sâmbătă, aprilie 13, 2024

Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE

Calamitățile naturale devin tot mai imprevizibile, complicate ca formă și proporție și costisitoare ca impact. Urmările lor sunt însă de câteva ori mai dificile în țările confruntate cu corupție endemică, resurse limitate și/sau incompetență răspândită în rândul autorităților publice. Ninsorile abundente din Moldova, care au paralizat țara timp de 2 zile (20-21 aprilie 2017), au scos în evidență, în mod repetat, cât de fragil este statul și ca urmare cât de vulnerabili pot deveni cetățenii.

Urmează dezbateri lungi privind gradul real de pregătire și eficiența autorităților publice centrale, dar și a celor locale, în gestionarea situațiilor excepționale. Cele mai recente intemperii au demonstrat însă că autoritățile locale (de exemplu, în Chișinău) nu sunt deocamdată capabile să reducă impactul dezastrelor naturale prin activități preventive (îngrijirea corespunzătoare a copacilor, consolidarea pilonilor de electricitate etc.). Înțelegerea riscurilor, care pot amplifica impactul inițial al dezastrelor naturale, constituie o precondiție esențială pentru a evita eșecuri majore la gestionarea crizelor și a asigura un nivel minim de protecție civilă.

În timp ce autoritățile moldovenești demonstrează în continuare neputință (determinată de pregătirea insuficientă administrației locale și centrale, incompetență, resurse limitate etc.), europenii dezvoltă instrumente noi pentru depășirea efectelor dezastrelor naturale în interiorul Uniunii Europene.

Aplicarea corespunzătoare a Acordului de Asociere ar permite dezvoltarea unor capacități în domeniul prevenirii dezastrelor naturale în Moldova, cu ajutorul partenerilor europeni. O serie de îmbunătățiri pot fi realizate deja în perioada 2017-2019, dacă autoritățile de la Chișinău vor implementa acțiunile destinate protecției civile în situații de dezastru, specificate în Agenda de Asociere cu UE.

Are Moldova mecanisme de gestionare a dezastrelor naturale?

Ninsorile de la finele lunii aprilie arată că Moldova are mai mult puncte slabe necunoscute de către public și trecute până acum cu vedere de către autorități. Anterior, au fost discutate riscurile convenționale existente în țară – dependența energetică, insuficiența aprovizionării cu apă potabilă, incidența inundațiilor etc.. Aspectele date au fost reflectate în conceptul Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Dezastrelor pentru 2013-2020, discutat la începutul lui 2013 (Ministerul Mediului, 2013). Nu se știe exact cu ce s-au soldat consultările publice pe marginea acestui document strategic și respectiv dacă acesta este realizabil. De aceea, recentul dezastru natural constituie o oportunitate pentru a resuscita discuțiile privind instituirea unui mecanism clar și eficace pentru diminuarea riscurilor provocate de dezastrele naturale, în particular în contextul schimbărilor climatice.

Parțial, subiectul privind prevenirea dezastrelor naturale este menționat în Planul Individual de Acțiuni cu NATO, însă doar pe linia cooperării științifice. Adițional, parteneriatul cu NATO implică preluarea de  către Moldova a bunelor practici în domeniul planificării situațiilor civile de urgență și modernizarea ulterioară a sistemului de protecție civilă.

Acordul de Asociere cu UE și respectiv angajamentele europene reprezintă cea mai durabilă și consistentă formă de cooperare și asistență, de care Moldova a putut dispune vreodată. Dar valorificarea acestora depinde în proporție de 75-90% de autoritățile moldovenești.

Acordul de Asociere cu UE și gestionarea dezastrelor naturale

Nuanțele legate de cooperarea în domeniul protecției civile sunt specificate expres în Acord (Titlul IV, Capitolul 22).  În compartimentul dedicat protecției civile sunt incluse prevederi foarte specifice despre formatul cooperării cu privire la prevenirea dezastrelor naturale, dar și gestionarea situațiilor de urgență provocate de acestea (Articolele 117-121).

Mai exact, cooperarea cu UE presupune facilitatea asistenței reciproce în situații de urgență; schimbul de informații privind situațiile de urgență de anvergură; evaluarea impactului asupra mediului; schimburi de cunoștințe și instruiri ocazionale pentru autoritățile specializate. Adițional, această cooperare implică utilizarea eficace a capacităților de protecție civilă deja disponibile.

În viitorii doi ani, conform Agendei de Asociere cu UE (2017-2019), consolidarea cooperării cu UE ar putea oferi mai multe beneficii pentru Moldova din contul Mecanismului european al Protecției Civile. Totodată, cu sprijinul european, este preconizată evaluarea și cartarea riscurilor dezastrelor. La fel, poate fi inițiat un dialog privind măsurile de prevenire, pregătire și răspundere în cazul dezastrelor prin schimb de cunoștințe practice și formare de abilități (instruiri comune, exerciții, vizite de studiu).

Printre activitățile de prevenire planificate se numără informarea, educarea și instruirea populației. O atenție deosebită va fi acordată instruirii tinerilor în domeniul riscurilor majore ce țin de administrarea dezastrelor.

Prioritățile de durată incluse în Agenda de Asociere cuprind schimbul de informații privind alertele timpurii și oferirea asistenței reciproce, inclusiv prin intermediul Mecanismului european de Protecție Civilă. Sporirea cunoștințelor despre riscurile dezastrelor și costurile economice ale acestora constituie alt domeniu de cooperare bilaterală.

Lista priorităților pe termen mediu și lung urmărește constituirea unui sistem de protecție civilă funcțional, dar și a unui program de instruire național privind managementul riscurilor. Acestea vor fi inspirate din cele mai bune practici aplicate în țările UE.

Know-how-ul” european vis-a-vis de problema dezastrelor naturale

Pe lângă asistența internațională oferită de către UE pentru reducerea dezastrelor naturale (circa 120 mil. EUR anual), UE este la fel focusată pe administrarea riscurilor dezastrelor în interiorul Uniunii. În ambele cazuri vorbim despre Departamentul Comisiei Europene privind Ajutor Umanitar și Protecție Civilă.

În baza analizei evaluării anuale a riscurilor în țările UE, Comisia Europeană a elaborat Raportul privind Riscurile dezastrelor la nivel european, în 2014. Raportul identifică cele mai răspândite dezastre naturale (12 la număr), precum inundațiile și condițiile climaterice severe, pandemiile și epidemiile la animale, incendiile forestiere și cutremurele etc.. Astfel, țările UE și Norvegia au fost analizate din perspectiva vulnerabilității lor la dezastrele naturale menționate, inclusiv pe dimensiunea impactului transfrontalier.  Această evaluare obiectivă le permite ajustarea mecanismelor europene pentru protecția civilă, inclusiv o cooperare mai eficientă între UE, guvernele naționale europene și organizațiile internaționale. În acest fel multe dezastre pot fi prevenite mai ușor, mai cu seamă prin atragerea întregului complex de politici și eforturi colective europene.

Mai mult ca atât, UE oferă sprijin substanțial țărilor europene deja confruntate cu dezastre naturale, prin intermediul Fondului european de Solidaritatea. Fondul dat a apărut ca răspuns la inundațiile din Europa Centrală din 2002. Practic toate țările europene (24 țări) au beneficiat de asistență financiară din acest Fond, pentru recuperarea după peste 70 de dezastre naturale.  În ultimii 15 ani, ajutorul primit de țările UE a ajuns la cifra de 3,8 miliarde EUR (2002-2017).

De cele mai multe ori la acest Fond au apelat Italia (8 cazuri – 1,3 mld. EUR), România (7 cazuri – 119 mil. EUR), Franța (6 cazuri – 203,7 mil. EUR), Grecia (5 cazuri – 114,3 mil. EUR),  Croația (5 cazuri – 22,7 mil. EUR) și Bulgaria (5 cazuri – 39,2 mil. EUR). Fondul prevede un mecanism foarte clar de alocare, cu plafoane pentru sumele maxime ce pot fi alocate țărilor UE (pentru dezastrele majore – în baza venitului național brut (GNI), dezastrele regionale – reieșind din PIB).

În loc de concluzie…

Dezastrul natural din luna aprilie 2017, care a paralizat practic toată țară, a scos în evidență capacitățile reale ale statului și ale autorităților centrale-locale de a asigura un nivel minim de protecție civilă.

De fapt, am asistat la o combinație de factori care au triplat impactul dezastrului naturale. Acești factori s-au manifestat separat sau cumulat – lipsa de competențe necesare, pregătirea proastă a autorităților, resurse limitate, comunicarea ineficientă cu cetățenii și altele.

Situația dată arată cât de esențială este existența unor mecanisme de evaluare a riscurilor dezastrelor și respectiv de prevenire a acestora în timp util. Autoritățile moldovene au întârziat să le dezvolte până acum, deși Moldova este lovită de dezastre naturale puternice din 2008 încoace (2008 – inundații, 2012 – secetă, 2014 – ninsori abundente). Până acum, au fost realizate acțiuni separate și sporadice, lipsind deocamdată mecanisme cuprinzătoare și neapărat sistemice.

Acordul de Asociere cu UE include diverse prevederi dedicate protecției civile și anticipării dezastrelor naturale. Ține de obligația autorităților de la Chișinău de a valorifica toate oportunitățile oferite de către partea europeană.

Toată responsabilitatea pentru amânarea dezvoltării unor mecanisme robuste de gestionare a dezastrelor îi revine autorităților de la Chișinău. Or, Acordul de Asociere cu UE și apartenența la Parteneriatul Estic oferă diverse instrumente pentru a putea beneficia de asistență semnificativă din partea UE.

În fine, combaterea corupției și a incompetenței din cadrul administrației publice locale și centrale din Moldova trebuie să fie trate cu aceeași seriozitate ca și dezvoltarea mecanismelor de prevenire a riscurilor dezastrelor naturale.

Articol aparut pe site-ul ipn.md/ro

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Lor le-ar trebui un smurd, serviciu de pompieri salvare. Salvare nu numai medicala, dar sa stie sa lucreze la lichidarea incendiilor, sa deblocheze drumuri, calamitati naturale. Acuma nu au nici echipament nici oameni. Ar putea atrage donatii pentru echipamente, si atrage oamenii din sate sa lucreze in loc sa stea la bar. Iar la nevoie acest serviciu poate servi si in caz de probleme militare. Servi nu ca combatanti, dar ca serviciu de asistenta pentru populatie, eliberand armata de o problema.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro