vineri, aprilie 19, 2024

Devotament pedagogic si patriotism cultural

Salut aparitia unei carti exemplare, o binevenita luminare si o necesara valorificare a unei traditii de devotament pedagogic care trebuie pretuita si cultivata . A sluji cu competenta invatamantul este una dintre formele cele mai curate si dezinteresate de patriotism cultural. Aparuta anul acesta la Editura Anima din Bucuresti, cartea se intituleaza “Doua figuri de seama ale invatamantului romanesc. Neculai si Eliza Bancea, institutori ai Scolii ‘Ion Creanga’ din Humulesti, Targu-Neamt in prima jumatate a secolului XX” si este scrisa Maria Bancea-Ilioaia, profesoara de desen cu o remarcabila cariera pedagogica, si Christina Zarifopol-Illias, distinsa profesoara de studii clasice si de limba si cultura romana de la Universitatea Indiana din SUA. Intr-o lume a relativismului etic, a degradarii atator norme valorice, a narcisismelor stridente si a cinismului contagios, aceasta lectie de altruism este de o dogoritoare actualitate. Reiau aici textele de sustinere de pe coperta a patra.

Cartea de faţă este o emoţionantă evocare a două figuri exemplare de dascăli din Humuleştiul lui Creangă. Adevăraţi “apostoli ai neamului”, după îndemnul lui Spiru Haret sub care şi-au început cariera de dascăli, Neculai şi Elisa Bancea şi-au dedicat întreaga viaţă şi creativitate atât şcolii, cât şi comunităţii în care au trăit, aşa că această carte furnizează educatorilor de azi veritabile modele, cu atât mai valoroase în nesfârşita derută a învăţământului românesc din ultimele două decenii. Scrisă cu dragoste, dar şi cu obiectivitate, cartea se citeşte fluent, dintr-o răsuflare, şi oferă celor interesaţi să aprofundeze vremurile de mult apuse informaţii fascinante şi provocatoare. 

Marina Cap-Bun, Universitatea Ovidiu, Constanţa

 La fel ca Ipoteştiul lui Eminescu, Hobiţa lui Brâncuşi, Liveniul lui Enescu, Haimanalele lui Caragiale ori Răşinariul lui Goga şi Cioran, şi Humuleştiul lui Creangă este ancorat nu numai într-o geografie literară, simbolică, ci şi într-una fizică. Dacă Humuleştiul literar, etern, a fost pus pe hartă de Ion Creangă, cel non-ficţional le datorează o parte însemnată din devenirea lui şi dascălilor Neculai şi Elisa Bancea, de numele cărora este legată construirea primei modernităţi a acestei comunităţi – şcoala din sat. Întreaga poveste a vieţii şi activităţii acestor doi dascăli conservă fidel istoria devenirii unei comunităţi, instituind un adevărat Memorial humuleştean, patrimoniu identitar menit să repoziţioneze această comunitate pe harta valorilor autentic.

Iulian Costache, Universitatea Bucureşti

 O carte despre nobleţea spritului, despre sacrificiu şi despre obsesia de a trece mai departe torţa cunoaşterii, a demnităţii şi onoarei. O scriere a cărei valabilitate este mai stringentă decât oricând astăzi, într-o vreme a derutei şi a resentimentului. Modelul acelor dascăli care au ars la intensitatea propriei vocaţii e sortit să ne impresioneze şi să ne mustre, rămânând între filele de existenţă pe care, în tulburata noastră postmodernitate, ar trebuie să ni le asumăm în fiecare literă a lor. Volumul de faţă nu e doar o binevenită restituire, ci şi un prilej de adâncă meditaţie.

Mircea Mihăieş, Universitatea de Vest, Timişoara

 Societăţile democratice trăiesc, mai presus de orice, prin existenţa unei viziuni comune despre binele public. Această viziune se naşte din familie şi de pe băncile şcolii. Aşa s-a construit România modernă, prin altruismul unor oameni pentru care luminarea intelectuală a tinerilor era însuşi sensul vieţii lor. Destinele eroilor acestei cărţi, oameni pentru care între şcoala şi viaţă nu pot exista graniţe, stau mărturie pentru acest admirabil devotament pedagogic fără de care cetăţile îşi pierd însăşi raţiunea de a fi.

Vladimir Tismăneanu, Universitatea Maryland, SUA

http://www.librarie.net/carti/165232/Doua-figuri-seama-invatamantului-romanesc-Neculai-Elisa-Bancea-institutori-scolii

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro