asa cum sustine domnul Tismaneanu, „Hai sictir, majestate!” ci „Fir-ai al naibii, majestate!” Dar daca vina andonului se transmite automat si asupra colegului de gazeta, atunci nu vad nici o problema daca si cea a persedintelui o impartim cu sustinatorii neconditionati ai domniei sale.

    Sau ar fi mai bine să pornim discuţia pe marginea “prostiei criminale”, o temă preluată, din Eric Voegelin, de filosoful Olavo de Carvalho, un alt Profesor pe care, încântat, CTP îl poate arde rapid ca să ştie ăla cu cine are de-a face? E si asta tot un proces de intentie sau o pura speculatie?

  4. Domnul profesor Tismaneanu arata ca are cel putin 2 handicapuri intelectuale majore:

    1. Dificultati de intelegere a unui text scris. Exemplu:

    -„Hai sictir, Volodea” din articolul lui CTP e pus in ghilimele si explicat foarte clar ca fiind o referinta la „Hai sictir, Majestate!” – titlul de articol distorsionat mitocaneste, fara nici cel mai mic efort de documentare din partea istoricului(!) VT);

    2. Incapacitatea de a identifica problema in discutie si de a articula argumente „in chestie”. Exemplu:

    Referinta la Raportul Final al Comisiei Wiesel din articolul dnului profesor:

    http://www.inshr-ew.ro/pdf/Raport_final.pdf

    ar trebui sa arate „lucruri foarte interesante” si anume ca CTP este un antisemit negationist! Referinta la CTP din raport se gaseste la pagina 368, unde se spune ca:

    1.Aparitia Miturilor fondatoare, care i-a atras lui Garaudy o condamnare din partea
    justitiei franceze, a fost salutatã de publicatia lunarã prolegionarã din Sibiu
    „Puncte cardinale”

    2. Pentru C.T. Popescu, criticile aduse în strãinãtate (CTP se referea de fapt la condamnarea din partea justitiei franceze) scrierilor lui Garaudy nu fãceau altceva decât sã punã în chestiune „libertatea de gândire”.

    Dupa logica de fier a domului VT, deducem din cele doua premise total contingente ca CTP are simpatii legionare, si ca e un antisemit si un negationist!!

    Sa mai continui si cu alte exemple, domnule profesor?

    • Handicapul e al tau ca nu intelegi nimic…Pur si simplu astia l-au luat pe Mihai in brate ca sa traga in Basescu, nu de altceva…Sa ma scutesca securistii de lectii istorice! Cand a fost cu prezentarea raportului crimelor comunismului, ce au facut? Ce spuneau atucni „aparatorii” de azi? O sa ramaneti voi in tara sa platiti prostiile ca eu m-am cam saturat!

    • Nu ma bag in polemica, sunt prea multi „intelighenti” pe-aici …

      Dar faptele vorbesc. Si iti voi aduce aminte de una reprezentativa pentru tudor-popescu.

      Acum cativa ani a inceput „deontolongul-sef” o campanie impotriva lu Gica Popescu, marele fotbalist (si om), cel care a facut atata onoare si glorie Romaniei si Romanilor, cum ca ar fi fost informator al Securitatii, ca si-a turnat colegii de nationala, ca … ce mai putea inventa. Si tot asa vre-o luna, poate si mai bine, pe toate posturile tv si in ziarele pe care mafia din care face parte le controla. Bineinteles, ulterior s-a infirmat de catre CNSAS informatia si … Si ce daca? „Marele ziarist” continua sa existe si sa improaste cu mizerie!

      Cam asta-i „marele ziarist” cristian tudor-popescu …

      • Si Dragos Paul Aligica spunea despre Stroscan ca e lichea … lucru pe cale sa se infirme. Si uite ca si dumnealui continua sa existe. Aceeasi masura pentru toti, deci.

        • Asteapta, domne, sa se infirme si apoi vorbeste. ori taci pentru ca nu faci decat sa cazi in pacatul pe care il tot condamnati: aruncati cu laturi in oameni doar pe zvonuri.

        • E pe cale sa se infirme doar povestea cu duduia de la hotel, ceea ce nu exclude posibilitatea ca musiu Stroscan sa fie asa cum l-a caracterizat d-l Aligica. Din cite stiu, „calitatea” respectiva nu se confirma/infirma prin acte oficiale.

          • niMicu,
            Desigur ca ar putea sa fie asa cum il crede DPA. Insa DPA isi intemeia afirmatia sa tocmai pe acuzatia de viol. Aceasta era folosita de dumnealui ca pe o confirmare a convingerii sale.
            A fost indus in eroare, exact la fel ca CTP de zvonurile initiale in privinta lui Gica Popescu. Insa Daniel trage un verdict in privinta CTP. Exact pe aceeasi logica l-am catalogat si eu pe DPA. Nu m-a interesat daca asa e sau nu, ci demonstratia dumnealui, care mi se pare ca schioapata. Ia-o ca pe o reducere la absurd, daca vrei!

          • Mda, demonstratii prin reducere la absurd si „dialog” prin reducerea interlocutorului la nimic(u).
            Astea-s semne ca exista argumente solide pentru a combate parerea celuilalt.
            Absurd ar fi sa continui sa-mi pierd vremea cu astfel de „dialoguri”. Si nici pe altii nu-i pot obliga sa discute cu un nimic(u).

  5. domnul profesor Tismaneanu zice:

    „Cine doreste mai multe informatii despre CTP si cazul negationistului Roger Garaudy poate consulta Raportul Final al Comisiei Wiesel. Va gasi acolo lucruri extrem de intesante.”

    am verificat raportul wiesel. zice asta: (la pagina 368)

    „Apariþia Miturilor fondatoare, care i-a atras lui Garaudy o condamnare din partea
    justiþiei franceze, a fost salutatã nu numai de publicaþia lunarã prolegionarã din Sibiu
    Puncte cardinale, ci ºi apãratã în numele dreptului la liberã exprimare de profesorul
    Nicolae Manolescu, pe atunci în conducerea Partidului Naþional-Liberal (PNL), sau
    de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, redactorul-ºef al ziarului Adevãrul.

    deci profesorul Tismaneanu are si memorie selectiva! sau il trage de maneca si pe domnul Manolescu?
    iar in US pe cei de la ACLU?

    cred ca domnul profesor trebuie sa inteleaga ca daca esti impotriva interzicerii publicarii de carti, reviste, etc. negationiste datorita dreptului la libera exprimare asta nu te face negationist ci te face… libertarian (cineva care ia libertatea de exprimare in serios). asta poate explica orice profesor (serios) de stiinte politice (e 101, cum se zice)

  6. „Amatori cu tupeu dau lectii unor istorici si politologi profesionisti”. Sa inteleg ca dl. Tismaneanu il face tupeist pe presedintele Basescu? ca mie mi se pare ca la el face aluzie.

  7. Poate ar fi bine ca acest sit sa evite publicarea de articole legate de polemici mai mult sau mai putin personale. Dauneaza calitatii si credibilitatii sitului.

  8. HIC SUNT LEONES …
    … sau despre inexplicabila si tumultoasa pasiune a adjectivelor si mai ales a etichetelor.

    ”Negationist”, ”vadimita”, ”gretos”, ”josnic”, ”jegos”sunt doar cateva luate la intamplare.
    Multa confuzie si foarte putina logica.
    Discutii fara menajamente in jurul persoanelor si deloc in jurul argumentelor sau ideilor.

    Istoria recenta este – din nou si din nou – doar o jucarie in mana politicienilor actuali si a bodyguarzilor lor intelectuali.

    Si cateva intrebari, mici provocari de logica (poate asa renuntam la adjecto-invective)
    De istorie
    1. De ce dupa abdicare – constient fiind de natura criminala a regimului comunist care tocmai se instaura – Mihai nu a inapoiat lui Stalin sau statului sovietic ordinul Victoria?
    Ar fi fost un gest simbolic, cu semnificatii pentru el, pentru poporul roman si pentru opinia publica internationala. Si totusi nu s-a intamplat.
    Actuale
    2. Cei mai infocati adversari ai monarhiei si ai ideii de restituire a proprietatilor din anii 90 au fost cei care ulterior au contribuit la restituirea proprietatilor ex-regelui si si-au asociat apoi imaginea publica cu acesta. De ce?
    3. De ce exprimarea opiniilor lui Traian Basescu? De ce asa dura? De ce acum?

  9. @corin
    Cred ca ai dreptate.

    Il apreciez pe Tismaneanu, i-am citit articolele si ii respect efortul de zeci de ani de a invata, de a se documenta, de a veni cu idei noi. Ii apreciez indeosebi abordarea academica a oricarei probleme.
    DAR, aici a cam dat-o-n bara, trebuie sa recunosc. Alaturarea cam fortata a CTP-ului de sergiu andon care a scris o mizerie de articol in adevarul e neavenita. Adica daca esti coleg cu un ziarist mizerabil te face si pe tine la fel de mizerabil. Apoi aluzia la raportul Wiesel nu e o abordare academica – dupa cum @corin a mentionat mai sus. Daca ai ceva clar de spus atunci fa-o cu citate si argumente. Nu se face domnule Tismaneanu sa renuntati la cutumele academice si ce civilitate doar de dragul unui argument.

    Eu nu dau doi bani pe CTP, in afara de scrisnit din dinti, si cind e cazul si cind nu e, n-am vazut nimic la el. In general, nu cred ca merita raspuns la orice timpenie. Simplul fapt de a raspunde inseamna ca te reduci la nivelul celui ce a emis ineptia. E necesar cel mult un raspuns general, ce acopera o serie de ineptii.

    Dar, uite cum te poate trage „polemica” romaneasca in troaca ei…

      • N-are nici o relevanta acest fapt! Redactorul sef nu este direct raspunzator pentru articole. CTP i-a dat avertisment sergiului andon, iar la urmatoarea abatere l-a eliminat de pe lista comentatorilor.
        Si domnului Tismaneanu i s-au adus reprosuri pentru ca era fiul tatalui sau. Domnul Tismaneanu si-a derut scuze in numele lui, s-a distantat public de ideologia ce i-a caracterizat parintele in tinerete. La fel a facut si CTP dupa articolul andonului. Cred ca merita si el aceeasi clementa.

        PS. Inteleg ca articolul incriminat este abject. Scuza acest articol declaratiile lui Basescu? That is the question!

  10. Dar, v-am rugat, domnule Profesor Tismaneanu, printr-o postare tot pe Contributors, sa nu dati nicio replica cetepeului, ci sa-l ignorati, pur si simplu. Va rog din nou, nu-i mai dati ocazie sa „ejaculeze” laturile lui.

  11. Cum se reia istoria…
    La vremuri noi, tot ei…

    Pentru a exemplifica cele spuse mai sus redau doua citate din raportul final CPADCR:

    „Aceste măsuri fac parte din acelaşi scenariu, regăsibil sub aspecte diferite în toate statele din estul şi centrul Europei, ca şi în modelul terorismului de stat aplicat în societate „pe verticală”, pentru anihilarea inamicilor şi controlarea totală a societăţii. Şi în România, în momentul în care opoziţia anticomunistăinternă fusese practic decimată în urma acţiunilor brutale ale Securităţii, acţiunile represive au vizat practic, prin măsuri de control, fiecare cetăţean. Fără ca acestea să-şi piardă fondul, şi-au schimbat doar forma. ”

    in ceea ce priveste apectele legate de folosirea violentei, in cazul de fata a unei violente/ agresiuni „scrise”

    si:

    „Agonia partidului

    Partidul era epuizat, membrii de partid erau demoralizaţi, iar intelighenţia era deprimată.

    Cultura română era afectată profund de exodul către Occident al multor intelectuali prestigioşi, conştienţi de evoluţia dezastruoasă a regimului. Poeţi şi matematicieni, chimişti şi fizicieni, istorici şi pictori au fost forţaţi să plece în exil, formând o veritabilă diasporă, ceea ce a avut consecinţe tragice pentru viitorul culturii române. Stilul necontrolat de conducere al lui Ceauşescu a împiedicat orice încercare de modernizare, iar reformele au fost amânate la infinit.”

    unde aici parca seamana cu uniunea USLasilor si amanarile lor, in special cele venite de la PSD, legate de reorganizarea teritoriala si de opozitia legata de „curatenia din justitie” a magistratilor corupti, a discutiilor legate de averile ilicite sau licite, de imunitatea parlamentarilor, etc…

  12. Nu prea stiu ce sa comentez despre „articolul” de mai sus…Daca dom’ profesor a ajuns sa apeleze la Vocea Brailei pentru a-si sterge de praf imaginea…Penibilul mi se pare suficient de mare ca sa ma abtin de la alte comentarii… Revenind insa la „chestia” initiala, se pare că telenovela „Băse în luptă cu trădătorii (şi cu ruşii)” continuă… Un enunţ al lui Băsescu, iniţial neluat în seamă, când toată lumea se concentra pe relaţia cu năbădăi dintre marinar şi rege, stârneşte acum valuri diplomatice… Va să zică, marinarul ar fi procedat la fel ca mareşalul în 1941… Sincer, nu cred că Băse s-a gândit prea mult cănd a făcut această afirmaţie şi cred că nici acum nu realizează pe deplin implicaţiile acestor vorbe… Într-adevăr, în 1941, acţiunea cu pricina părea o şansă nesperată pentru România să-şi recupereze teritoriile pierdute… probabil că orice conducător patriot, demn de acest nume, în locul lui Antonescu ar fi dat acelaşi ordin, în condiţiile de atunci. Numai că una e să fi făcut acest lucru în 1941 şi cu totul altceva să spui în 2011 că ai face acelaşi lucru… În 1941, Germania era un aliat al României. Mă îndoiesc profund că românii cunoşteau atunci întreaga dimensiune a ororilor şi nici chiar clasa politică de atunci, conducătorii nu cred că aveau o imagine completă…Întotdeauna, în focul acţiunii judeci şi vezi altfel lucrurile… Întotdeauna după, îţi dai seama că ai fi putut face poate altceva…cunoscând lucruri pe care nu le ştiai în momentul iniţial…
    În 2011, Băsescu nu poate face abstracţie de evenimentele din manualele de istorie… Practic, el afirmă în deplină cunoştiinţă de cauză, că ar fi menţinut alianţa cu o ţară condusă de unul din cele mai criminale regimuri din istorie… Orice român patriot ar fi făcut acelaşi lucru în 1941. Orice român patriot, cu bun simţ şi inteligent, ar fi tăcut sau ar fi spus altceva mai nuanţat în 2011. Personal, cred că a fost doar o bravadă stupidă.

  13. nici ca se putea o lovitura mai puternica in plexul CTP-ului: Vocea Brailei! la fel de bine putea Domnul Profesor, ca istoric si politolog profesionist, sa-l pleneasca peste bot pe CTP, citand din vreo postare a domnului forumist mai sus prezent, victor L.

  14. Sincer sa fiu, nu-mi place de nici unul dintre d-vstra. Amandoi ati facut si faceti parte din Sistem. Unul nationalist, prorusesc si scriitor ratat, plin de frustrari, iar celalalt internationalist, oportunist si de multe ori ambiguu.

    Acuma, tot la fel de sincer, in lipsa unuia mai de centru, parca as alege internationalistu’!

  15. Va recomand sa cumparati o tastatura cu o tasta de „Ignore” mare, cum am eu. Parerea mea este ca degeaba va suparati: CTP-ul va ramine un pitbul al democratiei originale, incapabil de nuante, reactionind intotdeauna visceral.

  16. Dragi cititori si comentatori,

    Nu este chiar de joaca in RO, as spune ca sunt jocuri serioase cu iz rusesc si miresme nemtesti, din celea similiare cu cele rosiatice. Se mai poate pune o samanta de tip DSK ca sa dam culorii rosii ce este al ei. Poate exagerez eu, poate am vedenii…

    Sa ma explic: mai ieri ma uitam pe site-ul ASE-ului si vedeam cum creste preocuparea pentru o buna colaborare cu partea rusa. Se cauta persoane cunoscatoare de limba rusa pentru diferite pozitii in cadrul ASE-ului. Poate este o continuare fireasca dupa ce tanarul Hrebe a convins studentii, printr-un concurs de eseuri, vara trecuta ,ca acest capitalism nu este chiar sanatos… Daca te uite la profesorii care au ajuns in structurile de conducere acolo si la orientarile lor, nu mai ai nici o grija: ASE-ul bate pas de defilare catre comunism si asa isi formeaza studentii…

    Mai ieri, cu vreo douazeci de ani in urma, student eram in ASE, si cu drag vedeam si simteam o alta atmosfera si o alta directie. Ce se intampla fratilor acolo, ce se intampla in RO, nimeni nu baga de seama sau chiar ne convine directia spre care ne indreptam???

    Se pare ca jocurile se vor facute la Moscova, pare sa confirme ideea asta Geoana prin vizitele sale fara de explicatii acolo, isteriile unora monarhici anti-monarhici, uniunea anti-uniune USLasa si cate si mai cate mici fapte marunte dar toate legate si insurubate cu precizie.

    Asa ca nu ma mai mira isteria existenta si intretinuta constant in Romania.

    Oare suntem chiar asa de slabi? Asa de orbi? Asa de neputinciosi?

    Capul sus fratie si sa ii dam inainte spre o normalitatea si civilizatia asezata in drepturi si libertati de peste 200 de ani!

    LA MULTI ANI de 4th of July!

  17. Este uimitor cum oameni atat de inteligenti se lasa atrasi in discutii atat de injositoare pana la urma. in fond amandoi au o varsta si poate nici 25 de ani de trait de acum incolo. merita sa-si invenineze sufletele cu asemenea discutii? si ca il laudam sau ca il blamam,regele mihai e la asfintit iar legea karma nu o poate insela: daca si-a tradat armata oferind-o rusilor la 23 august 1944 doar pentru a-l scoate pe maresalul Antonescu din jocul puterii va suporta consecintele acestui fapt indiferent daca il apara domnul CTP sau il blameaza domnul Profesor.
    Desigur,se poate discuta in ce masura actualul prezident poate trage capital politic criticand atitudinea regelui de atunci. dar e putin probabil sa mai conteze asta cu adevarat, cand criza mondiala ameninta sa intre intr-o noua faza iar in orientul mijlociu norul intunecat al razboiului dintre israel si iran e din ce in ce mai aproape. Poate e de discutat in ce masura monarhia este o solutie pentru impasul general in care se gaseste romania[sau romanistan?] dar si aici se poate argumenta atat pro[vezi cazul regilor Carol 1 si Ferdinand Intregitorul] cat si contra [domnia dezastruoasa a lui carol 2 ] Iar daca ambele puncte de vedere,atat de diferite,pot fi atat de stralucit sustinute,daca se intelege ASTA la ce bun atata venin si atatea resentimente?vorba poetului: peste toate o lopata de tarana se depune…

  18. Mie îmi pare (am căutat articolul din „Gîndul”) că şi dl Popescu are dreptate…
    E un caz clasic de umană inflamare, la care fiecare scapă o nerozie…

    Regret că nu am putut fi aici integral de partea dlui Tismăneanu, pentru care am multă simpatie.
    De fapt, poate cea mai mare simpatie este aceea cînd dai voie cuiva să cadă în eroare, fără a fi de acord cu acel om… Da, este neplăcut cînd un om simplu pune astfel problema…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.